ziar independent

ANUL n i NR. 471 MIERCURI

2 OCTOMBRIE 1991 8 PAGINI 5 LEI

Bocet la mormîntul democraţiei

O persoană s-a îmbolnăvit foarte grav. Starea ei s-a în­răutăţit cu fiecare zi care tre­cea, îneît la un moment dat medicii s-au declarat neputin­cioşi, anunţînd vestea cum­plită: bolnavul nu mai putea fi salvat. Un prieten al aces­tuia, medic, a procurat nişte medicamente : fabricate în S.U.A. şi a început să Ic ad­ministreze muribundului. Du­pă, trei zile starea acestuia s-a ameliorat, iar după trei_

. săptămîni ' s-a întors acasă vindecat. Bineînţeles, nu ştiu­se nici un'moment că fusese zile întregi Ia un pas de moarte. Cînd ă aflat, a su­ferit un şoc, iar apoi şi-a spus că dacă a scăpat în condiţiile cunoscute, a devenit nemuritor. Chiar- aşa le spu­ne, în glumă bineînţeles, prie­tenilor săi. A trecut aproxi­mativ un an şi nemuritorul nostru s-a îmbolnăvit din -nou. De aceeaşi boală. Acum sta­rea sa nu mal era atît da gra­vă, dar -şocul suferit l-a do- borît. îşi dădea seama că, de fapt, era orieînd supus pe­ricolului revenirii bolii cum­plite din care scăpase ca priii urechile -acului. De a- tunci a rămas în el teama ne- ,lămurită că îl pîntîeso peri­cole, îneît nu ‘ mai poate fi

.-sigur de ziua de mîine,

. V-am spus povestea aceas­ta, strict autentică, deoarece îmi .pare că, odată cu a doua mineriadă, românii cei mulţi şi. tăcuţi ay suferit şi ei un şoc cumplit. „N-am scăpat,

-şi-âu spus aceştia, de peri­colele pe care le credeam de­păşite odată cu 13— 15 iunie. Orieînd poate veni ■ un tip ta­re 'să adune în jurul său cî­teva sute sau mii de oameni şi sâ declare ; că ei sînt cei ;c-are ău dreptate în România. Mai grav: nu numai să de­clare, ci să treacă la fapte, să ia cu asalt magazine, ora­şe, ' instituţii ' de stat şi -să proclame dreptul bîtei în de­trimentul legii şi voinţei ce­lor mulţi".

Geea ce s-a întîmplat zilele trecute la Bucureşti a fost mai cumplit decît am văzut la prima vizită a minerilor la Bucureşti. Acum motivele

Vaier CIIÎOREA NU

{Cooîinuart în pag. a V-a)

P U C IC O M U N I S T ?

Premierul Petre Roman afirma că noua mi­neriadă a reprezentat un puci comunist. Hă glndeam că există aici şi uh dram de adevăr, şi un pic de modă a etichetelor. Nu puteam să uit similitudinea scenariului' din 13—15 iunie 1990 cu cel din 25—27 septembrie 1991; acelaşi scenariu, doar defazat, . desincronizat anul tre­cut. Or, anul trecut nimeni n-a folosit formu­lar ea ~„puci comunist". In toate cazurile .„vizi­telor" minerilor din Valea JiOlui la Bucureşti— acelaşi orgoliu cultivat de comunism celor mai „reprezentativi" revoluţionari ai clasei mun­citoare , Na e de, mirare că au ajuns să creadă că sînt cei mai importanţi oameni din ţară, că au dreptul să instaleze şi să doboare guverne, parlamente, preşedinţi...' Iar dezbaterile de luni după-amiază de la Parlament au condus, prin sinteza întrebărilor, şi afirmaţiilor lansate de vorbitorii iii ideea că ultima - (sper să fie) mineriadă a ' fost • organizată cu minuţiozitate pentru a obţine distrugerea tuturor structurilor statului. S-au semnalat -grave deficienţe Sn func­ţionarea sistemului de apărare a instituţiilor Pu­terii, deficienţe pe care răspunsurile miniştri­lor de interne şi apărării naţionale şi ale şefu­lui S.R.Î. n-au reuşit să le scuze prin explicaţii credibile, astfel că nu e de mirare că s-a fo­losit chiar cuvîntul ,,trădare".

Marea surpriză a constituit-o expunerea se­natorului Gelu Voican Voiculescu, care a pre­zentat nume şi date referitoare la organizarea acestui/puci de către Partidul Socialist al Mun­cii, sub îndrumarea lui "Traian Dudaş şi a unor generali în rezervă, cu implicarea copioasă a pu­blicaţiei „Europa" şi colaborarea unor ofiţeri

activi. Precizia-informaţiilor şi fermitatea expu­nerii au convins pe mulţi radioascultători şi telespectatori, oare i-an dat dreptate lui Gelu Voican Voiculescu cînd a afirmat că, în aceste condiţii, prezentarea mandatului de către Gu-

-vern e un act „lovit de nulitate". Colac peste pupăză, partidele din Carta pentru democraţie, constituită Sn jurul F.S.N., au cerut demiterea şefului S.R.L şi a preşedintelui Senatului!...

Deci, o fi un dram de adevăr în ce a spus Gelu Voican Voiculescu. Dar ajuns-aici, ‘ mâ la eu frig. Pentru că se pun cîteva întrebări. Dacă, aşa cum susţine senatorul, el a prezentat încă din vară anumite documente Ministerului de Interne, de ce acest minister riu a acţionat? Dar S.R.I. a dormit? Şi m ai‘ grav: cum se face că un senator poate avea informaţiile exacte pe care nu le au serviciile specializate? Are Gelu Voican Voiculescu un serviciu propriu d e " in­formaţii, constîtuU din. specialişti binevoitori şi alţi informatori — un serviciu mai puternic decît al statului?! Dacă e ' aşa — va trebui să ne temem de el? Ori aceste servicii oficiale sînt împînzite de trădători — şi'trebuie să ne te­mem de . ele? Cererea F.S.N. — adică lui Petre Romani — de demitere a d-lui Măgureami, şe­ful S.R.I., .nu l-o fi şocat, pe preşedintele Iliescu, cel care î-a . instalat, pe d-1 Măgureanu?

Iar dacă lucrurile, sint atît de încurcate îri aceste ministere,' unde te aştepţi ca oamenii ,să fi bine purecaţi, ce-o fi’ în celelalte?

Credibilă deocamdată, varianta lui Gelu V. Voi- culescu pune în şi mai proastă, lumină atitudi­nea politicienilor care au jubilat de bucurie la căderea lui Petue Roman, ■ fără să înţeleagă ce momeală li s-a oferit, în ce capcană ar fi putut cădea. Devine acum’ absolut evident că, indife­rent de rivalităţile personale şi de partid, în faţa atacurilor la adresa instituţiilor democratice toate forţele politice trebuie să. rămînă unite. Mai ales că tentaţia dictaturii poate apare te miri unde. . .

Ilie CALIAN

Reforma continuă. Vînzarea activelorSchimbarea Guvernului Roman

se pare > că nu va afecta 'Refor­ma, iar Legea Privatizării ră- mîne în vigoare. Capitolul 7 ăl acestei legi prevede vînzarea de active ale societăţilor pe acţi­uni. Despre acest, lucru am avuto convorbire cu doamna Ana- Maria Moldovan, director al A - genţiei Naţionale pentru Pri­vatizare, sucursala Cluj, şi cu domnul Ioan Moldovan, inspec­tor la aceeaşi instituţie.

Pentru început v-aş «uga să prccizaţi ce se va’ pune în vjnzare?

— So vor vinde unităţi din structura unei societăţi pe acţi­uni care pot funcţiona în mod independent. D8 exemplu, ma­gazine, restaurante, hoteluri, sec­ţii, depozite, ateliere etc. < ■

— Care este modalitatea prac- ' lică de vînzare?

— Vînzarea activelor se va face pe bază de licitaţie, sub în­drumarea A.N.P. Se pot vinde maximum 75 la sută din valoa­rea înregistrată a totalului acti­velor unei societăţi p e . acţiuni,

dar cu condiţia ca activele ră­mase nevîndute să asigure fune-

. ţionarea societăţii pe acţiuni, în continuare. —

Cine poale -iniţia acţiunea de vînzare?

— în primul rînd trebuie spus că vînzarea nu este obligatorie. Propunerile de vînzare pot ple­ca de la societatea pe acţiuni, reprezentată de consiliul de, ad­ministraţie, sau de la întreprin­zători din afara unităţii, inte­resaţi în vînzarea de active.

— Salariaţii societăţii pe acţi­uni pot cere vînzarea?

— Desigur. în toate cazurile, însă, trebuie aprobarea din par­tea Consiliului împuterniciţilor Statului. ,

— Ce criterii de licitaţie sînt?— In lege există recomandări

privind licitarea. _ A u prioritate activele conservate, activele da­te în locaţie de gestiune.

— Cum se. derulează acţiunca de vînzare?: — Actele se trimit prin de­partamente şi ministere, ia A- genţia Naţională pentru Priva­

tizare, care. le publică în Moni­torul Oficial, partea a IV-a.

— Cine poate participa Ia li­citaţie?

— Pot participa persoane fizi­ce sau juridice, românie sau stră­ine, cu excepţia instituţiilor pu­blice, regiilor autonome şi so­cietăţilor comerciale cu unic ac­ţionar statul. în cazul persoane­lor • fizice sau ' juridice străine, dacă acestea cumpără un activ, ele dobîndesc numai dreptul de folosinţă, nu şi cel de proprie­tate. Nu pot participa la licita­ţie conducerile societăţilor co­merciale, membrii comisiilor de licitaţie şi familiile acestora.

fVI, SANGEORZAN

(Continuare In pa®, a V-a)

CO M U N ICATPrezidiul U.D.M.R. a avut o consfătuire ex­

traordinară la Cluj, în data de 28 sep tembr:f> 1991. Prezidiul a analizat situaţia de criză po­litică si a formulat următoarele pricipii în legătu­ră cu formarea guvernului.

Guvernul care se va forma să prevadă în pro- gramul-său:-

1. împiedicarea, restaurării statului mano-partit, lichidarea structurilor totalitare care paralizează atît viaţa economică, cît şi cca politică;

2.garantarea autonomiei administraţiilor pu­blice locale; garantarea pluralismului mass-mediei audio-vizuale şi a independenţei sale de influenţa guvernamentală; aplicarea unor măsuri legale, care să împiedice ca presa să devină instrumen­tul învrăjbirii sociale şl naţionale, al minciunii, ă! calomniei şl destabilizării;

3.. crearea cadrului legislativ al drepturilor mi­norităţilor naţionale, înfiinţarea instituţiilor ne­cesare pentru exercitarea acestor drepturi inclu- zînd şi Ministerul Naţionalităţilor;

4. tratarea cu prioritate a problemelor ■ de să­nătate publică, de învăţămmt şi de cultură; gu­

vernul care se va forma să înainteze de ur­genţă Parlamentului proiectul legii cultelor, ela­borat în comun de biserici;

5. aşezarea reformei economice pe baze reale, accelerarea procesului de privatizare, modificarea legii privind privatizarea societăţilor comerciale, respectiv a legii funciare; ,

G. asocierea reformei economice cu măsuri de protecţie socială şi utilizarea creditclor externe pentru realizarea acesteia; ,

7. lichidarea parţială a blocajului financiar şl. în completare, pregătirea şi aplicarea, consecventă a legii falimentului;

8. tratarea şomajului prin aplicarea unor mă­suri adecvate; .

9. impunerea unor măsuri cconomicc îri scopul frînării inflaţiei, aplicarea subvenţiei selective de stat, elaborarea în mai multe variante, a prog­nozelor social-economicc necesare pregătirii de­ciziilor politice şl reglării procesului de reformă.

Prezidiul U.D.M.R. i-a împuternicit pe domnii Domokos Geza, Szocs Geza, dr. Gsapo .Tozscf şl Ţokny Gyorgy să reprezinte U.D.M.R. — în spi­ritul principiilor enunţate mai sus — la trata­tivele prjvind formarea .noului guvern.

PrezidiulUniunii Dcmocrale Maghiare din România

ANUNŢ IMPORTANT

Uniunea Judeţeană a Pen­sionarilor Ciuj anunţă că sîmbătă, 5 octombrie a.c., la ora 10, va avea loc Confe­rinţa anuală asupra activită­ţii, la care sînt invitaţi să participe toţi membrii din Cluj şi conducerile asociaţii­lor din judeţ. Conferinţa va avea loc în sala marc a Pri­măriei Cluj, str. Moţilor nr.3, accesul fiind permis pe baza legitimaţiei vizate pe anul 1991 sau a invitaţiilor emise de U.G.P.R. Cluj.

Biroul Executiv al Uniunii Jude jeno Cluj

KU30srl """"N

în curîndP S T H

SI ALTE SURPRIZE ROB. 431

• Ieri s-au reluat lucrările. A - durnirii Constituante consacrata dezbaterii şi aprobării pe arti­cole a proiectului de Constîtuţia a României. Au fost abordate, succesiv, articole din capitolul care reglementează drepturile şi - libertăţile fundamentale — drep­tul la viaţă, libertatea individu­ală, dreptul la apărare', libera circulaţie, viaţa intimă, fami­lială şl privată, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespon­denţei, libertatea conştiinţei ţl de exprimare.

• Naţiunile Unite. Ministrul român de externe, dl. Adrian Năstase, s-a întîlnit cu adminis­tratorul Programului Naţiunilor Unite de ' Dezvoltare, Wiilian» ; Drapper, eare a anunţat că ins­tituţia sa va face tot ce este po­sibil pentru a sprijini Româ­nia. P.N.U.D. va iniţia noi ac­ţiuni şi va căuta noi surse da finanţare, pe lîngă cele anga­jate deja — a declarat dL. Drap­per, în cursul convorbirii. , îri zilele următoare, ministrul de externe al- României se va afla la Washington, pentru convor­biri cu oficialităţi ale Departa­mentului de stat şi membri ai SongreSului.

• Alma-Ata. Comunitate e - conomică a - statelor suverane, a- ceasta este formula la care aa aderat participanţii la reuniunea' do la Alma-Ata. care intenţio­nează să semneze un acord e- oonomic pe un termen de trei ani. Varianta iniţială propusă era de „uniune cconomică“ , no­tează corespondentul Moldova- preş. Formula a fost, insă, a- bandonată, după ce preşedintele Republicii Moldovă,- Mircea Sne­gur, a propus ca termenul „uni­une" să fie înlocuit " cu „comu­nitate*. In acelaşi timp, mem­brii delegaţiei din Federaţia Ru­să au refuzat să participe la vo­tare. Din surse demne de încre­dere Moldova-pres a aflat că" preşedintele ~ R.S.F.S.R.,‘ Boris Elţîn, este şi. el un adept ai cre­ării unei comunităţi economicea statelor suverane. .

• Belgrad. Armata iugoslavii a ameninţat că va distruge ins­talaţii şi obiective' vitale în Sro- aţia, iri cazul în care această republică, secesionistă va conti­nua acţiunea de capturare a ba­zelor forţelor federale.

• Liderul neocomunist Ilie ' Verdeţ a respins categoric acu­zaţiile potrivit cărora ar fi fost implicat într-o lovitură de stat destinată răsturnării preşediilte- lui României, Ion Iliescu şi a primului ministru, Petre Roman. „Aceste acuzaţii nu reprezintă altceva decît. speculaţii calom­nioase menite să incite poporul împotriva noastră”, a declarat Verdeţ. _

După cum şe ştie, senatorul Ge­lu Voican Voiculescu l-a acuzat! . pe Verdeţ în Parlament de a fi pus la cale revoltele minerilor de săptămînă trecută, care au determinat înlăturarea forţată a lui Petre Roman. Voiculescu a afirmat, de asemenea, că Verdeţ este unul dintre conducătorii u- nuj grup terorist subversiv al fostei poliţii secrete a securităţii şi un neocomunist,. finanţat de adepţii sovietici ai liniei dure, care au încercat sli-i asasineze pe principalii lideri ai României, pentru, a prelua controlul. Toa­te acestea nu sînt decît min­ciuni, minciuni. Vom dovedi a- ceasta, dar în faţa tribunalului11, a afirmat Verdeţ.

VERNISAJ

Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Cluj, invită pu­blicul la expoziţia de artă plas­tică organizată sub genericul „Ecce Homo“, în cadrul căreia expun tinerii plasticienl clujeni Ioana Antoniu, Eugenia Avram, Ştefan Avram, Paul Chcptea Elian, Kolozsi tt'ibor, Lukats

Maria, Eugen Moritz, Ioan Au­rel Mureşan, Cristian Paiu, Radu Pulbere, Nicu Procopan, Roda Şcrban, Florin Ştefan, Călin Slegerean şi Dana Sucală. Ver­nisajul expoziţiei va avea loa mîine, 3 octombrie a.o., ora 12, în Sala mare din cadrul Com­pletului expoziţional al Filialei Cluj, str, Iulitt Maniu nr. 4.

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 2

„TOAMNA -MUZICALA'' CLUJEANA ’91Prin amabilitatea domnului director Adrian Pop,

■ sîntem Sn măsură ' să vă prezentăm programul Festivalului Toamna muzicală Clujeană '91. Des- chiderea festivalului va avea loc duminică, 6 oc­tombrie — Orchestra simfonică şi Corul Filarmo­nicii Cluj, dirijor Erich Bergel, solişti Sanda Şandru, Ionel Voineag, Andrea Ulbrich şi Tamas Clementis (ultimii doi din Ungaria). In program- y erdi — Requiem; luni, 7. octombrie — recital la două piane Monica Noveanu / Paul Buznaş. In program — Mozart / Reger; marţi, 8 octombrie — Cvartetul Transilvan cu un program Haydn, Beethoven, Sostakovici; miercuri, 9 octombrie —

-recital de orgă Bettina Striibel (Germania). In •.program — B aclv Mozart, Alain, Rheinberger: .Joi, 10 octombrie — Orchestra simfonică a Filar­monicii din Cluj va fi dirijată de maestrul Emil Simon. Ca solist Gheorghe Sava (Germania), iar în program, Toduţă — Concertul 1 pentru coarde,

, Beethoven — Concertul 4 pentru pian, Musorgski/ JRavel — „Tablouri dintr-o expoziţie".’ vineri, 11 .octombrie — recital de violoncel Tamâs Kedves (Ungaria), cu un program Enescu, Kodaly şi Bar- -tok: sîmbătă, 12 octombrie — orchestra de cameră -..Virtuozii din Bucureşti'1,-dirijor Horia Aridreescu,, solist Florin Paul (Germania), iar tn program Mozart; duminică, 13 octombrie — recital de pian Jean Pierre Armegnaud (Franţa), recitalul

ce va cuprinde lucrări de Satie, Proko­fiev, Debussy; luni, 11 octombrie — Orchestra simfonică a Filarmonicii din Cluj avîndu-1 la pupitru de dirijorul francez Yves Prin şi solist pe pianistul Jean Pierre Armengaud va prezenta lin program alcătuit din lucrări semnate de Yves Prin — „Discourscs", Ravel — Concert pentru mi­na stingă, Saint-Saens — Simfonia a III-a; marţi, 15 octombrie — „Jazz in Our To\vn“ cu formaţiile GAlO, Trjptic şi Dixieland; miercuri, IG octom­brie — recital 'de lieduri Bianca Manoleanu/ Re­mus Manoleanu, cu lucrări de Wolf, Terenyi, Bri- tten. Si tot miercuri, ARS NOVA, conducerea mu­zicală Cornel Ţăranu cu un program Miereanu, Acker, Ţăranu, Selmeczi, Tiirk; joi, 17 octombrie — „Din creaţia compozitorilor clujeni" Toduţă, Voiculescu, Timaru, Terenyi, Rîpă.’ Misievici, Cojo- caru, Cibişescu şi Jarda; închiderea festivalului va avea loc Vineri, 18 octombrie şi îşi vor da con­cursul . Orchestra şi Corul Filarmonicii Cluj, diri­jor va fi Alexis Hauser (Austria), solişti Carmen Gurban, Carmen Oprişan, Gheorghe Roşu şi Berle Rosenberg (SUA), iar Sn programul de închidere, A. Dvorak — „Requiem'1. Orele de începere a tu­turor - manifestărilor muzicale — 18,30 (orice mo­dificări urmînd a fi anunţate din timp).

Demostene ŞOFRON

Cercetarea clujeană:

Simpozion naţional de biominerale. In organizarea Societăţii române de biominera­le, înfiinţată anul acesta (preşedinte: conf. dr. Ni­colae Miu) şi cu concursul Institutului de igienă ţi sănătate publică Cluj, clinica Pediatrie II, In-, stitutul de cercetări biologice Cluj şi Societatea română de „medicină veterinară, Sn perioada 24—25 septembrie, s-au desfăşurat la Cluj lucrările pri­m ului. simpozion naţional privind studiul micro- şi macroelementelor în mediul înconjurător şi în organismele vii, implicaţiile biomedicale. Dacă mă raportez Ia valoroasa participare de peste hotare, pot afirma, fără a greşi, că am avut parte de u n regal ştiinţific internaţional. Mă gîndesc la dr. Christian Assoun, doctor în fizică atomică al U- niversităţii Paris VII, director ştiinţific IRTEN — institut ce se ocupă de cercetări în domeniul ele­mentelor naturale —, fondator al firmei elveţiene Pharmametal, firmă care produce medicamente p? bază de oligoelemente. Apoi, domnii Tcdesco şi Graf de Ia „Pharmametal“ şi, nu în ultimul rînd, dr. Kiss Sandor (Budapesta), cercetător în proble­ma magneziului şi biologiei plantelor. Consemnez

cu aceeaşi plăcere participarea, alături de gazde, a unor valoroase colective din ţară, Bucureşti, Iaşi, Odorheiul Secuiesc, care, cu toată modestia tehnologiei şi laboratoarelor — fac o paranteză luînd ca exemplu Clujul care nu are nici la ora actuală un spectofotometru cu absorbţie atomică — şi-au adus importante contribuţii ştiinţifice. In prima zi, după cuvîntul introductiv al celui ce a fost sufletul acestei manifestări, l-am numit pa dl. dr. Miu, a avut loc sesiunea de comunicări, punctată cu intervenţii dinamice, întrebări, aviza­te puncte de vedere personale. Cea de a doua zi a simpozionului a fost dedicată conferinţei dr. Assoun avînd ca temă hidrometalele, o nouă ge­neraţie de medicamente pe •bazădeoligominerale, precedată de o informare de ultimă oră despre ro­lul oligomineralelor Sn organismul uman, prin pris­ma ultimelor cercetări de fizică atomică, mecani­că cuantică, fără de care nu mai poate exista progres nici în medicina fundamentală, nici Sn cea practic-aplicativă. Şi tot Sn ultima ii, a avut loc şi sesiunea poster..

— Domnule profesor Miu. să ne oprim asupre oligoelcmcnte- Jor, asupra rolului lor.. — Mineralele prezente în or-

- ganism sînt clasificate Sh ele­mente principale, macronutrienţi şi elemente în cantitate mică, a- dică oligoelementele. Elementele minerale principale sînt, în esen­ţă, şapte: calciu, magneziu, so-

_ diu, potasiu, fosfor, sulf, clor. A- cestea constituie 60—80 la sută din materia anorganică minerală a organismului.

— Cum sc clasifică oligoele­mentele?

— După Underwood, ar. exista trei grupe de microelemente, şi anume: microelemente esenţiale, microelemente posibil esenţiale şi microelemente non-esenţiale. Lii- crările simpozionului nostru în­cearcă să demonstreze că aceas­tă clasificare este. în mare parte

INFORMAŢIICULTURALE

• La Casa de cultură a stu­denţilor din Ciuj-Napoca a fost vernisată, zilele trecute, expozi­ţia de pictură a artistului Nour Crişan, care expune de această dată peisaje şi flori. Expoziţia poate fi vizitată zilnic între o- rele 9—19.

• Centrul Cultural al Alian­ţei Franceze Cluj anunţă deschi­derea bibliotecii, începînd cu data de 10 octombrie a.c., po- - trivit următorului program: lu­ni, miercuri şi vineri între orele 15—18, respectiv, marţi şi joi între orele 11—14.

• Cadrele universitare care au asigurat. Ia Facultatea de matematică, pregătirea, intensivă a candidaţilor pentru bacalau­reat şi admitere la disciplinele algebră şi analiză îşi reiau ac­tivitatea In cadrul Fundaţiei li­berale de binefacere „Sf. Vi­neri*. Testul gratuit pen ti® l i ’-- lecţionarea grupelor mici va a- vea ioc în data de 12 octombrie J99J. Informaţii pot fi obţinute la sediul Fundaţiei, situat in B-d’i'. LrtHor nr. 6—8, telefon 11-75-92, de luni pînă vindri, în­tre orele 11—14.

.• I.a Clubul Casei universi­tarilor expune pictură Iosif LemenL Expoziţia este deschisă pînă In 16 octombrie. Intre ore­le 9—16.

(M.B.)

depăşită, aceasta pe măsura cu­noaşterii exacte a-cantităţilor a- cestor microelemente în fluide şi ţesuturi prin metode cît mai e- xacte, de spectrofotometrie cu absorbţie atomică, a necesarului nutritiv cotidian, a rolului aces­tora în biologie şi patologie, a- tît în deficite, cît şi în excesele lor. • Microelementele joacă un rol catalitic şi structural esenţial pentru proteine, Oligoelementele, cu toată relativa minoră parti­cipare în componenţa tisulară, au un rol esenţial în multe pro­cese vitale, Sn special în cele enzimatice.

— Să ne oprim asupra aspec­telor deosebit de diverse ale pro­blemei biomineralelor Iii biolo­gie şi patologie.

— Balanţa diferiţilor ioni, mi­nerale şi oligominerale In ţesu­turi are o importanţă fiziologică sau fiziopatologică atunci cînd este alterată. De exemplu, o- sificarea normală pretinde o anumită raţie de calciu şi fos­for, dar şi de magneziu; creşte­rea excesivă a aportului de cal­ciu şi eventual de vitamina D induce deficit magnezic; un ex­ces de molibden sau zinc poate săjnducă un deficit de cupru — şi "exemplele pot continua. Sînt interesante relaţiile între micro­

elemente şi diferite vitamine, cele' mai cunoscute exemple fi­ind cobalt-vitamina B 12, mag­neziu — vitamina B 6, seleniu — vitamina E. Problema cheie fn echilibrul, alimentar şi în me­tabolismul oligomineralelor o constituie compoziţia solului, a- poi a vegetalelor şi animalelor, de unde şi influenţe pozitive sau negative asupra fiziologiei chi­mice umane. Există o patologie legată de dereglarea metabolis­mului microelementelor, atît în sens deficitar, amintind sindroa- mele carenţia’e în magneziu, zinc, cupru, seleniu, mangan, cît Şi în exces, pînă la marile sin-' droame de intoxicaţie, frecvente boli profesionale, în excesul de plumb, aluminiu, ,cadmiu, mercur, zinc, mangan. Iată nu­mai cîteva aspecte deosebit de diverse ale problemei bibmine- ralelor în biologie şi patologie, motive care ne-au determinat să ne unim forţele în aceste zile, biologi, biofizicieni, chimişti, a- gronomi, farmacişti, veterinari, scopul final al Simpozionului fi­ind însuşirea unui concept nou şi modern, unitar în problemă, atît pentru cercetarea funda­mentală, cît şi pentru partea practico-aplicativă.

Demostenc ŞOFRON

In „Cupa Cupelor" la baschet masculin

O SPLENDIDĂ VICTORIE A LUI „U" (107-101 CU PAU ORTHEZ), DAR CALIFICAREA SE DECIDE ÎN FRANŢA!

O atmosferă extraordinară, de N.B.A., ieri seara în Sala spor­turilor (din păcate depăşită de eveniment!) la partida dintre „U“ - FIM ARO şi PAU ORTHEZ, din cadrul primului tur al pres­tigioasei competiţii „Gupa Cu- pelor“, peste 3000 de entuziaşti - iubitori ai sportului cu mingea, la coş, purtîndu-şi spre victorie favoriţii. O splendidă victorie, In faţa unui adversar redutabil, cu doi nord-amcricani în formaţie, pentru care întreaga echipă şi antrenorii Gheorghe Roman şi Liviu Morari'u merită sincere fe­licitări. Jocul debutează sub im­periul mizei, ambele team-uri avînd nevoie de minute bune pentru a-şi intra în „mînă“, pri­mii care punctează fiind fran­cezii, ei conducînd pînă în min. 16 la diferenţe minime. încura­jaţi frenetic de această inegala­bilă galerie, gazdele preiau pen­tru prima oară conducerea (pe care nu o vor mai ceda pînă

-In final) în min. 17 (scor 19—IC), atacul lor, bine orientat de Si­nevici şi Ţenter, finalizînd cu siguranţă prin Gheorghe Mure-

SPORTIV1I VETERANIDIN NOU PE PODIUMUL

DE PREMIERE "

După participarea la : campio­natul mondial de atletism rezer­vat veteranilor, întrecere desfă­şurată în Finlanda, sportivul clujean ing. Dulca . Ioan •— spon­sorizat de firmele S.C. ELEC- TROMONTAJ CLUJ S.A. şi „UM.M.M.R., a participat, în zilele de 19—21 septembrie, la prima ediţie a Campionatului balcanic de veterani ce a avut loc în Grecia, pe stadionul o- limpic din Atena, cu o partici­pare de peste 400 sportivi din Grecia, Turcia, Iugoslavia şi, bi­neînţeles, România. Nu a; parti­cipat Albania, neavînd viză de intrare în Grecia. ?‘ Coneurînd la probele de pistă

100 m şi 400 m plat sportivul amintit a obţinut medaliile de aur şi titlul de campion balca­nic la ambele probe. Felicitări

şan şi Mircea Cristescu. La pau­ză consemnăm '53—42 în contul lui „U“. Repriza secundă este de o rară frumuseţe, cu faze ca-

‘ re au electrizat publicul, cu o evoluţie captivantă a scorului şi adevărate recitaluri de măiestrie, susţinute de extremele Mircea Cristescu şi Michael Jones (cîte 7 aruncări de 3 puncte), de pi- voţii Gheorghe Mureşan şi Or- lando Philips, pe fondul efortu­lui extraordinar . al celorlalţi e- chipieri. A fost 58—44 (min. 22), 69—69 (min. 27), 84—73 (min. 31), 90—90 (min. 37) ş i , . . . 107— 101 în final. O mare victorie, dar . , . echipa calificată o vom cunoaşte după meciul retur (8 octombrie) din Franţa. Marca­tori: Mureşan 39, Cristescu 27, Roşnavschi 17, Sinevici 8, Ţen­ter 8. Pintea 4, Sebestyen 4_ (a mai jucat Rotaru), pentru „U“, respectiv Jones 35, Philips 30, D. Gadou 27, T. Gadou 6, De- mory 3. Competent arbitrajul cuplului M. Bernats (U.R.S.S.) şi S. Yahyabeyoglu (Turcia).

Mircea Ion RADU

şi urarea de succes lă Campio­natul european ce va avea loc în anul viitor în Norvegia. L.

VOLEI — DIVIZIA B

Simbătă trecută au debutat şi întrecerile echipelor de băieţi şi fete. în prima şi singura întîl­nire disputată la Cluj, proaspăt promovata în divizie, echipa de fete Record C.S.S. Viitorul Cluj a primit replica Politehnicii Ti­mişoara. Doar lipsa de experi­enţă competiţională şi, aş mai adăuga eu, emoţiile, au făcut ca fetele antrenorului Mihâly să părăsească terenul învinse, după trei seturi disputate. Scor final: 0—3 (—14, —10. —11). Record a folosit sextetul: Noemi Zoltani (Carmen Lugojan) — Ioana Du­mitru — Anca Cozma (Valentina Turdeari) — Cristina Matyus — Ramona Ignat — Oana Mărgi­nean. Au debutat în divizia de tineret: Turdean, Mărginean, Zoltani şi Lugojan, toate for-

/RADIO,di)1

JOI, 3 octombrie: 6,00 — 8,00 Bună dimineaţa —actualităţi şi muzică: 10,00 — Informaţii-ştiri; 10,05 — Suflet şi cîntec româ­nesc: Obiceiurile echinocţiilor; 10,30 — Salonul artelor: Deschi­derea noii stagiunii în teatrele transilvane; 11,00 — Tutti Frutti — magazin muzical; 11,40 — perspective: Învăţămîntul şi limbile clasice între speranţă şi deziluzie; 12,00 — Odiseea artei lirice: Cneazul Igor (II); 12,30 — Consens în Babilon: Punte în­tre generaţii (masă rotundă); 16,00 — File de istorie: Locali­tatea C-ut din judeţul Alba la 700 dc ani de existenţă; 16,30 — Eseu Jazz; 17,00 — O oră pen­tru toată lumea — actualităţi ţi muzică; 20,00 — Cutia cu cîntece şi graiuri: „Prinţul feri­cit” de Oscar Wilde; 20,20 —

Piese de virtuozitate; 20,30 — Express mel<Sdy — muzică uşoa­ră la cererea ascultătorilor;

VINERI .4 octombrie: 6.00 — 8.00 — Bună dimineaţa — actu­alităţi şi muzică: 10,00 — Infor- maţii-ştiri; 10,05 — Reprize mu­zicale; .10,30 — Agora: Strategii şi tactici ale formaţiunilor poli­tice in perspectiva alegerilor lo­cale; 11,00 — Cantus Mundi: A. Dvorak, Stabat Mater (I): 11.30— Din lumea largă; 12.00 — Goncert de prînz: W.A. Mozart. Concert în Do major pentru llaut şi harpă; 16,00,— Un mi- ^ lion de prieteni: Un ghid radio­fonic al organizaţiilor de tine­ret; 17,00 — O oră pentru toată lumea — actualităţi şi muzică; 20,00 — Music Shop — Top 9099— comentarii muzicale ilustrate, solişti, formaţii;

SÎMBATA, 5 octombrie: 6,00— 8,00 — Bună dimineaţa — ac­tualităţi şî muzică; 10,00 — Week-end: Provizii pentru iar­nă; 10,30 — Liceenii: Muzica

vîrstei noastre; 11,00 — De la un stadion la altul. Transmisii directe de fotbal, divizia naţio­nală B; 13,00 — La hora satu- tuluî — cîntece şi jocuri popu-, lare ardeleneşti; 13,30 — Apă­rători ai gliei transilvane; 16,00— Clubul gazetarilor: 17,00 — Music Shop — Top 9099: 20.00— Top Transilvania — muzică populară la cererea ascultători­lor;

DUMINICA. 6 octombrie: 8.00— Universul „creştin: Poate fi fe­meia preot; 8,30 — O poveste muzicală: L. van Beethoven (VII); 8,50 — Săptămînă — e- venimente şi semnificaţii; 9.00— Top Transilvania: 12,00 — Atlas european: 12,30 — Umorul de la A la Z: Scheciuri inter­pretate de actorul clujean Dorel Vişan: 13,00 — Top 10; 16,00 — Ocolul Pămîntiilui: O vizită la Radio. Frankfurt; 16,20 — JTutti ; Frutti; 17,00 — Student maga­zin: O privire în cotidian; 20,00— Din grădina cu flori multe; 20,30 — Lumea sporturilor.

mate la C.S.S. Viitorul Cluj, pro­fesor Maria Marta. Bun arbi­trajul brigăzii Mircea Temian (Zalău) şi Alexandru Ignat (Tg. Mureş), bine secondaţi de Florin Purice (scorer), Ioan Jucan şi Victor Simon (linii), Gavril Rus (marcaj).

Echipa de băieţi „U“ — Ex­plorări a jucat în deplasare, la Carbom Slatina Olt unde a. cîş- tigat. cu 3—0 (7, 11, 10). Profe­sorul Drăguţ i-a trimis în teren pe Rotar — Vlaicu — Sanislav — Abraham — Tămâşan — Romcsik (Iurian). în meciul ur­mător, clujenii îi vor întîlni pe cei de la Gaz Metan Tg. Mureş , (echipă ce a învins, la mare luptă, pe C.S.U. Oradea cu 3 -2 , după o revenire spectâculoasă de la 0—2).

Gealaltă promovată în divizie, A.S. Victoria Dej a debutat cu o victorie, 3—0, dar prin nepre- zentarea echipei Metalul Hune­doara, retrasă din competiţie.

Dem ŞOFRON

Tenis: CIRCUITUL SATELITDat fiind numărul mare de

jucători înscrişi la Turneul de la Gluj-Napoca al Circuitului sate­lit masculin de tenis (76 de ju­cători) .primele două zile ale concursului au fost rezervate precalificărilor şi calificărilor In vederea completării talii o\ll ui principal. Au sosit jucători din Ceho-Slovacia, Elveţia, Germa­nia, : Italia, Iugoslavia, Olanda, Ungaria, U.R.S.S., S.U.A. '

Favoritul numărul | al tur- neu.’ui este tinărul jucător- ro­mân. Andrcj Pavel. cu poziţia cea mai bună în clasamentul mondial.

Azi se joacă partidele din primul tur al tumeijlui. 1

■ Amintim,- concursul- se desfă­şoară pe terenurile .Constructo­rul*, cu începere de la ora 10,00.

(C. POP)

PAGINA 3 Ad e v ă r u l d e c l u j

= a r t ă .Concursul de interpretare „George Enescu"

DANIEL' GOI ti - PREMIUL I PIANConcursul de interpretare din cadrul celei de a

X ll-a ediţii a Festivalului internaţional „George Enescu" a înscris în anul acesta un valoros pre­miant clujean: Danie} Goiţi — premiul I pian. Se pare că numele lui Daniel Goiţi, ciştigător al unui pian cu marca japoneză Kawai şi absolvent al Liceului de muzică şi al Academiei „George Dima* din Cluj, se înscrie în fruntea premianţi­lor pentru faptul că la secţia canto n u . s-a acor­dat premiul întîi (Simina Ivan — premiul II), iar la vioară talentul lui Dan Claudiu Vornicelu, la­ureat cu premiul I, n-a avut concurenţa valo­rică la nivelul secţiei de pian.

Revenind la Daniel Goiţi, trebuie să amintim, câ el â venit la Cluj în clasa a IX-a, remareîn- du-se ca un talent cu o intuiţie muzicală deose­bită. Preluat de profesoara Irina Şarvadi, talentul, lui Daniel se relevă în producţiile şcolqre, în con­certele susţniute, ca elev, cu orchestra Liceului de muzică şi cu orchestra simfonică a Filarmonicii din Cluj, precum şi cu alte formaţiuni din ţară. La Academia de muzică „G. Dima“, sub îndru­

marea profesoarei universitare Ninuca Pop-Oşanu, tînărul Goiţi se relevă printr-o pronunţată rafi- naţie muzicală, chiar dacă orizontul ideatic al in­terpretărilor sale nu se manifestă în plenitudinea lui. Concertul de absolvire a Conservatorului 11 situează însă pe D. Goiţi pe trepte superioare de afirmare. Inclus în rîndul cadrelor didactice de la Academia de muzică clujeană, pianistul unor re­citaluri şi concerte de mare succes, are şansa unei burse de studii la Berlin. Ascultîndu-I în concer­tul laureaţiLor interpretînd unul din concertele pentru pian de Rahmaninov, ne-am dat seama de noile carate ale talentului său, evidente, mai ales, prin puterea de interiorizare şi forarea lăuntricului sufletesc, aco lo . unde artistul adevărat descoperă lumea originalităţii creatoare. Prin succesul lui Daniel Goiţi la concursul internaţional „G. Enes­cu", şcoala pianistică clujeană confirmă noile trep­te valorice atinse. Din toată inima, aplauze pentru talentul lui Daniel Goiţi.

Emiliu DUAGEA.

Lechiri

INF INITELE PETE ALE J A GU ARULUIaceeaşi tenacitate, cu acelaşi bun gust, că- lui a fost făcută cu rafinament şi .subtilitate, dă-

_păţatprintrro fină intelectualitate şi o tradiţie de ruindu-ne în fapt un univers, unde fantasticul seneînfrînt,'Editura Dacia continuă sâ ne bucure nu amestecă cu realul acela ucigaş, transformat înnumai .cp literatura autohtonă. Iată o excelentă ţra- obsesie. Peste tot pluteşte aceeaşi angoasă, un aerducere din litentura italiană fiîcută de Doina O- straniu şi de nedefinit, ai mereu senzaţia că moar-priţă. un cunoseăor rafinat, cu vechi state de ser­viciu, mai ales în literatura de factură s.f. I-am văzut-de multe ori numele în reviste, şi almana­huri de anticipaţie. Nu ştiu dacă a tradus vreo carte, dar cea de faţă face proba unui efort şi a .unui talent deosebite. Casa jaguarului, cum şi-a intitulat culegerea povestirilor lui LUIGI MALEE- BA, dovedeşte calităţile de care are nevoie orice traducător de marcă: rigoare, talent şi multă dra­goste pentru subiect Doina Oprită dovedeşte cu

tea nu e decît o oglindă ale cărei imagini Ie tră­im într-un dans frenetic şi fără de sfînşit. Funcţi­onari, soţi banali, solii monstruoase, experimenta­tori ai destinului planetar, scriitori şi manuscri­se ce repetă infinitul literei, aceste personaje riu au decît o morbidă dorinţă de evaziune sau sînt victime ale îniîmplării. Aici rolul lucrurilor şi al împrejurărilor are importanţă capitală, pe cînd omul pare numai o jumătate de. realitate. Unele povestiri exploatează chiar filonul sJ., dar majo-

prisosinţă aceste calităţi şî depăşeşte toate capca- ritatea rămîn în sfera unui macabru obişnuit, un-nele întinse subtil de un mare şi dibaci vînător de omul poate fi strivit tocmai de încercarea dede fantasme. Pentru că, dincolo de orice, Luigi a-şi dirija destinul. Povestea care dă titlul căr-

.Malerba este, cred, un scriitor destul de rar; el ţii are însă o savoare specială, pare un basm un-reuşeşte să filtreze fantasticul şi acel parfum de de se cîntăreşte de fapt existenţa infinitului lumi-,,-ncredibil“ al ^cotidianului fără a se ruşina de lor noastre în spaţiu şi timp. Multe din povesti-cele mai stranii ipoteze, avansate îri cadrul exis- .rift din acest volum sînt confesiuni, mici şi tris-tenţei noastre banale. O carte cu proze seur.te ner- te jurnale ale fricii majore ce bîntuie secolul nos-voase şi poetice, mustind de acele taine monstru- tru* ce va fi mîine, aici, cu m ine?oase — însoţitoarele noastre nevăzute la fiecare pas, o carte unde viziunea borgesiană gravă şj uci- gătoarea predestinare se întîlneşte cu ironia şi ..zburdălniciile* lui Tlalo Calvino, dar şi cu mor­biditatea acestuia — iată, pe scurt, cum ar putea fi definită Casa jaguarului. Selecţia tradueătoru-

Şi, cum orice traducător bun e un scriitor. Doi­na Opriţă a reuşit să ne mai pună in faţă încă o oglindă şi tăişurile ce se repetă în ea, aşa cum jaguarul Iui Borges poartă pe el o hartă a lumii.

Dorin SERGIIIE

Mînăstirile româneşti au fost întotdeauna şi focare de cultu­ră. Aşa au rămas — fapt dovedit şi dc biblioteca, impresionan­tă, a mînăstirii de la Rohia. Fotografia: N. PETCU

PLASTICA

Frumosul şi deschiderea spre lume: Rămîn Ia impresia, transfor­mată acum în convingere, că, du­pă sfirşitul anului 1989, " ţara noastră a devenit un tărîm al tuturor posibilităţilor, şi chiar un apus al prejudecăţilor. Pînă a- cum mai intram şi nu prea prin galeriile de artă (cel puţin unii dintre noi!) şi, dacă o făceam, plecam cu un gust amar, obse­daţi de problemele noastre zil­nice. Expoziţiile de pictură, sculptură,, ceramică, tapiserie etc. ni se păreau nişte mofturi aris­tocratice. Şi. îndoctrinaţi cum eram, ne scăpa un lucru atît de obişnuit în Occident: aspectul comercial al problemei. Dar, a- cum că şi lumea noastră S-a mai schimbat, artiştii -plastici încear­că să-şi creeze şi un spaţiu în care să nu fie priviţi numai ca nişte gingaşi heruvimi, care ne mîngiie sufletul şi ochii, ci şi ca nişte oameni ce doresc să-şi va­lorifice munca. In Apus există mii de galerii cu vînzare, unde nu pătrunzi decît printr-un „cod“ foarte strict şi foarte rafinat, şi dacă expui acolo poţi fi sigur că SntrrO zi un cunoscător de artă îţi va cumpăra lucrările. Aşa se încearcă şi cu fosta Galerie mi­că de pe str. Iuliu Maniu nr. 3.

U.A.P. a deschis aici o galerie

EDITURA ETA - un an fle existenţăln peisajul editorial clujean,

numele Editurii ETA a devenit unu) cunoscut şi căutat, nu pen­tru cărţile uşoare ca tematică sau traducerile de slabă calita­te, ci prin cîteva titluri de refe­rinţă. Avînd în vedere greutăţi­le prin’ care trec editurile par­ticulare, I-am abbrdat pe domnul Gheorghe Copaciu. directorul E- diturii ETA.

— „ETA“ împlineşte un an de existenţă.-Fiind un nume deja cunoscut, cine este directorul E- diturii ? Şi în continuare reali­zările Editurii în accst prim an.

— Am avut de cînd mă ştiu, înclinaţii umaniste. Chiar dacă, pentru a îriVăţa o meserie, am

terminat Construcţiile, după un eşec la Filosofie. Acum un. an, cînd am renunţat la meseria mea, devenind editor, n-am fă­cut decit 'să-mi urmez vocaţia, să fac primii paşi în lupta cu o veche şi obsedantă durere, acea de a suferi văzînd cum ceea ce a fost o cetate a culturii se dis­truge şi se provincializegză cen­timetru cu centrimetru. Oficial, Editura s-â născut la 10 septem­brie 1990. Am muncit un an ca taximetrist să adun capital, pen­tru a putea scoate prima carte, „Nietzsehe* de Rădulescu-Motru. Am început deci cu filosofia. A doua'carte editată a fost „Anti- christul" de Nietzsche, nu numai

Corul bărbătcsc „Iacob Mureşi anu“, condus de prol. Marius Cu- tcanu — un cor preţuit de clujeni.

pentru că filosofia e o veche iu­bire, refulată, ci, mai ales, pen­tru că în acest domeniu vidul e 'cel mai avansat. Există o nevoie de opere filosofice, greu de aco­perit, chiar dacă „Ilumanitas" fa­ce minuni. După două ediţii iz­butite, inclusiv financiar, mi-am permis un act cultural pur, „for art’s sake“, sponsonzînd debutul unui tînăr şi talentat poet, Ho­ria Muntenuş, cu placheta de versuri, „Noaptea Exilatului11.. Sa­tisfacţia a compensat din plin lipsa profitului pecuniar. îmi do­resc să pot săvîrşi, măcar de cî­teva ori- pe an, astfel de acte. _. _ — Ce se află sub tipar în mo­mentul de faţă ?

— Am în lucru un tratat de medicină al d-lui conf. dr. IIo- raţiu Boloşiu, două cărţi din do­meniul primei iubiri, filosofia, şi un roman. Titlurile ultimelor trei, liind reeditări, din motive rconomice, nu le pot divulga.

— Cu ce greutăţi se confruntă Editura şi directorul ci ? Da<Si ar fi să stabiliţi o prioritate a gre­utăţilor, care ar fi aceasta?

— Nu. există, legiferat, un sis­tem de protecţie a operei edito­riale. In situaţia unei reeditări, cu drepturi patrimoniale proscri­se, cum nu poţi conta pe terme­nele prezumate de tipografii, ori- cînd un confrate cu mobilitate mai mare te poate devansa. Con-

i e acerbă şi nimeni nu-ţi garanta prioritatea. S-au

edituri care au scos, în a- timp, aceeaşi carte.

— liîrlia ?— Să nu mai vorbim de pro­

blema hîrtiei! Dumnezeule, e cea mai cunoscută şi cea mai zdro­bitoare. Preţul aberant al hîrtiej va face o dură şî nedreaptă se­lecţie a editorilor. Spun nedreap­

tă pentru că, din păcate, vor- supravieţui mai ales acei profi­

laţi pe „literatura de larg con­sum". De pierdut, în final, va pierde cultura. Subvenţii de Ia stat nu are rost să aşteptăm. Statul nu-şi' poate subvenţiona nici propriile edituri. - Dacă in­formaţia mea e exactă, „Dacia“ a fost ^subvenţionată, anul aces­ta, cu patru milioane, ori, la preţul de acum al hîrtiei. cu su­ma aceasta se pot scoate numai două titluri! Mult discutatul blo­caj economic e a doua mare di­ficultate, după preţul hîrtiei. Centrale de librării nu au bani, sînt grevate de mari datorii, de­şi rabatul comercial e de 25,28 la sută. Vă daţi seama, preţul unei cărţi după ce că e enorm, din producţie trebuie majorat ar­tificial cu 30 la sulă pentru a acoperi preţul desfacerii. Adău­gaţi la aceasta faptul că băncile operează cu o ' „vit<t ă“ absolut absurdă. Un virament din Bucu­reşti ajunge la Ciuj în aproape o lună. Veţi constata că am vîn- dut marfa la Paşti şi încasez ba­nii la Crăciun şi, în loc să edi­tez douăzeci de titluri într-un an, reuşesc, cu eforturi de acrobat, să scot vreo şase. V-ain convins, sper, că viaţa unui editor nu e poezie şi spirit. Un editor ăr trebui să fie şi să rămînâ un om de cultură. Din păcate, aspectul economic nu iartă. Pentru a e- xista trebuie să fii, în primul rînd, un tenacc om de afaceri, ln ceea ce mă priveşte, sînt un optimist. E şi o chestiune de temperament. îmi doresc, mai presus de toate, să pun şi cu, după puterile mele, o cărămidă în cetatea culturii care ar trebui să redevină Clujul.

Dcinostenc ŞOFRON

cu vînzare, care cuprinde nume prestigioase ale . plasticii clujene^ şi se doreşte o permanenţă. în­soţitorul meu in scurta vizită pe care am făcut-o săptămînă tre- ciită aici a fost pictorul Vasiie Gheorghiţă, care mi-a oferit, şi cîteva amănunte. Dar, înainte de toate, să dăm o raită; prin a- ceastă expoziţie „tixită" de cele­brităţi. Expun pictură Anton La­zăr, Mircea Vremir, Ivovâcs Zol- tan, Teodor Botiş, Kecseti Ga- briela, Mihai Barbu, Vasiie Gheorghiţă. Alexandru Cristea, Ovidiu Petca. Maria Ţruţă, Ga- vril Gavrilaş, Ion Sbârciu, Eu­gen Patachi, Mariana Bojan, Lu­cia. Despu, Vaier Vâsilescu, Voi- chiţa Căprariu, Elena Bour, Lau- renţiu Pintea, Viorica Cristea, Soo Zold Margit, Cristian Paiu. Compoziţii, peisaje, tehnică, şi viziuni diferite, oricum lucrări de înalt nivel, care-şi „merită ba­nii", ca să vorbim în termeni

. mai puţin ortodocşi. Chiar, dom­nul Gheorghiţă preciza că pre­ţul, care urcă pînă la douzeci şi cinci de mii de lei, pare, dar nu .este mare Şi înainte tablourile se puteau vinde cu preţuri ce urcau pină la mii şi zeci de mii' şi cumpărătorul nu părea deloc speriat. Psihologia comercială s-a schimbat, noi odată cu ea!

' Secţia sculptură-ceramică găz­duieşte şi ea nume cunoscute: Paul Eugen, Pongrâcz Antonia, Eugen Gocan, Szederjeszy An­drei, Korondi Eugen Benczedi Sândor, Emilia Chirilă, Ciolpan Vasiie, Szabo Marta. , '

încercînd să-mi explice ade­vărata valoare a comerţului în artă, care nu se confundă cu vulgarul mercantilism, cî în­seamnă in primul rînd cunoaşte­re, rafinament, educaţie şi mult, mult gust, pictorul Vasiie Gheor- ghiţă sublinia de fapt importan­ţa deschiderilor ce se pot reali­za printr-o astfel de galerie. Străinii veniţi în ţară pot ori- cînd să achiziţioneze aceste lu­crări şi să le scoată cu viza pa­trimoniului. Astfel vom cîştiga şi nu vom pierde atîţia bani, ce se scurg aiurea. Expoziţia, însă nu are nevoie de multe prezen­tări, ea poate fi oricînd vizitată şi sîntem convinşi că ceea ce nu­mim cotă artistică va urca ver­tiginos. Primele lucrări s-au vîn- dut ca la bursă. Şi asta e bine: concurenţa te face să-ţi priveşti buzunarul, dar sufletul poate n . mult cîştigat, atunci cînd un o- biect de artă minunat îţi apar- ţine.

Şi, pentru că am vorbit foar­te mult de problemele practice, să nu ne depărtăm de ele. Dom­nul Vasiie Gheorghiţă vorbea şi de o posibilă extindere_a spaţiu­lui U.A.P. doreşte să facă un schimb, oferind spaţiul din str. Napoca pentru un 'spaţiu adec­vat pe str. Iuliu Maniu, even­tual acolo unde sînt nişte maga­zine de produse electrice. Cere ajutorul Prefecturii şi Primăriei. Poate că va fi auzit, argumente­le sale fiind numai celc strict le­gate dc expunerea civilizată a unor opşre de nrtă.

Porii) SEltUHIK

ADEVĂRUL DB GLUJ ’P M îM - 'i -

Diri nou la drum! « . . . A li Qn student nu este o funcţie, nici o condiţie socia­lă, ci o perioadă transitorie de' pregătire. Fiind vîrstă tuturor clanurilor, dorinţelor, iluziilor, pasiunilor, jocurilor, ea trebuie să fie subordonată unei disci­pline liber primite In practica­rea virtuţilor cetăţeneşti. A - cestor studenţi buni, admira­bili, le-am închinat o mare parte din puterea vieţii mele — le-am dat toată iubirea mea.Tineretul este izvorul puteri- - lor vii“ — spunea ilustrul Iu- liii naţieganu referindu-se. de­sigur, la o vreme idilică a stu­denţiei. Şi aceasta parc să mai fie, pentru multă vreme, latu­ra frumoasă a lucrurilor. Cum, de altfel, s-a şi dorit să fie în­ceputul de an universitar in ■tereu tînără cetate Napoca.

Au revenit, aşadar, la Mat­că circa 22.000 de studenţi _ la cursurile de ti, serale sau fără frecvenţă ale Universităţii „Ba- bcş-Bolyai“ (8. facultăţi), Insti­tutului politehnic (7 facultăţi).Universităţii de Medicină şi Farmacie (3 facultăţi), Uni­versităţii de ştiinţe: agricole (4 facultăţi şi 2 colegii), Ac'adc- ttiiei de muzică „G.‘ Dima" (2 facultăţi). Academiei dc arte vizuale „Ion Andreescu" (2 fa­cultăţi); Institutului teologie u- niversitar ortodox (3 sccţii) şi Institutului teologic protestam unic de grad universitar (2 fa­cultăţi). Ai» revenit cu: speran- cînd, în-funcţie de cota de gaz. ta in vremuri mai bune,' -cu Numărul studenţilor din cămin dorinţa de a învăţa, neliniştiţi este mult prea mare ş i e im-

măsuri a luat, dar cu ele a rămas. Sticla pentru înlocuirea geamurilor sparte a sosit la a- telierul complexului cu o zi două înaintea documentării noastre. Institutul — ne spunea rectorul acestuia, domnul prof. dr. lloria Colan — nu mai dis­pune dc bani pentru repararea tuturor stricăciunilor, avînd în vedere şi faptul că la finele a- nului dc învăţămînt, cămi- nelc au fost, realmente, devas­tate de locatari. Numai un geam la holuri costă circa 15.000 lei (!). Lucrări de etan­şară s-au făcut, nu în .totali­tate însă, iar reparaţiile efec­tuate nu sînt decît nişte cîr- peli. Situaţia este foarte, foarte grea...). Aşa o fi, dar în că­minul amintit nici măcar accle minime „cîrpeli“ nu se văd, camere de lectură, practic, nu mai există, nici mobilierul din ele. Studenţii ne mai spun că bccurile sau tuburile de neon lipsesc cu desăvirşire, spaţiile comunc arată ca după bom­bardamente; geamuri lipsă, du­şuri fără rozetc şi baterii, chiuvete şi oglinzi ca vai de dc, ferestre care nu se mai în­chid dc ani dc zile. Deratiza­rea — la pămînt, studenţii a- vînd marea „plăcere" - să întîl- itească, atît ziua cît şi noap­tea, gingaşe rozătoare. - Apoi, mai c problema apei calde, de, care studenţii au parte, cînd şi

pentru zisa de azi şi de mîine,' desprinşi, uneori, de preocupă­rile studenţeşti * şi de cele ale vieţii, în general, protestatari şi animaţi de spirit de fronda, obişnuiţi să ; ceară mai ‘ mult decît să dea. Capabili, adică, de mult şi de puţin, de tot sau de nimic, aşa au fost,- sînt şi vor fi întotdeauna studenţii.

Ar fi multe de spus despre starea căminelor studenţeşti din Cluj, despre felul în carc au fost acestea pregătite să-şi pri­mească locatarii la înccput de an universitar. Ne vom limita doar la semnalarea cîtorva as­pecte, surprinse în timpul rai­dului nostru de la finele săp- iămînii trecute, în zilele în ca­re cazarea studenţilor era în plină desfăşurare. Fără vreo ordine prestabilită, am intrat, la întîmplarc, în cîteva cămine.

Căminul de băieţi hr.' II din complexul „Observator", apar­ţinînd Institutului politehnic, : este numai una din mostrele a • ceea ce sc cheamă’ neglijenţă, delăsare, mizerie. Ev te un că­min în care locuiesc studenţi politehnîşti dc la facultăţile de construcţii civile, ; C.F.D.P., ins­talaţii, arhitectură, ingineria mediului, alături de toţi stu­denţii străini care mai învaţă th institut. Comitetul de eazarc ni se confcsază: printr-un' or­din al M.I.Ş. s-a stabilit nor­ma. sanitară la '4 studenţi in­tr-o cameră. Unde să-şi mai pună cei dc la Construcţii, dc exemplu, proiectele, planşele şi planşetele, mesele de lucru? Ce raţiuni au stat la baza e- valuării la 1350 lei a preţului unei camere (din care 66 ia sută subvenţionat de stat)? La banii studenţilor, chiar în con­diţiile ' crcştcriî cuantumului burselor, 450 lei pe un pat es­te o sumă enormă! Şi, în con­tinuare: serviciul social al ins­titutului nu a luat măsurile co­respunzătoare pentru pregăti­rea căminelor şi pentru a pune Ia dispoziţia studenţilor ccle necesare, zic studenţii (n.n. —

posibil ca dimineaţa să facă duş 400 de oameni în cele cî­teva boxe, din care jumătate nu sînt în stare de funcţionare. Se pare că, totuşi, gospodarul este cel care lipseşte la acest cămin pentru că, alături . Fetele care lucrează lâ cazare — căminul IV, tot al Politeh­nicii — ne spun: căminul arată astfel datorită administraţiei (proaspăt zugrăvit,- la oficiu străluceşte faianţa). într-ade- văr, pe holuri perdele curate încălzesc atmosfera, spaţiile comune sînt ordonate, nu lip­sesc oglinzile sau sticla de la ferestre. Fetele şînt, -oricum, altfel, iar mîna administratoa­rei Eva Busu.se vede peste tot. La căminul nr. IV din comple­xul „Observator” (aparţinînd de U.IYI.F.), cazarea era, practic, încheiată. Fetele sînt, şi\aici, gospodine, dar doamna "admi­nistratoare Ilinca Anuţa se plinge de unele lucrări întîr- ziatc, unele din lipsă de fon­duri, altele din lipsă de mate­riale . . . Căminelei din Mărăşti ale Politehnicii se văd de de­parte. Intrăm, la întîmplare, în căminul nr. II,' o construcţie- maniut cu 920 de locuri. Con­diţiile pare a fi mai bune aici datorită caracteristicilor cons­tructive,' dâr „aşa rău ri-a fost niciodată" — ne spune domnul Iacob Riti, administrator, llolul de la intrare, arată a cîmp dc bătălie. Şi cu aceasta am spus totul. In schimb, căminul nr. v n i al Agronomiei, din com­plexul „Haşdeu", . face o im­presie plăcută. Dc curînd reno­vat, este unul diri cele mai* bu­ne şi mai căutate din ccntrul universitar. Ce e drept, se bu­cură şi de un comitet de ' că­min energic, de un administra­tor tînăr şi inimos carc, îm­preună, ţin în mină proble­mele căminului. Felicitări.

Spaţiul nu ne permite să mai detaliem dar lucrurile sînt cît Se poate de clare. Cei implicaţi ştiu ce_ au dc. făcut; bine ar fi să şi poată acţiona în con­secinţă.

Michacla BOCU

iri privind ameliorarea consecinţelor negative ale liberalizării disproporţionate

a preţurilorAberanta escaladare a preţurilor afectează puţin

sau deloc pe cei cu venituri mari, iar greul tran­ziţiei la economia de piaţă rămîne pe nedrept pe spatele majorităţii populaţiei, cu venituri mici, care în curînd se vede confruntată cu sărăcie -şi disperare. '

Legat de aceasta, Alianţa Civică, filiala Cluj,

împreună cu sindicatele, organizează o consfătuire — dialog cu cetăţenii, în 3 octombrie 1991, în sala de şedinţe a Cluj, B-dul Eroilor nr. 16,pentru definitivarea listei de propuneri în atenţia Guvernului şi Parlamentului, privind ameliorarea consecinţelor negative ale liberalizării dispropor­ţionate a preţurilor şi salariilor. Redăm mai jos:

LISTA PROVIZORIE III PROPUNERI ÎN ATENTIA GUVERNULUIŞl PARLAMENTULUI

1. Creşterea subvenţiilor pentru ajutoare de şomaj, sănătate, cul­tură şi asistenţă socială pentru bătrini, copii orfani, handicapaţi şi pensionari.

2. Reducerea costurilor salaria- le incluse In preţurile de livrare a poduselor şi serviciilor pe seama rentabilizării procesului de producţie.

3. Facilitarea accesului cu prio­ritate ia resursele de materii prime şi energetice a întreprin­derilor rentabile.4. Accelerarea pocesului dc pri­vatizare a Întreprinderilor de stat pentru a deveni competitive pe piaţa liberă.

o. Stimularea instinctului cie proprietate al salariaţilor proprii ai întreprinderilor de stat prin împroprietărire cu acţiuni gratuite, contra plată sau pe ere -■ dit cu dobînzi mici.

6. Eliminarea / verigilor inter­mediare între producători sau constructori şi cumpărători sau beneficiari de construcţii sau de servicii.

7. Indexarea economiilor mo­deste depuse la C.E.C. pînă la data de 22 decembrie 1989.

8. Scăderea preţurilor şi impo­zitelor în limite rezonabile.

9. Reanalizarea sistemului ac­tual inechitabil de retribuire a muncii (salarii, sporuri, indemni­zaţii şi prime), deoarece majori­tatea salariaţilor realizează ve­nituri mici, care nu le asigură un nivel de viaţă decent faţă de scumpirea preţurilor.

10. Modificarea legii cumulu­lui, ’ care permite unei categorii privilegiate să beneficieze de pînă la trei venituri pe lună faţă de marea masă a salariaţilor, care

PROTEST*„Subsemnatul Ion Mehedinţu,

domiciliat îri Ciuj-Napoca, str. Brâncoveanu nr. 58, protestez

; împotriva anunţului publicat în nr. 431 ‘ din 7 august a.c. al zia­rului „Adevărul de Cluj" (anunţ ce se referă la rearondarea cre­dincioşilor diri cartierul Gheor­gheni la cele două parohii ~— sublinierea noastră), intrucit de 29 de- ani frecventez biserică „Sf. Dumitru". La cei 63 de ani pe care îi am, îmi vine greu (şi fizic şi sufleteşte) să trec la o altă biserică. în acest sens am înaintat personal o cerere către dr. Prea Sfinţitul Irineu-Bistri-

-ţeanul, episcop vicar al Arhie- pisc6piei Glujului _ (cerere înre­gistrata în 9 ianuarie cu nr, 43' 1981) şi mi s-a dat răspuns fa­vorabil. Doresc să' se respecte această asigurare că pot rămîne în continuare enoriaş al bisericii „Sf. Dumitru".

N.R.. Anunţul la care se refe­ră domnul L Mehedinţu este dat de Consiliul .Parohial al Parohiei „Naşterea Domnului" Cluj-Napo- ca, în baza Ordinului nr. 1743' 91/19 iulie al Arhiepiscopiei Clu­jului.

Am putea avea ciuperci!în cadrul ^îociciaţii comcrciale de lcgumc-fructe

ŞA Cluj există ferma dc ciupercărie industrială. '■MwfSla /* in _ product ie in toamna anului1J90, avînd efectuata doar reccpţia preliminară. Dotarea cu personal şi utilaje specifice era insufi­cienta, luci în perioada următoare unitatea tute- Jara nu a dotat ciupcrcăria complet cu utilajele neces.ire, fapt care determină efcctuarea manuală ■ °pcraţu. La acestea se mai adaugă lipsa) ureguiui personal muncitor prevăzut de tehnolo­gie şi o aprovizionare defectuoasă cu materii l>rimc şi materiale. Cererea formulată de a se a-

. menaja un chioşc propriu pentru desfacerea ciu­percilor a fost'refuzată,, stabilindu-se vînzarea acestora prin unităţile ILF, ceea ce a provocat in- tîrzierj şi deprecierea mărfii. La ora actuală des­facerea ciupercilor este asigurată de către fermă. Se pare că ILF, din diferite motive, intenţionează să închidă unitatea amintită.

In şedinţa din 21 iunie 1991 angajaţii fermei au hotărît ca aceasta să se transforme în societate comercială independentă, in vederea redresării şi rentabilizării.

Fără îndoială, existenţa unei firme care să asi­gure Clujului cantităţi mari de ciuperci, la un preţ accesibil, ar fi un cîştig real.

— i. r. —

abia realizează o singură normă de muncă de opt ore.

11. Limitarea cheltuielilor mili­tare şi S.R.I., iar fondurile dis- ponibilizate să fie utilizate pen­tru terminarea blocurilor de lo­cuinţe.12. Patronii să nu deţină func­ţii în instituţiile de stat, cu excepţia parlamentarilor şi dem- • nitarilor aleşi, care declară ave­rea la intrare şi la ieşire din funcţie. f '

. 13. Măsuri de restrîngere a apa­ratului- birocratic, . mult amplifi­cat şi după 1 ianuarie 1990: des­fiinţarea structurilor birocratice intermediare şi paralele, descen­tralizarea regiilor autonome — mamut din Capitală, desfiinţa­rea comisiilor de împuterniciţi ai statului, limitarea la strictul necesar a personalului neproduc­tiv. etc.

14. Măsuri de aplicare corectă a legii funciare şi de redresare a agriculturii prin subvenţii de la buget. Iri prezent asistăm la o degradare ă agriculturii (recol­te neculese, lipsă de carburanţi lipsă de seminţe, îngrăşăminte, şi piese pentru maşini agricole, ierbicide şi abuzuri privind l i - ’ ehidarea patrimoniului C.A.P. şi la împărţirea pămîntului).

15. Evidenţa averilor şi veni­turilor populaţiei pe bază de de­

claraţii de fisc anuale şi confis­carea averilor ilicite în folosul protecţiei sociale.

16. Justiţia, Garda financiară. Poliţia şi celelalte odgane de control să-şl - justifice existenţa printr-o activitate- eficientă pri­vind eradicarea corupţiei, specu­lei, bişniţei, riepotisriiului etc. In structurile Puterii încă sînt to­leraţi impostori care urmăresc în primul rînd venituri exorbi­tante, vile luxoase şi' îmbogăţire peste noapte prin afaceri veroa­se cu bunuri publice (tranzacţii deturnate, trafic de influenţă etc.) ,

17. Protecţia-contra speculei lo­cuinţelor particulare şi aproba­rea de către Parlament a -pro­iectului de lege depus in 1990 privind ' vînzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, con­struite din fondurile statului şi alte fonduri.

18. Sancţionarea drastică a funcţionarilor de stat care nu răspund în termen de 30 de zile la sesizările din.mass-media pri­vind erorile Puterii, abuzurile şi diversele fenomene negative din societate. . v ' V ?

Sînt propuneri demne de luat in seamă şi care vor fi comple­tate în urma consfătuirii-dialog care va avea loc. '■>

. O.P.)

mică din carul căldurii noastreDacă' din partea conducerii Re­

giei autonome de termoficare am primit asigurarea că cei care locuiesc în apartamente deservi­te de respectiva regie pot aş­tepta frigul cu încrederea că vor b?neficia de căldura calori­ferelor. Nu acelaşi optimism îi încearcă pe cei care au nevoie de lemne şi cărbune pentru a-şi încălzi locuinţele. Şi aceasta‘ din ciauză că depozitul de combus­tibil este aprovizionat şi cu pro­misiuni . . .

în ciuda faptului că I.F.E.T. Cluj (folosesc vechea denumire pentru a ocoli eventuale con­fuzii) a livrat aproape integral cantitatea de lemn de foc pen­tru acest an, cererile de com­bustibil ale populaţiei rămîn în 'mare parte nesatisfăcute." Deci, I.F.E.T.-ul a expediat'în depozit 4081 tone de. lemne din cele 6050 prevăzute pentru acest an (la care se adaugă un supliment de 64 de tone, aşa s-a ajuns Ja o livrare de 4145' tone). Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor, domnul director Mihai Dincă ne-a asigurat că în cel mai scurt tim p. va intra în depozit şi res­tul de canitate rămasă (promi­siune revenită realitate la cîteva zile după discuţia noastră). Că este insuficientă cantitatea pre­văzută, e o problemă la care au datoria să reflecteze cei care pot să aducă şi o modificare a ci­frei, mai cu seamă că prin des­fiinţarea depozitelor de la Bon- ţida şi Huedin, depozitul din So-

meşeni este mult mai solicitat Cam aşa stăm cu lemnele.

La cărbune situaţia este mai dificilă. Cărbunele brichetă vine de la Petroşani, cam rar şi ide proastă calitate. După o • „pau­ză" cam mare, la insistenţele doamnei Zoe Cădere, şefa depo­zitului, cei de la Petroşani au . promis că vor . trimite cărbune şi la Cluj. Adevărul este că nu se poate pretinde calitate, iar dacă se refuză marfa pentru a- • cest motiv, furnizorii se „supă- ră“ şi nu mai trimit "nimic.

Şi mai sînt şi alte probleme la depozitul de combustibil: pre­ţul de vînzare al lemnului de foc esto foarte scăzut, se vinde la preţ nemajorat, dat fiind pro­gramul de protecţie socială, dar transportul s-a majorat grozav (do exemplu, un vagon venii de la Gîrbău costa 590 lei, iar a- cuni 3721 lei). De asemenea, es­te mare chiria pentru linia fe­rată din incintă, iar procentul de scăzămînt la cărbune este foar­te mic. In consecinţă, unitatea nu numai că nu poate realiza beneficii, dar nu-şi realizează nici măcar planul, de aceea per-.. sonalul s-a redus mereu.

Şi pentru că iarna aceasta vom avea destule probleme pe care să le rezolvăm, am dori să fim scutiţi, măcar de grija căl­durii din casă. Vă rog, gîndiţi-vă la acci bătrîni care sînt singuri pe lume şi care merg zilnic la depozit pentru o căruţă dc lein- i)i' şi fac drumul în zadar!...

Flavia SERGIIIE

LAPTE IN STICLA I\IATAAm primit la rcdacţic o sti-

'clă dc lapte vopsită pc dinăun­tru cu vopsea albă, putcrnic mi­rositoare. O doamnă şi-a cum­părat lapte dc la Alimentara şi l-a pus la fiert. Cind a vrut să spele sticla a constatat că înă­untru este un strat gros de vop- ben albă. A renunţat la lapte,

iar sticla ne-a adus-o la ziar pentru colccţia dc produse „ciu­date". Noi o păstrăm cu grijă şi nc oferim să o punem la dis­poziţia producătorului ţi a. or­ganelor compctcntc în ale cali­tăţii produselor alimentare do larg consum. Sperăm ca de astă •lată, măcar, să fim scutiţi «le proteste şi luări do atitudine.

PAGINA 5 Ad e v ă r u l d e c l0|

I C.R A L ui şi-a schimbat denumirea doar, Poate din cauză că s-a scris prea mult despre î.C.R.Aii. acesta a devenit imun la orice sesi- * zare, .căci printre: multele lubruri scrise s-or fi istrecurat şi mici neadevăruri care au pus la adă-, ■post' mari nereguli. Probabil. Sau poate ICRAL-ul,• din; anume motive, are un statut aparte între . celelalte regii autonome, recunoscînd ca valabile doar propriile-i decizii. Deci:

1. Lucrări (pentru unii!) conform planificării Doamna Popescu M. s-a trezit într-o' bună zi

cu o echipă de meşteri gata să execute lucrări de reparaţii ale imobilului (fără să fi fost solicitat acest .lucru).. Intervenind pentru stoparea „ lucră­rilor, doamnei în cauză i se răspunde cu adresa 5596/5831/1208 1991: „ . . . unitatea noastră nu ‘ acceptă propunerea întrucît aceste lucrări se rea­lizează conform unui plan de producţie aprobat pe anul 1991“. Să vezi şi să nu crezi! (Că or fi fost oa reşce interese la mijloc cu imobilul res- - pectiv, e o altă problemă.. . ) Şi atunci mă în­treb cu ce or fi greşit oare locatarii' blocului F de pe strada I. Popescu-Voiteşti nr. 2—4, care de cîţiva ani au început demersurile pentru exe­cutarea hidroizolaţiei la acoperiş, au fost plani­ficaţi şi tot ri-au ajuns să-şi vadă „visul cu ochii"! în decembrie 1990 asociaţia de locatari a * cerut sprijinul Prefecturii şi în urma constatărilor co­misiei ieşite la faţa locului în 18 ianuarie a.c., asociaţia de locatari a primit adresa nr. 960/4 febr, 1991 prin care se aduce la cunoştinţă că -

se dispune ca I.C.R.A.L. să trateze cu prio­ritate această reparaţie în limita fondurilor alo­cate în cursul semestrului I 1991, cînd condiţiile •meteorologice permit execuţia acestui tip de lu- ; crări". iCRÂL-ul a luat la cunoştinţă, a fost de acord cu termenul ş i . . . cam atît pînă acum! (Ritmul a fost cam acesta: în 1986 au început de­mersurile pentru lucrare şi s-a achitat suma . de 32.257 lei de către locatari; în 1988 a fost elaborat proiectul lucrării; în august 1989 a apărut echipa eare a adtis materiale — bucurie scurtă, căci la

finele aceleiaşi luni totul a dispărut ca şi cum n-ar fi fo s t ...). Este adevărat că există un mo­tiv „temeinic", al inactivităţii: refuzul locatarilor de a plăti o diferenţă de 55.250 lei ca urmare a majorării preţurilor la materiale, a majorării sa­lariilor. Da, aşa e, numai că acele materiale au fost'scoâşe din depozit cu mult înainte de veni­rea ordinului ^045/25I V 1990. al Ministerului de Finanţe. întrebarea e: ce drum au luat acele ma­teriale? :

P.S.: Cazul senalat nu este de excepţie, căci imobilul de pe- Bulevardul Eroilor nr. 46 este cu hidroizolaţia distrusă, locatarii aşteptînd din 1982 venirea meşterilor. Pînă una-alta, apa se infiltrea­ză în pereţi, din balcoane se desprind bucăţi, clădirea arată ca vai de ea (in plin centru)! Aşa că nu e neapărat nevoie de inundaţii, pot distruge, casele şi picăturile de apă dacă îşi au ca aliat ne­glijenţa!

2. Avem dreptul să scoatem din circuitul Io- locativ!

Domnul Mircea Cojocaru, domiciliat pe strada Pavlov nr. 13, a solicitat o extindere de spaţiu, întrucît avea dreptul Ja această extindere şi se ivise spaţiu disponibil prin plecarea definitivă Sn străinătate a unor foşti chiriaşi. Domnul Co­jocaru obţine repartiţie, primăria este de acord şi cu extinderea,, dar . . . una din camere este scoasă din 'circuitul locativ pe motiv că ar fi igrasioasă şi repartizată unei doamne, pentru ... un salon de cosmetică. Sînt de acord că trebuie să ne îngrijim frumuseţea, că trebuie să ne pri­vatizăm, dar în primul rînd cred că trebuie să avem condiţii optime pentru a ne creşte copiii! Şi dacă la ICRAL se afirmă cu seninătate că, igra­sioasă sau nu, tot au dreptul să scoată camera din circuitul locativ, mă tem că batem pasul pe loc, de vreo doi-trei ani, şi numai ne iluzionăm .că am străbătut'mii de kilometri! ' < .

Flavia Serghio

Domnule prim ar f lllia i Tălpeanu, sc aude?

REPETAU PROTESTUL

URMĂRI DIN PAGINA 1Bocet.

In ziarul-„ADEVĂRUL DE CLUJ" nr. 46)0 din 17 septembrie 1991 şi în ziarul „MESAGERUL «TRANSILVAN" nr. 213 din 18 septembrie 1991,

• a apărut articolul: „CUM SE POATE REDOBIN- DI O LOCUINŢA ABANDONATA, MINŢIND PRIMARUL LÂ AUDIENŢA", prin care Comite­tul asociaţiei de locatari de pe str. Gîrbău, nr. 15 protesta împotriva acordării din nou a aparta­mentului 4 numitei FELII AZI ANA de către dl..

primar Tălpeanu şi cerea anularea repartiţiei. /• Deoarece pină în prezent nu s-a luat nici o măsură, Comitetul Asociaţiei de locatari repetă protestul şi îl va repeta pînă cînd noul primar al Clujului va stîrpi pentru totdeauna, corupţia care şi-a infipt adînc ghiarele Sn acest sector , de bază al locuinţelor.

* COMITETUL ASOCIAŢIEI DE LOCATARI

IN SPRIJINUL PRIVATIZĂRII . . .Centrul de Medicină Preventivă al judeţului

Cluj veghează la păstrarea sănătăţii populaţiei şi sprijină activ procesul de privatizare şi prin iniţierea unor cursuri de sanininim sanitar a lu­crătorilor din unităţile particulare cu profil ali­mentar.-Cursurile sînt urmate de filme documen­tare cu tematică saniţară. In cadrul acestei acţiu­ni, Centrul amintit insistă în mod deosebit asu­pra respectării, cerinţelor igienice în orice sectpr de - activitate. Aceste cerinţe nu mai sînt consi-

- derate o problemă pur medicală, ci reprezintă, în egală măsură, o problemă economică de prim ordin. De exemplu, creşterea gradului de cultură şi a exigenţei consumatorilor, cunoaşterea riscuri­lor pe care le reprezintă consumarea unor pro­duse alimentare păstrate şi manipulate neigenic fac ea ■ eficienţa ecnomică a unei unităţi să de­pindă în " cea mai mare măsură de nivelul de curăţenie, precum şi de comportamentul igienic, civilizat al lucrătorilor. Pe de altă parte, păstra­rea şi manipularea incorectă' a produselor ali­

mentare- conduc îa alterarea şi degradarea aces­tora, la importante pierderi economice şi riscuri sanitare. . *

în aceste condiţii, activitatea Centrului de Me­dicină Preventivă se integrează şi în acţiunea generală economică, contribuind în mod activ şi eficient la modificarea condiţiilor de viaţă şi de riiuncâ, potrivit nevoilor de sănătate ale omului.

Revenind la cursurile iniţiate de. Centru, se impune să amintim că, pînă în prezent, la aces­tea â participat-numai o parte a lucrătorilor din sectorul alimentar particular. Cursul va continua, începînd cu data de 7 octombrie a.c., ora 17, la Casa: de educaţie sanitară din strada Memoran­dumului nr. 6. Sînt invitate să participe persoane care îşi desfăşoară activitatea în sectorul falimen­tar, pe baza planificării dispensarelor medicale teritoriale.

Centrul de Medicină Preventivă al • judeţului Cluj— Laboratorul de ' educaţi© sanitară

au fost total obscure. Dincolo de declaraţiile liderului minerilor, cele mai multe demagogice,- se. afla un scop ascuns, ştiut doar de el însuşi. Altfel nu se expli­că de ce ,a refuzat sistematic să stea de vorbă cu primul minis­tru sau cu preşedintele ţării, de ce, în momentele în care situaţia

putea fi calmată, el era întotdea­una în altă parte sau refuza dialogul. Disputa lui, personală, cu primul ministru, a fost de la început inegală. în timp ce pri­mul ministru apela strict la mijloace legale, liderul mineri­lor se bizuia pe forţa brutală a celor pe care îi conducea, şti­ind exact că jandarmeria nu va interveni dincolo de limitele le­gale. Iar scenele din Parlamen­tul României, în care între bî-, tele minerilor şi deputaţi nu se aflau decît jalnicele încercări ale acestora de a-i lămuri că prerogativele lor sînt limitate de ceea ce în toată lumea demo­cratică este şi se respectă — le- - gea —, scenele în care liderul minerilor şedea calm întrruna din băncile rezervate guvernu­lui, iar poetul Ioan . Alexandru, cu crucea într-o mînă şi cu a- mîndouă ridicate deasupra ca­pului în încercarea de a se face . înţeles de forţa brută, scenele a- cestea m i-s-au . părut., apocalip-.. tice. J „Nu vă bateţi joc d e : un popor chinuit în întreaga lui is­torie" — sunau implorator vor­bele poetului. Iar cînd. cel care. â condus ; la Bucureşti această expediţie umilitoare pentru .ţară a fost invitat la- Congresul P.N. Ţ.-c.d., alături de poetul. vice- ■ preşedinte - al aceluiaşi .partid,, lucrurile au devenit groteşti. ,,

Unii au încercat, hazardat, să facă o legătură între venirea m i-.. nerilor la Bucureşti şi Congresul P.N.Ţ.-c.d., între aceste două lu­cruri şi intervenţia d-nei Doina Gornea la Televiziune, între a- . ceste trei -lucruri şi veştile des-

.pre încercarea ex-regelui Mihai de a reveni în ţară, între toate şi comportamentul inexplicabil al liderului minerilor, care pro­mitea mereu că pleacă din Bu­cureşti, dar nu pleca, stînd parcă în aşteptarea a ceva care nu ve­nea. Ce aştepta liderul mineri­lor? Cu siguranţă, ceva de el ştiut. Alţi lideri ai minerilor au recunoscut că se simţ mane­vraţi de forţe pe care nu le cu­nosc, dar pe care Miron Cosma le cunoştea. Era vorba, „ proba-- bil, de aceleaşi forţe care au încercat să-i înarmeze pe mi­neri încă la Petroşani cu pistoa­le şi mitraliere, după mărturi­sirea d-lui M. . Bleahu. la Televi­ziune. Aceleaşi forţe care au mizat pe energia lui Miron ,Gos- ma, părăsit in cele din urmă de mare parte dintre mineri, de- „ veniţi, bănuitori in momentele în care ău simţit că dincolo de ac­ţiunile lor se află forţe intere­sate de cu totul altceva decit . soarta minerilor şi a acestui po­por. ' : "

Acesta a tost şocul al cloaca, cel mai mare, suferit de români după revoluţia din:. decembrie. Şoa, produs de întîmplări tragi­ce, care ne-au lămurit că demo­craţia esxe foarte fragilă dacă nu se sprijină pe lege.

Reforma...— Cum se stabileşte preţul dc

începere al licitaţiei?— în vederea stabilirii preţu­

lui de începere a licitâţici, so­cietatea pe acţiuni îşi face o c- valuare a activului ; la care se ţine cont de următoarele: va­loarea contabilă actualizată, principalii indicatori economjci, forţa de muncă utilizată, califi­carea acesteia, surse de apro’vi- zionare cu materii prime şi ma-. teriale, posibilităţi do desfacere, contracte economice pe rol pen­tru activul în cauză, datorii a le . societăţii comerciale vizînd acti­vul în cauză, dotarea tehnică.. '— în ce mod sc facc publică

licitaţia?. — Licitaţia trebuie făcută pu­blică cu 30 de zile înainte, prin publicarea într-un ziar de mare tiraj şi într-unul local,: fiind o- bligatorie şi afişarea la sediu a principalelor daţe. . . •

— Cc obligaţii au cumpără-,; lorii? . ‘

—v Cumpărătorii sînt., obligaţi să preia - contractele, de livrare în curs de derulare, aferente ac­tivului respectiv, cu acordul be- neficiarului contractual. Dacă la

"data vinzării, activul este înehi-. , riat sau. predat în locaţie de': gestiune, atunci. cumpărătorul este . obligat să preia acest con­tract. In căzui în care activul este utilizat pentru producerea sau vînzarea alimentelor .de, ba­ză — pîine, lapte, - ulei,' zahăr, carne —; ■cumpărătorul este o-!, bligat să continue această acti­vitate pe perioada unui an. în cazul în care, după, cumpărarea activului, se disponibilizează o parte din personal, cumpărătorul este obligat să asigure,, pentru o perioadă de 3 luni, diferenţa dintre ultimul salariu şi ajutorul de şomaj. - ^ >

— Ce facilităţi se acordă cum­părătorilor? .

— Există două categorii.de- fa­cilităţi. Facilităţi pentru adjude­carea licitaţiei, în caz de egali­tate a ofertelor mai multor cum­părători, cînd au prioritate lo­catarii sau chiriaşii români, apoi salariaţii societăţii pe acţiuni şi pensionarii care au avut ultimul loc de muncă la respectiva so­cietate pe acţiuni. A doua cate­gorie de facilităţi se referă l'a posibilitatea de plată ..a credi­telor. Piaţa se poate face pe cre­dit, pe termen, în rate.-

— Aceste vînzări sînt valabile şi pehtru cooperativele meşteşu­găreşti? - '

— Legea privatizării - visează numai • unităţile cu capital de stat. Cooperaţia meşteşugărească intră în altă ‘ categorie,, deci nu intră sub incidenţa acestei legi.

LEGEA PRIVATIZĂRII - DINCOLO DE ABORDĂRILE PARTIZANE (IV)Nu putem începe această ultimă intervenţie pe mar­

ginea Legii privatizării fără a semnala o contradicţie internă' în termenii ei.

După cunt am arătat, un obiectiv al Fondului Proprietăţii de Stat (F.P.S.), este iniţierea de măsuri pentru reducerea participării, statului la capitalul social al societăţilor comerciale pînă la privatizarea completă a acestora. în această idee, F.P.S. acordă facilităţi şi credite cumpărătorilor şi chiar' acceptă plata în rate a . acţiunilor. Dar la art. 50 alin. 2, se precizează că vînzarea de acţiuni de către F.P.S. se efcctuează numai cu aprobarea^ Agenţiei Naţionale dc Privatizare (A.N.P.), dacă prin vînzare F.P.S. îşi pierde calitatea de acţio­nar ce deţine controlul în cadrul societăţii comerciale respective. Trccem uşor, fără să zimbim, pc lîngă obli­gaţia dş» a arăta în ccrere condiţiile de vînzare, fiindcă’ nu ne aşteptam ca acest clement esenţial al tranzacţiei să intereseze forul tutelar, şi nc punem întrebarea: la ce procedee oculte face apel A.N.P. pentru a afla dimensiunea pachctului de control al acţiunilor? După ştiinţa noastră el este do 51 la sulă în cazul a doi parteneri şi poate ajunge chiar la 3 la sută cînd numărul -acţionarilor este foarte mare. Să presupunem că în urma unor evidenţe şi calcule complicate se ajunge să se cunoască care este mărimea pachctului de control pentru toate cele circa 6.000 de societăţi co­merciale supuse privatizării. Nedumerirea se accentuea­ză nu datorită faptului că nu se lasă F.P.S. dreptul dc decizie în această chestiune, ci din neînţelegerea utili­tăţii aprobării. Doar menirea F.P.S. este susţinerea pri­vatizării, nu menţinerea pachctului de control ni acţiu­nilor.

'< Cum se protejează interesele naţionaleUnii intraţi mai adine în Europa decît românii (de

fapt noi n-am intrat niciodată, fiindcă aici am fost de la început, dar mai recent veniţi pe pămîntul ei) susţin că naţionalismul' nostru este exagerat şi că ei ar fi dovada unui complex de inferioritate. Noi ştim prea bine în ce constă sublimul naturii noastre umane şi de ce .este ea mai specială. Aşa că ne vedem in continuare liniştiţi do ale noastre şi ne interesăm cum susţine Legea Privatizării interesele românilor?

Chiar în finalul capitolului al 2-lea se arată că cer­tificatele de proprietate nu pot fi înstrăinate către perşoane fizice sau persoane juridice străine. Valoarea operaţională a acestei prevederi se deduce uşor dacă se are în vedere faptul că certificatele de proprietate se pot schimba pe acţiuni, iar acestea se vor vinde şî cumpăra la burse fără nici o restricţie. Nici nu se pu­tea -proceda altfel, pentru că în acest caz s-ar contra­veni altor legi, prin care se încurajează investiţiile străi­ne în ţara noastră. în schimb, F.P.S. acordă credite persoanelor fizice sau persoanelor- juridice cu capital privat, române, pentru cumpărarea de acţiuni sau ac­tive. Cam la atit, Sn afara facilităţilor acordate sala­riaţilor din societăţi comerciale, se reduce atenţia acor­dată de lege cetăţenilor români. E mult? B puţin? Noi credcni că într-o lege, şi încă în una dc o asemenea rezonanţă şi anvergură, nu se putea stipula mai mult. Dar dacă avem în vedere că cel mai adesea competi­ţia dintre cetăţenii români şi cei străini nu este echi­tabilă, spre exemplu la licitaţia acţiunilor şansele lor nefiind egale —■ datorită decalajelor de timp Sn carc s-a trecut la economia de piaţă şi la acumularea capi­

talului — statul trebuie să proîejeze interesele naţio­nale prin noi-reglem entări,-In-acelaşi timp.trebuie să afirmăm, -fără urmă de regret, fiindcă după cum arată Jon Grieg aşa este şi în S.U.A., destinul nostru se află mai degrabă în mîinile fiecăruia dintre noi, decît în cele ale'Guvernului. Şi cînd susţin aceasta mă gîndesc la posibilitatea' ce o au salariaţii, cetăţenii de a se con- . stitui în societăţi cu scopul declarat de a intra în po­sesia a . 30—40 la sută d in . acţiunile unor societăţi, şi a putea astfel exercita dreptul de decizie asupra acti­vităţii ei.- Cu toate critici'e aduse Legii privatizării, starea de spirit pe care o am acum-la sfîrşitul analizei, ei este te optimism reconfortant. Nici nu putea fi alta cînd dincolo de slăbiciunile inerente oricărei legi, descopăt, în cea la care mă refer, o conexiune logică între pro­cesul restructurării economiei şi cel al privatizării. Voi aduce un singur argument: liberalizarea preţurilor, com­ponentă de bază a liberalizării economiei, a descentra­lizării ei, akVturi de liberalizarea comerţului exterior şi a pieţelor financiare, de muncă şi de c* pi tal, a trebuit să preceadă privatizarea. Deşi s-a contestat această scevenţialitatc a reformei, desigur de către ne- specialiştii ajunşi peste noapte mari oameni politici, nu sc putea proceda altfel. In caz contrar, exista pro­prietatea privată, dar preţurile rămineau fixate de la ccntru.. Lipsa posibilităţii 'exercitării decizici în acest plan era un non-senv economic. Mai mult, am constatat că legea are şi o construcţie coerentă şi bine articulată Sn jurul citorva principii fundamentale. Aşa bunăoară, deşi ne nemulţumesc prevederile prin care se promo­vează echitatea in distribuirea certificatelor de proprie­tate, nu putem să nu recunoaştem că ieşirea noastr# în lume este condiţionată de privatizare în aceeaşi mă­sură ca şi de promovarea democraţiei.

Conf. univ. dr, Petru l’ HUSBB

I d e v Ar u l d e c l u j PAGINA 6

Import-exporţ s.r.l.str. memorandumului 6 cluj-napoca

VA OFERĂ O GAMA LARGA DE PERFORMAN­ŢE ÎN DOMENIUL BIROTICII CU FIRMELE:

• GESTETNER• MINOLTA• OKI• TOKIO INDUSTRIALS• NAKAJIMA

— copiatoare— copiprintere— computere compatibile IBM— imprimante— telefaxuri— maşini de. scris electroniceGARANŢIA, SERVICE-UL Şl INTRETINEREA

ECHIPAMENTELOR LIVRATE SE ASIGURĂ PRIN CONTRACT

S.G AGROINDUSTRIALA S.A. CLUJ-NAPOCA

vinde mere angro de consum şi industriale câtre populaţie de la fermele pomicole.

Informaţii:• Ferma Steluţa, telefon 13-04-79© Ferma Dealul Morii, telefon tî-79-94

; © Ferma Horticolă, telefon 14-11-Î6• Ferma Someşeni, telefon 15-26-25. (1434)

S.C.I. „BOBILNA" DEJ

cu sediul în Dej, str. Carpaţi 19, cod 4650 judeţul Cluj, telefon 952/1-28-97

produce şi livrează pe baza de comandă fermă următoarele:

' •-Agregate balastieră: nisip, mărgăritar, pie­triş, refui . '

© Confecţii metalice: radiatoare încălzire (din feavă), obiecte uz casnic

• Produse de tîmplârie• Produse chimice: luminări la kg sau bucată,

artificii pom iarnă, adeziv universal (NAPODEZ), apă distilată, ghirlande ornamentale (4 m lungime)

• Confecţii carton (ambalaje) din carton tip V şi tip III.

• Eventual cooperăm cu alte societăţi In vede­rea executării sau ambalării de produse, (13891)

E X p o z i ţ i eDECALCULATOARIs

I B M / P C$1 REŢELE LA N

'la Facultatea de Electrotehnica

Cluj str. Bariţiunr.28

5 TIPURI DE UNII COMPLETE DE MAC1NAT CEREALE

•P’ 8 — 10 octombrie 1991 între orele 10 — 18

SzkijB U P A J7! ! - 1 Al CLUJ-NAPOCA|

(1481)

SOCIETATEA COMERCIALA „UMRFA" 5 A CiLUJ Piaţa 1 Mai nr. 1-2

anunţă licitaţie pentru lucrarea de roîoceir® a izo- laţiei de pe suprafeţele interioare ale Turnului dorăcire. . . .

Licitaţia va avea loc in data de 7 octombrie 1991, ora 10, la sediul societăţii, serviciul Mecano- energ. Detaliile şl documentaţia aferentă, se oferă solicitanţilor in data de 4 octombrie 1991 între ore­le 8-14 la serviciul Mecano-energetic. (1490)

T

J| £

ftoa - - ,i

• 500 H-51 © 600 H-61 © 700 H-71 9 800 H-81 O 950 H-91

PERFORMANŢE • 500-1000 kg/oră

PRODUCŢIE DANEMARCA

GARANŢIA, SERVICE-UL, ÎNTREŢINEREA Şl PIE­TRELE f?E SCHIMB SE ASIGURA PRIN CONTRACT.

/ - (11983)

C.A.P. BiRLEAComuna Corneşti, jud. Cluj

scoate la licitaţie în data de 13 octombrie 1991, ora 10, următoarele:

• grajduri bovine \• saivan pentru oi© maternitate© separator lapte. (13894)

FIRMA MACCROS• Transportă msriâ pîră la 8 tone în condiţii

foarîs avantajoase© Vinde mobiliar (rr.asâ plus pc':u scounc) din

material plastic import Italia la preţurile cele mat mici din ţară

© Preia comenzi de la populaţie pentru confec­ţionare mic mobilier

Informaţii la telefon 17-15-69; 15-05-67. (13892)

ANUNŢSTIMAŢI MEMBRI COOPERATORI Şl CETĂŢENI AI

ORAŞULUI GHERLAîn contextul Legii privind societăţile comerciale

şi a Statutului cooperaţiei de consum, ne adresăm Dv. cu rugămintea de a participa ca asociaţi în cadrul Cooperativei de consum oraş Gherla, în ca­re sens vă rugăm a reţine:

1. La îns'criere, fiecare asociat'plăteşte o taxă de 50 Iei, membrii cooperatori care au carnete da membru nu plătesc această sumă.

2. Asociaţii pot subscrie una sau mai multe părţi sociale.

3. Mărimea unei părţi sociale este de 3000 Iei.4. La înscriere asociatul este dator sâ depună

cel puţîn 1000 lei, restul de 2000 Iei urmînd a fi depuşi pîiîă la data de 31 decembrie 1991.

5. Membrii cooperatori cu carnete de membru şi fond social vărsat vor întregi depunerile la nivelul sumelor de la punctul 4.

6. Asociaţii vor beneficia pentru partea socială vărsată de o cotă parte din beneficiul realizat în anul expirat, aprobată de edunarea generală a q- sociaţilor. ,

7. Cererile de înscriere ca asociat şi cererile de opţiune a membrilor cooperatori pentru calitatea de asociat, vor fi depuse pînă la data de 15 oc­tombrie 1991, la sediul Cooperativei de Consum oraş Gherla, Piaţa Libertăţii nr. 3, camera 1, parter, între orele 16-18( luni pînă vineri).

8. Membrii cooperatori care nu doresc să devină asociaţi în baza cererii de retragere şi a carnetului de membru cooperator vor primi sumele reprezen­tând fondul social şi cota-parte din beneficiul acu­mulat.

9. In cazul membrilor cooperatori decedaţi, con­travaloarea părţii sociale, inclusiv cota-parte din beneficiu, trec sau se restituie, la cerere, moşteni­torilor legali, în baza certificatelor notariale. (1480)

CASA MUNICIPALĂ DE CULTURĂ CLUJ anunţi roînceporoa cursului de daetibgrafie şi se- croiariat în duîj de 2 cctonibrie 1591.

Informaţii telefon 11-53-22. (1489)

ART DECO S.R.L. 7 ^a deschis la parterul Hotelului „Siesta* str. Şincai nr. 6, telefon 11-55-82 o galerie de artă, antichi­tăţi şi restaurare.

Este deschis zilnic intre orele 9-17, sîmbătă 9 - 13. (1488)

REGIA AUTONOMA APA CANAL

— Biroul abonaţi —%

anunţă toate asociaţiile de locatari din municipiul Ciuj-Napoca să se prezînte în zilele de 4, 5, 6 ale fiecărei luni la sediul unităţii din B-dul 22 De­cembrie nr. 79, Biroul Abonaţi”, pentru a-şi da ac­ceptul pe facturile emise pentru consumul de apă.

Administratorii sint rugaţi sâ aducă şi ştampila asociaţiei, fn caz de n&prezentare in zilele mai sus menţionate, considerăm facturile acceptate şl se vor depune în contul asociaţiei respective. (1478)

S.C. CASTOR-SERVICE S.R.L. CLUJ-NAPOCA

Str. Traian Vuia nr. 85 . oferă

© vulcanizare• echilibrat roţi© schimbat ulei ^

Vinde camere auto şi anvelope semiuzate. (13532)

SOCIETATEA COMERCIALA „ALCOM“ S.A. ? CLUJ-NAPOCA

anunţăCîştigurile Ia guma Turcia cu premii s-au onorat .numai pină la data de 27 septembrie 1991.

După această dată vă puteţi adresa cu biletele cîştigătoare Ia adresa înscrisă pe verso biletului.

(1477)

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE f

str. Mănăştur nr. 3 forganizează în data de 24 octombrie 1991, ora 9 concurs pentru ocuparea unui post de: - J,

• bliblictecar — profil limba germană JCondiţii: absolvent al liceului în limba germană $

şi al Facultăţii de Chimie sau Biologie. Dosarele de concurs se depun la compartimentul personal pînă la data de 21 octombrie 1991. (1486)

î INSPECTORATUL ŞCOtAR

anunţă concurs pentru ocuparea postului de © inginer constructor (pantru dirigenţie de şan-

tbr)cu o vechime minimă de 8 ani. Concursul va avea loc în ziua.de 4 noiembrie 1991, ora 8,30. Infor­maţii suplimentare la sediul Inspectoratului Şcolar din str. Moţilor nr. 1—3. Depunerea dosarelor se va efectua pînă la data de 17 octombrie 1991. (1485)

ANUNŢREGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAl CLUJ

organizează în ziua de 16 octombrie 1991. ora 10. Ia sediul din B-dul 22 Decembrie nr. 79, o con­sfătuire în vederea deschiderii în anul 1992 a „Mu­zeului apei". La consfătuire sînt invitaţi să partici­pe domniî: ing. Laszlo Levente, Szabo luliu. Oprea Pavel, Szilagy Iosif, Căpuşan Ioan, Cioc Nicolae, Kertes Iosif, Albu Gavrilă, Chiorean Simionj lakab Nicolae, Turi luliu, Cipăian Gheorghe, Oltean Ni­colae, Medyesi Francisc, Perşa Pavel, Perşa Iacob, Simion Gheorghe, Simion Pavel, precum şi alţi ve­terani sau colaboratori ai uzinelor de Apă şi Cana­lizare Cluj, care doresc să colaboreze în vederea realizării muzeului sus-menţionat. (1487)

AUTO „S* S.R.L.

str. Oitu? 35, telefon 13-83-62 anunţă deschiderea complexului auto, situat în str. Traian Vuia nr. 153 (cap linie troleibuz nr. 8) format din:

O magazin pissa auto# auioservice (reparaţii mecanice). (13890)

S.C. STANDARD SERVICE S.R.L.administratori: Liviu şi Valentin Bordaş

Anunţă deschiderea atelierului de reparaţii auto din str. Oituz nr.- 13 (intrarea din str. Paris) înce­pînd cu data de 1 octombrie 1991.

Execută lucrări de revizii şi reparaţii mecanice şi electrice la autoturismele Dacia şi Oltcit Pro-, gram 8—16. (13533)

PAGINA 7 ADEVĂRUL DE CLUJ

SOCIETATEA COMERCIALA SUINPROD BONŢIDA ■ S.A.

aehmţoneazâ porumb în cantităţi nelimitate sub formă de ştiuleţi sau boabe din recolta 1991 si bcabe din anii precedenţi.

Preluarea se face în următoarele puncte: ® F.N.C; Viişoara, localitatea Viişcara, lîngă

Cîmpia Turzii O F.N.C. Bonţida, localitatea Bonţida, pe şosea­

ua Cluj - Dej Preţul de achiziţie se aplică la boabe stass şi este de 10 lei/kg loco beneficiar sau 9 lei/kg cînd transportul se face cu maşinile societăţii.

Pentru lămuriri vă puteti adresa la sediul unită­ţii, telefon 95/13-47-27 său 952/1-29-88. (1467)

SINDICATUL LIBER AL TAXIMETRIŞTILOR PARTICULAR! „PRITAX" CLUJ

anunţă onorata clientelă majorarea tarifului de transport/km de la 13 lei la 17 lei, restul tarifelor rămînînd neschimbate: : • 10 lei pornirea

• 4 lei minutul de staţionare9 deplasarea la comandă — GRATUITA (Vă stăm la dispoziţie la telefoanele: 12-40-00;

11-73-71; 14-22-38; 11-22-86. Primim solicitări pentru: nunţi, călătorii interne

şi externe la preţuri negociabile. (13895)

; SUCURSALA ROMCEREAL R.A. CLUJ Prin bazele de recepţionare din Bonţida, Cîmpia

Turzii, Dej, Cluj, Huedin, Gherla, Mociu şi Turda achiziţionează cereale la următoarele preţuri:

® grîu, secară 8 lei/kg ® orz de toamnă 7 Iei/kg © orzoaica de primăvară 9 lei/kg © soia, floarea soarelui 17 lei/kg © fasole boabe soi, 40 lei/kg © fasole boabe amestec soiuri 35 -lei/kg © porumb boabe 10 lei^kg La predarea cerealelor se achită şi contravaloa­

rea transportului din lan pînă la bază. Pentru floa­rea soarelui se primesc gratuit 2 litri ulei la 100 kg săminţă predată. De asemenea, achiziţionează floarea soarelui pe schimb de ulei. Pentru fiecare 100 kg. floarea soarelui stas se acordă gratuit 20 litri ulei şî 20 kg şrot pentru floarea soarelui nea­gră şi 12 litri ulei şi 20 kg şrot pentru floarea soa­relui albă. (1483)

FUNDAJIA PENTRU TINERET CLUJorganizează prin EURO-CLUB, str. Moţilor nr. 18, telefon 11-70-97 cursuri intensive de:

© franceză, engleză, germana, italiana © ospătari-barmani • depanatori Radio TV• iniţiere în utilizarea calculatoarelor IBM -

PC. (1482)

SOCIETATEA COMERCIALA DE INDUSTRIE „BOBILNA" DEJ

cu sediul în str. Carpaţi nr. 19 organizează licitaţie pentru închirierea următoare­lor mori prestatoare, îh zilele:

© Moara Osoi — 18 octombrie 1991 © Moara Recea Cristur - 24 octombrie 1991 Se mai licitează clădirea sau materialele de la

Moara Cîţcău în data de 17 octombrie 1991.© spaţiile de la Moara Ocna Dej - 28 octom­

brie 1991.Licitatia va avea loc la sediul morilor la ore­

le 12.Informaţii la sediul societăţii. (13891/A)

SOCIETATEA COMERCIALA „ALIMENTARA" S.A. a deschis o casă de comenzi in Cluj-Napoca, B-dul Brâncuşi nr. 2, bloc B III pentru transportul la do­miciliu a mărfurilor alimentare pe bază de comenzi.

Cumpărarea mărfurilor se poate face de către orice cetăţean cu domiciliul în Cluj-Napoca ope- lînd la telefonul nr. 14-44-40. (1479)

NOU CASA DE

Şl GARANTAU ÎCHIMB „GARANT-

cumpără şî vinde tătuţă la cel mai bun curs dinţara,

Zilnic intre orâle 9-17, str. Baritţiu nr. 32.(13508)

Dnlet Duna 8 .* f. in colaborare cu llicem &.TL.L,Kttjrii)i/eazâ !<i Dunaiijvaros in Ungaria, îi» perioada

-' 4-(i noiembtiee 1991

EXPOZIŢIE DE PRODUSE R0MAXEST1din domeniul industriei, bunurilor de larg consum şi artizanat

iiisr.itt-.ii jwiilui esţitmeiea de ţiiuduse pină la 10 10 91 la tel 94/14 IS sau telex 31325 CBIX Cluj

" 0 3 8 8 6 5 "

• Caut urgent femeie de serviciu la bloc. Str. Lacul Roşu nr. 3. bloc B 1. (13622)

• Caut tîmplari — şi după orele de program. Plată ono­rabilă. Telelon 18-35-84, sea­ra. (13617)

Salonul de coafură „Cris- tina“ vS aşteaptă. Str. Do­naţii nr .82. (13884)

• Schimb cameră, bale, bucă­tărie . plas 200 mp teren pe Zriny (lîngâ paşapoarte) cu 2—3 camere. Exclus Mănăştur ş ix Grigorescu. Telefon 15-87-36, după ora 16. (12823)

• Schimb locuinţă IGRAL, cen­tru. Cer Mănăştur. Telefon:16-15-12, orele 15—20. (13776)

• Schimb apartament cu două camere Gherla cu similar Cluj- Napoca. Relaţii str. 'Baciu-Triaj nr 1 Cluj-Napoca. (13804)

• Schimb apartament 2 came­re şi dependinţe, casă ICRAL Cluj-Napoca, cu apartament 2 camer, dependinţe. Bucureşti. Telefon 9078-50-06. (13808)

• . Schimb garsonieră confort I Mănăştur cu similar Zorilor sau2 camere. Telefon 12-47-09 sau12-18-01. (13843)

• Schimb garsonieră confort I cu apartament 2—4 camere. Te­lefon 14-00-69 sau 14-62-87.(13720)

• Schimb apartament 4 came­re ICRAL cu 2 apartamente. Te­lefon 15-68-78, după ora 16. (13835)

• Schimb apartament 3 came­re confort ICRAL, cartier €eta- . te. Alba Iulia cu 3 sau 2 came­re tn Cluj-Napoca. Telefon:16-83-58 după ora 16. (13554)

• Schimb apartament 3 came­re, confort Bucureşti cu similar. Cluj. Relaţii telefon 16-67-38, du­pă ora 21. (13549-B)

• Schimb locuinţă ICRAL, Ultracentral: cameră, bucătărie, baie din Tîrgu Mureş cu asemă­nător In Cluj-Napoca. Telefon: Cluj 16-47-27. (12871)

• Schimb proprietate Tîrgu Mureş, Apartament central, ul- trafinisat. 3 camere decomanda­te cu 3—2 camere, central, Cluj, , Telefon 13-72-18. (12940)

• Schimb casâ pentru preten­ţioşi cu bloc şi casă modestă cu grădină. Telefon 15-25-58, după ora 18. (13694)

• Schimb proprietate 2 came­re. confort II Bucureşti, cu ase­mănător Cluj-Napoca sau garso­nieră. Telefon 17-32-26. (13861)

• ' Schimb garsonieră proprie-' tate Detunata 9 cu similar cen­tral. TeJefon 16-40-30. (13763)

• Schimb garsonieră confort I Oradea cu similar Cluj-Napoca. Telefon 11-47-15. (13797)

—M M E JtSJR• Uitat în Taxi-P alb pe ru­

ta Opera Maghiară — Piaţa Şte­fan cel Mare lucrare in limba engleză. Recompensă. Telefon:11-62-60; 11-12-29. (13731)

• Persoana care şi-a însuşit în, seara zilei de 28 septembrie din autoturismul VW K-AZ 9795 parcat în faţa hotelului „Belve­dere" un paşaport german pe numele Schmidt Mircea şi un radiocasetofon auto este rugată să contacteze păgubaşul, contra unei bune recompense, la tele­fon 13-23-00. Menţionăm că paşa­portul a fost deja anunţat ca dispărut la toate graniţele, iar radiocasetofonul este neutiliza­bil, fiind protejat de un cod se­cret. (100) '_ • Luăm comenzi pentru orice

tip de matriţe. Tehnologie stră­ină. Vînd Aro-Dacia. Telefon: 993'4-13-96. (13704)

• Caut spaţiu comercial cen­tral. Telefon 11-39-70. (13605)

CERERI Şl OFERTE DE SERVICIU

• Societatea comercială Car- pinez S.A. vinde prin ' licitaţie în 10 octombrie 1991, ora 12 la sediul Abatorului €luj vitrine frigorifice fără agregat, (13896)

• Restaurantul .Prietenia" str. Gheorgheni nr. 98, angajează prin concurs bucătari, barmani, ospătari de preferinţa femei. (13800) • . .

• Firmă particulară angajează croitoreasă pentru confecţiţ pie­le. Telefon 14-75-06. (13727)

• Meditez chimie clasele VII —XII. Telefon 13-30-48. (13601)

• Meditez filosofic şi psiholo­gie pentru facultate. Telefon: .16-05-90, orele 20—22. (13559)

• Meditez biologie pentru ad­mitere ; la medicină. Telefon:16-23-97, după ora 18. (13805)

-T.NCmRI.ERU

• C.A.P. Cacova Ierii judeţul Cluj, vinde la licitaţie, un cîntar pod bascul în data de 9 octom-

: brie 1991, ora 10. (13841)<» Societatea comercială „Tid“

S.R.L., sediul Gilău, str. Branişr te 176, pune la dispoziţia popu­laţiei cornier pentru terase şl balcoane Telefon 18-32-00;13-86-85/ (13844)

• Firma „Plus° vinde din stoc ' şi contractează televizoare color,videoeasetofoane, radiocasetofoa- ne. Se acceptă plata prin vira­ment B-dul 22 Decembrie nr. 23—25, sc. I, etaj 2, ap. 8, orele10—17, telefon 11-66-74. (13725)

• Firmă particulară caută spa­ţiu pentru restaurant de lux. Te­lefon 11-86-13. (13726)

• C.A.P. Tiocu de Sus vinde prin licitaţie in data de 27 oc­tombrie 1991, utilaje şi construc­ţii. (13691)

• S-a deschis primul cabinet medical privat de dermatologie (consultaţii şi tratamente). Dr. Tătaru Alexandru, str. V. Babeş nr. 10. zilnic 15,â0—18. (13749)

• Firma Interconsult S.N.G. ■ angajează urgent personal sa- lesman. Telefon 14-73-75, orele18—22. (13712)

• Caut femeie serioasă pentru îngrijirea a 4 copii minori — cu găzduire. Str. Fabricii 7, bloc

' F 3, sc. ’ II, ap. 49, în orice zi la orice oră. (13789)

• Caut urgent femeie pentru îngrijire copil. Adresa: Str. Mă­năştur nr. 78, bloc E 1, etaj VI, ap. 49. (13806)

• Reparăm maşini de cusut de orice tip. Str. 30 Decem­brie 4 (Memorandumului). Tele­fon 16-15-01. (12840)

• S.C. PORTAL exp.-imp. S.R.L. angajează agenţi economici cu bacalaureat,' avind vîrsta peste25 ani, cunoscător al unei limbi străine. Relaţii la telefon 13-20-30, zilnic Intre orele 12—16. (13534)

• Coafor particular caut ma- michiurist-pedichiuristă. Donath nr. 82 telefon 18-63-08. (13834-A)

• Mulţumim din suflet fami­liilor Balogh. A - Rus Vasile şi domnUluj Ursuţ Aurel din Bon­ţida pentru restituirea poşetei gă­site cu suma de 9000 lei. Fami­lia Vasile. <13634 J

• Agenţia de Turism „Dimus* S.R.L. Cluj. str. David Francisc nr. 3, telefon 11-10-19, vă oferă:* excursii externe cu cazare, masă, agrement ţi vize pentru vest. (13904)

• Lucrător comercial caut de lucru firmă particulară. Telefon11-50-12. (13722)

• Medic stomatolog caut un apartament cu 3 camere, Re­mobilat, cu telefon. Telefon:14-92-28. (13678)

• închiriez pe valută apar­tament două camere, ultra­central, mobilat, telefon, fri­gider. Telefon 14-34-25.(13743) __ ________________

• Dau In chirie garsonieră confort fn Mărăşti pc valută sau Ici. Telefon 18-12-92. (13770)

• închiriez garsonieră şi a- partament 3 camere pe valu- tă. Telefon 16-25-51. (13779)

• Studentă străină caută a- partament 2 camere sau gar­sonieră în cartierele Pata, Gheorgheni, Grigorescu. Tele­fon 12-82-19, intre orele 17—19. (13787)

• Familie de studenţi stră­ini căutăm apartament de în­chiriat cu telefon. Informaţii la telefon 12-82-52. (13858)

• Dau în chirie apartament 2 camere în cartierul Grigorescu. Plata în valută. Telefon 18-59-62 sau 18-31-87. (13719)

' • Dau în chirie garsonieră ne­mobilată, pe valută. Aleea De­tunata 3 .telefon 14-90-74.(13645)

• Închiriez apartament 3 ca­mera pentru exigenţi, prefera­bil fete- Telefon 11-21-68. (13734)

• De închiriat două camere în zona gării, pe valută. Telefon18-36-18, între orele 18—20. (13625)■ • Dau în chirie apartament cu 2 camere la 2 studenţi sau studente. Plata în valută. Tele­fon 14-41-64. (13628)

• închiriez 2 camere, mobila­te, cu telefon, pentru fete. Tele­fon 16-57-40. (13630)

• Tineri căsătoriţi închiriem garsonieră sau locuinţă separa­tă, cameră, bucătărie. Telefon:17-65-11. Intre orele 20—22. (13635). • Dau în chirie garsonieră

confort mărit, zonă centrală. Plata în valutâ. Telefon 11-63-30. {136ri3)

• Doi sturlenti greci caută un apartament eu trei camera mo­bilat cu telefon $1 frigider In zonn Zorilor. Telefon 12-30-25. (136C8>

• [nchiriez gara], cartier Plo­pilor. pe valută. Informaţii to- lelon 16-03-03. (13703)

• închiriez apartament pe va­lută. Telefon 18-18-89, Intre o- rele 14—19. (13697)

• Sau în chirie demisol 100 mp, B-dul 22 Decembrie Telefon U -43-98. (13758)

• Caut apartament gol de în­chiriat. Telefon 16-94-01. (13718)

• Dau ln chirie apartament2 camere pe valută. Telefon:15-17-69, Intre orele 18—21.(13673)

• Dau ta chirie un aparta­ment cu 2 camere, mobilat. Te­lefon 17-15-62, după ora 13. (13681) ^

• Dau In chirie apartament cu două camere, mobilat, telefon tn valută. Informaţii telefon:15-82-16, orele 18—20. (13762)

• închiriez apartament 2 ca­mere mobilat, cu telefon, pe va­lutâ. Vînd €E 0 Daeia din mai 1987. Telefon 16-15-53, între o- \ rele 16— 18. (13764)

• Dau în chirie apartament 3 camere mobilat, 100 dolari. Te­lefon 14-05-07. (13714)

• Dau ln chirie pentre pre­tenţioşi apartament 2 camere, Grigorescu, pe valută, . Telefon:18-38-22 orelo 18—22, str. Fa­bricii nr .13, bloc F 6, ap. 7. (13781)

• Dau în chirie apartament pe valută. Telefon 14-76-00. (13780)

• Dau ln chirie garsonieră mobilată, pe valută sau lei. Te­lefon 16-22-18. (13783)

• închiriez sau ofer pentru d îoozitare, garsonieră mobilată, cu telefon, în cartierul Grigo­rescu. Plata In valută. Informa- ' ţii zilnic la telefon 11-83-18.(13785)

• închiriez 1 cameră, depenT dinţe, tn bloc, la 2 fete. Telefon14-54-76. (13853) ;

PIERDERI

• Pierdut legitimaţie veteran de război pe numele Stănescu Vasile Ioan. O declar nulă.(13579)

• Pierdut în zona centrală le­gătură cu şase chei diferite ţi portmoneu bej cu una cheie la- melară. Găsitorului recompensă. Telefon 15-04-54. (12980)

• Nămoianu Camelia-Anlşoara, Boris Mircea pierdut carnete de student Se declară nule.

• Pierdut legitimaţie de ser­viciu „Slujana" pe numele ©r- ban Berta. Se declară nulă.(13705)

• Pierdut carnet pentru banca «înfrăţirea” Gherla, Hodiş Ga- vril. li declar noL (13458)

• Societatea comerciala Ramy pierdut . CE® limită sumă cu cont. ur. 463051191. CEG nume­rar cu cont nr. 43111911. Se de­clară nule. (13723)

• Pierdut roată rezervă Peu­geot 305 (145X13). Ofer recom­pensă. mare. Telefon 11-15-91 (13733-A)

• Szasz Peter Botond pierdut fişa suprafeţei locative închiri­ate anexă la contractul nr. 200443/24.09.1681 O declar nul*(13750)

• Pierdut acte pe numele 1#* nat Recompensă. Teii

iPEVÂRULDECLtJJ PAGINA S

J/ÎAT-RIM O N IALF,_

• Licenţiat onest singur, rea­lizat material, 66 1,7(K66, doresc cunoştinţă doamnă distinsă, li­cenţiaţii, prezentabilă, vîrstă a- prapiată. Căsuţa poştală 429, PTTR I Cluj-Napoea. (13863)

— KtNZARl— -CUMPĂRĂRI-• Cunipăr obiccte. vechi din

argint. Telefon 14-81-60.(13027) _________ '

• Vînd dorinilor stil, sec.XlX-iea. Preţ informativ150.000 Iei. După ora 15, te­lefon 11-55-70. (13791)

• Vînd înscriere Dacia 1300, aprilie 1988. . Telefon;11-14-23. seara. (13802)

• Cumpăr, în lei sau va­lută, casă cu grădină. Prefer zonele centrale. Telefon: 13-23-00. (13798)

»; Vînd televizor color dia­gonala G8 cm ,cu telecoman­dă, Preţ 50.000 Ici. Telefon:13-23-00. (13798-A)

• Vind, boiler de gaz. Telefon t 1-20-37. (13717). • Vind apartament cu 2 ' ca­mere,- Grigorescu nr. 128, ap. 61. (13718-A) ,

• De vînzare casă cu grădină în Gilău. Telefon 18-21-17. " 1(37.21)

• Vînd înscriere TV color nr. 4848, ridicabil imediat. Telefon18-37-65, după ora 16. (13724) "

• Vînd forinţi şi motoretă Mobra S 50. Telefon 18-17-89. (13728) . .,'■'. ~-

• Vind urgent apartament 4 camere, Mănăştur, pe valută. Te­lefon 16-90-78. (13730): • Vînd SEC Dacia, iunie 1989. Cumpăr roată Peugeot 305 (jan­tă 145X13). Telefon 11-15-93, (13733) '

• rVînd cablu coaxial. . între orele IC—18, telefon 18-49-53. (13735) -

• Vînd garsonieră cu preluare de rate. Telefon 13-51-18, orele17—21. (13471)

• Vînd mobilă ieftină, lemn de nuc ramuri verzii Telefon:18-53-63. (13387)' " .

• 'V ind parbriz Dacia 1100. Telefon 14-38-95. (12908)

• Vim! TV color, diagonala 65 cm. t’elefon 11-28-80. (12785)

• ,.;Vind Trabant,stare bună. Telefon lî-84-14, după ora 20. (5-.5G24)

• La expoziţia chinologică din6 octombrie din Cluj-Napoea vind pui Schnautzer uriaş, . păt rinţi campioni. Informaţii: tele­fon 996'7-47-94. (13626)

• Vînd, convenabil. GEC Da­d a decembrie 1937. Telefon:11-63-27. (12970)

• Vind: TV color nou, 51 cm, cu telecomandă, preţ convenabil, cuptor cu microunde Toshiba, . maşină de scris electrică Olvm- pia. Telefon 14-68-14. (12969)'

• Cumpăr e;Lsă mică sau a- partament 2—3 camere. Telefon

■17-31-33. (13632)- • Vind Audi 80, răsturnat, cu motorul în stare de funcţionare, localitatea- Jucu de Sus nr. 99, telefon 224. (13636)

• Vind maşină de remaiat ciorapi. Telefon 17-35-38, după ora 17. (13037)

• Cumpăr pisică rasa Aghiro, vîrslă mică, în lei sau valută. Alexia, telefon 12-84-31. (13G39)

• Vînd grădină. Telefon:13-59-68, după ora 17. (13663)

• Vînd orgă electronică, sin­tetizator italian Orlo. Telefon:11-55-48. pină la ora 20.-(13G67)

• Vind 2 televizoare Sport alb- negru noi, un cort 4 persoane nou şi 4 bdcăţi decodoare pentru

co!or’ Telefon: lC-92-7t>. (13670)

LICITATE• Vînd un apartament 3 ca­

mere, pe valută. Telefon:16-38-02. (13666)

• Vînd Lada 1200. Telefon:13-98-32. (13671)

• Vînd televizor a!b-negru, medicamente Diprofos, Tren tal, Cotrysin. După masă, telefon:13-39-51. (13707)

• Cumpăr, parbriz Arb 10. Vînd maşină tricotat cu un pat, cehoslovacă şi şnur aparat OUL. Informaţii .telefon 16-02-75.(13706)

• Vind Audi 100, an fabrica­ţie 1978 (140.000' km), vama plă­tită, preţ la înţelegere. Telefon14-39-97, după ora 20 sau între

• 7—9. (13703)• Vînd dulap mare. Str. Me­

hedinţi 46—48, ap. 43, Cluj-Na­poca. (13702)

• Vînd sau schimb aparta­ment două camere (închiriez). Telefon 14-87-61; 15-36-89.(13700)

• Vînd apartament cu 4 ca­mere, p e ' valută. Informaţii: o- rele 15—21, teîefon 15-48-85. (13698)

• Vînd magnetofon Tesla CM- 130, sigilat. Telefon 14-02-78: (13695) ' '

• Vînd casă particulară, două camere, şti-. Haia Lifschtz nr. 14. (13689)

• Vind, din demolări, uşi, geamuri, panouri, ţevi şi alte materiale. B-dul Muncii 1—3.

‘ (13C88)• Vînd sobă aragaz cu 3 ar­

zătoare. Informaţii: telefon:13-72-78. (12977)

• Vînd ciment ambalat. Str. Almaşului, bloc M 4, ap. 17. (12974)

• Vînd TV alb-negru Diamant 152, diagonala 62 cm. Telefon18-86-05.(13677) " ’ ^

• Vînd CEC Dacia 1987, lem­ne de foc.' Informaţii: telefon18-03-34, după ora 20. (13680)

• Vînd CEC 1987, magnetofon,. TV JVC. închiriez apartament 2

camere, pe valută. Telefon:17-94-73, orele 16—19. (13836)

• Vînd digital multimeter, ra- dio-casetofon Blaupunkt pentru auto, două faruri dreptunghiula-

■' re Dacia, două stopuri Mercedes. Telefon 11-16-99. (13683)

• Vînd casă compusă din 3 camere şi bucătărie, baie, de­pendinţe, în str. Pajiştei nr. 10, cartierul Zorilor. (13684) , - ’

• Vînd Dacia 1300. Informaţii telefon 14-39-69, după ora 18. (13740)

• Vînd 3 geamuri cu sticlă, una uşă bloc, una bicicletă cursieră germană. Cumpăr lac pentru parchet. Telefon 16-04-33, lupă ora 17. (13737)

• Cumpăr contract IGRAL 21—3 camere, avantajos. Telefon11-40-01, orele 16—22. (13745)

• Vînd saxofon tenor marca• Guban. Telefon 11-71-34, după

ora 14. (13746)• Vînd Mercedes 240 D, Vol­

ga M-21, furgonetă cu motor Die­sel, rezervă aripi, uşi spate, ca­potă portbagaj. Telefon 952' 5-19-17, după ora 20. (13747)

• Vind CEC Dacia 1300, apri­lie 1988. Telefoa 13-6(5-52.(13751)

• Vînd televizor Sirius. Tele­fon 17-37-11. (13753)

• Vind Mercedes 200 Diesel, din 1974, preţ 1200 dolari. In­formaţii: str. Av. Bădescu 36, telefon 11-44-96. (13756)

• Vînd CEC Dacia 1300, ridi- cabilă imediat. Telefon 15-98-15. (13759)

• Vînd statuetă fildeş 100 g, mărime 10 cm. Telefon 16-00-82.' (13757)

• Vînd: Dacia 1300 .fabrica­ţie 1981, Dacia 1310 an "1908, sta­re foarte bună, motor Mercedes 220 D, diferite piese Mercedes şi Golf. Telefon 13-50-68. (13710)

• De vînzare autoturism BMW 520, pe valută. Telefon 18-17-66, între orele 16—22. (13713)

• Vînd haină piele mărimea 52. Telefon 17-53-62, Intre orele 1G—22. (13772)

• Gumpăr teren pe malul la­cului Gilău, Someşul Cald sau Ta mi ţa. Telefon 11-94-10. (13715-A)

• Vînd, Renault. 18 şi Volks­wagen Passat (?ombi. Telefon:13-06-25, orele 16—20. (13771)

• Cumpăr tablou marcat. Pia­ţa în valută. Telefon 14-43:47. (13837)

• Vînd Renault 20, Dacia 1300, str. Dostoievski nr. 43,' ap. 2.' (13774)

• Vînd CEC Dacia 1300, ia­nuarie 1989, achitat integra!. Te­lefon 11-06-84. (13777)'# Vînd televizor color Grun-

dig, diagonala 65. Teiefon:18-84-22. (13788)

• V'înd CEC Dacia, octombrie 1987, depunere 51.800. Cer100.000. Telefon 17-86-43, orele8—12. (13793)

• Vînd. Dacia 1300, cîştigata la CEC; imediat so poate ridica. Telefon 11-35-90. (13801)

• Vind microbus transport persoane • sau marfă, marca Ford . transit model 1970. Informaţii: telefon 14-70-06, după ora 18. (13807)

• Vînd CEC Dacia din anul1989. Str. Bucureşti 64, bl. D 15, ap. 18, telefon 14-95-02; (13839)

• Vînd CEG Dacia, septembrie 1987, ridicare imediată. Telefon15-43-98. -(13840)

• Vind cîine Dobernian 1 an şi 2 luni. Telefon 12-13-01.(13843-A)

• Vînd CEC Dacia 1300, îns­criere 1989, septembrie. Telefon17-54-27, după ora 17. (13844).

• Vînd electrocardiograf por­tabil german (valută, lei). Si- • biu, telefon 9241-17-05. (13864)

• Vînd Oltcit fabricat decem­brie 1989. -Telefon 13-87-72. -- (13865) ,

• Vînd . bibliotecă pentru cărţi, vitrinieră şi sufragerie ' Luxor, • nouă. Telefon 14-43-32. (13847)

• Vînd maşină de tricotat Singer, combină muzicală stereo japoneză, blană astrahan 44. Te- lefoij 14-49-90, (13859)

• Cumpăr garaj în cartierul’ Mănăştur. Telefon 17-91-56, după ora 17. (13857)

• Vînd convenabil 2 GEC, Dacia 1300, înscriere martie 1988. Telefon 17-94-97. (13855) -

• Vind moară modernă . cu ciocane în satul Pata, Cenan Ioan. (13849) . . . . . .

• Vînd TV „Sirius". Telefon: ,14-35-40. (13993)

• Bogdan Danieia, Gmzciavu Simona, Ghizdavu Liana, Han- draluca Alina Cristina .pierdut legitimaţiile de student. Se decla­ră nule. -

• Ghiran' Paul pierdut legiti­maţie de serviciu. O declar nu­lă. (12934)

• Teodorescu Liana pierdut parafă medie. O declar nulă.

• Sareczki - Tiberiu Francisc pierdut contract de închirieze cu nr. 202510 din 1 septembrie 1984. îl declar nuL (12937)

• Pierdut carnet de liberă cir­culaţie pe transportul în comun pe numele Stănescu - Vasiie Ioan. îl declar nul' (13581)

n rD /E iQ flS .S > E —

0 Sintem alături de colegul Szocs Soni in momentele de durere pricinuite de pierderea mamei. Colectivul Procuraturii lo ­cale Cluj-Napoea. (12947)

* A doua toamnă îşi scu­tură frunzele pe mormintul scum­

pei noastre MAMIŢI URAŞI ELISAnETV, Nepoţii Adj şi An­dreea. (11911-A)

0 CU durere familia anunţă moartea mamei dragi MARIA

VICTORIA BRAN, cea 'care 90 ani a fost printre noi. înmor­mintarea joi, 3 octombrie, ora 11 la capcla marc, cimitirul Cen­trai, Familia ing. Bran. (t3775>

« Regretăm dispari (la priete­nului nostru OCTAVIAN, LALUŢ. Familia Ncgriţaş. (13759)

0 O pioasă amintire la tai' plinirea a t luni de 1» trecerea ln nefiinţă a scumpei noastre mame şi bunici BORŞAN AN A. Dragostea şi lacrimile noastre U vor veghea somnul veşnic. Fa­miliile Cheţan, Borşan şl Coz- ma. (13831)

0 S-a aşternut necruţător ho­tarul dintre efemer şi etern in tre noi şi iubitul nostru bunic, tată, soţ FLOItlAN PETRU. Su­fletul lui nobil şi distins va ră mine icoană vie in inimile noas­tre. Înmormintarea va avea loe joi, s octombrie, ora 1 1 la ci­mitirul Central. Familia îndure­rată. (13813) '

* ln memoria bunei şi blîn- de| DOINA ANTONIA DRAGEA, la 7 ani de nefiinţă. Familia. (13160)

* Au trecut g ani de durere şi lacrimi de la despărţirea ne­aşteptată a dragului nostru soţ,

tată şi ginere DUMITRU CHIFOR, a cărui amintire o vom păstra veşnic în sufletele noas­tre. soţia, copiii ;1 soacra.(13061) J

0 Adine mlhnlţi de trecerea in nefiinţă a camaradului nos­

tru de vinătoare OCTAVIAN LA luŢ , adresăm familiei îndo­liate profunda noastră compasi­une. Clubul de vinătoare „Cer­bul». (13755)

# O rugăciune, o floare şi a lacrimă fierbinte pe mormintul

iubitei noastre colege ELENA ANDREICA. Colectivul de mun­că a secţiei Jucării. Sincere con­doleanţe _ familiei greu incercată. (13790)

* Sintem alături de prietena noastră' Maria Cheţan ln clipele grele pricinuite de moartea so­ţului drag. Familia iYIora şi ‘Toa- der. (1378»)

0 Sintem alături de fam. Pop Ioan in marea durere prin dis­pariţia mamei sale dragi. Sin­cere condoleanţe. Colegii servi­ciului aprovizionare „Napomar1*. (13714)

» Sintem alături de prietenul Şi asociatul nostru Mircea

Căpuş an în momentele grele pri­cinuite de pierderea tatălui

GAVRILA CAPUŞAN. Aducem condoleanţe inţregii familii îndo­liate şi dorim ca Dumnezeu să vă mlngiie. S.C. UCU-IMPEX S.R.L. (13831)

I Un ultim omagiu locatarului nostru KISS KAROLY. Asociaţia de locatari str, ie Februarie, (137*3) . ■ 1

i Sintem alături de colegul nostru Berci Vasiie ş l . colega Any la marea durere pricinuita de moartea mamei şi soacrei dragi. Condoleanţe familiei greu- Incercate. Colegii de la F.C.P., birou Adm. şi Atelierul c.S. A.S. Carboehim Cluj. (13778)

i Dragă Vasiie şi Any sintem alături de voi în aceste clipe grele pricinuite de moartea, ma­mei (soacrei) dragi. Sincere con­doleanţe. Naşii Mihai ş l . Maria, finii Aurel şi Regliina. (13778-A)

Sintem alături de familia dr. Nicolau in ' marea durere pri­cinuită de pierderea , iubitului

socru, tată şi bunic col, rez. NICOLAU. Colectivul secţiei Gi­necologie „Clujana". 13818)

0 Mulţumim tuturor celor ca­re ne-au Împărtăşit . durerea pricinuită de săvirşirea din via­ţă a scumpei noastre mame şl bunici MARIA I1ANEŞ. Familia Trif. (13860)

0 Regretăm din suflet trece­rea in eternitate a iubitului nos­tru coleg colonel (r.) NICOLAE GHEORGHE, fost secretar al Fi­lialei veteranilor de război a ju ­deţului Cluj. Un pios omagiu şi sincere condoleanţe familiei în­doliate. Comitetul Filialei jude­ţene a veteranilor de război Cluj. (13333)

i Sintem alături dc colegul nostru Liviu Chcorcan în marea durere pricinuită de moartea ta­tălui său. Condoleanţe din par­tea colegilor de cchipă din l.M. M,R, lt Februarie, secţia Rezer­voare. (13826)

- « C a adlncS durere 1b gafist asanjăm moartea fulgerătoare « celei ce a fost mult Iubita noas­

tră colegi şl malslrâ ELENA POP, care a fost mal mult ea o maraâ' pentru colectivul ate­lierului „Cotton Someşul". Nit o vom uita niciodată. Sintem ală­turi de îndurerata familie. (13835)

0 A plccat pe drumul fără in- toarcere cel care ne-a iubit, ne-a ocrotit şl de care ne leagă a- mintiri de neuitat, scumpul nos­tru soţ, tată, socru şl bunic col. In rez. GHEORGHE NICOLAU, veteran de război, secretar, al filialei judeţene Cluj, care va rămîne veşnic in inimile noas tre, a tuturor celor care I-au cunoscut ca pe un simbol al dăruirii şl ataşamentului pentru patrie şi semenii săi. Ceremonia religioasă va fi oficiată Joi 3 octombrie 1991, ora 11 de ta do­miciliul defunctului din strada Eremla Grigorescu (RaUoczl) nr. 96, Iar înmormintarea va avea loc tn cimitirul din Turda-NouS» Soţia Aurora, fiul Ginell, nara Rodica şl nepoţica Ginelia.(18823)

• Se împlineşte un an de cind iubitul nostru soţ şi tati

GHEORGHE ZORAN care , a ple­cat 'fulgerător din mijlocul ce­lor dragi. Dragostea şi lacrlmila noastre ii vor veghea sonuiul veşnic. Familia. (13878)

0 sîntem alături dc domnul director general, ing. Bran V. Ioan şi familia în greaua încer­care prin care trece. Consiliul administratorilor S.C. INDCOGPS.A. Cluj. (13876-A) .

0 Sincere condoleanţe şi a- dinea noastră compasiune dom ­nului director general Bran V. Ioan pentru pierderea mamei dragi. -Colectivul TESA S.C. EVDCOOP S.A. Cluj. (1387C-B)

0 Cu profund regret luăm par­te ia iuarea durere a domnului director general Ing. Bran V. Ioan la stingerea din viaţă a mamei sale dragi. Sincerele noas­tre condoleanţe familiei. Comi­tetul director S.C. INDCOOP S.A. Cluj. (13876)

• Zdrobit! de durere, dar nu nedăjduiţi, anunţăm trecerea . în eternitate a iubitului nostru fiu şl frate AUREL TOŞA, în virstă de- SS ani, fost absolvent al Conservatorului Gh. Dan* din Cluj-Napoea, exemplu de slujire In lucrarea lui Dumnezeu cil struna violoncelului său şi : în formarea studenţilor săi ia . ins­titutul din Oradea, lnmormînta- rea va avea loc în Oradea la cimitirul Central. Pentru infor­maţii ia telefon 991/3-01-55 sau in Cluj la telefon 16-83-33. Tata, mama şi fratele Lică cu familia. (1383T) ;

0 Consiliul Cooperativei1 de Credit „Alianţa" din Cluj-Napo» ca şl salariaţii anunţă cU regret încetarea din viată şi trecerea în eternitate a celui care a fost GHEORGHE' NICOLAU, preşe­dinte al comisiei de cenzori, mai mulţi ani. A fost uri om de a- leasă ţinută şi probitate profe­sională. li vom păstra mereu o vie amintire. Familiei Îndoliate transmitem sincere condoleanţe. (1193)

0 Sincere condoleanţe domnu­lui Ing. Bran la pierderea ma­mei dragi. Dumnezeu s-o odih­nească. George şi Lana, (13877)

0 Mulţumim acelora care au f03t prezenţi la înmormintarea mamei noastre iubitei SZOCS ÂNA şl cei care au împărtăşit durerea noastră, şl in clipele grele au stat lingă noi manifestnîdu-şi compasiunea. ' Fa­milia îndurerată. (13773)

0 sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Ing. I. Mustea. Colegii dc la biroul Furni­zare. (13752)

0 Un pios omagiu la ' stingerea din viaţă a MĂRIEI BRAN. Ica Coldea. (13773-A)

0 Sîntem alături de vecina noas­tră Roman Elena ln clipele grele pricinuite de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari, Aleea putna 1, btoc. J *• Cluj. (13709)

COLEGIUl DE REDACŢIE

Hie Călian (redactor şef)» Dan Rebreanu (re* doctor jel odjunct), Valei Chioreanu (redactor fel adjunct), Traian Bara (secretar general ds redacjie), Ion Rus, Maria Sângeonan, Rodii Vida.

REDACTIAr Cluj, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE; IMO-32 (redactoi şef)} 11-73-07 (redactor $ef adjunct şi secretariatul de redacţie); 11*74* 18 (secţia culturală); 11-73-07 (sec­ţia probleme social-economice); 11-74*90 (secjia probleme cetăţeneşti); 11-73-04 (ad­ministraţia ziarului). Mica publicitate se primeşte zilnic Intre orele 9-16, numai Ia admi­nistraţie, str. Napoca nr. 16 (ia parter). Simbâta şi duminica închis.

tira j26.424