A n u l X X X . — X o . 4 6 . 5 BANI IN TOATA ŢARA 5 D u m i n e c a , 1 7 X o e m b r i e 1 9 1 3

UNIVERSUL ишш COLABORATORII ACESTUI NUMÀR

LEI 2 , 0 0 ANUAL Ш Міічч-а Hădulescu, Prof. G e o r g e Dumi lr iu , Sofronie Ivanovicï , N. Pora, Abonamentele se fao 1 Gabriela I. At ias tas iu-Vucuïescu , Victor Anest in , I. Lef ler-Jvelea,

numai pe un an. \ N Davideseu , D. Athanas ia , C. Scurtu, Albert , e tc .

4ШСІІКІ Linia pe pagina 7 şi 8

Un ofiţer englez împuşcat de O CAR.'JNCLĂ LA Brăila

2. — No. 4 5. UNI VEHS ÜL LITERAR D u m i n i c a , 17 N o e m b r i e І 918 .

S U B T E I — R o m a n de Alphonse Жагг —

U R M A R E —

— Peste o lut iù, zise S u z a n a , m ă m;"i fit : logodnicul me fi e s t e m a r t e f rumos , cel m a l e legant din o raş . s;i cei maî bogat. Dacă aî ş t i ce caï si ce t r ă s u r ă f rumoasa :i c u m p ă r a i , d a r casa ca l e a mobi la t -o ik a t r u m i n e ; este admi t abi lă .

M a g d a l e n a П făcu şi ea m ă r t u r i s i ­r i l e »ab*, d a r im avea nhuic mărci, a spune . .

S t e i e u niidăj ţueş to să cape te uu locşor : vom Irai neş t iu ţ i şi l inişt i ţ i in căsuţa pă r in ţ i lo r mei : \ o r . i fi .-ă-î-îo ï ('al* Геі iciţî.

ICI mi a a r ă t a t deja cadour i l e «te n u n t ă , zise S u z a n a ; c o ü c i i i ' de mă i g ă r i lari -, b r ă ţ ă r i , inele şi cercel ,-uluşî (iin F r a n ţ a , .şi un s i l «le cnş-I:ii!• a lb şi linul neg ru , şi u n a! t re i ­lea l'uşll : Cei ПІЯТ ti Ui,'os poş dc n u n t a ca re s'a văzu t vre-odi ' tâ .

- • S ă r m a n u l Stefen . mo iceşt> mult neu t ru mine, r e luă Magckiicna, şi aştept m o m e n t u l c â n d p r in tiiun-gâ ieri le mele şi iub i rea ce i-;> pă s ­trez, să jiot l i.sipi oboseala şi plicti­seala de peste zi.

— .Magdalena, zise S u z a n a , iub i rea c â n d e .s ingură este o zest re t r i s t ă : a i să reu i ' i i ţ î t u să nu vezi lui-aei. ba lu r i l e , sera te le si p lăcer i le pe c a r i tu nu le cunoş t i încă ?

M a g d a l e n a e r a pu ţ i n cam încur­ca tă : e a nu ş t ia c u m să-ş î ţ i n ă că­să tor ia eî. ca să fie la î n ă l ţ i m e a Si 'zaneî , şi s c h i m b ă vorba .

Abia. t r ecuse ră t re i zile de la so­s i rea Magda iene î . şi se şi d u s e r ă la un bal măre ţ , t e l e ' d o u ă p r i e t ene a-p r i n s e s e r ă pr iv i r i le t u t u r o r a tât p r i n f rumuse ţea lor p e r s o n a l ă ca t şi p r i n deosebirea pe care o făcea u n a de a l ta ,

— 1CÏ, ce zici M a g d a l e n o ? o î n t r e ­bă S u z a n a .

— K foai te frumos, r ă s p u n s e Mag­da lena .

B a n ţ u l , m u z i c a o î n f i e r b â n t a s e r ă : abia p u t u să a d o a i m à ; i s e r&ru că noap tea o pe t recu î n t r ' u n cas te l fer­meca t .

LV Magdalena lui Sb'tnv

ICştî în a d e v ă r nedmpt t d ' ie profe­sor. C u m ? S u n t cciitntîî, î m i zici că s u n t coebf tă , şi t oa t e ayesteai p e n t r u că nu aşî v r e a - s ă p i e r d i « n i d i n t e toc­mai d in fata, pe u t ru că vneaiá să'< lift f rumoasă c â n d te voî revederi,, r ă u ­tăc iosule i n g r a ţ i S u n t foarte s u p ă ­r a t ă ! Da, d-le, s u n t a d-tale, n u m a î a d-tale. şi d a c ă faci sacrif ic iul a-ces tu l dinte , dacă vrei s*i mii u r â -ţesc. as ia te pr iveş te , n u m a l a m nici 0 obiect iune de făcut , — d a r d in te le meu va răimVie, a ş a mi-a я u r m a t dan t i s t u l şi a c u m nu mă nu: ; d o a r e ; degeaba aî v r u t sa faci m o a r e sa-cr i f ie iulul d-tale. te-al obosit, in za­dar . Dar to tuş i te voi r ă s p l ă t i şi iată cum :

Dumin ica v i i toare -.ni Ii \h mă­tuşa mea . la b o n a tuş ică P a u l i n a ne care o cunoş t i : poţ i să vii ф t u ei ciiti i n i ă m p l a r c şi n e vom reve­dea, ne vom v o r b i ; voi veni pe Ia-p a t r u du.yă a iniazl .

Adio, p r i e t e n a m e a s u z a n a . îihî 1 a tc la uşe fu r ioasă ; t r e b u e să m ă îmbrac, ca să m e r g e m ' a bal : mă duc cu g â n d u l la t ine . Actio, S te ten al a ie i î .

LVI In )>rânz hun

In ajuue.l ace le i fericite Duminic i . Stefen era în o d a i a sa s ă r ă c ă c i o a s ă ; abia îl î ncă lzeau câte-va bucă ţe l e de l e m n e : el s i n g u r îşi p r e p a r a m a s a .

Veni s e t i s o a r e a Magda lene î , şi nu ci au decât de c â t e v a r â n d u r i .

„Pe mâ ine , Stefen : n u a m v r e m e să-ţă sc r iu ; s u n t aşteptată la o m a s ă na re ; casa e p l i n ă d e o m u l ţ i m e de

liiosafirî .şi nu s u n t încă î m b r ă c a t ă . P e m â i n e " .

D u p ă ce citi şi s ă r u t ă acele r â n ­dur i . Siefen se aşeză la fereastră ; o

r a z ă de soare îl s t r ă b ă t e a p r in geam, şi începu să-şî m ă n â n c e car tof i .

— Mâine , zise dl, m â i n e ani s : o văd ; îi voî vcT'bi, aştept, să-î a u d dulcele ei g l a s ca re іші î ă s u n ă în i n i m ă ; pr ivir i le ei se vor opri pe ale unele.

O ! n u m a i s ă am pu te r e ca. să în­d u r acea clipă ! Sâ n u m ă sd robeas -că fericii ca !

Si Tic c â n d mânca , se m a l op rea câ te pu ţ i n peni i u a mal reciti scri­s o a r e a Magda lene î .

„ P e m â i n e !" Şi c â n d p r o n u n ţ a , n-ceste c m i n t e . îşî s imţea inimw-strAn-gânde- i - se .

O a doua sc r i soa re îl sosi, e r a de la ICHvaid : el îî povestea despre pet recer i le 'lui. „Ti-ani văzu t r u d a ta la ba l , îî zicea el ; este. foar te fru­m o a s ă , şi a r c o m u l ţ i m e de cu r t en i ­to r i , şi dor i to r i în ace laş i t imp de a-I core m â n a . T u eşti n e b u n , c â n d n u a i de câ t s ă te înfăţ işezi . . . mează-mî s fa tu r i l e , Stefen ; s ă r ă c i a ta va s fârş i pr in a uc ide î n c h i p u i r e a poe t ică ca r e te sns ţ ine . d ă beste-le, şi m a l c u r â n d , căc i ponte va fi tàrr zift, şi a t u n c i a l să r eg re ţ i a m a r n i c " .

— Nebun , eş t i tu » s t r i g ă Stelen; Să -mt p ă r ă s e s c eu pe M a g d a l e n a ş i iub i rea m e a , ele c a r i l u m i n e a z ă vin-ţ a m e a c u m încălzeşte sr .arele tar­ife. Să-mi l a s eu fericirea ! i să-ni î v â n d astfel v i i torul , c â n d m â i n e ;tri vedeai pe M a g d a l e n a !

Aide d e ! eştî nebun dragul rneft E d « arci !

Sc r i soa rea con ţ inea şi o recipisii cîe o s u t ă de f iorini , i>e c a i c trebuiţi să- î i-idice de la poş tă .

Şi Stefen îşî sfârşi masa vese l de tot.

I V I I A d o u a zi Stefen o p o r n i la d r u m

hi sp re c r a ş . IV ' ' r u m , îşi r e c a p i t u l a to t ce i se î n t â m i C a s e de câ tva t imo şi se s imţea foar te fe r ic i t .

- Ani să văd pe M a g d a l e n a : pes te t r e i l u n i voi avea p-c-stid meii ; e n b a n i i pe c a r i mi i-a twmiw Edwar -S t r ă e s c p â n ă a t u n c i . I « a d e v ă r , o fo*-r i c i r e nu vine nicî ottotíí s'ingJirîu

L V H I Magdalena lui Siefen

T e - a m v ăzu t în s fârş i t , Stefen! я|* m e u ! A c u m t u eş t i t r i s t -şi s ingur , , în o d ă i ţ a t a . I ţ i t r imi t amint i r i le de er î . r a r i vor p r e l u n g i eu c â t e v a cl ipe fer ic i rea n o a s t r ă .

X n i ţ i po t s p u n e câ t a m font' dfe fericită i E r a m l â n g ă t ine , te- nwîr voam, to a s c u l t a m ! M ă t u ş a m e a , f ă r ă î n d o i a l ă , ş t ia ; trebive seVi fis s p u s - t a t a ; c ăc i de a r fi fost a i t fe! a r fi c ă u t a t p r i n fraze genera le , s ă -no-î n t o a r c ă d in ţ i n t a n o a s t r ă , ne>ar îv z u g r ă v i t i ub i rea ca n i ş te f r i g u r i s a ib o n e b u n i e t r ecă toa re .

D a r pe t ine , c u m te face de elb* c i n t e , i u b i r e a ! t u c â t ă p u t e r e iţi sus­ţ i nea i t u d r ep tu r i l e , Stefen a! meii! T o a t e cuv in te le ţi le so rbeam, le în­t i p ă r e a m In a d â n c u l suf le tu lu i m e u . eile n u se vor ş t e rge nic i o d a t ă : p a r ' e ă te aud încă s p u n â n d : „Ar.t o ţintă. în f a ţ a ochilor , o voi a j u n g e , căci s u n t t a r e şi voi m e r g e p â n ă ce voi cădea" . C â n d am a j u n s la m ă ­tu şa mea, ,оэ c â n d su i am s c a r a , e r a m a ş a d e e m o ţ i o n a t ă că n u n»aî p ă ­ţ e a m ; d a r c â n d a m a j u n s && ui<e, ш'а. a p u c a t o b ă t a i e de ' inimă în r â t mă t e m e a m să n a - m i vie r ă u . Ara s t a t p u ţ i n s ă - m î potolesc bă t ă i l e in imet , şi ab ia d u p ă ce m ' a m s imţ i t m a l l in i ş t i t ă a m i n t r a t : t r e m u r a m : a t r e c u t m u l t p â n ă să m ă decid a-mî î n t o a r c e pr ivirea. în spre t ine .

iTcţ-al (schimbat ; eş t i m a l -maro. m a l voinic ; t r ă s u r i l e feţei t a le aal u n c a r a c t e r m a l p r o n u n ţ a t . N u în­d r ă z n e a m s ă ne v o r b i m ; d a r te au ­zeam şi te în ţe legeam aşa tje b ine şi c â n d a î vorb i t de t a t ă l t ă u . da s in­g u r ă t a t e a ta. abia îmî p u t e a m stă­p â n i l a c r ă m i l e ! Stefen c s i n g u r , e

nenoroc i t . O ! D o a n m e 1 dacă- a ş i pu­tea să te fac fericit în t r 'o zi, să-ni l c o n s a c r u v i a ţ a a te face cel m a l fe­ricit , «a fiu soţ ia t a , să-ţ.I fac o fa­milie, căcî fami l ia m e a \ a fi şi a ta, p r i e ten i i mei vor fi şi ai tă î ; vel ve­dea în j u r u l t ă u p e r s o a n e fericite că te v ă d ; eu nu te voi m a l p ă r ă s i , şi a m â u d o u l î m p r e u n ă , în mi j locul co-ü ііііьг noş t r i , l ângă S u z a n a m e a şi fratele nos t ru Eugene. . . Stefen, c â n d îtï \ e ï a min t i că nî fost s i n g u r , ne­noroci t , izolat, mi va fi de cât o n-inintiro ca re va da p ieţ şi mal m a r e fericirea n o a s t r e . Să n ă d ă j d u i m , d r a g ă Stefen, sä n ă d ă j d u i m lot i!e Ia 'Cer. E r l , c â n d a î p leca t cu scri­soa r ea pe ca re ţi-ani a r u n c a t - o in fundal pă lă r i e i , când m ă t u ş a mea vroia să. te î-asuteasce, am re ţ inu t -o câ teva Clipe în sa lon ; a t u n c i a m ră ­mas s i n g u r i : s ânge le m i se sui.se la cap, s i m ţ e a m că i n i m a nu m a l îmi ba t e ; e r a m să m ă aşez pe locul pe c a r e iusesoşl tu; ab ia inu ţ i n e a m r e s p i r a ţ i a ca să spot auzi încă sune­tu l g l a su lu i şi sgomutu i paş i lo r tă i . O! c u m a^î fi vaut să te c h e m îna­poi , să te s t r â n g încă de mâni i , s ă î ţ i j u r că te voî iulri toa te v ia ţa . Câ­te lu.'-nirî a v e a m eă-ţ l spu i ! Lac ră ­mi le ! m î s c ă ' d a u faţa fă ră să -observ. C â n d m ' a m u i t» t la f loarea aceia pe ca r e a l d ă r u i t ' o m ă t u ş e i mele şi \ e c a r e nu a m i n d r ă s u i t a i-o cere, or i câ t d o r e a m de m u l t , u r a m văzu t în og l indă şi mi: .ştiam c u m sft-tnî ş t e rg ochii m a i r epede să s ă r u t f loarea, şi r upse î o c r ăcu l i ţ ă de f runză , pe c ine o a scunse i în s â n .

O! cât m'a făcut de ferici ta, ace•• în t r evedere s c u r t ă ! Cât aş î v rea >â te m a î v ă d cât de p u ţ i n ! Si seara ia t e a t r u ; dfir ai venit aşa de t â r z iu .

LIX

Vcntin ce Sti'fni a renii târziu tu teatru

Arui icândn- I sc r i soa rea în- fundul pă lă r i e i . M a g d a l e n a м şoptise- la u-l ecbe :

- Citeşte n u m a i decât ; Вумнц. p» d r u m Stefen În tâ ln i un domn: ca r e i r m a ; scoase o h â r t i e d in ttnewtutr. o ap r inse ş-i la l u m i n a eî. citi Hi»r-t i l« t i :

„îSe d u c e m să a s c u l t ă m o p e m ; Яіь гьж\, păit inţi î s ă i , t a t a şi e ir m ine ; v ino . »i-e vom vedea i a r оаіоѵпіоир' ' .

Stefen îşi : ,rot«-i buKunutvlb: ü t r e b u i a un f iorin pentru- u n liic ont' de mic la teatru.* şi nu îl avea.; sv g â n d i la ban i i lu i Edtwvwlt dtw ob­servă- eă- I t â r t i a p e r a m o> aţpitihses-.' e ra t o c m a i recipisa peutiuu ,pnei6t-

Cercetă şi pr iv i r i le i< »v opráitói pe ine lu l M a g d a l e n e î ; acei: ihoh еиа' db a u r şi p ă i e a că a r e ' pneţv a m i n t i că în o r a ş e ra o femece oum- dai basúi pe obiecte; i se strângeai - inima lu< g â n d u l de a se desparţi do acel inel ; me iu l Magda l ene î . un d a r ai іи-Ыгеі узіе, o part*' d in ea awc-a să treacă ih m â i n i s t r e ine , peatru b a n i ; da r ,<w m a î g â n d i că d a c ă M. ' igdalena nu îl va vedea la teatru, va c rede că i s 'a î n t â m p l a t vre-oa acc ident , sau îî va b ă n u i de. nepăsare; «cea b ă t r â n ă ii i e t e f ior inul d e - c a r e - a v e a . nevoie.

Din z iua aceea Stefen începu a duce o viaţă ebosi toare . . . de trei orî po s ă c t ă m â n ă se ducea la spec­t a c o l e Stefen c ă u t a să scape 4 t n colegiu mal repede şi a l e r g a t w î peş t i i ca să ee ppropèe *» e a ; * e iuta poia. a p o i trnutKi t â r m i t e m i ач« că d o r m e a n u m a i câteva o re i»e n o a p t e .

Afa ră de a s tn , eutn f i n a l e l e sa le nu îl î n g ă d u i a u cea mal m i c ă ciwi-tu iu l ă e x t r a o r d i n a r ă , n u măunc-a şi în zilele cele la l te copia fel d e iei de l u c r u r i ca să p o a t ă c â ş t i g a p u ţ i n bani; d i n ргіоіла aceas ta s tărnee şi î ngă lben i se ; d a r fiecare d in l i p su r i l e sale e r a o fer icire p e n t r u el; î n a i n t a in s p r e ţ i n t ă , o vedea în tetă a p r o -p i indu - se foar te repede .

I n i r ' o zi se duse la m ă t u ş a Mag­daleneî .

-•• D a u o .serată peste o s ă p t ă m â ­nă ; o să am mal m u l t a l u m e ; vii şi d-ta?

Stefen p r i m i i n v i t a ţ i m i e a CU bu­cur ie , căc i t r e b u i a s ă fie şi Magda* lena.

LX

Eugene lui Stefen

P o i m â i n e , f rate , n e u r c ă m p e cai, şi p o r n i m î n a i n t e a i n a m i c u l u i . I ţ i voi scrie î n d a t ă d u p ă cc ne v o m fi bă tu t , ea să afli dacă m a l a l tneă u n frate s a u o p a r t e d in fratele tăîi căci m a î află că s u n t ci mul ţ ime de b o m b e p roas t e car i spu lbe ră j u m ă ­t a t e d i n o a m e n i fă ră a-I omor i .

In acest caz, g răbeş te - te de t e în« poară , frate, ea să î m i p r e g ă t e ş t i o odăi ţă în casa ta, căci voî sosi cil .'•«Ida de r e t r a g e r e şi un pic ior de l e m n , şi m a l ,j;rogăteşte-te încă săi a u z i poves t indu- ţ î ace la* l u c r u de o s u t ă de or i .

P e n t i u u n moment a m a ţ i cere uu se iv i f in des tu l de î n s e m n a t : b a n i i de s t i na ţ i pentru, h a r n a ş a m e i i t u l ca­lu lu i meii , aii fost p ă p a ţ l de m i n e şi cant»!azi l rneî: c a u t ă t u de-mi t r i ­m i t e s u m a t r e b u i n c i o a s ă p e n t r u a-ecas t ă c u m p ă r ă t u r ă : ce rce tează cât. cos tă toate aces tea ; dacă n u po ţ i să îmi t r imi ţ i n u m a i decâ t , ad ică în z iua c â n d vel p r i m i s c r i soa rea mea , nu m a l îmî t r imi te , căci nu îî voi p r im i . ,

Stefen fu foar te a b ă t u t la priuii,-' rca aces te i scr i sor i , c â n d o p r i m i ; el a v e a a p r o a p e s u m a necesa ră : da r M a g d a l e n a M aş t ep t a la t e a t r u şi nu i ,i-ntea a n u n ţ a că nu se duce.

M e g d a l c n a e r a t o t u l p e n t r u el, su fletul, v ia t» şi ţ i n t a t u t u l o r faptelor Iul; şi de altfel , de câ tva t i m p seri săr i le Hmgda lenc l e r au m a l r a i e ; l â -nar-a ftaft în miii-lecua .petrecerilor: гагГ o inennjirraiii, mu avea uruită.: v i m u e dir saer i f ica t p e n t r u .prieteuul "î ; s ă r m a n u l Jftefen awea nev»e «'o t a d ă p e n t r u a ytrinde p u ţ i n ă p u t e r e şi c u r a j . Aieaea ce îî cerea frnte-său n u t r i m k e :

S e a r a se "tuee la t e a t r u , cu ochii , a p r o a p e ţjntfi în sp re o loje.

In яке.ч> Ittje se «fia d. Mut ie r şi ' iiicui'sm. S u z a n a şi p ă r i n ţ i i să i . şi i a c ă \4itctral soţ a l Suaane î , cu 5V1 unitit, v ă r u l M a g d a l e n e î ; e r au -loï t î ne r î f rumoşi şi b o g a ţ i şi unbrăv-aţî cu cea- m a i m a r e e l egan ţ ă . Eî nu prawiwfti c â t u ş i d e pu ţ i n spec taco lu l oi'pe s p s o t a t e r l ; s p u n â n d fetelor din eâwnb îiu câjid câ te ceva d i u observă rilte line. »ft*e o d a t ă sp i r i t ua l e , a l tă (tBtJft liătost.are d e joc. S u t a n a tăcea Ііик' cât. ü î n g ă d u i a modes t i a şi M a g tudenat c a r e î n c e p u s e p r i n a zâmbi (titi: vèrtfui buse lo r p e n t r u a face ea eeiiWţii şi a » u a v e a a e r u l eă b l i -іпяаий vesel ia lor, s fârş i p r i n a îm-pntitaţtiî cu el g l u m e l e , sp i r i tu l ţ i tttastec obse rvă r i l e c a r i se făceau de tnţî(. ba ceva m a l mul t , aceea ce »ptwso ea deapre t oa l e t a u n e i c u c o a n e d t vis-à-vi«, făct t ră ce t o ţ i s ă îl ad­mi re sp i r i t u l .

M a g d a l e n a z ă p ă c i t ă de succesu l său , urma- cu p r i sos in ţ ă să a r a t e că er» foar te deş teap tă .

Veni u n m o m e n t c â n d t o a t ă a t e n ţi» e i fu a t r a s ă de spec taco l ; vor­bele pe c a r i le p r o n u n ţ a ţ i a r t i ş t i i a-ѵеай o a r e c a r e l e g ă t u r ă cu s i t u a ţ i a eî şi a lu i S t e p h e n .

— S#firt*i, rftfff* mea. zicea ac to r id . pi*tre*zA-mi- ru nfinţevir feri­cirea; roi reni xă mi-o rrr, rând roi fi demn.

Ochii ceî m a r i a l Iui Stefeu se î n d r e p t a u fixi şi me lanco l ic i î a s>pr«> Magdalena : ; ea se u i t ă de a s e m e n i l a el, d a r e ra d i s t r a t ă de r â se t e l e p e juif unda t e , si sopocăei i ie Suzane î şi a eelor doi t ine r i .

•— Rute, zicea logodnicul S u z a n a , lEflibrăcat ca pe la a n u l 179». d u p ă 'Christos.

—- Aceea ce n u po ţ i a d m i r a în •deaj uns . este c r a v a t a , şi аіік-a ţe c a r e cana l a s ă de d o r i t a jileterf.

& m с Ш armarea In nünrversat L i ier ar" ee va apare D a m i n i c a vi i ­t oa r e .

I NiVKfîM L LIT KRAU •No. 46 . — 3 .

concert c o i d i s d e C a m i l l e S s i n t - S a ë n s

N U R I I de MIRCEA RADULESGU

Duminica, 17 Noen.l»:-io 1013.

R O D I N D a i .i a in i( hit u tca g reaca '' ii ' '-

Ir iui -iloai o ci: ale sale rupo-dop'-r . -scuipi t.t alo, í v deapuru i ' i vor con-riiioi in a r t a phi - l icâ cele m a i în-s. un i a t e g . -uui l i omeneş t i , dai â lio-п;і>1( rea i t a l i ană , în frunte cu Aii ( hei Aiojelo, va .м-гѵі d rep t pildă gen--) a l i i lor vi i touie , nu-i mai puţ in a d e v ă r a t că t in ip tu i lc luod nu- î ş i a u ti iitmfitl lor.

A trebui t ><i i e : i a : i â. i.i z i o ! " noa~t.ro, nu gen iu ca l!odio„ caro . i n s p i r a t din a n t i c h i t ă ţ i ' şi diu Ite-na l t e re , să ne dea o a r t ă nouă . să lie îniai işezo ca ţ.o-d'opei o in fa(,i ••:">r. ia nu p u t e m dc r â t să excla-i i iăm: l-ine, î i u t n o s . gen ia l .

N e l i n â u d s c a m ă de colegi, do t ra­ditio f ranceza, s a u regul i îa a r t ă . <••' şi-a u r m a t calea ce a crezui do o 11 \ í i 11 ( ; i. a gând i t , a lilisofat şi -:i dat la h e n l â opere n e m u r i t o a r e . E-- iu , | din b a n a l , g â n d i n d nu ea to | í a i l i ş t i i . el e o.sccutric poate, pent ru mu l ţ i . f inii. a n 'a reprezentat , subi­ectele .sale la fel cu ceilalţi a r t i ş t i , l î iu c a u s a aceasta, a si fost hulii mol i t i m p dc critici, de colegi, do profani , ( a i i a s t ă z i i se înch ina .

f n l i e c à n d c h i a r pe ceï m a i fe eiinzi a r t i ş t i a i 1 i cnaş te r i i , el a exo-r o t a l mi i do s tud i i s cu lp tu ra l e , de-- Í I H H - , schi ţe şi proecte , şt în fie-r a i e l u c r a r e a lu i p r iv i to ru l \oi |e g â n d i r e , i m a g i n a ţ i e şi inai p resus de toa te scânteie ăirină în adevă­r a t a oî sp l endoa re .

De ace ia , s t a tu l francez, c-iie o u-nicol în pr iv i ii ţa a r te lor . î n ţ e l e g â n d pe a r t i s t , cumipără şi r ă s p â n d i mu l ­te din luc ră r i l e m a e s t r u l u i , in toate Mii;-:eeie şi palatele- monumen ta l e ! a le F r a n ţ e i . \s tfel l ' a n t l i éonu l . l 'é­l i t P a l a i s , LuxemlK.urg şi a l te pa-la te . n u c ins tea a poseda peste douăzec i ş i cinci l uc i ă r i de sculp­tu ră de acest m a r e m a e s t r u .

(.auditorul lu i d in fata l ' an íhóo-ifuliţi,. r e p r e z e n t a t p r i n t r ' i u i om n u d . plin -de v igoa i e e un eapo-d 'e-pe ră . I s';i a d u s înv inu i rea însă că acesl g â n d i t o r e nud, i a r alţ i i a u m e t s şi m a t depa r t e ba t jocor ind poz.a. m es te! opere .

P e n t r u a r t i ş t i ca şi , ,entrii cu-neseă io i Í u n nud e m a i va loros de cât un m a n e c h i n î m b r ă c a t , ia r un adndilor nud, în a r t ă . e m a î fru­mos şi m a i ipîin de in te res <!c cât o l u r r n r e r e p r e z e n t a t ă pr in ţ i - 'un in­divid cu cil indt ii şi frac...

Câl i n ' au r ep rezen ta t s ă r u t u l î i s c u l p t u r ă şi to tuş î cViţl aii reuş i t pe depl in? Sărutul lui l îod in e ori­g ina l , fără a fi s u p ă r ă t o r , e impo­zant , ma ie s tos , s u b l i m . Acest g r u p i e p r e z i n t ă s ă r u t u l ideal a doi t ine r i cc- se iubesc d in tot sufletul , a doi ti-norî ce nu ş t i u pe l u m e a aceas ta de cât că trebtte să se iuheasc ' i .

loitn llotezătorul, cu ge s tu l a t â t de a d m i r a b i l , Vârsta, de mania, in­t r u poză aşa de ene ig i eă . Mann Iu) Dumnezei), d in cure ies p r i m i i o a m e n i , Curiulidn, -deosebită m u l t de ca r i a t ide l e -celorlalţi a r t i ş t i . I'.ândir'-a. capul f rumos <le tem,,<. cu i .-tivi tea . l i nă de mi s t e r şi bu­n ă t a t e , liana/da, r e p i e z e n t a t ă în­t r ' u n m o m e n t de deznădejde , i leu-m ă r ă r i u n e şi de s b u c i u m , svârco-l i t idn.se de g i e a u a pedeapsă la ca­i c o c o n d a m n a t ă d e - a p u r u r î . liellu-?<<•, zei la r ă z b o i u l u i şi celelal te mul­te s c u l p t o r i ale lu i l l o d i n suu t o-pore s tud ia te , g â n d i t e si apoî re-1 i-te in m a r m o r ă sau în b ronz .

In tuia din u l t imele lui l u c r ă r i , in lira. l îodin n u ne r ep rez in t ă o fe­nice i n i m o a s ă , ei ne r e d ă o femet-de a c u m mi i şi mi i de a n i . când omul n u e ra perfect , când. e ra u-r â t la în fă ţ i şa re , cu u m e r i i la t i . cu muşch i i pu te rn ic i , o E v ă ce s t â n d jos, se f r ă m â n t ă , se s h u e i u m ă - i sc riiinueşte de p ă c a t u l ce 1-a făcut. Tot se mişcă. în t r ' â l i sa , m u ş c h i i se c i t . reu iură , ochii p a r ' c ă r ă t ăcesc hi toate păr ţ i le , degetele de la picioa­

re ca şi iele de ia m â i n i se sgâieoso cu c iudă. V. în aceas ta Evâ . shu'-iu-m u l ;-utietesc şi co r . - , r a l al celei d i n t â i femei n- r ăoă lues fe şi sufere iiinai nie.

Colehiü" l u c r ă r i t a şi por t re te!» lui I tedin. cons t i tuesc u l t ima expre­sie ti'e perfecţ iune ÎLi a r t ă . In ele vede omul i c s p i r â n d . t r ă i n d , cu a-o - m a n i ' r e c . caaactet ui. b u n ă t a t e . o b lânde ţea sau energ ia ce a avu t-o cel r e p r e z e n t a t . El a ţ t i u l să pă­t r u n d ă in sufletele -i a m e n i l o i , să i anal izeze momen te l e i une ca şi pe ee io rele şi din aceas tă observa ţ ie să ne dea un l ' uv i s de Cliava'.tnc.-, şeii u n Jean P a u l La, cens, un Da Ion sah un Eal.fuière, un Victoi' l l i g o . o.i Ba lzac saii u n I toehefoi t . opere ce vor t ră i d e a p u r u r î .

l 'vin te lul cum c g â n d i t ă şi re­da tă , opera lu i Rodin , m a l fru­liu, asă , m a l perfectă şi mai origi-milă de cât or i ce a r ia p ă t n â n t e a s c i - va fi r e s p e c t a t ă şi c o n s i d e r a t ă iu vi i tor ca cea m a l p r e ţ i o a s ă din toa­tă ' l a s t i c a , exceptândui-se an t i ch i ­tatea. I a r în z iua c â n d s t a tu l fran­cez, va r e u n i toa te l u c r ă r i l e .'ui Un­di» , î n t r ' u n s i n g u r m a r e pa la t , in ziua aceea F r a n ţ a va avea cel m a l î n s e n u i a t muzeu d u p ă f .ouvre . Ar­t iş t i i s cu lp to r i n u vor m a i avea ne-voc d" m a e ş t r i i , n ic i do şcoli. P r i ­vind acele n e m u r i t o a r e l u c r ă r i ca­re î n t r u n e s c toa te ca l i t ă ţ i l e u n o r perfecţi- opere de a r t ă , se vor ins­pira d in ele şi vor p r o d u c e adeva -î a t a s c u l p t u r ă , mul ţumi tă , g e m u l u i m a r e l u i Rodin .

Prof. George D n m f t i i u de la şcoala de Be l l e -Ar t e d in Iaş i

1)4)0

P U L B E R E DE II>EI

Arnuald - Г п soare ca r e încăl­zeşte, du r pâ r l e ş t e .

Modă — U n m a g n e t : a t r a g e tot ce e uşor...

Y eu iis - -- Zeiţa f r u m u s e ţ e ! pe al­t é i u l că re ia se sacr i f ică m a l m u l t a u r decâ t i n imi .

IIa II —• O ebee, ca re se pot r iveş te la orice b roască .

l'iistrritale — Naşu l o a m e n i l o r m a i I.

Astronomie — O car te , c ă r e i a nu-I c u n o a ş t e m decâ t p re fa ţ a .

Г»\ѵ II i ra-pomenirr. —• F i n a l u l diu imnu l vieţel.

Sofronis IvanoYicî

_— ü o o , .—

Ce i ^ s f â i ş i t ă t r i s te ţe î ţ i s t r ecoa ră iu suflet a n i m a t e l e d i n t r u g r ă d i n ă zoologică I

Aceşt i copil aï n a t u r e l cai o se bi 'eu.rnu de l iber ta te , de p ă d u r i şi de cer. a c u m s t a u închiş i în colivii e n o r m e de fier, p r izonier i ai seme­n i lo r jur civil izaţi .

A m u r g u l я ' tu.iiscază p r i n t r e frunze, învă lu ind p a r c u l î n t in s în­tr 'o pu lbe re fină de a u r . p-oleind sp ină r i l e celor doi u r i a ş i delà in t ra ­rea grote i i.uuie d o a r m e o n imfă , şi îţi s t recoară in suflet o n e l ă m u r i t ă melanco l ie .

D in t r e toa te a n i m a l e l e . m a i m u ­ţele p a r a su: -oi ta m a l uşor aceas t ă s t a r e de robie .

Ele se r e s e m n e a z ă si c a u t ă să si uite l iber ta tea p i e r d u t ă p r in tot te­lul de des fă t ă r i . î n faţa cuscel s 'au a d u n a t o m u l ţ i m e de copil şi fac haz pe socoteala lor. Ü fa tă blondă-a g i t ă u m b r e l u ţ a roş ie . U n a d in t r e m a i m u ţ e se s u p ă r ă , ţ i pă şi a m e ­n i n ţ a p r i n t r e g r i l a j . D a r în m i n u ­tu l acest», păz i t o ru l se ap rop i e şi c a u t ă s'o l in i ş tească . M a i m u ţ a se u i t ă la. d â n s u l , v r e a p a r ' c ă să-I vor­bească , d a r n u poa te .

Are î n să ochiî p l in i de l a c r ă m î . D a r o r a mese i de s e a r ă se a p r o p i e .

Sălbfi teciuni le f l ă m â n d e încep să se ag i t e ; lup i i , c u pr iv i r i le a p r i n s e şi îndobi toc i te se î n v â r t e s c c e a s u r i î n t r e g i în cuşca lor s t r â m t ă fără. să p r ivea scă ішпіс . Vulpile, m i r o s i n d ae ru l , a ş t e a p t ă viclene, u r z i n d vre­u n p i a n de e v a d a r e . Capacu l se ri­dică eu sgomot şi b u c ă ţ i de c a r n e s u n t a s v â r l i t c î n l ă u n t r u . A c u m începe l u p t a p e n t r u ex is ten ţă . Bu­căţ i le s u n t prins*- d in sbor şi îngh i ­ţ i te n e m e s t e c a t .

Ur.şil s u n t i n s ă m a l b la j in i . P â n ă la v r e m e a m â n c ă r i i îşi sug un­ghi i le .

Uni.il. p r i n l r ' o s p ă r t u r ă a gr i la ju­lui de fier. bagă. l aba să fure d in cuşca lupi lor , ca r t se bat , o fă r imi -t u r ă de ca rne , pe c a r e a p o i o m ă ­n â n c ă t ac t i cos . M a s a se i s p r ă v e ş t e repede şi a n i m a l e l e s ă t u r a t e se m a l domob 'sc . Lup i i îşi r e i a u p l i m b ă r i l e h a l u c i n a t e ; u r ş i i l u n g i ţ i pe labe vi­sează n e p ă t r u n ş i î codr i de brad , cn văi le pl ine de f ragi şi de s m e u r ă .

M a i m u ţ e l e se des fă tează m a l in­teligent. Se a l ea rgă ca n iş te copii ,

fac fel dc fel dc c a r a g h i o s l â c u r i U n a d in t r e ele p â n d e ş t e o v rab ie , ce s tă sg r ibu l i t ă pc o ramură , apropi ­a t ă . Două s ' au r e t r a s I n t r u . i colt s i . i gu ia l i c si fac d r agos t e .

A m u r g u l coboară tot m a l vioriu a s v â i l i n d o gamă. de n u a n ţ e post* s u p r a f a ţ a i acu lu i , u n d e su te de pă­s ă r i de a p ă : beize, cocos tâ rc i , bât­l a n i s t a u î n t r ' u n p ic ior privi tul t r i s te zăr i le a d â n c i , pe ca re le stră­b ă t e a u a l t ă da t ă aceş t i reg i a ï ae ru lu î . Din c â n d îa când , câ te ut; pe l i can guşa t , ca re a c ă p ă t a t p a r ' c ă pc a r ip i reflexe d in v ă p a i a a m u r i gu tu i , u i t â n d că -penele îl s u n t smulş i . , deschide a r ipe le gre le bă­t â n d z a d a r n i c ae ru i ca re nu ' l m a î p o a t e sus ţ ine .

Si î n t r ' u n a v â n t m e c a n i c , toţ i cei­la l ţ i t ova ră ş i , des t iud la r â n d u l (lor a r ipe le t ă i a t e , î n t r ' o fâ l fâ i re d e z n ă d ă j d u i t ă .

In coliviile s t r â m t e , vu l tu r i i , cu ciocul î n t r e pene. s t au î n d u r e r a ţ i p r i v i n d cerul . Ochii lor a d â n c i ţ i în d e p ă r t ă r i , vot pa r ' că să soa rbă via­ţa l iberă de dincolo de gr i la ju l de s â r m ă şi a r a r e ur i pl iscul lor se deschide a d â n c să s o a r b ă ae ru l ce. le l ipseşte; ei ca re s t r ă b ă t e a u a l t ă ­d a t ă largi le spa ţ i i ae r iene , ca re îşî aveau cu ibur i le lor în s t ânc i , ca re se b u c u r a u de v i a ţ ă l iberă , de pă­du r i , de soare., a c u m închiş i , robi ţ i şi bat jocori ţ i de o a m e n i , s t au re­s e m n a ţ i v r z indu - ş t în t ăce re \ i su l lor mis t e r ios .

ş i de-asupra. i m e n s u l u i p a r c . ca­re adăpos teş te a t â t a d u r e r e şi a t â ­t a pr i sos de v ia ţă robită, noaetea . se lasă tot m a i a l b a s t r ă , toi m a l a-d â n c ă , înch izând ochii păsă r i lo r ş i a v ie tă ţ i lor pr izoniere , voind p a r e i ! să le a d o a r m ă o clipă in suflet t r is­te ţea nes fâ r ş i t ă a nos ta lg ie i .

л . — N o . 4 6 . U N I V E R S U L L I T E R A R Duminecă 17 Noembrie 1 9 1 3 .

A C R A M A L U I T O A D E R V I E R U L de IV. F O R A .

rCeï do i p r i e t en i u m b l a u de-cf zi Î n t r e a g ă , f ă r ă popas , n e l ă s â n d ca i i d in t r a p , de câ t ca s ă răsu f l e şi s 'o (pornească i a r ă ş , ş i ^ i r i a ţ j . a p r i g i , l a ; •goană. jCC:''^

I a r ' a p o i , se l ă s a u d u ş i ' î n voia ca­i lor c a r i e b u r a i i par'că,*"trecând ca" d o u ă săge ţ i a b i a despr inse d in a r - * cur î .

Şi c u m dinspre, munie, se a p r i n ­deau n e c o n t e n i t ' , l i â c u i r i de fulgere, că lă re ţ i i , c u i n i m a s t r â n s ă de tea­m ă , goni au şi m a l * m u l t , s i m ţ i n d t r e b u i n ţ a <să se afle la uri a d ă p o s t s igur . ' :•" " *

Ше oda t ă , p r i n t r e viile,, ce le a ţ i - j , noaii calea, de o ^ a r t e şi * de alta, ' s c l ip i ră p r i n t r e ^ a r ac i i îna l ţ i , l u m i ­n i ţ e de le deteyă s p e r a n ţ a l î n u î pe ­pite ap rop iu t . '" ' ' .. ....

Se aprop iase* :Іе rrar.ïfi. şi, j ' i n ï de-buqurie, în Tiiljehezàturjie ascuïj î trie r.le cai lor , vo ias^ s: ci de a p r o ­p i e r ea od ihne i şi n u t r e ţ u l u i — o ţ i-> a u r ă î n c ă p u ţ i n i n ţ r i u n t r a p mă-» ' ,runt, .la t ă v ă l e a l ă . " V ; J ^ -

Şprijjinită î n t r ' u n . m a l m a r e cu,* t o t a l ; î m p r e j m u i t ă ^ , dë vie, c r a m a e r a cu vechiu-î gâ r l i c l m a r e şi cu p r i s p a l a rgă , r ă z i m a t ă pe s t â l p i t a r i , u n a d in m u l t e l e . ş i î ncăpă toa ­rele case d in ţ i n u t u l ace la b inecu­v â n t a t de D u m n e z e u cu rod d i n keh?ug.

C â n d a j u n s e r ă î n fa ţa - uşe l , u n l ă t r a t a m a r n i c de câ ine î n d â r j i t î î ves t i de paza n e a d o r m i t ă a casii , ş i to t d e o d a t ă îi si l i s ă vadă , iv indu-se în uşe, o f o r m ă g â r b o v i t ă :

— Tac i , Dolofei, t ac i ! A u z i r ă u n g l a s r ă g u ş i t , a p r o a p e

s t i n s şi- a p o i : — Da ' pe cine c ă u t a ţ i ? U n u l d in că l ă r e ţ i s p u s e vesel-. — •• O a m e n i b u n i ! m o ş T o a d e r ! — I r r a ! Coane Ti t ică! Bine-a i ve­

n i t ! Şi apo i se auz i g l a s u l i a r ă ş , do-

mef ind câ ine le : — Taci , Dolofei, t ac i , c 'a ven i t

cueonu să ne vadă. . . Ş i g l a su l se p i e r d u în fundu l c ra­

m e i , d in ca re v ieru l l e e ş e a î n a i n t e no i lor sosi ţ i , cu u n fe l inar în m â ­n ă .

L u m i n i ţ a aceea micuţă, le l ă s a o d â r ă o'e l u m i n ă pi i n t r e h o p u r i l e ' ( d r u m u l u i , desch izându- lc cjalea sp re mij locul cur ţ i i . î n fundul că­reia, se vedea m a g a z i a cu v inu r i l e şi t oa t e une l te le u n u i bu; i vier.

•Intrară. în c r a m ă s a l u t a ţ i d e h ă -măie l i le u n u l câ ine c iobănesc , ce­n u ş i u şi cu scl ipi r i de oţel în ochii l u l . d e pazn ic n e a d o r m i t .

— Dolofei! — spuse u n u l din noi i sosi ţ i . — Ce nu m ă m a i cunoş t i?

— Da ' dc u n d e să te m a l c u n o a s ­că ! — s p u s e b ă t r â n u l viei', de.şco-ţw»îindu-şî tigva, goala pe j u m ă t a ­te, c â n d văzu pe cuconi i eă-şî scot şoprilo din. caj). , Şi, a - ;o i . d â n d din c a p :

- - D u m n e a t a n u ai m a i fost p 'a ic l de tio.î a n i . Şi de, hoerul , ca o m u l b ă t r â n , azi, m â i n e , cine ş t ie! 'Că şî cu , poa te s'o i n d u r a Maica Dom­n u l u i să mă. scape щ а і iu te .

— De cc să, te scape m o ş Toadere? Da do b l e s t e m a t a a s t a de via­

t ă ! Că p e n t r u o m u l s ă r m a n o n u ­m a i foc şi jale, i a r .pentru ă l bogat, n u m a i b u c u r i i şi boale.

— P ă i vezi, moşu le , că s i n g u r o spuseşi!. . . ii zise b ă t r â n u l u i cel că­r u i a ii spusese pc n u m e vierul .

Mjişul p r in se să z â m b e a s c ă , a r ă ­t â n d două g ingi i , a o r o a p e f ă ră d in ţ i , m o r m ă i n d :

•— Ho; i ac ' a şa ! Spu i şi cu că n u pot să tac , ca p ros tu l Da ' m ' a ţ i ier­ta şi d u m n e a v o a s t r ă . . .

- Da-I vo rba ee m â n c ă m m o ş u ­le, că d 'a le b ă u t u r i i ş t iu că n u ţ i l ipsesc!

— Ei, s lava D o m n u l u i , şi să- î blagos lovească zilele luî conu Ior-daebe că a m aici de toa te .

Şi s p u n â n d ' a c e s t e a e ş i ' î n . t i n d ă , de u n d e se î n t o a r s e cu n i ş t e câ r -n a ţ i , şi o h a l c ă dc p a s t r a m a , des-' c h i z â n d a p o i o i a d ă , scoase m ă l a i şi n i ş t e ouă .

Şi m a l apo i , s p o r o v ă i n d ^ m t r ' u n a ^ ' c u ' g l a s u - î a ş e z a t c a u n tâ lc d in t r ' o « c a r t e r a r ă , b ă t r â n u l învâ r t i , , p e ' je'." r a t i c u l d in belşug, o m ă m ă l i g u ţ u v â r t o a s ă şi apoi m i r o s u l . m ă m ă l i g i i şi j | j a s t r ameî şi j u m ă r i l o r lo (tete gh i e s t ine r i lo r s ă se aşeze c u m pu- . t u r ă l a m ă s u ţ a cu t re i "^picioare, a-p u c â n d d i n ' b u n ă t ă ţ i l e acelea, m a l cu furcul i ţa , m a i : c i l / u n g h l u l i ţ a , c u m p u t e a u . ... .-vi'

Şi apo i v inu l începu să "gâlgâie d in g a r a f a b u r d u h o a s ă ? pe care ' íó" a d u s e p l i nă ochi r§bş T o a ^ r i аД* v â n d gr i je să-şî u m p l e ^ f - l u i ó c i - ' "fítita, să c iocnească fcu c u c o n i ţ i .*•'.'•'

Duypă ce-şi po to l i ră foamea oasV pe|iă b ă t r â n u l u i v ier , î m p i n ş i de o veselie cu a t â t m a i l a l o c u i t e i , ciT 'căb g a r a f a fusese go l i tă o ' d a t ă şi d i n 1 cea de a d o u a n u i n a i r â m a - ;

' ş e se , de câ t ce a v e a u ; in" ulcele, îl l u a r ă i a r l a z o r pe m o ş , cu în t r e ­b ă r i , l a ca re el le r ă s p u n s e cu ace-i a ş sfătoşenie, cc începu s ă i i ro­s ea scă de-a bineie, ipoftiridu-i la s o m n .

I a r m o ş Toader , c â n d închise uşa d u p ă ei, r ă m â n â n d s i n g u r cu Do­lofei î n u ş a t inde i , înche ie s p u n â n d p a r ' c ă t o v a r ă ş u l u i luî de s i n g u r ă ­t a t e :

— Toţi ca u n u l ! Aşa v ' a m ş t iu t şi a ş a o s ă vă p o m e n e s c p â n ă oi putrezi . . .

Şi, p î c î ind d in lulea , r ă m a s e po g â n d u r i , in u ş a cramei . . .

AI VREA SA MORI...

Ai vrea să viori, când frunza moar In liniştea de cimitir Şi trec, spi'e alte ţări, cocoare . In toamna plină de. 'ntristare Urmând neruptul vremel fir...

Ici, colo, picură frunzişul I'e 'ntinsul vechilor alei Răritu-s'a dc tot desişul — S e scutură bătrânii tei.

Apusu-şi tremură, văpaia ŞÎ*?'bşil razele-î aprinse S*àjlem pe palida câmpie^. Catyiaţa, peobi'azuri stinse".

Te scuiurăKfiorul toamnei * şi-ţî'toarnă 'n"suflet amintiri 'jfi'ii clipe vechi, pierdutc-aproapş In-Kâosul de noi gândiri.

Şi par'că sună.golul rece Pustiu, ca sufteic de morţi ^ * ..Şi ai vrcà*sjt,mori*dar vremea trece Şi viaţa tot 'nainte-o porţi...

Gabriella I. Anastas ia-Vucnlescu

Convorbiri astronomice MINUNEA LUMINEI

A m m a l vo rb i t despre l u m i n ă , d a r câ t e o a r e n u se po t s p u n e de aces t fe­n o m e n cur ios , m u l ţ u m i t ă c ă r u i a n e .ţiutem d a socotea lă de to t ceia ce, ne î ncon joa ră? 'Ce s u n t sor i i i m e n ş i d a r î n d e p ă r t a ţ i în mi j locu l c ă r o r a se află şi u m i l u l n o s t r u Soare? P e n ­t r u noi , c a r i î l p r i v i m de la o d e p ă r ­t a r e a t â t de m a r e , to ţ i sor i i s u n t n i ş t e s imple p u n c t e l u m i n o a s e . Cu toa te aces tea , raze le pc c a r i n i le t r i m e t a j u n g ca să le p u t e m a n a l i z a şi s ă ne p u t e m d a s e a m a de e lemen-

Viitorul rege al Albaniei

tele ch imice ce a r d î n s â n u l , acelor sor i . _ - ''• •'

Ş t i m că lumina" n u e de câ t b vi-b r a ţ i u n e a e te ru lu i , a ace lu i m e d i u pe care nu - l vedem, dar) ca r e ne esto a t â t de n e c e s a r p e n t r u a ne pu tea expl ica m u l t e fenomene şi m a l cu s e a m ă p r o p a g a r e a l u m i n e i .

L u m i n a se p r q p a g ă în u n d e , îu v a l u r i ce le-am p u t e a a s e m u i în mocl g r o s i e r cu unde le ce le face o p ia t r ă pe c a r e o a r u n c ă m i n t r ' u n lac . Aţi v ă z u t c u m se n a s c creste şi răi pe s u p r a f a ţ a l a c u l u i . Apa n u se m i ş c ă . Ci n u m a i u n d a ş i u n d o p de p l u t ă , se va r id i ca şi se v a lăsa, a p r o a p e pe ace laş i loc. Cu câ t a i a r u n c a t p ia ­t r a cu m a i miultă p u t e r e , cu a t â t c res te le ca şi văile, vor fi m a l p ro ­n u n ţ a t e .

Aşa e şi cu l u m i n a . Moleculele cele încă lz i te a le u n u i soare , în m i ş c a r e c o n t i n u ă , p r o v o a c ă în e te ru l încon­j u r ă t o r o . s e r i c dc v i b r a ţ i u n i , dc un ­de cu cres te şi vă i , ce se t r a n s m i t m e r e u , p â n ă a j u n g şi la ochii nos­tru.

L u m i n a n u se p r o p a g ă deci i n s ­t a n t a n e u , ci îl t rebu ie u n t i m p oa re ­ca re , ca s ă s t r ă b a t ă o a n u m i t ă d i s ­t a n ţ ă . S u n e t u l , ca re o to t o v ib ra t i -u n e . care t o t î n u n d e se p r o p a g ă m e r g e m u l t m a l încet . P o a t e a ţ i vă­zu t pe c â m p , la o m a r e d e p ă r t a r e , pe v re -un o m ca re loveşte cu toporu l în vre-un copac . I n aces t caz a ţ i obse rva t că vedeaţ i c â n d o m u l a d a t lovituira, d a r zgomotu l n u se •auzea t o c m a i a t u n c i , ci p u ţ i n m a i t â r z iu .

Ori c â t de m i c ă a r fi d i s t a n ţ a , s i m ţ i r epede a c e a s t ă deosebire . A-ecas ta p e n t r u că l u m i n a face 300 de ini i de k i lomet r i pe s e c u n d ă , pe c â n d s u n e t u l ab i a face vre-o 310 de me t r i .

C u m s'a ca lcu la t i u ţ e a l a l u m i n e i a r p u t e a s ă formeze un art icol în­t reg . Ş t i m în să cu s i g u r a n ţ ă şi p r i n diferi te me tode , că i u ţ e a l a ei este cea i n d i c a t ă m a i sus . In aces t caz. d a c ă ş t im l a ce d o p ă r t ă r î se află li­nele a s t r e , p u t e m s ă a f l ăm câ t t i m p îî t r e b u e l u m i n e i să vie p â n ă Ia no i .

C u m L u n a se află l a 380.000 ki lo­m e t r i d e p ă r t a r e , ne d ă m s e a m a că n u vedem L u n a a şa c u m o în c l ipa c â n d o p r iv im , ci cu o s e c u n d ă şi u n sfert d in t r ' o s e c u n d ă m a i de­v r e m e . Soare le a f t ându-se la vre-o 119 m i l i o a n e k i lomet r i , îl vedem c u m e r a cu 8 m i n u t e î n a i n t e a ob­serva ţ ie i , ia r l u m i n a celor m a l ap ro ­p ia te stele n e v in în zeci şi su te de a n i , cu t o a t ă i u ţ e a l a ei de 300.0№) k m . pe s e c u n d ă .

S u n t stele de l a c a r i l u m i n a n e vine în m i i şi poa te în zeci de m i i de a n i . Vă p u t e ţ i î n c h i p u i depă r ­t ă r i l e la car i se află, d e p ă r t ă r i d e l a ca r i , Soare le n o s t r u nu s 'ar m a i vedea de câ t cu cele m a i m a r i lu-note a le omen i r i l o r ce a r locui ye î n d e p ă r t a t e l e p l ane te d i n j u r u l ace­lo r sor i .

Şi n u m a i l u m i n a n e d ă de veste desp re ex is ten ţa ace lo r c o r p u r i ce­reş t i . P o t să m a i existe m i l i o a n e de alte c o r p u r i în s p a ţ i u l cel fă ră dc sfârş i t , po t s ă exis te n e n u m ă r a t e c o r p u r i î n t u n e c a t e în un ive r su l nos­t ru , d a r ele n u exis tă p e n t r u ochii n o ş t r i .

'Cum se poa te î n s ă ca su te dc m i ­l i o a n e de stele să ne t r i m i t ă unde le lor l u m i n o a s e şi cu toa te aces tea s ă n e sosească u n d e l e fie c ă r u i punc t s t e l a r în pa r t e? C u m n u se î n c u r c ă ele une le pe al tele? Ce m e d i u cu r ios e acel e t e r mis t e r ios , c a r e p r o p a g ă toa t e unde le l u m i n o a s e ? î n t r e b ă r i fă ră r ă s p u n s u r i dc o c a m d a t ă , m a l a les că î n v ă ţ a ţ i i se silesc s ă găsea ­scă n o u l mi j loace p e n t r u a dovedi ex i s t en ţa e te ru lu i , ex i s ten ţă contes» t a t ă de u n i i .

Victor Anes t in

Prin Iul Wilhelm do Wiod —ooo-

Duminecă, 17 Noembrie 1913.

Räducu r u g e eût îï z iu l ica dc m a r e d u p a

Vagoanele de . t r a m v a i , c â n t â n d d i n vioara-1 s coro j i t ă c â n t e c e de m a h a ­la. E m i c : u n p u m n n u m a i . î m b r ă ­ca t s d r e n ţ u r o s , cu fa ţa s e a r b ă d ă , cu p r i v i r e a ş t e a r s ă , î nce r cu i t ă de d u n g i v inete , - - el e icoana ' a d e v ă r a t e i mizer i i .

De cum t r a m v a i u l t rece col ţul ş i se opreş te , a ş t e p t â n d pe cel d in di­r e c ţ i a opusa , u r e c h e a p a s a g e r i l o r moleş i ţ i de c ă l d u r a z ă p u ş i t o ă r e a zi­lei de v a r ă , es te izb i tă dc s b â r n ă i t u l a r c u ş u l u i d in m â n a lu i . C â n t ă r e ­pede; la in t e rva le , c â n d m â n a amor ­ţeş te m â n u i n d a r c u ş u l , se opreş te şi începe a c â n t a d in g u r ă . Cel dc pe b ă n c i c a s c p l ic t i s i ţ i ; l ă u t a r u l face î n c o n j u r u l v a g o n u l u i , c â n t â n d me­reu , când. d i n v ioa r ă , c â n d d in g u r ă , p â n d i n d cu p r i v i r e a l acomă mişca­r e a v r e u n u i a ca r e duce in s i lă mânai l a b u z u n a r u l vestei , spre a-; svâ r l i u n go logan .

Eu nu - l c u n o s c dc mul t : dc p r i n Apr i l ie doa r , de c â n d m 'am m u t a t cu c a s a p r i n pă r ţ i l e acestea . La în­cepu t c â n t e c u l l u i m ă i n d i s p u n e a ; î nce tu l cu încetu l , insă , am p r i n s a-1 a v e a d r a g . F i g u r a ceia a lu i , pi­p e r n i c i t ă , cu vinele eş ind pe la t â m ­ple, îmi făcea, mi lă . Î n a i n t e ascu l ­t a m s b â r n ă i t u l v ior i i lu i cu n e p l â cere ; a c u m îmi p lecam u r e c h e a . . . M â n u i a a r c u ş u l c u d ibăc i a carac te­r i s t i c ă ţ i gan i lo r .

I n t r ' o zi i-am a r u n c a t u n go logan . Cum v a g o n u l se opr i se ca de obicei şi cum cela i t n u se ivea încă , a m p r i n s să-1 cercetez p u ţ i n .

— Cum te c h i a m ă pe t ine? — R a d u , boe ru le ; da t a i c a îmi zice

R ä d u c u . — .Şi câ ţ i a n i a ï tu , m ă i R ă d u c u l c ? — Opt, merg p ă n o u ă s ă r u ' m â n a . — Şi ce-aï s ă te faci tu? — L ă u t a r ! — Câş t ig i m u l t pe aici , z iua? — Un f i anc , u n f ranc j u m a t e , eo-

n a ş u l e . — Şi ce faci t u cu b a n i i ca r î îl

câş t ig i? Te v ă d s d r e n ţ u r o s . De ce nu îţ i iei ceva pc t ine? Sau ce scoţi , îl d a i la r i şca?

Zâmbi t r i s t : •—• Nu , zău , s ă mor d a c ă i i d a u la

r i s că ; mi-I ia t a i c a pe t o ţ i . . . —. Taică - tău? Şi ce es te el: tot

l ă u t a r ? — N u ; e sa lo r la b ina . Uite lu­

c rează colo. Ceva m a l î na in t e , se cons t rueş t e

o c l ăd i re n o u ă . . . — Bine măi , şi ce face tată-tău

cu ban i i ? — II bea bocru lc ; şi d u p ă ce se

î m b a t ă m ă ia la b ă t a e ! Fe lu l n e v i n o v a t în ca i c mi -a s p u s

el aces tea , m ' a făcu t să r â d . . . Să­racii , b ie tu l R ă d u c u ! A l e a r g ă cu ca­pul gol p r in c ă l d u r a cea mare . îşi frige t ă lp i l e de a s fa l tu l înc ins , îl a-inorţoşte m â n a pe a r c u ş , î n d u r ă câte-odată >i sfâi'cu. b i c iu lu i vre-u-t iuî vizit iu ha in , şi tot el p ă g u b a ş .

— Să nu- î m a ; da i l u i t a tă - t ău , m ă i R a d u l e ; ascunde-1 u n d e v a şi c u m p ă r ă - t t din c â n d în c â n d câ te ceva pe t ine . Sau altfel: de ce nu-ï d a i mă.-li? Că e a nu- î dă poa.te ca t a t ă - t ă u pe b ă u t u r ă . . .

Ţ i g a n u l mă pr ivi cu t r i s t e ţ e : —• N 'am iniamă bocru lc : mi-a mu­

rit de m u l t . . . E a e r a hună s ă r a c a ; da t a i c a o b ă t e a mereu , şi de-aia s 'a d u s . . .

— Bine, a t u n c i s t r â n g e - ; t u sin­gur . . .

— D e g e a b a boeru le ; am m a l făcut eu a ş a î n a i n t e . . . S t r â n g e a m ' b a n i , m ă în ţo leam, — şi b ă t r â n u l , c â n d i se făcea de b ă u t , m ă d e s b r ă c a ş i-mi v indea s d r c n ţ e l e . . .

V a g o n u l o p u s se a p r o p i a ; cel în ca r e niă af lam eü se p u s e î n miş ­care . R ă d u c u fugi de l â n g ă m i n e ş i mai făcu o d a t ă r o a t a t r a m v a i u l u i , apoi d i s p ă r u .

I n zilele m m ă t o a r c ma î afla; mul­te dela el: ne îmni-ietenisem b i n e ; a-

IN1 VERSUL LITERAR No. 40 . —

T e m p e r a t u r * 8 а | > І й і ш і і і е і

DOUA I N T E R V I E W U R I

Cum a fost primit ziaristul Cocea de d. Panlelimon. Cum a fost primit ziaristul Ferma de regele Greciei.

vea go loganu l a s i g u r a t . î n t â m p l ă tor p u t u i să-1 văz şi pe t a t ' s ä ö . Mi l 'a a r ă t a t ci: e r a un ţ i g a n u r suz , cu fa ţ a b o ţ i t ă rte m u n c ă şi de b ă u t u r ă .

— B e a m u l t t a t ' t ă u , m ă i Radu le? — Mult boe ru le : p â n ă cade pe

bi ânc î . . . — Şi d in ce câştigă, el, n u p u n e

n im ic la o pa r t e? -— Nimic boeru le ; ba m a l face şi

da to r i i , încă! — D a r i a r n a cum o duce ţ i voi? Se î n t r i s t a . — - Greii de tot cona.şule; d u m n e a ­

ta n ie ; n u ş t i i . . . T a i c a se î m b a t ă şi i a r n a , că găseş te , da eu rabd. mu l t ! U m b l u n e î m b r ă c a t z iua pe s t r ăz i şi c â n t ; şi i a r n a o frig, boerule , şi nu câş t ig mal n i m i c . . . Că i a r n a c ina s tă s ă m ă ascu l t e boerule? Şi la noi în odae n 'avem foc, şi e frig boeru le , şi cu m ă culc a ş a î n g h e ţ a t . . . P u l lie m i n e toa t e . ţoalele, d a Mot nii-e frig! Şi a f a r ă v â n t u l ş u e r ă t a r e ''do tot; şi târz i i i , d u p ă miezul nopţ i i , v ine şi t a t a : şi a t u n c i mă î n j u r ă şi mă ia la b ă t a e , b o e r u l e . . . S ă r a c a m a m a mea! Că e a ţ i nea l a mine , COT, a şui e i . . . "

R ă d u c u p l â n g e a încet , t r i s t , cu p ic ioru l "a târna t de s e a r a v a g o n u l u i , cu v i o a r a sp r i j i n i t ă s u b bărb ie , cu a r c u ş u l î n t i n s de p a r ' c ă a t u n c i a r f i ' : t e r m i n a t sau ar fi v r u t s ă 'ncea'pă un c â n t " i nduesă to r . P a s a g e r i ; şe u i t a u la e l e u ai i lă : „Să rac i i , b i e tu l ţ i gan ! " E r a m mişca t . r

l i zic: . , . - , — Nu m a l pl ihige, m ă i R a d u l e r

Taci . Are să t r e a c ă ' t i m p u l , ' a ï " s ă "te faci m a r o . a l să c â n ţ i cu v i o a r a , ai-să câş t ig i p a r a l e . . ' ; Şi a t u n c i , bă^j - . i a to le . n ' a i să m a l , suferi . . . .

R ă d u c u m ă privea r u \ o e h i i \ u r n e z î : — • Da boeru le . d a r p â n ' a t u n c l ? Nu a v e a m c e l r ă s p u n d e ; ; t ă c u i . •

* * -

S'a r ăc i t t impu l . De vre-o s ă p t ă ­m â n ă p l o u ă în şir . Arbor i i s'au go­lit de p o d o a b a lor . C u r â n d , c u r â n d , t r ebue să, c a d ă şi z ă p a d a . . . .. ~ • -

S u n t t r i s t acum: necăj i tu l , R ă - • duou nu se m a l iveşte pc l â n g ă va­goane le do t r a m v a i cu v i o a i a lu i cea scorojită,. .'• B i n a u a la oa re - muin-ceşte t a t ă - s ă u e pe i sp răv i t e . P e R ă ­ducu, n u Tarn niai" v ă z u t d e c â n d s 'a s t r i ca t t i m p u l ; cu s i g u r a n ţ ă , o fi răc i t . M ă î n v ă ţ a s e m mul t cu el! Ne­cazuri le pc ca r i mi-lc poves tea a t â t de indueşi i tor , m ă p ă t r u n d e a u a-d â n e . . .

N ' am niai p u t u t să r a b d . I n t r ' o zi

m 'am coborâ t la c u r b ă d in t r a m v a i şi mi-ain î n d r e p t a t paş i i sp r e c lădi ­r ea cea n o u ă . E r a f r i g . . . Din văz­d u h u l greoi — b u r ă de p loae rece — cernea , p ă t r u n z â n d p â n ă la pie le . Nu am găs i t pe t a t ă l lu i R ă d u c u , acolo. Am în t r eba t de el. U n s a l a h o r mi -a eşi t î n a i n t e .

—- N u e a ic i îmi zice —i c l a s p i t a l . . . . л •

— II e b ă i a t u l b o l n a v ? — Aş, i-a m u r i t ! T r e s ă r i ; b r u s c ; l u c r ă t o r u l se u i t ă

î n g r i j a t la m i n e : — Ce e? Vil r â u ? Nu-î r ă s p u n s e i . M'am d e p ă r t a t t ă ­

cu t d e ' a c o l ö . . . Din v ă z d u h ' b u r ă de p loae c e r n e a î n t r ' u n a , p ă t r u n z â n d Ia oase . E r a m d in cale a f a r ă do t r i s t . . .

. . . D e s i g u r că ploi le recï l'ail r ă ­p u s pe bie tul RăducuJ . O s , m i t i t e lu l ! De-ar fi a v u t şi el c u m áü atâţia al­ţii: o h a i n ă m a l h u n ă , Ь g h e a t ă caro să-I acopere p i c io ru l c e t r e p ă d a a t â t , o îKiâuiă V '^da , inal a l e s o" mamă! — ca re să-1 , m â n g â c , şi s ă îi . ' sch imbe ţ ca l t ÎG ( ude , n u s 'a r fi prăpădit.™ .

D e t r ă i a , 1 , c m c „ştie!'; p o a t e ' a r fi a-j n n s şi el t i m p u r i m a l bune.*. .

- D a r p â n ă - a t u n c î ? . . . R ă d u c u g r ă i s e aces tea oda tă .

Şi vorbele Tu l ávcaiü ü n în ţe les a-d ù n c ' _ . " '" ' ; ' "

5 I o n F a s -ooo-

Privelişţî din viafa, d e „ T r a i a n Demetrescu, „Bibl io teca p e n t r u toţi" No! 7*» 7sn. , _ ' . ; . '

T r a i a n - D e m e t r e s c u ! E u n n u m e ce à î ncepu t s ă fié u i t a t p r e a de v r ë m e . E . drept , că felul lu i de a s imţ i şi a : ş l no ta s en t imen te l e , e r a cu to tu l a l t u l , şi d a c ă a r t r ă i , apo i b r u t a l i ­ta tea- Vieţeî i n t ense de az i l 'ar fi fă­cu t s ă n u m a i scr ie . N u au t r e c u t zeci de an ï de pe t i m p u l c â n d t r ă i a T r a i a n Demet r e scu şi c u t o a t e a-c.estea c â t ă deosebire î n t r e c u r e n t u l s e n t i m e n t a l , . u n e o r i " p r e a „ l a r m o -y a n t " c h i a r de pe'atunci şi cel de azi . ' " .. '- • : ' -

E r a n a t u r a l pe acea v r e m e s ă sc r i i :

B a v a r i a e p l i n ă t o a t ă De m u n ţ i , de a p e şi femei Şi nu-î d r ă g u ţ ă să nu-ş î a i b ă D r ă g u ţ u l eî .

N u m u l t m a l î n a i n t e , Maccdonsk j c â n t a s e „Buche tu l " , i a r cel m a l - fă­r ă t a l e n t d in toţ i , r ă p o s a t u l Caro l Sc rob f redona m e r e u r o m a n ţ e sen­t i m e n t a l e ce făceau b u c u r i a v r e m e l .

E r a ceva du l ceag î n î n t r e a g a l i­t e r a t u r ă , cel c a r i m â n a s e r ă l u i E -m i n e s c u , l u â n d şi el d in o p e r a m a ­e s t r u l u i n u m a i <?«ia ce e ra in spi­r i t u l t i m p u l u i : s e n t i m e n t a l i s m u l .

E m i n e s c u avea î n s ă m u l t e a l te c o a r d e pe l i ra lui , d a r celelalte vi­b r a u m a l g r e u s u b o m â n ă ne înde -m â n a t e c ă .

Dacă m u l ţ i pe acea v reme , se si­leau să fie s e n t i m e n t a l i , fiind că a ş a cerea m o d a , T r a i a n Demet re scu e r a d i n t r e cel p u ţ i n i , c a r i c â n t a u a ş a f i indcă a ş a le e r a f i inţa în t rea­g ă . B o l n a v î ncă d in copi lă r ie , bol­n a v m e r e u câ t a t ră i t , el a r ă s p â n ­di t în tot ceia ce a scr is , v e r s u r i şi* proză , o me lanco l i e u ş o a r ă , c a r e r a r e or i se t r a n s f o r m a şi în pest i -m i s m . Filozofia lu i n u e r a decât consec in ţe le u n o r r a r i r ă s v r ă t i r î î n c o n t r a n a t u r e l . Altfel, de obicei , a-dora n a t u r a , a d o r a şi pe rus t i c i i el locui tor i , p l â n g e a n e n o r o c i r e a u n u l cal b o l n a v şi se î ndu ioşa p e n t r u <» b i a t ă p ă s ă r i c ă . E r a u n a d e v ă r a t r o ­m a n t i c . Avea î n s ă u n m a r e publ ic ca r e îl în ţe legea şi as tăz i chiar , t re ­b u e s ă m a i fie în une l e co l tur i ale aces te i ţ ă r i , m u l ţ i t i n e r i şi t inere , c a r i n ' a u auzi t î ncă despre m o a r t e a s e n t i m e n t a l i s m u l u i .

'CTiiar p r i n t r e a c t u a l i i sc r i i to r i s u n t m u l ţ i c a r i găsesc că T r a i a n D e m e t r e s c u o c u p ă şi va ocupa m u l ­t ă v r e m e încă u n loc c â t de m o d e s t în l i t e r a t u r a n o a s t r ă .

Biblioteca pentru to(l i-a t i p ă r i t m a i t oa t e scr ier i le sale şi cea d in u r m ă e „Pr ive l i ş t i d in v i a ţ ă " . Iu­bita, Cum Iubim, Intim, Sensitive, Aquarele etc., s u n t v o l u m e d r ă g ă l a ­şe, pe c a r i le ci teş t i repede , uşo r , cu p lăcere , î m p r i e t e n i n d u - t e cu a-cest suflet del icat , cu aces t a d e v ă r a t sens i t iv .

Deşi n u avea o c u l t u r ă oficială, deş i n u ştiu d a c ă i sp răv i se c l a sa I H - a a l iceului d in Craiova, T r a i a n D e m e t r e s c u a ţ i n u t s ă se cul t ive s in­gu r , cu t o a t ă v i a ţ a s b u c i u m a t ă ce o d u c e a uneor i . D u p ă c â t e v a zile, s a u p o a t e şi l u n i de v a g a b o n d a j , se r e t r ă g e a în căsu ţa lu i v ă r u i t ă , cu , p ă l i m a r u l î n g u s t ce da în s t r a d ă , c a s ă de păpu.şe, şi în odă i ţ a lu i , se c u f u n d a în c i t i rea m a r i l o r scr i i tor i a l omen i re ! . Citise şi pe clasici*

0 . — N e . 4G. UNIVERSUL LITERAR Dumineca, 17 N o e r o b n c , 1913

francezi, avea o m a r c d r a g o s t e pen ­t ru r o m a n t i c i , d a r ceia ce-l a t r ă g e a m a l m u l t e r a u poemele luî B a u d e ­laire. I lo l ina t . H a r a u c o u r t , Bict iepin, Sul 1V l ' rudhe.mnic , Loconte de 1'l.sle, Ver la ine şi a l t î câ ţ iva , pe c a r i îî ş t ia pe d i n a f a r ă . 'Cu r o m a n c i e r i p rê ­tera insă pe j i a t u v a l i ş U . Zola, D a u ­det, Concour t . F l a u b e r t , Ba lzac , Mau passant , craii idolii s ă i şi a-ceasta n u poa te ti decâ t c iuda t , căci r omane l e ce le-a sc r i s eK c ă r o r a lo poţi s p u n e m a i m u H . nuvele , m i m a i realiste, n u m a i n a t u r a l i : te u u era.ii, ci ,-irnple poveşt i s e n t i m e n t a l e d e d ragos te .

Poeziile lui . m a l toa te scur te , de c â t e \ a s tu . fe . ogl indesc o s t a i ? su­fletească, o r i reflectă u n peisaj t r i s t , văzu t şi m a î t r i s t pr in p r i s m a p i c ­i u lu i .

Oh! etil îl « m ă r î pe cl m a r e a dis­cuţ ie de pe v r e m u r i d i n t r e cei cu iiiiu pentru (i,hl şi «rfff nu tcnttlnlr'. Nu în ţe legea cl c u m se poa te p u n e la îndoia lă s u p e r i o r i t a t e a , a i t e i şi (iacă uneo r i s p u n e a al t fel , apoi a-cea - l a o iăc?a de oa rece af i şase in­t ra . \ r e i n e a n u m i t e p r inc ip i i sociale.

Ceia ce a scr i s T r ă i a a Denn t rés ­en se va ina i citi cu p lăcere m u l t ă v reme , in c iuda m a t e r i a l i s m u l u i m o d e r n . în c i u d a aces tui veac al iu-v e n l i u n i l o r năb t r e şn i ce , a l i ndus t r i ­alizare'!, al b r u t a l i t a t e ! şi ai sensu-a l i sn iu lu î .

A lbe i

-oeo-

MAXIM FCRUfONT

CINEMATOGRAFUL F r a n ç o i s Tubcuf. i n t r ă în sa la ci­

n e m a t o g r a f u l u i , l .a s t a lu l î n t â i , a-p r o a p e de eşiro, două locur i r ă m ă ­seseră n e o c u p a t e ; se i n s t a l a pa cel d in u r m ă s c a u n , sp re a n u avea; de cât. u n s i n g u r vecin, la s t â n g a . Lo­cul ca re îi l ă s a s e l iber fu ocu. jat i-m e d i a t de că t re u a o m , c u t e îşi fă­cuse a p a r i ţ i a în sa lă , în ace iaş t i m p cu ol. Ce. u n a e r de cea ma i depl ină sat isfacţ ie . Tubcuf se aşeză pe sca­un , i u f u n d â n d u - ş î b ine ş a b l e în ca­tifeaua, uza t ă , (tar încă moa le a fo­to l iu lu i de Oicbest ră , b ă t â n d cu pi-ciorl un m a r ş d i s t r a t , : :a covorul aş­t e r n u t pe p a i dosea lă.

Si de ce oaa e n u a r fi fost l iniş­t i t cu a d e v ă r a t ? D o a r n u se p u t e a citi f igura lu i eă. eu t re i s ă p t ă ­m â n i m a i îna in te , el a s a s i n a s e o fe­mee b ă t r â n ă d i n t r ' u n s ă t i şo r din N o r m a n d i a şi că l u â n d cu sine tot ce găs ise m a i bun , veni la P a r i s , cel m a i p r inc ipa l o r a ş d in l ume . so ro a se a m u z a si a se a s c u n d e to toda tă .

N a t u r a l că, in aces t m o m e n t e ra tot a t â t da ca lm ca s i -vec in ui său , u n o m ce .eiăiea foarte cumsecade , voşu ia fa ţă . a v â n d p ic ioare le m i c ! i'a de i epure , cu g u l e r ţ ă r ă n e s c şi î> m i c ă e r a v a t ă a lbă . F ă r ă îndoia lă că t r e b u i a să fie vre-un no ta r de pe bi ţ a ră , c a r e c redea că va face fu­ro r i , eu f r u m o a s a lu î r ed ingo t ă de postav ţ ă r ă n e s c î n c h e i a t ă s t r a ş n i c .le .sus şi p u n ă jos. t ă i a t ă cu meşte-;ii"g. d a r ca re s e m ă n a m a i c t r r ănd cu o p l acă d e t ab l ă d e fer. F ă c â n -du-se î n t u n e r i c în sală , .perdeaua Ini p e s t r i ţ a t ă d e a lise se r id ică , l ă s â n d să. se v a d ă o s ecundă totul în alb, in t i m p ce arcuş;uri le orchestre.» a tac a r ă шаа din acele melodi i sent i ­m e n t a l e şi m â r ş a v e în ca r e Mont­m a r t r e .pare că înebuneş te .

Deja sufletul lui Tubeuf se s im­ţea s t ă p â n i t de-o î n d u i o ş a r e foar te c u r a t ă . î n c e p u să reflecte la poziţ i i ­le d in sa tu l in caro se n ă s c u s e şi la p r i m a sa c u m i n e c ă t u r ă . F a r m e c u l a i'i.st. a t â t (Te p rofund , în c â t el a şi u i t a t de-a m a l citi .pe m a r e a p â n z ă , rpee tacohr t ce se а глппауе . De ase­m e n i nu *e observă nic i de cum m o ­dul s r r u i h t o r f i r ' c a r e i! p r ivea a c u m vecii .ui s ău , b u r g h e z u l în r ed ingo t a m e t a l i c ă şi cu gu l e ru l ţ ă r ă n e s c .

U n pe i sag iu scl ipi tor , d a r d e o s t r ă -

hi zor'i de zi ; pe cerul albastru, dimineaţa Pluteşte cu răceala surâsului de-argint, Şi 'mprăştie 'n adâncul văzduhului viaţa Fluidă ca parfumul subtil de hiacint.

Atcult-î-nw : chemarea tâcerci Ude cântă Cu sufletul naturel pe strune de zefir, Şi 'n rozul aurorei metalice 'nveslniânlă Pământiu cu surâsuri de fot de trandafir

Copaci 'nelii.şî in umbră şi phmlele ait încă Ţinula 'nffigurată cu care ie-a ii primit, Ş'.'n cinstea ta 'njghebează, masivă ca o stâncă, Ceia din măieţia de-a-amă-a unui mit.

Pornirea uriaşei natttrt în deşteptare, Hans-fee, .<e deschide în cercuri de meiul, şi 'n tine cu izvoare de bine-cuvân'are, Salută 'nfeţi.şarea edenului natal.

As(ul/â-n:ă : cu vocea, ca briza dc uşoară Şi limpede ca râul pe pitind, le voi cer la, Iar cearta noastră calmă va fi ca o vioară Pc-al cărei sân o rugă se-aprinde 'n preajma ta;

Pe-al caret sân o rugă se stinge 'n preajma ta; ÏV. O n v i d c s c H

luc i re a d o r a b i l ă a p ă r u în spa ţ iu l lu­m i n o s at d r e p t u n g h i u l u i fo rma t de p â n z ă . O l ivadă ce se p ierdea în ză­ri 1, difei i te co rnu t e izolaţi ' pe c â m ­p i e la. p ă ş u n e si p r ipon i t e de câ'ae u n ţ ă r u ş ; p o m i înf lor i ţ i , buche te d e a rbor i r ă suc i ţ i , sp re a p ro te j a fer­mele î m p o t r i v a v â n t u r i l o r c e suflă cu pu t e r e delà m a r e . F r a n ç o i s Tu­beuf r e c u n o s c u N o r m a n d i a sa, la care el se g â n d e a cu o melaa.colie de r o m a n ţ ă . Şi încă oda tă , suf letul să îl de asas in , fu. r e a d u s po d r u m u ­ri le din t r ecu t . Din aces t tab lou s e a r b ă d şi t i c m u r ă t o r , din aceas t ă n a t u r ă fugitivă, ce s e m ă n a a fi l u a t ă în j u r u l u n u i d a n s din Sa in t -Guy. se î n ş i r ă ş t ia ca in vis mi rosu l a m a r , da r s ă n ă t o s de p ă ş u n e . Ş i F r a n ç o i s Tubcuf, a m i n t i n d u - ş i de cop i l ă r i a sa i se părea, că s imte şî a c u m în g u r ă . gus tu l feliei de oâue cu un t p r o a s p ă t , ce-o m â n c a păz in-du-şî vacile, în t impu l când era m a i mic .

Deoda t ă t r e s ă r i : Oare acest d r u m ce ş e rpu i a , t r a -

ver.- Vu.l c â m p i i n e m ă s u r a t e , t ă i a t pe a l o c u r c a de căte-u- şosea ne regu­la tă , î m p e s t r i ţ a t ă pe ici, pe colo, de diferi ţ i pomi , a i b o r i c rescu ţ i la voia î n t â m o l ă r e î . nu era, oa re calea ce du-гс la B r e b a t ? Şi acolo, la s t â n g a , pa p r i m u l p l a n . acea căsu ţă izo la tă la m a r g i n e a d r u m u l u i . în­c o n j u r a t ă de flori şi de ve rdea ţ ă , ca­r i - ! acoperă cu î n d e s t u l a r e pereţ i i , n u era D u m n e z e u l m e u ! cocioaba b ă t r â n e i Bérénice , acea femee boga­t ă ca şi 'Cresu.s, dar care t r ă i a în t r 'o mizer ie і м ш а і s p u s ă şi p e c a r e e! o o m o r â s e a c u m t re i s ăp tămân i ' ? ! Ce i-Jeo au avu t aceş t i P a r i s i e n l , de a a lege de-adrep tu l acest colţ de ţară. si aceas tă cocioabă de acolo, sp re a o p u n e ?n l a n t e r n a lor m a g i ­că?!

Cu toate aces tea , » u l ipsea şi scene m a i p lăcu te în aces t t a b l o u , din con­t r ă , ta s fâ r ş i tu l f iecărui cupă»ùiu de c â m p . se vedeau fotografi sali pic­t o r i şi o m u l ţ i m e e n o r m ă , ca r i veni­s e r ă cu toţ i i î n a d i n s p e n t r u a-l scoa­te pe el la iveală .

Pe i sag iu l a d i s p ă r u t şi mj se m a l vede decât c a s a b ă t r â n e l Bérénice , i-zolatâ la m a r g i n e a d r u m u l u i m a r e . U n om îşi face apar i ţ i a . în î n tune r i ­cu l p u ţ i n l u m i n a t , în mi j locu l aces­t u i tot. n e g r u , care u m p l e scena şi sa la . Nu so m a i d i s t ingea f igura lui . d a r la v.n m o m e n t da t , el se r e î n t o a r ­se. Tubcuf aeo.ase un s ivigut î n ă b u ­şii . K c h i a r pr-vpria Inï f igura сееч ce vedea acum. E c h i a r scen* c r i m e ï

comise de el şi pe ca re c i n e m a t o g r a ­ful o povesteşte .

S imte că o să inebu. ieuscă . Nu-şi a d u c e a m i n t e ca ziarele i-ă

fi publ ica t fo tograf ia lui în p r i m e i ? zile ale c r imei pe care a comis-o e! î n s u ş i : nu-ş i a m i n t e ş t e să fi ci t i t ar­ticole in ca r e să se s trună că. toa tă lumea: îl d e n u m e ş t e cu epi te tu l de a-sas in . Nu se g â n d e ş t e decâ t la. in­d u s t r i a c i n e m a t o g r a f u l u i , ca re cu a-j u t o r u l z ia re lor şi a diferi telor ta­b lour i , se îmbogă ţe ş t e i l u s t r â n d fap­tele diverse ce le publ ică gazetele la ordini ,i zilei, ş i cum a r putea pr i ­cepe caire, u n ţ ă i a n . o b r u t ă pros t i tă de viciu şi de alcool că. scenele ce se desfăşoară pe acea p â n z ă magică , mi f<;st preria l a t e cu a j u t o r u l f i gu ran ţ i ­lor, c a i i debutează, s u b conducerea, u n u i ragisor .şi că se deghizează d u p ă t iebuin ţă . . . De sàgur că, el n u ştie, nu înţeleg: ' n imic şi vederea aces tor lu­ci u i î î | î n s p ă i m â n t ă . Nu crede ea. Dumneze i i să-l urar .că atât. de m u l t . d a r s imte o g r o a z ă de v r ă j i t o r i a şi do mis te re le c i n e m a t o g r a f u l u i , ce tot­d e a u n a i-a p ă r u t ceva d i a b o l i c

O m u l cu înfă ţ i şarea de n o t a r , n u s e m a i fereşte de a-1 observa cu avi­d i ta te . Tur?uf n u se s inchiseş te de modul s c r u t ă t o r cu ca re îl pr iveş te vecinul sau indiscre t . Ameţ i t , .palid, ag i t a t de u n t r e m u r c o n t i n u u ca şi c u m a r avea fii.guri, el .priveşte c u m sc succeda tab lour i le , fazele c r ime i sale, po c a r i im reg i şn r ingen ios le-a r econs t i tu i t cu a j u t o r u l no ţ i un i l o r furn iza te de a n c h e t ă , de fotografi i şi de repor ta gii.

Dacă sunt şi câteva inexac t i tă ţ i , nu le vede şi apoi t u l b u r a r e a lu i o p r e a m a r e si n u cu t ează a se o p u n e a m i n t i r i l o r să lba t ice , n e s i g u r e , la g r a \ a acuzare , a p r o a p e s u p r a - n a t u -l a l ü . a aces tu i de semn ce se mişcă , t r ăeş t e şi pa rc cá s t r igă Împot r iva lui .

D a ! to tu l s'a pe t recu t astfel. Bă­t r â n a d o r m e a ca şi cea. de pe p â n z ă -e! a a p u c a t o de gât. . . a s imţ i t ea o c l ipă m o a r t e a . . . a gâtuit-o. . . a l u a t banii . . . a d ispăru t . . . u i t â n d u - ş l ba s to ­nul său acolo..-, pe duşumea. . .

D a . o foar te exac t ! Actorul a i n t e r p r e t a t ro lu l lu i cu

u n t a l en t desăvârş i t , căc i scena ii pa r e m a l or ibi lă decât în n a t u r ă . Л pr iv i fa acest t ab lou , s a u m a l bine zis, a-şl pr iv i el s m g u r c r i m a , îî p a r e u n suplici îl şi tot finipul cât f i lmul ru lează , lui Tubeuf i se pa r e ca t r ă ­eşte î n t r ' rm vis î n s p ă i m â n t ă t o r fără n u m e .

n a r d r a m a t u r g u l anonim, n u s ' a

g â n d i t n u m a i la p u n e r e a î n scenă » c r ime i , ci a voit să s a t i s f a c i com­plect t r e b u i n ţ a m o r a l i t a t e ! şi în ace­l a ş i t i m p c r e d i n ţ a n a i v ă a poporu-lui. . . şi u l t i m u l t ab lou — n u n u m a i i s tor ic , d a r şi .profetic t o t o d a t ă — luă s fârş i t .

Tabloul de a c u m r e p r e z i n t ă piaţa, Eşa fodu l este a r a n j a t ; o c a r e t ă so­seşte în .galopul a doi cai negr i i , ca i i mor ţ e î . Un om se coboară , îi l e a g ă m â i n e l e la spa te şi-i desface cămaşa, la gâ t . S a t â r u l s t r ă luceş t e . Mul ţ i ­m e a se mi şcă a s e m e n e a u n u i l a n de g r â u sub b ă t a i a v â n t u l u i . G u r i des­chise scot u n s t r i g ă t m u t pe c e r e F r a n ç o i s Tubeuf, îl a u d e ca a ievea : „la m u a i t e c r imina lu l ! " .

î n a i n t e a z ă sp re gh i lo t ină . î m p i n s de a ju toa re l e c ă l ă u l u i . O s e c u n d ă şi t r i u n g h i u l ascuţ i t va cădea peste g r u m a z u l lui .

Atunc i a s a s i n u l , t r ă i n d Ia sup l ic iu l fan tomei sale- d ă d u uu s t r i g ă t ă<i s p a i m ă !

Insă. tabloul se t e r m i n ă în c u r â n d . Tubeuf se r idică de pe s c a u n şi din câ ţ iva paş i a j u n s e la uşe : i a tă - l a-f a ră ; Kuir-ylole ii zvâcnesc , ochi i îî' v ă d în faţă n u m a i luc i r i b iza re ; я-p r o a p " leş inat , d a r liber, s c ă p a t din acel vis u i â t . In aces t m o m e n t , o m â n ă îl a t i n se pe u m ă r . Omul cu gu­lerul ţ ă r ă n e s c , r idicol şi cu r e d i n g o t a p rov inc ia lă , p re t in su l n o t a r , care nu e r a a l tu l decâ t pol i ţ i s tu l D u p i n , p ro ­n u n ţ ă cu voce î n c e a t ă :

„Fran.coi.s Tubeuf, în n u m e l e legii , te a res tez ! ' '

I. Lefter-lvelea

POVEŞTI POPULARE

A Ш'Ш po іігасн! Oi îi v i e o douăzec i de a u ! d'a-

tui ici . î n t r ' o D u m i n i c ă î n a i n t • de Sf. D u m i t r u , baba C o n s t a n t i n a Du-d u c h i u a i a d in sa tu l Vas i la ţ i , Ilfov, trecea, g r ă b i t ă s orc b i ser ica s a t u l u i cu u l u n i ă n ă r i c ă ' i i m â n ă .

La poa r t a biserieci se "ntàlni cu p r e o t " i H a d u r a i m .

- • S ă r u t m â n a pă r in t e l e ! Fii b l a g o s l o v i t ă ' Uite, p ă r i n t e , zise DuJu . -b io ia ,

d â n d 1 u m a n ă ) icn şi doi go logan i de câ te 1(1, ,-- să pomeneş t i de Cci-gă-1 toaca . Aseară , j u r a t a de ah i -ţea s'a r ă s n i t de vaci ş'a a p u c a t ' o i ;,e l â n g ă c imi t i r . Kii m ' a m dus s'o a d u c a c a s ă , câni i colo ce să vezi. m ' a m n i t â ln i t cu l'cigă-1 c r u c e a !

Ei c u m aşa? z i s e p ă r i n t e l e Bă-d ú c a i m .

- Iaca . p ă r i n t e , s'a f ă c u t îna in­tea mea o c a p r ă . Eu mi -am făcut c i u c e : piei Satan«,! Ucigă-1 c rucea a i n t r a t iu niş le bozii, s'a dat, iieşir­ea p şi s'a tăcut, o p i s i c ă n e a g r ă , m a r e . Eiî tot i n c l i i n â u d u - m ă m ' a m î n t o r s spre cas . i . De spaimă, u' i m m a l i n c l u s o c h i i t iui tă n o a p t e a .

- • l fm! făcu g â n d i t o r p reo tu l . I'i zi ' n tâ i , c â n d voi p leca cu b o b ' z u ! în sat , a m să t rec si pr in dosul ci­m i t i r u l u i să s t ropesc cu a g b i a z m ă . Las că' l gonesc oii pe uccu; atul . . .

La cele a r ă t a t e m a i s u s , din î n -t â u v Uire, a m fost. ch ia r de faţă. Auzind a s t f e l de m i n u n e , i n t r a i d 'a d r e p t u l în voi bă . şi d u p ă ce o făcui pe batiu C o n s t a n t i n a să m a i repete odată, c e t e s puse , îî zisei:

- . . Las ' babă Constant in i i , că c h i a r d i s e a r ă a m să m ă duc eii în dosul c i m i t i r u l u i la pază de r a ţ e s ă lba t e ­ce, căc i pe vale e ra un lac unde toa tă noaptea, b â j l â i a i i r . i ţ . le . Da­că ca r e cuni-va s'o a r â l a d racu l , c u m a ï *pns d-ta. sâ -iii c i am să'! priUZ Şi să ţl'l H i o Sel't V i / l Cl ochii .

— Aulen lu'Vr; cândl i -ş l sei: !.•;•„ pu.-til'. S" V'-li-' : U ia ib vin : a ; " poensa-,-a> .V.neó. Că m ă ia g n . a r a

vl-'C ba!.-.-. Ti-Ï, •,'•;-':•> -i pe

\ C ' ; «

Duminecă, 47 Noemb.ie Ш З . U M VUrtojLiL U T E 1 1 A K N o . 4 6 . — 7 .

îşî făcu d in notí s e m n u l cruccT şi plecă vorbind s i n g u r ă pc d r u m .

Către s e a r ă , c a m ipe la a s f in ţ i t u l soarelui, luai puşca , p c S t u p şi Hec­tor, apoï t r e cu i ipe la Ş te fan "şchio­pul, t o v a r ă ş u l m e u de v â n ă t o a r e , eii mia îî ziseî:

- . Măi Ştefane, ia- t l p u ş c a şi . a l m mine la p a z ă de r a t e in dusul rîmili ţului. P o a t e v o m a v e a noroc po hoigă ceva r a t e ce v o m ucide, sa p r i n d e m şi pe d i a c u l , să t-1 du­ceai peşcheş bab i î C o n s t a n t i n » .

Peste u n s fe r t de oră e r a m la lo­cul de pază . M ă ui t p e c o a s t e cimi­tirului şi v ă d şi eft o c a p r ă n e a g r ă .

— "Yîăî Ş te fane! u i te d racu l pe care l'a »äzut b a b a 'Cons tan t ina . Aidoti b in i şor să ducem capra, n iâ -ivïml-о de la spate, p â n ă în cu r t e In bal.a.

— Dă-o d r a c u l u i d-le. îmî r ă s -nic'se .Ştefan, o s ă 'n tâ rz ie in şi în­cep ra te le să t r eacă .

• lin îti s p u n că m ă lipsesc de toate ra te le şi v r e a u cu or ï ce preţ săi duc pe d r a e u pe b ă t ă t u r ă . • Ştefan, can- ş t ia c ă eii eu ud hu­tai ăsc ceva, apo ï t r ebue să fac, nu maî a v u încot ro şi o p o r n i cu m i n e mânând c a p r a d i n d ă r ă t . Ocol i răm cimitirul şi ne î n d r e p t a r ă m cu ca-|!i-a s: re cur tea bubeî. A j u n g â n d , cu capra in c u r t e începui a* c h e m a pc babă să vie s a v a d ă pc d r a c u l c5 i l ' am a d u s pe b ă t ă t u r ă .

Baba C o n s t a n t i n a t o c m a i gon ise nişte po ie l din g r ă d i n ă şi venin cu trei câ in i aî el cu ca re gon ise porci i .

Când câ in i î babei v ă z u r ă o a m e n i străini pe b ă t ă t u r ă , ba şa o cap ră şi al t i doî ca in î , î n c e p u r ă să ia t re cu fui 'ie, facân'd o gă l ăg i e infer­nală.

Uite d r a c u l ! a p u c a i de s t r i g a i către babă . C a p r a s p e r i a t ă de l ă t r ă ­turile câ in i lo r o r u p s e de fugă pe pnuită.

Baba î n l e m n i t ă , a p r o a p e 11 pie­rise g r a i u l .

— ICI a c u m poţ i s ă te d u c i o r ï când p r in dosul c i m i t i r u l u i că d r a ­cul e c a p r a pe c a r e o văzuş î . ' Tiecuse vre-o d o u ă s ă p t ă m â n i do la cele ce s p u s e i m a î sus . E r a iu ziua de sf. A r c h a n g h e l î . P r e o t u l o întrebă d a c ă a m a l văzu t ceva r ă u ­tăţi. B a b a îl s p u s e cum i-am a d u s pe draci'il p e b ă t ă t u r ă . Auz ind po­pa a ş a l u c i u r ă s p u n s e babe i : Vezt d-ta! Ala a s p e r i a t şi pe d r a c u l . Să ştii că de a c u m s'a d u s pe pus t i i .

Nu şti ii dacă a m s p e r i a t pe d r a ­cul, d a r ştiu că Ion a l P i n e ! şi-a căutat t o a t ă noap tea capra,.

D . Athanas ia

— 000 .

U N C O N T I M P O R A N

AL ÎMPĂRATULUI NAPOLEON I

în t r 'o c a s ă d i n t r ' u n c a r t i e r m ă r g i ­naş al P a r i s u l u i t i ă e ş t e i zo la t de lume un b ă t r â n ca i c a vorb i t cu îm­păiatul Napo leon cel m a r e . Acest ve­nerabil m o ş n e a g şi-a pe t recu t copi-lăiia în nemij loci tul a n t u r a j a l m a ­relui î m p ă r a t , :;i ea copii de 12 a n ï văzu pe d e t r o n a t u l î m p ă r a t în in­sula St. Helena , cu ca re se î n t r e ţ i n u mai mulă vreme.

Acesta este b ă t r â n u l P i e n e Schä­me! Roy ca re şi-a s e r b a t a n u l acos ta a JOG a n i v e r s a r e a n a ş t e r e ! sale .

l'n c o l a b o r a t o r d in P a r i s al ma­rdi â" z iar englez „ D a i i y Ma i l " a fă-' eut zilele t r e c u t e o viz i tă a c e s t u i venerabil b ă t r â n .

Tatăl său, fiind so lda t , e r a în cou-tacl pe r sona l cu î m p ă r a t u l şi astfel « < xniică faptul c ă micu l P i e r r e u.zu p e n t r u p r i m a o a r ă l u m i n a zilei îu castelul d i n VersaiP.es şi în copi­lei ia sa fu t o v a r ă ş u l de joc al rege­lui lîciiiel.

Mic a sa l ocu in ţă e s t e a s t ă i l î m p o ­dobită cu fel de fel de a m i n t i r i d i n ac;-a epocă şi pe pere ţ i a t â r n ă n e • nicraa.se p o r t r e t e s i e îrr'părîrtuhTr NijjKi'eon.

Âs;,r,-.'i fala b ă t r â n u l u i P i e n v . e:<'o

scofâlc i tă , dar t o t u ş i se p o s t e гееіт-noaştjţ că b ă t r â n u l a d o r a t o r a l m a ­re lu i C é s a r a fost o d i n i o a r ă u n b ă r ­b a t voinic, deşt ch ipu l s â t t dr vor­bire a r a t ă toa te defectele vâ r s t e i . To­tuş i câ i id v i z i t a t o r u l p o m e n i numeie lu i N a p o l e o n se p ă r u ca şi c â n d po­v a r a an i lo r se c o b o a r ă de pe umer i i b ă t r â n u l u i , el se r id i că d rep t tn s u s si vocea." sa deveni d in ce în ce m â l p r o f u n d ă , c â n d el r epe tă : „ î m p ă r a ­tul" Da, Г а в і văzu t p e î m p ă r a t u l ! " Ş i c â n d d u p ă aceea e! începu să poves­t ea scă d e s p r e a m i n t i r i l e s a l e din co-piiăi ie , c u i sunt, de u n secol, , c i w i ş -tete î t c u r g e a u u ş o r şi M d e a à colori t si v i a t ă descr ie r i lo r safe. El poves­teş te despre vizitele s*le la St. He­lena , căc: de t r e i o r i « v ă z u t în a-ceastă î n d e p ă r t a t ă i n s u l ă s t â n c o a s ă . pe t a t ă l s ău , ca re ca se rv i lo r ece-d m c i o n u r m a s e pc î m p ă i a t m ejúl. Cu cea mei m e r e esac t i t a t e b ă t r â n u l P i e n v îşi « d u c e « m i n t e de p i r i»a ia-t à l u i i c cu S i r H o i s o n Lowe, „ t em­n ice ru l lui Napoleon" . G u v e r n a t » n i l b r i t an i c b ă n m a r ă micu l f rancez în v â r s t ă de Ы anï , a r e vreo mi s iune secre tă sau vreo sc r i soa re p e n t r u Napoleon.

„ T a t ă l meii . fstorî=ea ' b ă t r â n u l S c h ä m e t Roy, voia c a ' s ă m ă prezint î m p ă r a t u l u i şi astfel fui m a î î n t â i c o n d u s l a Sk ' HudseYi Löwä Acesta m ă în t rebă , că oa r e n ' a m v ieo scr i ­soa re p e n t r u î m p ă r a t . Am r ă s p u n s „",;«'', d a r ei n u fu m u l ţ u m i t . , ,Des-t - răca ţ l pe aces t t â n ă r p a r i z i a n î n faţa mea"', zise S i r H u d s o n .

F u l desbiăcat . şi pe rch iz i ţ iona t , d a r n u g ă s i r ă nimic . Astfel m i se p e r m i s e s ă v ă d pe î m p ă r a t . Mi se s p u s e т е t r e b u i e să fac şi astfel ÎTfî-g e n u m h i a t Î n a i n t a t sa şi-t s ă r u t a i m â n a . El mă netezi cu m â n a pe c a p ş i -mi zise c«e s t M t u n b ă i a t c redin­cios. P e a t u n c i e ram în v â r s t ă do 12 a n ï " .

Şi apo i b ă t r â n u l ne povest i desp re ochi i neg r i şi p ă t r u n z ă t o r i a? î m p ă ­r a t u l u i , ca r i pc atUiH'f -au făcu i a-s u p r a sa. cea m a : marc im p re s iune , p e сэгс t impul nVj p u t u t - o ş t e rge d in a minti i ea sa .

I n t r e rel icvi ik ' p re ţ ioase a le b ă t r â ­n u l u i , se află şi o p ă p u ş ă , c a r e odi-n i o a i a făcea p a r t e din jucă r i i l e re­gei uî Ronicî (unicul fin a* îmi "ara­t u l u i ) . El o p ă s t r e a z ă cu îng r i j i r e î m p a c h e t a t ă î u h â r t i e de m ă t a s ă . E a este e s a c t in ace iaş i s t a r e în ca re a !ăsa ţ -o p r in ţu l imper i a l , zise b ă t r â ­nu l , ca este, după cum vedeţ? mur ­d a r ă , d a r m â n u ţ e l e s a l e a fi m o t o -totoli t-o!

In a n u l t u r b u r e 1818 Schämet R o y luă part* 1 la lup te le de s t r a d ă d i n P a r i s şi fu r ă n i t . An i î n d e l u n g a t ! iu g a r d e r t b i e r la Opera d in P a r i s ; a s ­tăz i p r imeş te dela S t a t o pens ie de 45 lei pe l u n ă . Sp i r i t u l săG este tot c l a r şi vioi ii; el ci teşte şi ser ie f ă ră огЬеІагТ şi se h r ă n e ş t e a p r o a p e nu­m a i cu lap te şi f ructe .

„Vede ţ i , zise ol, mâin i le nu-mî t re ­m u r ă î ncă . Po t s ă -mi fac î n c ă p re ­umbla r ea zi lnică si să-ni! d r eg ha i ­nele".

D u p aceea, el scr ise pe o c a r t ă de viz i tă a z i a r i s t u l u i , cu m â n ă . s i g u r ă , o mică d e d i c a ţ i u n e : „ A m i n t i r e de la u n centen.w, a c ă r u i m â n ă a ţ inu t -o î n t r ' a sa Mnjes t a t ea Sa î m p ă r a t u l Napoleon I".

G. S c u r t a .

—000

о с х а о о о о о о с х х і в о о с х х х х х > о а о

JL a p ă r u i

S C B I Ţ & - F ! U l f i d e

V. MESTUGEAN ===== PREŢUI 1.60 '

I j s i t o a t e l i T o r â r i i l e CGOCOOCOOOOOOOOC CXXXXXXXJÜ

o o o

V î a f a a r t i s t i c ă ş i l i t e r a r ă

Mie rcu r i aft fost a d u s f în "Capitală r ă m ă ş i ţ e l e m o r t u a r e a le r e g r e t a t u ­l u i , poe t P a n a i t C e r n a ca re , a da t a t â t a s t r ă i n e i t e l i t e r a t u r o ! noas t r e .

I» cor tegiul f u n e r a r , s imp lu , d a r m ă r e ? îu d u r e r e a luî, ' s c r i i t o r i i noş­t r i , c â n t ă r e ţ i i n e a m u l u i aii s t r ă l u c i t prin— a b s e n ţ a lor.

* î n m o r m â n t a r e a s'a făcu t so l emnă şi frumxiasă, a d o u a zi.

U n d e n e , s u n t v i să to r i i , căcî d u p ă şiei i e i l u i -Ce rna eu n u i -am v ă ­zu t?

In editura. Case i Scoale]or a a p ă ­r u t 6 c a r t a ' f o a r t e i a t e r s a n t ă şi fo­los i toare :

,.('inn xr ineaţu s i r ie i ' ' " est ' ' nu ­mele eis i a r a u t o r u l e co l abo ra to r . ' ! ncs t r t i tl. Vic tor A a e s t i n .

• * • „491*' es te t i t lu l une i .reviste юі і -

zieale , . p l i n ă dc a v â n t , a l căre i li­bret este a r a n j a t d e conf ra te le P a ­n a i t Mac i i , i a r muz i ca de m a c ­i i u l . PaücUilL

Revis ta e î a t i e i ac te , î ncepe cu i m n u l „La Arme" şi se închee cu o „Se'nton: Vitejii", ambe le ale m a e s ­t ru lu i . C a s t a l . b .

,IS/.J" ac va cân t a îu c u r â n d de c ă t r e „Compania Grigorin1" in Bu­cureş t i .

* I n zilele de Noembr i e şt 2 De­

c e m b r i e vor fi l a Ateneu concer te le ce lebru lu i v ior is t F lor ize l von Reu­ter . .

Comedia franceză a ce ru t luî An­d r e Rivoire s ă celebreze în ve r su r i m i l e n a r u l de r e p r e z e n t a ţ i i a luî ('iii de Corneil le .

A 1000 r ep rezen ta ţ i e s'a dat zilele t r e c u t e pe scena Comedie i .

la A c a d e m i a de muzică şi a r t ă d r a m a t i c ă se vor începe s ă r t ă m â n a vi i toare , c u r s u i i l c p e n t r u p regă t i ­r e a art ist ica, a e l emeu te lo r ce vor c o m p u n e v i i toa rea ope ră r o m â n ă .

Cu p a r t e a m u z i c a l ă a fost însă r ­c ina t m a e s t r u l U m b e r t o P e s s i a n i . i a r cu a c ţ i u n e a d r a m a t i c ă d i rec to ru l Academiei , d. Th. M. Stoeneseu.

L a Ateneu s'a deschis expoziţ ia p i c to ru lu i E m í l i á n L iUàrescu c a r e a a d u s a d m i r a b i l e c r ea ţ i un ! a r t i s t i ce d in P a r i s .

E r u d i t u l n o s t r u is tor ie tl. .prof. N. l o r g a a fost s ă r b ă t o r i t la B e l g r a d u n d e a p r e z e n t a t S u v e r a n u l u i Ser­biei 'Clopotul luî C a r a g h e o r g h c , în­temeie to ru l d inas t ie i sâ rbeş t i , de azi.

P r e s a l i t e r a r ă din s t r ă i n ă t a t e vorbeş te eu m u l t e n t u z i a s m de poe­tu l i n d i a n Robindranalh Tagare ca­re a ob ţ inu t p r e m i u l Nobel p e n t r u l i t e r a t u r ă .

Co labora to ru l nos t ru d. Leont in T-liescu p regă t e ş t e un s t u d i u a s u p r a a c e s t u î m a r e poet de sp re ea re va vorbi p robab i l c h i a r în m i m ă m ! v i i tor al aces t e i revis te .

Noua l u c r a r e d r a m a t i c ă ,.Р,ппіепГ' a d-luî A. d e Herz se va r e p r e z e n t a îa fes t ivalul t e a t r a l al Asoc ia ţ rune i g e n e r a l e a. p rese i r o m â n e .

— — 4ИИ> • '

SACUL CV GLUME S t a n n u şt ie să vorbească , d i r

g lumele şi înjr t rătrff i le lu î în st i l m a h a l a g e s c g ă s e ş t e t o t u ş i a d m i r a ­to r i pe la î n t r u n i r i l e e lec tora le .

— M i i r e n o s t i m e, ce o r a t o r c u haz e S t a n ! zise unu!, d in t r aceş­t i a .

—- O r a t o r i»tan, c â n d n ic i n u ştie să vo rbească r o m â n e ş t e c u m se c a d e !

— Ce face cu a i a ! Nie l Demos tone n u ş t ia să vorbească r o m â n e ş t e , şi cu toa t e acestea,, ce o r a t o r a fost!

*

U n c ă l ă t o r î n t o r s de la noiu l

n o r d , pcves teş te a v e n t u r i l e s a l e li­nei d o a m n e ca re t ine "lângă s ine pa copi lu l el de 8 лпі , c a r e a s cu l t ă cu m u l t ă a t e n ţ i u n e .

— Trebue să ş t i i *l-nă, zise cală-t o n i i , că doî a n i cât a m s ta t a e o l i і ш m 'am s p ă l i t , căcî n u găseam a p ă .

— M a m ă , zice copilul repede , tă­i n d vorba poves t i to ru lu i , b a i d e m şi no i la pol.

Si- vorbea dc filozofie la o m a s a . Unjuî. profesor de aceas t ă mate r ie , u n o a s p e d in fa ţă П eise.

— P e n t r u m i n e , filozofia e o p ros ­tie, căcî co poa te d e s p ă r ţ i p e мп pros t d e u n filozof?

— - U n e orï . r ă s p u n s e profesoru l , î m r n a l l ă ţ i m e a u n e i mese.

U n mii î t i t iude m â n a la t r e c i -terf c e r â n d p&nt»uä. De g â t u l Iul ? a t â r n a t u n ca r ton , pe c a r e e scris că e t a t ă a l u n c ï n u m e r o a s e f-iuuilii.

O femee m i l o a s ă îî d ă ceva, avrï c i t ind cai t onu l , ÎI i n t i e a b ă îod. i-i o ş a t ă :

— Ia. ascu l tă , , câ ţ i copii i a î? — A c e i ducă n u vU2»f t l . răs imn-

de orbul , nu" i-am p u t u t ' n u m ă r a . *

U n c ă m ă t a r îl pl ic t isea p 'un -şietor c e n t r u c mică da to r i e de ban! . Ncpu-t : \ndu- iO achi ta , îi p r o p u s e să-î facă poi t re tu l , ceea ce n e ' n d u r a t u l cra-li-t o r oriini, p u i n d î n să cond i ţ i unea c-a. să-l facă în poza cea m a l n a t u r a l ă posibilă-

— F i i pc pace, îi r a s Mise r â n j i n d p i c to ru l . Am să te fac cu a iâ tnele î n b u z u n a r e l e me le .

U n t â n ă r , în s j u n u 'a i n t r a s u b j u g u l căsă to r ie i , î n t r e b a p ' u n om în v â r s t ă maî de m u l t c ă s ă t o r i t :

— Este bine să fii î n s u r a t ? "Cum a! dus-o cl-ta c u v i a ţ a casnică? . . .

— I a c ă , să- ţ î s p u î s incer . î i r ă s ­p u n d e i n t e r p e l a t u l : a n u l î n t â i a m dus-o a l d r a c u l u i dc tot.

— D a i , pc urmă? . . . — l ' e u r m ă , m ' a m o b i ş n u i t cu t r a ­

iu l d in a n u l d ' in tà ï .

PIANINE NOUI DIN CELE MA. ВШіЕ FABRICI

VINDE FÄRÄ NIC? UN ACONT I r r a t e I s n a r e a Ie i 4 0

Georg S e j r e a , Вшѵціі Atu un <le Coieiăria O p t a .

• - O M —

Funcţionari, Medici. ţ S f c Voiajori Teriştî.

Jmt Prin ven iab iu l cea • ßZf&kiL s "'wie ч/tatiivm» aflaţi

imediat ín c e i шаі pro-j j l f ^ í Щ fvndd îutuneeLne. oca

іі^й ?î Acest ceasornic are im »Ш *&. mecanism C Í C A L E N T CARE «^Нг?^Жс merge 36 ore, vama mi f f t l f l w inscris í uni. Imbvacä-а Ж ж / Я ь minie de olel очііаі în ч Н к й ^ пе;;пі este èxlraplalâ şi

>S?r S F I P R A E L E G A U T Ă . Indicatorul urelcr şi arătătoarele simt

prevăzute cu cele mai fine ініі>іі<>{і/ cu iliiim" T' Itmmerrzn neia\ tea minunat, iă iă Î D L R E R A P C R E . Pen'ra cel CO-I comandă, acest ceas orbie este o sm-ţuizâ şi o bucuri .

Prin prt'UAL extrem de ellin eri-ciee po.ile sâ şi-I procme. Trimete prin ramburs

У íjucÍLEI 1 2 . 7 5 ; 2 B u c . L E I 3 4 . 2 5 Acelaşi eeas de buzunar „KetUum" cu

desleplător LEI 18.7?. H&Uer & Werl, Krakau, ZI (JUislria ;

Secretele Spiritismului C n r l e i n t e r e s a ni t» , i n s i m e

l i v ă . i l u s l r a l ă . C o s t ă 2 0 iţM*" t r i m i ş i i n mfv r r l p o ş t n t c ^ n Ir"im p l i c l a : Biroul de Siiidlî Psihice Ia Cariat

S . ~ N o . 4 b . UNlVEHttÜlí fclTERSÜL Dumimcă, 17 embrie 1913.

N O U A S E R I E A CE SE VOT* OFERI DE

M a r i l o r P r e m i i S u i АЪОИВ,І}11ОГ EAL LA TXAGR«>X«A DI.» ЗЛААО.А ЗЬТОВЮСХЪГІВ ±Э±Э

L e i BANI IN NUMERAR 6.000 BANI IN NUMERAR

U n e l e g a n t D O R M I T O R d e B R O N Z ie mare valoare, al 10-lea dormitor furnizat pentru premiile noastre, de сеГ mai r e c o m a n d a b i l d e p o z i t . d e mobile de (ier si bronz „ I n d u s t r i a M e t a l i c a ИАНСІ " ; 4 « _ _ С Л О Й ГЬ/ЛТММ" . ^ *AL5 ' V." Í e L a . i»™•« Eûlevardul Elisabeta No 8 Bucurest. SI U П Q B U B H „UTNJLMFM „ I n d u s t r i a M e t a l i e Ä M ARCU**

J U M Ă T A T E G A R N I T U R A M O B I L A C 0 M P , : s* m : 0 С 4-ѵ т : ч л*"' v FOTOLIUBI ŞI PATRU SCAUNE.

0 OgliMă veneţiaiiă. • Una masă elegantă 4e malion co cristal; ;

Una Îriiiiioitsa Liiiii|iii |N'!imi iiiiii iiiii.-l mi МГІІІ calorifer s i s te iH geriisau Toate acestea, cumpărate delà marele magazin de mobilat MARCO DATTELKRI'.MI'.R, strada Carol No. 62 , Bucureşti. ,

O I C L © 1 © Э Я С І П . construit in marea falirjcăde Moiile de lemn MARIAI VÎ'GANEA, şoseaua Mi ha -Bravul No. 37 şi strada Şerbănică No: 10

4 ' î>- Sucu-sala: Călea Victoriei No. 107. > -

K* ELRÇANÏSI PIORESC COSTAM FĂRTEC S A S ' Ä Ä ^ VN SPLENDID COSTAM «RĂNESC Ä K Ä " ^ UH CMhtnt I гай0СГ după modelul celoi purtate de Câmpuluogênce, neîa-" -SÜJ* —-*• . trecut,.anijerl», даа «здп ,.аііи>аі. m p » ţj,-YQDŢAY «ÜB..

M M U M M DOUÉ'GH EHE'FINE DRĂGUŢE, DE LE-ar INVIDIA ОПС«- ORAŞ»N»A CU GUST ыміші O G^MAŞUTA LUCRATA CU O PARĂ DELICATEŢA -FU gnlbëa ŞI NE RU *— UN GRAMOî'ON.foarte elegant, cutia de stejar, сц piachete

de meta* şi lin niclréfïrt. cu 0 plăci duble, adică 12 cântece. -UN F L A U T DŢK A B A N O S , cu ï&'èlape, Intr'o cutiefin*

căptuşită cu catilea» • - • < • - , UNA V I O A R A E I N A cu .arcuş şi accesorii de rezervă. Toate aceste cumpărate d e l a ^ a r e l e Magazin de muzic$'«/«èe

Feder , Bucureşti, calea; Viiiorîei(54,'Furnisorul Curţeî Regale'. • U N A M A D O L 1 N A flallanV'lâe palisandru, ornamentată; cu

testiera prelungită, specială perfthi c&ncert. U N A C H I T A R A cu тесапіеа:ч LM A HARMONICA cu două rânduri, cu 19 clape şi 4 ba­

suri, burduful dublu, cucolţarl de metal. Cumpărate de la Magazinul de muzică 4 І a Harpa», Bucureşti,

strada CoJţel No. S. ţ • UNA KIC1C LET A ÈLEG AN T A « S P O R T » cu roataliberă

şt trână automată prins''couträpeualare.* L K A P U Ş C A de vânătoare cu. două ţevi, ţevile de oţel,

«Bayard», din retiu.niita fabrica de arme «Pieper-Bayaid». Aceasta aimă are 4 zăvoare de siguranţă, ţeava stângă choke-bore şi pqate întrebuinţa a'ât pulberea neagră, cât. şi pulberea fără fum; : -

Ui\'A C A R A B I N A semi-alitomatică de mare precisiune «P ie - ; per» cu inul garantat piecis..

u n r e v o l v e r s i s t e m a t i c : ; -Cumpatate Je iá mareíö magazin., de - arme şi biciclete B. 0,

Zismann, furnisorul Curţeî Regale, calea Victoriei 44, Bucureşti. Ui\ l*OLICANJ*Rţli in YeHegran eu S braţe, peiit -u gaz

aerian.. l U i n ^ a , ш . u la/renum ta -Casă ' Teirch & Comp. Succe­sori Caroi VVniiiuch. S H \ Col>âl*escu.(last berzei) No. 9 Bueureş i,

UN COSTUM D E flAlNU (Vâco) după măsniă şi alegerea stofei, car »e va î-onfecJUftl)a de cunoscuta croitorie Jaques Grün-berţr, str. Academiei No. .25.

U N A URI C T I E R A 5 i n /fermă de scoică susţinută de un, 'in-, ger»* йікі іч$ |4ede--.ial;«iwiul de metal aigi;;tai.

UNA FRt. 'CTl'ÉRA'cu şp ce de grau de metal oxidat 9 VA*>E DE* C R Î S Ţ A L culoarea inclii'să cu pictura de

aur. in -upnrt de iiiéi»í,*á "uintat, cumpărate delà cunoscutul Ma-,

gazra de bijuterii Th. Radivon, B^dul Elisabeta 8 bw,. Bucu­r e ş t i . • - : „; ,'

U N A P E N D U L A MODERNA de -ţerete. din lemn de nuc cu inlpwuj, la 15 zile. nu.n;l.-.id la oră 'şi jumătăţi.' \ . UN; C E A S O R N I C D E .MASA pentru salon, îmmoe bronzat, garnisit cu pietre simili şi aşezat pe ösanie înhămată cu un cerb.

UN C E A S O R N I C D E R I U R O U fru-mos bronzat, având ca­lendar mecanic. -, - ' . •

ffj 6 L I N G U R I Ţ E , A U R I T E şi frumos , emailate, jsu.vedefl din Bucureşti, aranjate in cutie tapisata; ..; ''" " ^

Toate aceste cumpărate delà c u n o s c u t u l M a g a z i n d e B i ­j o u t e r i e şi c e a s o m i c & r i e . C e a i s o r n i e a r i a ^ C o l t ë ï s t r . C e l | e l

» C E A S O R N I C E D E A U R 14 carate cu câte 3fcaßace No. 87 pentru bărbaţi. . . :

3 C E A S O R N I C E D E A U R 14 carate cùtcaîe^capaçe No. 88 pentru bărbaţi. ' . ,

1 CEASORNIC D E A U R 14 carate cu 3hcapace. J fe . 92 pentru turbaţi : « - ä . . » . t .•

5 C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu bordura aurită cu câte 1 capac marca arpud, pentru ba.'baţi.

в C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu bordura aurită cu câte t c»pac. ..""'

1 CEASORNIC D E AţJR, având şi broşa atârnat pe 'un' lănţişor peniru ilaiiiă. - • .„

a C E A S O R N I C E ' D E ABG,IN'P;cU (brdţărlpentţu Jantei f CEASORNIC D E A U R cu "3 capace emailat cu steluţe,

pentru dame. 1 C E A S O R N I C D E A U R emailat Miosetia, pentru danie. 1 C E A S O R N I C D E A U R cu 1 capac, pentru dame. t S P L E \ D I » O U E M A I L A T , suvenir din Çarlsbad. cu

foiogratie Sprudel, servă pentru pudrieră întrlo elegantă eawtfc tapisutà ca 'inf.ta'*e. T

* G A R N I T U R I „ N E C E S E R " pentru toaLetă de dame, fie­care garnitură a vând un,elegant sacheu. - . -

6 C E A S O R N I C E D E A R G I N T ocsidate, ptntru bărbaţi.

3 Maşini de cusut de №ână.*Un vagon de 10.000 kgr.lemne.-25 Caseteßm l t iTTiS^ M M MM M Afară de aeesea, toţi abonaţii mal primesc - i - - l gratuit mi voluffi din cărţile ce apar in €9tf»ra Ziarului „Universal 4 1 іраг і1е a n u m e

pentru abonaţi.

Ploturile de abonament sunt aceleaşi: Pe .un an. M 18; pe 6 luni lei 9.15; pe 3 luni lei 4.85. Pentru concurarea la premiile de mal sus , abonaţii pe un an primesc 30 bonuri, cel pe 6 ioni 15 şi ceî oe 3 iunl 5 bonuri. Abonaţii

pe un an participă la două trageri, deci după prima tragere vor primi iacă 30 bonuri pentru tragerea următoare.—Administraţia „Uoiver -euluî" nu Întrebuinţează încasatori. Plata abonamentelor seface direct lacassa administraţiei ziarului, prin mandat poştei s ö. m оегтоапа.