Angela Belobrov Abstract

5/13/2018 Angela Belobrov Abstract - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/angela-belobrov-abstract 1/30

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris

C.Z.U: 336: 314.723 (478)(043)

BELOBROV Angela

EFECTELE FINANCIARE ALE MIGRAŢIEIEXTERNE A FORŢEI DE MUNCĂ

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea: 08.00.10 – Finanţe; monedă; credit.

AUTOREFERATal tezei de doctor în economie

Chişinău, 2011



~ 2 ~

Teza a fost elaborată în cadrul catedrei „Bănci şi Activitate Bancar ă” a Facultăţii„Finanţe” a Academiei de Studii Economice din Moldova.

Conducător ştiinţific: CARAGANCIU Anatol, dr. hab., prof. univ.

Recenzenţi oficiali: MANOLE Tatiana , prof. univ., dr. hab. , UTM

BOR Ş Ion, dr. , Banca Naţională a Moldovei.

Componenţa consiliului ştiinţific specializat:COBZARI Ludmila, pre şedinte, dr. hab., prof. univ.BOTNARI Nadejda, secretar ştiin ţ ific, dr., conf. univ.

ULIAN Galina , prof. univ., dr. hab. – membru, U.S.M.CHICU Nadejda ., conf. univ., dr. – membru, A.S.E.M.VACULOVSCHI Dorin , conf. univ., dr. – membru, A.S.E.M.

Susţinerea va avea loc la 01 aprilie 2011, ora 11.00 în şedinţa Consiliului ştiinţificspecializat D 32.08.00.10-29 în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, peadresa: MD-2005, or. Chişinău, str. Bănulescu Bodoni 59, bloc „B”, et. 1, biroul 104.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Ştiinţifică a Academiei

de Studii Economice din Moldova, Biblioteca Naţională şi pe pagina web a CNAA

Autoreferatul a fost expediat la 28 februarie 2011.

Secretar ştiinţific al Consiliuluiştiinţific specializat:

doctor în economie,conferenţiar universitar Botnari Nadejda

Conducător ştiinţific:doctor habilitat în economie, profesor universitar Caraganciu Anatol

Autor: Belobrov Angela

© Belobrov Angela, 2011



~ 3 ~

REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII Actualitatea şi importanţa temei abordate. Migraţia externă a for ţei de muncă din

Republica Moldova şi fluxurile impunătoare de remitenţe de la cetăţenii care muncesc pestehotare constituie cei mai importanţi factori care modelează economia ţării noastre la începutulsecolului XXI. Veniturile remise de emigranţi au impulsionat creşterea economică înregistrată în anii 2003-2008, în Republica Moldova, prin susţinerea cererii interne şi suplinirea veniturilor bugetului public şi, probabil, vor sprijini relansarea economică după recenta criză financiar ă internaţională, care a afectat şi economia Republicii Moldova.

În prezent, practic, toate ţările lumii sunt implicate în procesul complex al migraţieiexterne pentru muncă, integrându-se, în tabloul general, fie ca ţări de destinaţie, fie ca ţăride origine, fie de tranzit, însă, în toate cazurile, sunt influenţate de acest fenomen subaspect economic, social şi politic. Aceste influenţe prezintă deopotrivă avantaje şidezavantaje pentru toţi cei implicaţi în acest fenomen: începând de la înşişi migranţii şimembrii familiilor lor, localităţile de baştină şi de destinaţie ale migranţilor, ramurileeconomiei în care au activat şi activează în timpul migraţiei, populaţia r ămasă în ţara deorigine şi populaţia din ţara de destinaţie, economiile ţărilor de origine şi economiileţărilor de destinaţie, propagându-se asupra întregii economii mondiale. În prezentul studiu,aspectele economice şi, în special, ipostazele financiare primează.

Deşi impactul economic şi financiar al procesului migraţiei externe a for ţei de muncă esteenorm, până în prezent, fenomenul nu se bucur ă de o abordare ştiinţifică consacrată, care să permită cunoaşterea complexităţii fenomenului şi elucidarea posibilităţilor de maximizare avalorificării potenţialului fluxurilor de remitenţe prin implicarea statului în gestionarea eficientă a acestora, fapt ce subliniază actualitatea cercet ă rii ştiin ţ ifice.

Descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi identificarea problemelor decercetare. În teză, sunt luate în considerare rezultatele cercetărilor privind migraţia externă a

for ţei de muncă, factorii determinanţi şi impactul acestui fenomen asupra economiilor naţionaleîn cele mai importante centre internaţionale de cercetări de excelenţă în domeniul economiei şifinanţelor. Dintre acestea, indicăm: Departamentele de Cercetare ale Fondului Monetar Internaţional, ale Băncii Mondiale, ale UNCTAD, ale Organizaţiei pentru Cooperare şiDezvoltare Economică, Banca Reglementărilor Internaţionale etc.

Studiul lucr ărilor consacrate migraţiei externe a for ţei de muncă a demonstrat că impactul financiar al migraţiei for ţei de muncă nu este abordat în întreaga complexitatenici într-o lucrare, cu atât mai mult nu sunt cercetate efectele acestui fenomen asupraeconomiei Republicii Moldova.

Scopul lucrării constă în identificarea şi evaluarea efectelor financiare ale migraţiei

externe a for ţei de muncă din Republica Moldova asupra economiei naţionale, elucidarea cau-zelor fluxurilor migratorii, a utilizării iraţionale şi neefective a potenţialului migraţiei externe pentru muncă în Republica Moldova şi formularea recomandărilor privind raţionalizarea politicilor de gestiune a migraţiei externe a for ţei de muncă din Republica Moldova.

Având în vedere scopul enunţat, obiectivele cercet ării sunt:1) concretizarea elementelor definitorii ale fenomenului migraţiei economice inter-

naţionale;2) analiza lucr ărilor ştiinţifice şi a publicaţiilor consacrate migraţiei economice;3) analiza mixului de factori determinanţi ai fenomenului migraţiei economice

externe;

4) concretizarea conceptului de remitenţe;



~ 4 ~

5) fundamentarea categoriei economice „efect financiar”;6) concretizarea funcţiilor economice ale remitenţelor;7) identificarea efectelor financiare generate de migraţia economică externă la

nivel micro- şi macroeconomic;8) construirea unui set de indicatori de analiză a remitenţelor;

9) identificarea contribuţiei migraţiei economice externe la creşterea şi dezvoltareaeconomică a economiilor implicate în procesul migraţiei economice externe;

10) evaluarea impactului migraţiei economice externe asupra echilibrului economicgeneral, prin aprecierea implicaţiilor asupra echilibrului monetar-valutar şiechilibrului financiar public;

11) selectarea şi aplicarea celei mai potrivite metode de analiză a incidenţelor financiareale fenomenului migraţiei externe a for ţei de muncă în scopul dimensionării beneficiilor sau pierderilor actorilor implicaţi în procesul migraţionist;

12) recunoaşterea impactului migraţiei externe a for ţei de muncă din RepublicaMoldova asupra creşterii şi dezvoltării economiei naţionale;

13) generalizarea experienţei utilizării productive a remitenţelor în practica inter-naţională;14) elaborarea recomandărilor privind raţionalizarea utilizării remitenţelor în Re-

publica Moldova.Metodologia cercetării ştiinţifice. Bazându-ne pe faptul că cercetarea comportă un

caracter interdisciplinar, iar fenomenul cercetat are impact asupra sistemelor economice,consider ăm necesar ca metodologia cercetării aplicate să se bazeze pe principiile generaleale analizei complexe a sistemelor: metoda analizei sistemice, metoda analizei diagnostic,metoda modelării, metode de prognoză (extrapolării şi intrapolării), metode de eşantionareinformaţională: interviuri, chestionare, metode de analiză a datelor folosind tehnici statistice:

grafice şi tabelare, metoda scenariilor şi comparaţiilor internaţionale. Aceste metode, maimult sau mai puţin specifice cercetării sistemelor macroeconomice, urmează metodeleconsacrate: abstracţia ştiinţifică, analiza şi sinteza, inducţia şi deducţia, observaţia, raţiona-mentul, comparaţia şi gruparea. Metodologia utilizată în teză relevă caracterul interdisciplinar al cercetării, ce corespunde tendinţelor moderne de dezvoltare a ştiinţei economice.

Direcţiile de soluţionare a problemei de cercetare. Pentru atingerea obiectivelor enunţate, se va analiza fenomenul migraţiei economice internaţionale, se vor elabora modele demăsurare a efectelor financiare ale migraţiei economice, urmărindu-se identificarea soluţiilor şioportunităţilor fenomenului cu referinţă la situaţia din Republica Moldova.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică reprezintă tratamentul integrat al naturii,factorilor determinanţi, efectelor financiare cauzate de fenomenul migraţiei economice

internaţionale şi identificarea căilor de maximizare a beneficiilor fenomenului migraţieieconomice. Elementele de noutate ale cercetării se concretizează în:

– identificarea mixului de factori determinanţi ai procesului migraţionist, elaborarea şi fundamentarea conceptului şi metodologiei de evaluare a climatuluimigra ţ ional ;

- identificarea ansamblului efectelor directe şi externalităţilor fenomenuluimigraţiei economice internaţionale la nivel micro-, mezo- şi macroeconomic înţările de origine şi de destinaţie ale migranţilor;

– elaborarea categoriei economice „ efect financiar”; – precizarea efectelor financiare ale remitenţelor şi funcţiilor economice ale

remitenţelor;



~ 5 ~

– construirea unui set de indicatori de analiză a fluxurilor de remitenţe; – identificarea corelaţiilor dintre remitenţe şi indicatorii macroeconomici în Re-

publica Moldova; – elaborarea unui model de măsurare a efectelor remitenţelor asupra aprecierii

cursului valutar al leului moldovenesc; – dezvoltarea conceptului de rezilienţă financiar ă în contextul studiului efectelor

crizelor economice asupra migraţiei externe a for ţei de muncă la nivel internaţional; – înaintarea unui set de indicatori de măsurare a rezilienţei financiare; – aprofundarea bazei teoretice privind metodologia aplicării analizei cost-beneficiu

pentru estimarea impactului diverselor fenomene şi procese asupra sistemelor economico-financiare, elaborarea modelului de determinare a rezultatului net almigraţiei economice externe, din diverse perspective macroeconomice, prin apli-carea Analizei Cost-Beneficiu şi estimarea rezultatului financiar net al migraţieiexterne a for ţei de muncă din Republica Moldova.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Importanţa teoretică a tezei

rezidă în multiplele concepte propuse, concretizate şi dezvoltate, originalitatea prezentăriicercetării, sistematizarea teoriilor economice privind migraţia, elaborarea metodologieiaplicării analizei cost-beneficiu la evaluarea fenomenelor cu consecinţe de ordin economic şifinanciar, precum şi testarea metodologiei în cazul evaluării procesului migraţiei economice,argumentarea necesităţii intervenţiei statului în gestionarea procesului migraţiei economiceexterne şi propunerea unor repere pentru implementarea politicii ocupării externe a for ţei demuncă, precum şi de reproiectare a altor politici macroeconomice.

Din punct de vedere metodologic, elaborarea conceptelor de efect financiar şi climatmigraţional, dezvoltarea conceptului de rezilienţă financiar ă şi dezvoltarea metodologieide măsurare a efectelor financiare ale migraţiei economice şi rezilienţei pot servi drept

bază pentru continuarea şi aprofundarea cercetărilor de profil financiar. Cercetarea dată poate fi consultată la studierea diverselor cursuri universitare şi postuniversitare pentruspecialităţile: “Finanţe”, “Relaţii economice internaţionale”, “Economie mondială” etc.

Valoarea practică a lucrării rezultă din dezvoltarea abordărilor teoretice şi meto-dologice de analiză şi evaluare a cauzelor şi efectelor migraţiei for ţei de muncă, precum şiabilitatea de a utiliza principalele teze şi concluzii ale lucr ării în analize ştiinţifice supli-mentare şi dezvoltarea teoriei migraţiei economice. Concluziile teoretice şi generalizărilevor contribui la o mai bună înţelegere a naturii economice a migraţiei externe a for ţei demuncă pentru economia modernă a Republicii Moldova. Consider ăm important să enumer ăm elementele aplicabilităţii practice a rezultatelor cercetării:

– elaborarea metodologiei evaluării climatului migraţional, – elaborarea setului de indicatori de analiză a fluxurilor de remitenţe, – elaborarea reperelor de bază ale sistemului de indicatori de măsurare a rezi-

lienţei sistemului financiar, – perfectarea tabloului integr ării fluxurilor de remitenţe în circuitul financiar al

unei economii, – aplicarea Analizei Cost-Beneficiu la evaluarea efectelor financiare ale migraţiei

economice externe a for ţei de muncă din perspectiva ţării de origine a mi-granţilor şi a ţării de destinaţie.

– elaborarea propunerilor de reproiectare a politicilor macroeconomice, înRepublica Moldova, în vederea corijării impactului negativ al emigr ării în masă

a populaţiei active din ţar ă.



~ 6 ~

Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere:1. Elaborarea conceptului de climat migraţional şi a metodologiei evaluării clima-

tului migraţional.2. Elaborarea categoriei economice „efect financiar” şi argumentarea metodelor

de dimensionare a efectelor financiare.

3. Construirea unui set de indicatori de analiză a fluxurilor de remitenţe.4. Elaborarea unui model de măsurare a efectelor remitenţelor asupra aprecierii

cursului valutar al leului moldovenesc.5. Evaluarea rezultatului financiar net al migraţiunii externe a for ţei de muncă din

Republica Moldova.6. Elaborarea recomandărilor privind gestiunea procesului migraţiunii externe a

for ţei de muncă. Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Abordările teoretice, elabor ările metodo-

logice şi recomandările practice, elucidate în teză, au fost expuse în lucr ările ştiinţifice, prezentate în reviste internaţionale şi naţionale, precum şi la conferinţele ştiinţifice

internaţionale şi mese rotunde. De asemenea, concluziile tezei au fost incluse în rapoarteleştiinţifice din cadrul proiectului de cercetare din sfera ştiinţei finanţate din cadrulProgramului de Stat al Republicii Moldova „Elaborarea mecanismelor şi metodelor destimulare a creşterii economice, de reducere a săr ăciei şi de îmbunătăţire a calităţii vieţiiîn contextul SCERS” (cod 06.411.02.03P).

Aprobarea rezultatelor. Principalele rezultate ale tezei au fost prezentate şi susţinute decătre autor la diverse conferinţe internaţionale. Unele recomandări, elaborate în teză, au fostacceptate spre utilizare în activitatea Ministerului Economiei al Republicii Moldova.

Publicaţiile la tema tezei. La tema tezei sunt publicate 6 articole ştiinţifice în reviste şiculegeri ştiinţifice recenzate din Republica Moldova şi de peste hotare, o monografie întitulată „Remitenţi şi remitenţe în contextul creşterii economice”(coautor, compartimentul „Politiciintervenţioniste întru sporirea eficienţei utilizării remitenţelor”, publicaţie comună a Institutuluide Economie, Finanţe şi Statistică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Academiei de StudiiEconomice din Moldova şi Ministerului Economiei şi 14 teze şi comunicări prezentate laconferinţe internaţionale cu tematică aferentă domeniului economico-financiar, organizate încadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, Universităţii din Bucureşti – Facultateade Administraţie şi Afaceri, Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, InstitutuluiInternaţional de Management „IMI Nova” şi publicate în perioada 2004-2010.

Tezele principale ale lucr ării şi-au găsit reflectare în publicaţii ştiinţifice, fiindexpuse în peste 20 de lucr ări cu un volum total de 11,9 coli de autor.

Volumul şi structura tezei. Teza cuprinde introducerea, patru capitole, concluzii şi

recomandări, bibliografia din 228 de titluri, 29 de anexe, 170 de pagini text de bază,inclusiv 49 de figuri, 28 de tabele şi 20 de formule.Cuvintele-cheie: migraţia for ţei de muncă, remitenţe, climat migraţional, evaluarea

climatului migraţional, efecte financiare, măsurarea efectelor financiare, efectele migraţiei,rezilienţă financiar ă, Analiza Cost-Beneficiu, gestiunea migraţiei economice.

CONŢINUTUL TEZEIÎn capitolul 1 - „Aspecte teoretico-economice ale fenomenului migraţiei externe a

forţei de muncă”- sunt concretizate elementele definitorii ale fenomenului migraţieieconomice la nivel internaţional, sunt analizate materialele ştiinţifice la tema tezei: lucr ările

consacrate cercetării cauzelor şi consecinţelor fenomenului migraţiei externe a for ţei de muncă.



~ 7 ~

La nivel internaţional, nu există o definiţie acceptată a migraţiei economice. Înaceste condiţii, consider ăm că, sub aspect economic, fenomenul de migra ţ ie externă a for ţ ei de muncă poate fi definit drept permutarea for ţei de muncă dintr-o ţar ă în alta, adică permutarea unui capital – a capitalului uman, creat în ţara de origine cu investiţii publicesemnificative într-o altă ţar ă (ţara de destinaţie) cu intenţia de utilizare a lui în scopurieconomice, adică de producere a bunurilor şi/sau prestare a serviciilor

Ca urmare, ţările de destinaţie „capitalizează” aceste resurse ieftine, create cuinvestiţiile ţărilor de origine ale migranţilor. În contextul descris, for ţa de muncă poate fi privită ca un bun economic cu caracteristici specifice, care circulă peste hotare în căutareaconsumatorului său. Diferenţa conceptuală dintre for ţa de muncă şi orice alte bunuriconstă în faptul că reprezintă un factor de producţie a altor bunuri. Ţara care exportă asemenea „capitaluri” sau „bunuri”, de obicei, încasează venituri sub forma remitenţelor.Când o ţar ă se confruntă cu excesul de for ţă de muncă, exportul ei contribuie la reducereaşomajului, asigurând, în acelaşi timp, un influx important de valută. Însă, din alt punct devedere, exodul for ţei de muncă înalt calificate conduce la micşorarea potenţialului

tehnologic al acestei ţări şi, în general, a nivelului dezvoltării economice.Fenomenul migraţiunii internaţionale a început să fie cercetat mai intens, începând

cu anii ’60, în cadrul modelelor de creştere economică.În scopul prezentării, în ansamblu, a analizei materialelor ştiinţifice asupra migraţiei

economice, în lucrare, am considerat propice prezentarea acestora structurate după două principii: - principul esenţei apariţiei migraţiei sau cauzei declanşatoare a fenomenului şi - principul permanenţei fenomenului migraţiei for ţei de muncă, dialogul r ămânând deschis.

Făcând o analiză a lucr ărilor publicate consacrate migraţiei for ţei de muncă şiaspectelor asociate acestui proces, constatăm că, în Republica Moldova, publicaţiilerespective sunt axate pe: (i) evaluarea propor ţiilor migraţiei externe a for ţei de muncă, a

cauzelor migraţiei, căilor de emigrare, volumului remitenţelor, direcţiilor de utilizare a lor, problemelor întâlnite de emigranţi şi familiile r ămase acasă etc. Aceste publicaţii, bazate,în marea lor majoritate, pe sondaje, sunt finanţate de Banca Mondială, FMI, USAID şi UEşi sunt elaborate de către diverse instituţii de cercetări şi organizaţii autohtone încolaborare cu exper ţi internaţionali; (ii) identificarea cauzelor şi impactului procesuluimigraţionist asupra evoluţiilor economice şi sociale din Republica Moldova, încercarea deelucidare a unor direcţii de valorificare a oportunităţilor acestui fenomen.

Apreciind înalt contribuţia autorilor naţionali şi din str ăinătate, menţionăm, totodată,că aceste cercetări nu reprezintă studii integrate, prin care să fie analizat fenomenulmigraţiei for ţei de muncă din Republica Moldova în toată complexitatea teoretică,

metodologică şi de manifestare a impactului financiar al acestuia, existând, prin urmare,un spaţiu extins neacoperit prin cercetări, care merită să fie valorificat în continuare.

Primul capitol include, de asemenea, specificarea relaţiei cauzale migraţiune-dezvol-tare şi analiza încadr ării migraţiei în rândul factorilor creşterii economice.

Raţiunea migr ării pentru muncă în str ăinătate este argumentată de urmărireaobţinerii de venituri din muncă, iar în condiţiile în care membrii familiei şi rudele sau prietenii r ămân în ţara de origine, o mare parte din veniturile din muncă sunt expediate(prin diverse metode) către aceştia. În literatura economică, aceste transferuri sunt numiteremitenţe, remiteri sau remisii.

În prezent, există distorsiuni în statistica oficială a remitenţelor. Remitenţele înre-

gistrate pot avea caracter par ţial sau pot fi supraestimate.



~ 8 ~

BNM utilizează un model complex de calculare a remitenţelor totale, ţinând contatât de transferurile prin intermediul sistemului bancar, cât şi de alte fluxuri de valută ceau intrat în ţar ă pe căi neformale, aplicând modele de calcul care iau în consideraţievolumul tranzacţiilor pe anumite pieţe specifice, unde se utilizează ca mijloc de plată valuta str ăină (piaţa imobilului, piaţa automobilelor). Consider ăm că modelul BNM decalculare a remitenţelor totale, trebuie completat astfel încât estimarea să ţină cont şi de:(1) rulajul operaţiunilor de conversie a valutei str ăine pe piaţa valutar ă în RepublicaMoldova; (2) sporul depozitelor în monedă str ăină a persoanelor fizice.

Capitolul 2 - „Contribuţia migraţiei externe a forţei de muncă asupra eco-nomiilor naţionale”- cuprinde analiza particularităţilor încadr ării tuturor statelor lumii în procesul migraţional, prezentarea mixului determinantelor procesului migraţiei economiceexterne şi efecte cauzate.

Analiza particularităţilor fenomenului migraţiei externe pentru muncă la nivelinternaţional, a lucr ărilor teoretice consacrate acestui domeniu şi analiza empirică afenomenului migraţiei cetăţenilor din Republica Moldova la muncă peste hotare atestă că

motivaţia principală a migraţiei for ţei de muncă este de ordin economic: aşteptărileobţinerii unor venituri net-superioare peste hotare, comparativ cu cele ce pot fi obţinute înţările de origine pentru o muncă de valoare egală.

Ansamblul diferenţelor caracteristice mediului economic şi social a ţărilor lumiidetermină factori de impuls a migraţiunii economice. Într-o măsur ă mai redusă, procesulmigraţional este influenţat şi de particularităţile politice şi geografice ale ţărilor.

În context de teoretizare a caracteristicilor fenomenului migraţiei externe a for ţei demuncă, autorul propune implementarea unui nou indicator caracteristic imaginii integralea unei ţări – climatul migraţional.

Conceptul de climat migra ţ ional pentru muncă interpretează totalitatea factorilor

economici, financiari, politici, socio-culturali, juridico-organizatori şi geografici,caracteristici, într-un anumit moment, unui stat/regiuni, care fie atrag (pull factor), fiegenerează/resping (push factor) potenţiali migranţi economici [6].

Climatul migraţional pentru muncă al unei ţări ar fi determinat de valorile unui şir de parametri care reflectă:

I. Imaginea economică de ansamblu a ţării , caracterizată prin: concretizarea nivelului

de dezvoltare; stabilitatea macroeconomică (prezentată, în general, de situaţia bugetar ă, starea balanţei de plăţi externe, datoria publică, inclusiv cea externă); poten ţ ialul ţă rii şi modul deutilizare a acestuia (eexxiisstteennţţaa r r eessuur r sseelloor r uummaannee,, îînn ss p peecciiaall aa f f oor r ţţeeii ddee mmuunnccăă şşii ccaalliittaatteeaa eeii (nivelul de pregătire şi educaţie, componenţa vârstnică), ssiittuuaaţţiiaa p piieeţţeeii mmuunncciiii (nivelul ocupării

for ţei de muncă) în corelaţie cu specificul mecanismului de funcţionare a pieţei muncii,deficitul sau excedentul de for ţă de muncă pe sectoare de ocupare, structura pieţei muncii pedomenii de ocupare (munci sezoniere, munci grele, munci periculoase, servicii), participareafeminină la piaţa muncii, ponderea înaltă a activităţilor informale într-o serie de sectoare şiramuri de producţie; capacitatea ţării de a „importa” şi „exporta” migranţi ş. a.; resurselenaturale (pământ, resurse ale subsolului, condiţii climaterice etc.); stocul de capital tehnic(maşini, echipamente, construcţii, căi de transport etc.); tehnologia (ştiinţă, inginerie,organizare, management, antreprenoriat, inovare)); nivelul şi calitatea cre şterii economice şimăsura influenţării acesteia de către factorii cu acţiune mediată (nivelul de salarizare sauretribuţii, mecanismele de stabilire a salariilor corespunzătoare productivităţii muncii şi

nivelului de calificare a angajaţilor, reformele structurale din anumite sectoare ale economiei,



~ 9 ~

ca ex., reorganizarea şi lichidarea întreprinderilor agricole, ce poate conduce la reducerea bruscă a locurilor de muncă în sector şi, ca urmare, creşterea nivelului şomajului, rata deimpozitare a veniturilor şi povara fiscală, în ansamblu, dimensiunea cererii agregate, respectivcapacitatea de absorbţie a pieţei interne; eficienţa sistemului financiar-bancar şi altor instituţiifinanciare, privită prin prisma modului de orientare a activităţii economice prin intermediulcreditului: accesul la surse interne de finanţare, promovarea politicilor locative şi de creditareeficiente pentru populaţie, existenţa şi promovarea politicilor de creditare a studiilor etc.; ratade intermediere financiar ă (M2/PIB) şi ratele economiilor şi investiţiilor; nivelul dezvoltării pieţei asigur ărilor; nivelul dezvoltării pieţei de capital; liberalizarea comer ţului extern, mediulinternaţional şi competitivitatea produselor; înclinaţia marginală spre export în comparaţie cucea spre import; modul şi nivelul implica ţ iei în migra ţ ia interna ţ ional ă a for ţ ei de muncă şi acapitalului; politica bugetar ă şi fiscală a statului etc.); factorii de evaluare reda ţ i prin pre ţ uri

( inflaţia şi implicit rata dobânzii reale, dobânda şi implicit austeritatea politicii monetare, cursulvalutar şi implicit austeritatea politicilor şi strategiilor de menţinere a cursului valutar ): climatul

investi ţ ional; nivelul şi modul de implicare a statului în economie, cota economiei tenebre.

II. Caracteristica politică şi socială a ţării, caracterizată prin: factorii situa ţ iei politice interne a ţă rii: cadrul instituţional; mecanismele de control; corupţia, stabilitatea politică; factorii situa ţ iei politice externe a ţă rii: importanţa geopolitică; stabilitatea politicii regionale; stabilitatea economică regională; factorii situa ţ iei sociale şi structurii sociale interne a ţă rii: nivelul şomajului, nivelul şomajului de lungă durată, şomajul înrândul tinerilor; nivelul costului vieţii, inclusiv accesul la locuinţe, mărfuri de lux(automobile, mobilă, tehnică ş.a.), nivelul calităţii vieţii, calitatea sistemului de protecţiesocială, inclusiv a sistemului de asigurare cu pensii, calitatea sistemului de protecţiemedicală, calitatea programelor sociale: asigur ări pentru şomeri, alocaţii pentru familii cucopii, nivelul salariului minim reglementat, calitatea sistemului de monitorizare şi progno-

zare a pieţei for ţei de muncă etc. Particularit ăţ ile cadrului legislativ: calitatea cadrului legislativ; consolidarea supremaţiei

legii, inclusiv în domeniul muncii; stabilitatea legislaţiei; nivelul de previziune a modificărilor cadrului legislativ; ddr r ee p pttuull ccoonnssttiittuuţţiioonnaall aall cceettăăţţeenniilloor r ((r r eezziiddeennţţii şşii nneer r eezziiddeennţţii)) llaa llii b beer r aa ddee p pllaassaar r ee;; implicarea legislativă a statului în procesul migraţional.

III. Însuşirile geografice ale ţării: amplasarea în regiuni geografice bogate înresurse naturale ( p poo p puullaaţţiiee, zăcăminte, soluri etc.); caracteristicile resurselor (gradul deîmbătrânire a populaţiei, necesitatea extragerii sau prelucr ării resurselor cu utilizareaintensivă a for ţei de muncă ); amplasarea în puncte de tranzit ş. a.

IV. Însuşirile culturale ale populaţiei ţării: relaţiile etnice, religia, caracteristicile

naţionale etc. V. Factorii distinctivi ai riscurilor aferente procesului migraţional: economici;

sociali; politici; criminogeni; ecologici; legislativi etc. Climatul imigra ţ ional , în viziunea autorului, indică nivelul de atractivitate al unei ţă ri

(ramuri, zone, regiuni) pentru activitatea migran ţ ilor cu scop de muncă . Atractivitatea estedeterminată, în primul rând, de condiţiile obiective generate de viaţa economică.

În lucrare, autorul propune un model de evaluare a climatului migraţional.„Barometru” caracteristic direcţiilor migratorii serveşte alinierea ţărilor lumii într-un

rating după un scor al climatului migraţional, care, fiind favorabil recrutării for ţei demuncă din exterior, defineşte un climat imigraţional, sau nefavorabil - calificat în climat

emigraţional. SSccoor r uull p pooaattee f f ii mmăăssuur r aatt îînn b baazzaa uunnuuii ssiisstteemm eexx p peer r tt f f uuzzzzyy şşii uuttiilliizzaar r eeaa uunnuuii



~ 10 ~

set fuzzy,, care va capta, din punct de vedere cantitativ, interpretarea calitativă a termenilor (factorilor) determinanţi ai climatului migraţional în intervalul [-1; 1], conform şirului de parametri elaboraţi de autor.

În timp, unii dintre indicatorii caracteristici ţărilor se pot modifica sau pot apăreacaracteristici noi. Astfel, o ţar ă, caracterizată pe parcursul unei perioade de climat

emigraţional, se poate transforma într-o ţar ă cu climat imigraţional.Fundamentat pe coordonatele expuse, climatul migraţional al Republicii Moldova se poate

specifica drept climat emigraţional. Pe termen scurt şi mediu, nu am putea vorbi despre posibilitatea modificărilor esenţiale ale factorilor obiectivi şi subiectivi ai climatului migraţional.

În lucrare, sunt identificate toate consecinţele procesului analizat şi prezentate subaspectul contribuţiei pozitive sau negative la dezvoltarea ţărilor de origine şi de destinaţieale migranţilor şi familiei lor.

Fluxurile de migranţi economici şi volumul remitenţelor au tendinţă permanentă decreştere, iar criza financiar ă recentă a afectat fluxurile de remitenţe, într-o măsur ă mai mică,comparativ cu alte fluxuri economice şi financiare. Capacitatea de menţinere şi dezvoltare în

condiţii perturbatoare se analizează în literatura ştiinţifică în contextul noţiunii de rezilienţă.Rezilienţa fluxurilor de remitenţe se explică prin două motive: (1) migranţiieconomici se adaptează mai rapid la fluctuaţiile de pe piaţa muncii prin schimbarealocului de muncă şi chiar a funcţiei, comparativ cu nativii, şi (2) emigranţii economiciactivează în ţări dezvoltate cu sisteme economice caracterizate de un grad de rezilienţă sporit, comparativ cu economiile ţărilor de origine ale migranţilor, respectiv sursele devenituri din muncă prezintă stabilitate sporită.

Dezvoltarea conceptului de rezilienţă financiar ă a evidenţiat faptul că migraţiaeconomică contribuie la sporirea rezilienţei sistemului financiar.

Autorul a elaborat un sistem de indicatori de măsurare a rezilienţei sistemului financiar,

cu menţionarea indicatorilor specifici fiecăreia dintre componentele sistemului financiar [18].În capitolul 3 - „Incidenţe financiare ale remitenţelor în Republica Moldova” – autorul prezintă un concept nou - efectul financiar, aşa cum literatura de specialitate dindomeniul financiar nu incumbă semnificaţie terminologică clar ă pentru termenul de efectfinanciar, respectiv efecte financiare, ci denotă utilizarea acestora, până în prezent, doar încalitate de sintagme sau expresii de context.

În urma studiului efectuat în cadrul lucr ării, autorul prefigurează definirea efectului financiar drept finalitate a unei rela ţ ii de cauzalitate generată de factori de orice natur ă (naturală, socială, politică, economică, financiar ă, managerială etc.), care influen ţ eaz ă procesele de constituire, distribuire şi utilizare a fondurilor bă ne şti (financiare), publice şi private la diverse niveluri (micro-, mezo-, macro-, mondo-)[20].

Într-o formă generalizată, constatăm că efectele financiare cuprind rezultatele tuturor rela-ţiilor de cauzalitate ale căror finalităţi au impact sau provoacă orice gen de modificări asupra:veniturilor şi cheltuielilor bugetelor de toate nivelurile, veniturilor şi cheltuielilor subiecţilor economici, veniturilor şi cheltuielilor societăţii, respectiv veniturile şi cheltuielile cetăţenilor,stării financiare a subiecţilor economici, structurii fondurilor băneşti, eficienţei bugetare ş.a.

Consider ăm că există o mare varietate de efecte financiare care pot fi diferenţiate după diverse criterii, dintre care menţionăm: tipul relaţiei financiare afectate, subiecţii relaţiei de ca-uzalitate, obiectul relaţiei de cauzalitate, starea dinamică a sistemului în momentul manifestăriiefectului financiar, factorii de cauzalitate, durata manifestării efectului, durata acţiunii efectuluifinanciar, ceea ce ar constitui perioada de viaţă a efectului financiar, impactul asupra obiectului

relaţiei de cauzalitate, ce ar reprezenta mărimea absolută a efectului financiar) ş.a.



~ 11 ~

Prin esenţa sa efectele financiare se pot materializa în efecte fiscale, efecte monetare,efecte investi ţ ionale, manifestându-se inclusiv sub formă de preţuri: cote procentuale, ratede dobândă, cursuri valutare ş.a.

Totodată, în raporturile dintre cele două mari componente ale sistemului financiar – fiscal şi monetar, se constată şi existenţa unor inter-relaţii şi zone de interferenţă între

acestea, în consecinţa cărora rezultă alte tipuri de efecte financiare.Deoarece întregirea unei conceptualizări presupune descoperirea nu numai a laturilor

şi legăturilor fenomenului sau procesului analizat cu alte entităţi şi procese, neapărat şidimensionarea acestui fenomen sau proces, consider ăm că mă rimea conven ţ ional ă aefectului financiar ar putea fi determinată ca diferen ţ a dintre mă rimea absolut ă aveniturilor/cheltuielilor/fondurilor financiare în condi ţ iile în care nu ar fi ac ţ ionat cauzaefectului financiar analizat şi mă rimea absolut ă a veniturilor/cheltuielilor/fondurilor financiare după ac ţ iunea cauzei efectului, deci apariţia efectului financiar analizat [20].

Cercetate din perspectiva veniturilor, remitenţele pătrund în circuitul financiar pornindde la familiile migranţilor, care cheltuiesc aceste „fonduri” cu scop de consum sau de

investiţii şi, ca urmare, efectele acestora se propagă asupra întregii economii naţionale.Premisa certă - remitenţele constituie fonduri monetare private ale migrantului - sugerează că, în condi ţ iile economiei de pia ţă , statul nu dispune de instrumente directe de influen ţă asupra procesului de formare, distribuire, redistribuire şi utilizare a fondurilor de remiten ţ e.

Analiza procesul încadr ării remitenţelor în circuitul financiar al unei economiinaţionale, cu menţionarea rolului în susţinerea evoluţiei economice a unui stat, arată că remitenţele, reprezentând fluxuri financiare, pornesc din str ăinătate, pătrund în întregcircuitul resurselor financiare ale ţării, iar o anumită parte din aceste fonduri „se scurg ”înapoi în str ăinătate. În scopul maximizării beneficiilor remitenţelor, politicile macro-economice trebuie să se orienteze asupra minimizării „scurgerilor de remitenţe” înstr ăinătate, atât pe căi directe, cât şi indirecte [15].

Impactul sporit al remitenţelor se bazează pe efectul poten ţ ial de multiplicare a remi-tenţelor asupra creşterii economice şi investiţiilor, care este, de asemenea, semnificativ.

Bazându-ne pe caracteristica fenomenului migraţiunii externe a for ţei de muncă,afirmăm cu certitudine că remitenţele îndeplinesc anumite funcţii financiare: funcţia deasigurare a condiţiilor minime de existenţă; funcţia de control; funcţia de repartiţie;funcţia de alocare; funcţia de stabilizare; funcţia de reglementare.

În scopul identificării cauzelor, efectelor, ameninţărilor şi oportunităţilor fenome-nului migraţiei economice şi implicit a remitenţelor, am considerat necesar ă efectuareaunei ample analize şi în acest scop, am elaborat un set de indicatori primari şi deriva ţ i,care au rolul de a pune în evidenţă aspectele calitative ale migraţiei şi remitenţelor [21].

Indicatorii elaboraţi sunt aplicaţi la analiza fenomenului în cadrul tezei.În Republica Moldova, volumul remitenţelor a înregistrat creştere continuă începândcu anii 1999, fiind afectat profund de criza financiar ă mondială recentă. Determinareafluxurilor nete de remitenţe intrate în Republica Moldova include sumarea rulajelor creditare şi debitoare a trei posturi din Balanţa de Plăţi Externe ce sunt atribuite lacategoria de remitenţe (tabelul 1).

Indicatorii dinamicii relative a remitenţelor în perioada 1996-2009 demonstrează variaţiaîn timp a acestora. Faţă de perioada de bază (anul 1996) remitenţele înregistrează un trend po-zitiv, excepţie înregistrându-se în anul 2009, în contextul recentei crize financiare internaţionale.Analiza ritmului de creştere cu bază mobilă a remitenţelor nu reliefează o tendinţă continuă de

creştere a fluxurilor de remitenţe încasate de rezidenţii Republicii Moldova.



~ 12 ~

Tabelul 1.Fluxurile de remitenţe în Republica Moldova (milioane USD)

Remitenţe, credit (+) Remitenţe, debit (-) Remitenţe nete (intrări minus ieşiri)

Anul

C o m p e n s a ţ i i

p e n

t r u

m u n c ă

t r a n s f e r u r i l e

m u n c i t o r i l o r


m i g r a

n ţ i l o r

t o t a l

c o m p e n s a ţ i i

p e n

t r u

m u n c ă



T r a n s f e r u r i l

e

m i g r a

n ţ i l o r

t o t a l

c o m p e n s a ţ i i

p e n

t r u

m u n c ă




m i g r a

n ţ i l o r

total

1995 0 1,03 0 1,03 0 -0,32 -0,29 -0,61 0 0,71 -0,29 0,421996 84,00 3,09 0,09 87,18 -5,08 -0,76 -0,14 -5,98 78,92 2,33 -0,05 81,21997 113,00 1,32 0,01 114,33 -19,75 -0,20 -0,23 -20,18 93,25 1,12 -0,22 94,151998 121,00 1,17 0 122,17 -21,32 -0,10 -0,35 -21,77 99,68 1,07 -0,35 100,41999 109,80 0,61 1,28 111,69 -24,28 -0,38 -0,14 -24,80 85,52 0,23 1,14 86,892000 125,00 52,58 1,02 178,60 -29,00 -0,21 -16,75 -45,96 96,00 52,37 -15,73 132,642001 162,00 80,21 1,11 243,32 -39,00 -0,39 -19,14 -58,53 123,00 79,82 -18,03 184,792002 221,00 101,59 1,15 323,74 -35,31 -0,97 -20,27 -56,55 185,69 100,62 -19,12 267,192003 332,00 152,02 2,61 486,63 -42,98 -0,83 -23,59 -67,40 289,02 151,19 -20,98 419,23

2004 480,00 221,37 3,87 705,24 -41,06 -0,77 -25,45 -67,28 438,94 220,60 -21,58 637,962005 520,00 395,08 5,23 920,31 -43,17 -3,10 -22,10 -68,37 476,83 391,98 -16,87 851,942006 573,00 602,82 5,90 1181,72 -50,40 -6,46 -28,84 -85,70 522,60 596,36 -22,94 1096,022007 649,00 842,26 6,97 1498,23 -56,11 -15,79 -14,81 -86,71 592,89 826,47 -7,84 1411,522008 842,00 1046,02 9,28 1897,30 -79,00 -13,25 -23,16 -115,41 763,00 1032,77 -13,88 1781,892009 563,40 635,18 12,13 1210,71 -65,67 -7,96 -29,73 -103,36 497,73 627,22 -17,60 1107,35

2010* 677,00 751,00 12,00 1440,00 -53,30 -16,00 -41,00 -110,30 623,70 735,00 -98,00 1329,70

Sursa: elaborat de autor conform BNM: http://www.bnm.md/md/balance_of_payments.

Not ă: * datele pentru 2010 au fost estimate de autor prin metoda extrapol ă rii datelor din 2000- 2009.

Analiza grafică a influxului de remitenţe în Republica Moldova în intervalul de timp1996-2008, demonstrează o tendinţă mai puternică de creştere comparativ cu includerea în

interval şi a perioadei 2008-2009, R 2 constituind 1 faţă de 0,834 în perioada 1996-2009.Contribuţia enormă a remitenţelor migranţilor asupra economiei Republicii Moldova

este evidenţiată şi de faptul că ţara noastr ă se înscrie în topul internaţional cel puţin la doiindicatori – raportul remitenţelor la PIB şi raportul la exporturile totale anuale (tabelul 2).

Tabelul 2.Topul ţărilor după volumul remitenţelor primite în 2008

Locul Ţara

Totalremitenţeprimite,

USD

ŢaraRemi-tenţe/P.I.B

Ţara

Remi-tenţe percapita,USD

ŢaraR/exportbunuri siservicii

I. India 49 bil. Tadjikistan 50 % Luxembourg 3527 Tonga 239 %II. China 48 bil. Tonga 38 % New Caledonia 2528 Haiti 169 %III. Mexic 26 bil. Moldova 31 % Lebanon 1712 Nepal 159 %IV. Philippines 18,6 bil. Kirgzstan 28 % Macao 964 Tadjikistan 145 %V. Franţa 15,9 bil. Lesotho 27 % Belgia 856 Moldova 76 %

Sursa: calculat de autor după www.databank.worldbanc.org

Fluxurile de remitenţe încasate de rezidenţii Republicii Moldova au atins volumecomparabile cu indicatori macroeconomici, ca P.I.B., volumul exporturilor, ISD, asistenţafinanciar ă externă şi alte fluxuri înregistrate în posturile Contului curent al BPE [21].

Impactul economic şi financiar al migraţiei externe a for ţei de muncă poate fi pre-cizat din două perspective:

(i) a fluxului de migranţi cu scop de muncă,



~ 13 ~

(ii) a fluxului de remitenţe generat de migranţii care muncesc în str ăinătate.Fluxurile de remitenţe, de asemenea, necesită abordarea din două perspective (figura 1).

Perspectivele abordate în cercetarea efectelor

migraţiei externe a for ţei de muncă

Migraţia ca reflux de for ţă

de muncă din economie

Migraţia - generator

al fluxurilor de remitenţe

Remitenţele ca fluxuri financiare

internaţionale

Remitenţele ca formă a veniturilor

populaţiei (menajelor)

Figura 1. Perspectivele abordate în identificarea şi evaluarea efectelor financiare alemigraţiei externe a forţei de muncă din Republica Moldova Sursa: elaborat de autor

În prezent, remitenţele de peste hotare reprezintă o cotă-parte importantă în veni-turile gospodăriilor din R. Moldova, fiind, de asemenea, sursa principală de active ceurmează a fi acumulate. Abordate din perspectiva fluxurilor de venituri din exterior,remitenţele reprezintă o parte considerabilă a veniturilor ţării.

Impactul migraţiei asupra performanţelor economiilor donatoare şi receptoare demigranţi economici expus în capitolul al doilea al lucr ării, trebuie să fie precizat şi din punct de vedere al perioadei temporale pe parcursul căreia acţionează şi al calităţii

acestora sub aspectul contribuţiei la atingerea dezideratelor de dezvoltare durabilă.Din perspectivă temporală, impactul remitenţelor se manifestă contradictoriu. Ca ex., pe

termen scurt, emigraţia economică are impact pozitiv asupra pieţei muncii – contribuie lareducerea şomajului şi populaţiei neocupate, în timp ce, pe termen lung, se manifestă impactulnegativ – reducerea cantitativă şi calitativă a for ţei de muncă şi a potenţialului de muncă (figura 2).

Impactul migraţiei asupra sistemuluieconomic al ţărilor de origine ale migranţilor

Piaţa muncii→ distorsiuni +/ -

Echilibrul valutar → dezechilibre ±

Echilibrul monetar→ presiuni inflaţioniste

Echilibrul financiarpublic → presiuni ±

Legenda: + efecte pozitive perioadă scurtă - efecte negative perioadă lungă

Figura 2. Manifestarea temporală a impactului migraţiei economice externe asuprasistemul economic al ţărilor de origine ale migranţilor economici

Sursa: elaborat de autor



~ 14 ~

Interpretarea structurală a situaţiei BPE a R.Moldova, în perioada 1999-2009, de-monstrează contribuţia major ă a remitenţelor la acoperirea deficitului balanţei comercialea BPE, de la minimum 54% în anul 2000, la 91%, în anul 2004 (figura 3).

0

20

40

60

80

100

2000

2001

2002

2003

20042005

2006

2007

2008

2009

Figura 3. Dinamica contribuţiei remitenţelor (suma compensării pentru muncă

şi transferurile muncitorilor) la acoperirea deficitului balanţei comercialea Republicii Moldova, (%).

Sursa: elaborat în baza datelor de pe http://www.bnm.md/md/balance_of_payments

În baza analizei efectuate, menţionăm că remitenţele „ajută”, într-o măsur ă considera-bilă,statul la ajustarea deficitelor din BPE, alături de creditele externe şi investiţiile str ăine (care auavantaje pe termen scurt, deoarece pe termen lung, acestea vor cauza plăţi (ieşiri) de valută) şiîn acelaşi rând cu numeroasele pârghii şi mecanisme ale politicilor macroeconomice, ca: politicile monetare, politicile bugetare, devalorizarea cursului de schimb, instituirea de barieretarifare şi netarifare în calea importului, stimularea şi promovarea exporturilor etc.

Luând în consideraţie angajarea şi, respectiv, costurile autorităţilor de stat legate deechilibrarea balanţei de plăţi externe, consider ăm că remitenţele reprezintă sursa cea maieficientă de finanţare a deficitului extern.

Efectul financiar al remitenţelor asupra echilibr ării BPE poate fi dimensionat. Efectul directse evaluează pornind de la contribuţia remitenţelor la reducerea dezechilibrului dintre plăţi şiîncasări la exterior. Valoarea efectului financiar al remitenţelor se estimează ca suma economiilor de resurse, destinate acoperirii deficitelor şi costurilor de finanţare a deficitelor BPE.

Abordarea inter-tematică a problemelor echilibr ării BPE şi gestiunii cursului de schimbse bazează pe paradoxul manifestat în cadrul efectuării analizei BPE: analiza grafică a aportuluiremitenţelor la acoperirea deficitului BPE nu confirmă ipoteza exercitării unor presiuni asupraaprecierii cursului de schimb al leului moldovenesc de către influxurile de remitenţe intrate înRepublica Moldova, deoarece nu acoper ă în întregime deficitul şi cu atât mai mult, nu-ldepăşeşte. Acest fapt a servit drept cauză pentru un studiu inter-tematic: al problemelor echilibr ării balanţei de plăţi externe şi gestiunii cursului de schimb. Am construit un model deanaliză, aplicarea căruia a demonstrat, la nivelul respectiv de abstractizare, că influxurile deremitenţe cauzează aprecierea cursului valutar al monedei naţionale [18].

n

i

vRvI cE

n

i

n

i

n

i

vvI vcRvcE

USDMDL

QQQ

C QC QC Q

C

1

1 1 1

))((

)(

(1)




~ 15 ~

unde, CMDL/USD este cursul valutar oficial al leului moldovenesc către dolarulamerican,QE - cantitatea de valută str ăină cumpărată de intermediarul i în perioada de calcul,Qv - cantitatea de valută str ăină vândută de intermediarul i în perioada de calcul,Cc – cursul de cumpărare a valutei, la care s-a efectuat tranzacţia,Cv – cursul de vânzare a valutei, la care s-a efectuat tranzacţia,E – fluxurile de valută încasate din export, I – plata importurilor, R – remitenţele.

Identitatea 1 prezintă modelul ipotetic generalizat, simplificat pentru determinareainfluenţei convertirii în monedă naţională a fluxurilor valutare provenite din remitenţeleîncasate de rezidenţii RM într-o anumită perioadă.

Aplicarea identităţii deduse pentru perioada 2000-2009 a permis dimensionarea efectelor financiare ale remitenţelor asupra aprecierii cursului valutar al leului moldovenesc:

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Mărimea

efectuluifinanciar, p.p.

0,0090 0,0105 0,0147 0,0148 0,0146 0,0173 0,0218 0,0276 0,0184 0,0194

Sursa: calculat de autor cu aplicarea identit ăţ ii 1.

Piaţa valutar ă internă a Republicii Moldova se află în permanenţă sub presiunivalutare, care comportă caracter variabil şi corelează pozitiv cu dinamica remitenţelor.Ponderea mare a operaţiunilor în numerar pe piaţa valutar ă demonstrează direct aportulremitenţelor la segmentarea pieţei valutare interne.

Influxurile de remitenţe corelează pozitiv cu structura şi dinamica operaţiunilor de pe piaţa valutar ă, cu stocul de active de rezervă ale BNM, cu evoluţiile pieţei monetare,

veniturile bugetare, în special, din impozite indirecte, importuri şi PIB [15]. Corelaţie pozitivă a fost identificată între fluxurile de remitenţe şi cheltuielile bugetare de ordinsocial, inclusiv de asistenţa socială [16].

Analiza dinamicii modificărilor activelor de rezervă demonstrează mărimea şi frec-venţa intervenţiilor BNM, în paralel, sterilizarea ridicată a lichidităţii de pe piaţa monetar ă generează pierderi operaţionale ale BNM, al căror volum este considerabil. Totodată,acumularea rezervelor valutare oficiale, comportă riscuri şi costuri suplimentare, care suntdescrise în teză.

În ultimul deceniu, veniturile bugetului de stat depind majoritar de consumul gospo-dăriilor casnice şi veniturile persoanelor fizice. Încasarea de remitenţe de către gospodării,

le permite acestora să-şi procure mai multe bunuri şi servicii pentru existenţă şi activităţizilnice. Datele statistice atestă corelaţia pozitivă puternică dintre remitenţe şi consumulfinal al gospodăriilor casnice – 0,990019 (figura 4).

În situaţia în care impozitele distorsionare contribuie cu peste 45 la sută la formarea bugetului de stat, autorităţile din R. Moldova trebuie să se orienteze la recomandărileeconomiştilor consacraţi, care atenţionează asupra efectelor negative ale acestor impoziteasupra creşterii economice. Distribuirea resurselor financiare publice, de asemenea, seapreciază negativ, deoarece sporul de venituri este direcţionat prioritar spre cheltuieli deordin social (55-72 la sută) şi mai puţin spre finanţarea investiţiilor cu contribuţii lacreşterea economică.



~ 16 ~

Analiza impactului migraţiei externe asupra sistemului public de pensii de statdin Republica Moldova demonstrează că bugetul respectiv a ajuns să suporte o presiune sporit ă , întrucît exodul for ţei de muncă reduce baza perceperii cotizaţiilor.În anul 2009, populaţia ocupată a constituit 1184,3 mii persoane, iar numărul persoanelor care primeau pensii constituia 636,7 mii. În această situaţie, la mai puţinde două persoane ocupate le revine obligaţia de a întreţine 1 pensionar (mărimeacoeficientului - 1,86).

18,47%

17,85%18,69%

16,69%

13,56%

10,22%

24,81%

27,07%

29,97%

29,87%

24,93%

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

Remiteri

(mil. USD)

consumul finalal

gospodariilor

casnice

preturi

curente,Rem/consum

Figura 4. Dinamica remitenţelor, consumului final al gospodăriilor casnice şi gradul

de acoperire a consumului final al gospodăriilor casnice cu remitenţe Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe www.bnm.md şi www.statistica.md

În Republica Moldova, în cadrul Legii Bugetului Asigur ărilor Sociale de Stat,începând cu anul 2007, este prevăzută posibilitatea achitării benevole a cotei anuale deasigur ări sociale în vederea beneficierii de asigur ări sociale cu pensii de stat. Produsul estedestinat atât emigranţilor, cât şi persoanelor din ţar ă. În perioada 2007-prezent, produsul afost solicitat de un număr redus de cetăţeni, ceea ce ne permite să concluzionăm că iniţiativa nu s-a bucurat de succes.

În capitolul 4 - „Strategii de gestiune a procesului migraţiei externe a forţei demuncă în Republica Moldova” - s-a urmărit scopul dimensionării efectelor financiare

ale migraţiei asupra economiilor naţionale implicate în procesul migrator şi asupraeconomiei globale.

În căutarea celei mai reuşite metode de analiză aplicabile fenomenului cercetat, au-torul a decis aplicarea Analizei Cost–Beneficiu (ACB) şi a elaborat metodologia aplicăriiacesteia pentru analiza fenomenului migraţiei economice din perspectiva statului deorigine al migranţilor, statului de destinaţie al migranţilor şi din perspectivă globală [7].

În funcţie de perspectiva adoptată de aplicare a ACB, tablourile generale de pre-zentare a costurilor şi beneficiilor pot fi prezentate în diverse moduri, de ex. din perspectiva ţării de origine a migranţilor evaluarea procesului migraţionist se va efectuacu aplicarea cadrului stilizat prezentat în tabelul 3 [19].



~ 17 ~

Tabelul 3.

Cadrul stilizat al Analizei Cost-Beneficiu a migraţiei externe cu scop de muncă din perspectiva participanţilor şi neparticipanţilor la procesul migraţionist

(ţara de origine a migranţilor)

Itemi

S o c i e t a t e

( A )

( A = B + C )

P a r t i c i p a n ţ i

( e m i g r a n ţ i ş i

m e n a j e ) ( B

)

N o n -

p a r t i c i p a n ţ i

( C )

1 2 3 4COSTURI rezultate în urma fenomenului migra ţ iei externe cu scop de muncă

Costuri directe

Cheltuieli ale participanţilor determinate de încadrarea în procesul migrator - - 0

Taxe şi impozite achitate în cazul în care se emigrează prin programe de stat 0 - +

Cheltuieli de întreţinere a copiilor emigranţilor în gr ădiniţe şi case de copii 0 + -

Cheltuieli de educaţie şi învăţământ acordate copiilor emigranţilor 0 + -Cheltuieli de asistenţă medicală acordate copiilor emigranţilor 0 + -

Indemnizaţii (sociale) primite de participanţi 0 + -

Cheltuieli de asigurare cu pensii minime de vârstă la întoarcerea în ţar ă 0 + -

Programe de stat de cercetare a impactului migraţiei externe pentru muncă (finanţare) - 0 -

Programe de stat de informare şi suport juridic acordat participanţilor (finanţare) 0 + -

Costuri indirecte din externalit ăţ i

Deteriorarea pieţei muncii - 0 -

Pierderea de capital uman şi intelectual - 0 -

Pierderea investiţiilor în formarea capitalului uman - - ** -

Pierderea calificării şi deprinderilor for ţei de muncă - - 0Pierderea de P.I.B. cauzată de reducerea potenţialului de muncă - 0 -

Pierderea la export rezultată din diferenţa de productivitate potenţială - 0 -

Pierderea netă de venituri din subevaluarea muncii emigranţilor - - - ***

Creşterea poverii fiscale - 0 -

Creşterea importurilor - 0 -

Deteriorarea situaţiei balanţei de plăţi externe - 0 -

Generare presiuni inflaţioniste - - -

Aprecierea cursului de schimb al monedei naţionale 0 - +

Generarea fenomenului „îmbătrânirii demografice” - 0 -

Generare de presiuni asupra sistemului asigur ări cu pensii - 0 -Generare de presiuni asupra sistemului asigur ări sociale - 0 -

Generare de presiuni asupra sistemului asigur ări în medicină - 0 -

Creşterea inegalităţii veniturilor - 0 -

Efecte distructive asupra promovării politicilor de stat - - -

Sindromul „boala olandeză” - 0 -

…

BENEFICII - Rezultate aferente încadr ării în procesul migrator

Beneficii directe

Remitenţe (în bani, mărfuri, tehnologii) + + 0

Acumulare cunoştinţe şi deprinderi noi + + 0



~ 18 ~

1 2 3 4

Beneficii indirecte din externalit ăţ i

Diminuarea ratei şomajului – reducerea cheltuielilor cu şomajul + 0 +

Creşterea cererii de bunuri şi servicii finanţate din remitenţe + 0 +

Creştere /dezvoltare economică + + +

Reducerea săr ăciei + + 0

Creşterea economiilor (din remitenţe) + + +

Creşterea investiţiilor (din remitenţe) + + +

Facilitarea finanţării datoriei externe rezultată din aprecierea monedei naţionale

Menţinerea ratei de schimb a monedei naţionale 0 - * +

Scăderea efectivă a valorii datoriei interne cauzată de inflaţie

Efecte pozitive de multiplicare + + +

Creşterea ISD din ţara de destinaţie (atrase de emigranţi) + + +

Îmbunătăţirea poziţiei financiare externe

Reducerea necesarului de asistenţă financiar ă externă + + +

Reducerea necesarului de împrumuturi externe pentru acoperirea deficitelor bugetare + 0 +

Reducerea necesarului de împrumuturi externe pentru acoperirea deficitelor balanţelor de plăţi (deficitelor balanţei comerciale)

+ 0 +

Reducerea necesarului de împrumuturi externe pentru majorarea activelor internaţionale de rezervă

+ 0 +

Contracarare a efectului pro-ciclic al economiei + 0 +

…


Note: * Pentru participan ţ ii la procesul migrator este mai convenabil ca moneda na ţ ional ă să se deprecieze, că ci,

în acest caz, vor trebui să transfere mai pu ţ ină valut ă în ţ ar ă pentru acoperirea cheltuielilor de consum ale

familiilor/menajelor. ** Investi ţ iile în capitalul uman au fost efectuate din resurse de stat şi private, deci participan ţ ii suport ă pierderea de investi ţ ii în educa ţ iei finan ţ ate pe cont propriu. *** Non-participan ţ ii suport ă pierderi în mod indirect din externalit ăţ i, ca ex. diminuarea impozitelor indirecte achitate de participan ţ i ş.a.

Aplicarea ACB continuă cu atribuirea de valori monetare pentru resursele(cheltuielile sau costurile) şi rezultatele procesului conform itemilor enumeraţi în cadrulstilizat și estimarea și analiza beneficiilor și costurilor peste timp. Menționăm că atribuirea de valori monetare pentru un șir de itemi presupune proceduri complexe dedeterminare a costurilor şi beneficiilor în unităţi monetare în preţuri de piaţă, preţuri-umbr ă şi costuri de oportunitate, prin metodologii specifice pentru fiecare item. Aceste proceduri vor servi obiect de studiu al cercetărilor de perspectivă.

În lucrare au fost efectuate evaluări par ţiale ale efectele financiare nete asupravenitului global al bugetului public naţional al Republicii Moldova. Analiza datelor estimate demonstrează că migraţia externă a for ţei de muncă a influenţat pozitiv asuprasporirii veniturilor şi reducerii cheltuielilor bugetului de stat în propor ţii de la minimum6,03% în anul 2000 pînă la maximum 20,72 % în anul 2008, în 2009 reducându-se până la9,97% sub impactul recentei crize financiare (tabelul 4).

Rezultatele analizate sunt par ţiale, iar evaluarea efectelor financiare poate continua princuantificarea altor efecte induse de impactul acestor efecte asupra deficitului bugetar şi eco-nomiilor de cheltuieli la costul resurselor de finanţare a deficitelor (a surselor interne şi externeşi a mijloacelor din vânzarea şi privatizarea bunurilor domeniului public).



~ 19 ~

Tabelul 4.

Determinarea efectelor financiare nete ale migraţiei externe a forţei de muncă asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat al Republicii Moldova

Anul

Veniturifiscale realiz-

ate din impo-zite indirecteaferente

remitenţelor,mil. lei

Venituri fiscaledin impozite

directe ratate,aferentemigraţiei externe

a forţei demuncă, mil. lei

Cheltuielieconomisite

aferenteasigurărilorsociale a

migranţilor,mil. lei

Cheltuielieconomisite

cuajutoarelede şomaj,

mil. lei

Efecte financiarenete ale migraţiei

economice externe în venitul global albugetului public

naţional,mil. lei

Ponderea efectelorfinanciare nete ale

migraţieieconomice externe în venitul global al

bugetului publicnaţional, %

A 1 2 3 4 5=1-2+3+4 6

2000 283,46 158,13 10,69 11,23 327,30 6,032001 320,92 251,06 13,4 23,67 395,06 6,462002 420,52 419,28 22,28 17,26 712,27 9,702003 527,94 723,49 34,19 13,42 623,16 6,622004 715,4 1204,26 54,40 25,19 874,58 7,722005 724,49 1579,21 85,96 28,91 1846,28 12,702006 1125,23 1633,48 101,50 33,83 1395,89 7,822007 1728,86 2168,89 135,17 165,03 2329,26 10,452008 2257,81 2239,86 151,98 203,67 5287,66 20,722009 1707,28 2648,37 176,09 142,71 2344,88 9,97


Remitenţele, prin efectul direct asupra aprecierii cursului valutar, cauzează efecte asupraveniturilor agenţilor economici şi populaţiei antrenaţi în operaţiuni externe (tabelul 5).

Tabelul 5.

Estimarea efectelor financiare indirecte ale migraţiei externe a forţei de muncă asupra veniturilor exportatorilor şi importatorilor din Republicii Moldova, mil. USD

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Efectele indirecte ale remitenţelor asupra veniturilor exportatorilor -5,77 -7,72 -12,88 -15,61 -19,36 -26,01 -33,28 -55,16 -45,90 -38,88Efectele indirecte ale remitenţelor asupra veniturilor importatorilor 8,75 11,43 19,03 25,49 30,68 46,98 67,80 118,21 104,72 77,15

Sursa: calculat de autor în baza rezultatelor rezultate din aplicarea identit ăţ ii 1

Analiza datelor din tabelul 5 demonstrează cert că efectul direct al remitenţelor asupraaprecierii cursului valutar al leului moldovenesc cauzează efecte indirecte asupra veniturilor/ pierderilor importatorilor şi exportatorilor. O estimare mai completă a efectelor descrise trebuiesă includă şi veniturile (pierderile) rezultate şi din impactul asupra competitivităţii după preţ a bunurilor şi servicii, rezultate din distorsiunile produse de aprecierea cursului valutar, deasemenea, şi a veniturilor fiscale realizate/ratate din impozitarea veniturilor importatorilor şiexportatorilor. Şirul efectelor induse de aprecierea cursului valutar poate continua.

Este important să accentuăm că efectele descrise reprezintă doar o parte a tuturor efectelor financiare ale fenomenului analizat, posibil să fie evaluate în conformitate cumetodologia descrisă. Evaluarea integrat ă a efectelor financiare ale fenomenului analizat

cuprinde şi atribuirea de valori monetare şi efectelor directe, indirecte şi induse denatur ă social ă , economică , politică etc.

Efectele financiare generalizate nete ale migraţiei for ţei de muncă din RM din perspectiva societăţii se soldează negativ, mai exact: prejudiciile depăşesc de 1,25 orisuma beneficiilor bugetare estimate pentru perioada analizată.



~ 20 ~

Concluziile care se desprind din aplicarea ACB la analiza procesului migraţieiexterne a for ţei de muncă (la acest nivel de abstractizare a cercetării) se rezumă la faptulcă din perspectiva societ ăţ ii globale, procesul migra ţ iei externe a for ţ ei de muncă

comport ă beneficii nete , materializate în special în cre şterea bună st ă rii, în acelaşi timp,migra ţ ia externă a for ţ ei de muncă comport ă beneficii nete pentru ţările de destina ţ ie şi pierderi nete pentru ţările de origine ale migran ţ ilor [19].

Scopul ACB, rezumat, în linii mari, la determinarea rezultatului net al migraţiei for ţei demuncă, este de a sensibiliza factorii de decizie din Republica Moldova, alte state furnizoare şireceptoare de for ţă de muncă, factorii de decizie de nivel regional şi internaţional şi opinia publică referitoare la impactul fenomenului migraţiei externe a for ţei de muncă asupraeconomiilor exportatoare de for ţă de muncă şi economiilor importatoare de for ţă de muncă, cu privire la costurile şi beneficiile din sistemul social, economic şi politic, în direcţiaimplementării proceselor democratice, care să servească pentru adoptarea de decizii ra ţ ionale, pentru implementarea şi reproiectarea politicilor de gestionare a proceselor migratorii cu scop

de muncă , reproiectarea politicilor macroeconomice şi aplicarea celor mai eficiente instru-

mente şi pârghii în toate sectoarele ce reglementeaz ă itemii analiza ţ i.În contextul descris, elaborarea politicii ocupării externe a for ţei de muncă pentru Republica

Moldova, pentru care emigrarea for ţei de muncă reprezintă, în linii generale, pierderea uniculuisău avantaj competitiv, reprezintă un obiectiv de necesitate primordială, şi în viitor procesul deemigrare a for ţei de muncă trebuie examinat ca parte a strategiei de dezvoltare a ţării.

În funcţie de dezideratele de intervenţie a statului în procesul migrator, se potevidenţia scopuri economice, sociale şi strategice (figura 5).

Scopurile enunţate presupun şi alte rezultate aşteptate, ca, de exemplu, mărirea şidiversificarea numărului ţărilor de angajare presupune nu numai lărgirea ariei geografice aţărilor de destinaţie, ci şi mărirea numărului de lucr ători angajaţi la locuri de muncă cores-

punzătoare normelor de muncă şi în domeniile dorite, şi sporirea numărului de angajaţidin localităţile mai sărace [4].

Dintre strategiile cu caracter financiar, enumer ăm următoarele deziderate:- încurajarea utiliz ă rii canalelor de transfer oficiale şi sporirea încrederii în insti-

tu ţ iile bancare. Dezideratul se poate atinge prin îmbunătăţirea cunoştinţelor îndomeniul financiar. Prin parteneriate public-private consumatorii trebuie să fieeducaţi în privinţa serviciilor existente.

- reducerea cotei remiten ţ elor neformale se poate atinge prin îmbunătăţirea concu-renţei şi reducerea costurilor tranzacţiilor. Aici putem utiliza două căi: i)extinderea şi dezvoltarea intermediarilor în domeniul remitenţelor: băncilor,

agenţiilor de microfinanţare, agenţiilor de credit şi asociaţiilor de economii,oficiilor poştale, şi ii) implementarea de tehnologii noi de transfer ale remitenţelor.

- implicarea diasporei în dezvoltarea patriei prin sprijinirea investiţiilor, afacerilor şi parteneriatelor cu diaspora.

- facilitarea leg ă turilor între remiten ţ e şi servicii financiare (elaborarea şiimplementarea de produse de creditare legate de aceste transferuri, ipoteci, pro-duse de economisire cu dobânzi atractive, relaxarea politicilor de credit).

- punerea în aplicare a politicii de informare a migran ţ ilor stimulând încrederea în patrie şi întreprinderea de parteneriate cu migranţii;

- alinierea remitenţelor la alte surse de finanţare şi orientarea acestora spre dez-

voltarea comunitar ă ;



~ 21 ~

- crearea unui climat investiţional favorabil şi facilitarea cre şterii investi ţ ilor din remi-ten ţ e în IMM-uri prin îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi instituţional pentruIMM-uri, oferind stimulente fiscale, ghişee unice, cursuri de formare antreprenorială;

- îmbunătăţirea colectării datelor privind remitenţele,- cercetarea bunelor practici în domeniu şi implementarea acestora în ţara noastr ă.

SCOPURILE POLITICII OCUPĂRIIEXTERNE

Reducerea niveluluişomajului

Majorarea încasărilor devalută str ăină

Încura area economisirii

Majorarea încasărilor pentruinvestiţii în învăţământ

Majorarea salariilor şiîmbunătăţirea condiţiilor de

muncă ale cetăţenilor angajaţi în str ăinătate

SOCIALEECONOMICE SCOPURI STRATEGICE

Acordarea unui complex demăsuri în vederea protecţiei

migranţilor şi membrilor familiilor lor, inclusiv prinasi urarea socială de stat

Reducerea inegalităţiisalariilor legate de lărgirea

pieţei muncii

Stoparea abuzului în sferatraficului de fiinţe umane

Reducerea cheltuielilor pentru emigrare

Mărirea şi diversificareanumărului ţărilor de angajare

(destinaţie)

Prevenirea migraţiei ilegale şiaprobarea legislaţiei îndomeniul procesului

migraţional

Influenţa asupra componenţei profesionale a lucr ătorilor -

migranţi

Utilizarea migraţiei ca modde dobândire a cunoştinţelor

noi din exterior

Minimizarea dislocării producerii interne ca urmare

a exodului creierelor

Stimularea investiţiilor

Atragerea remitenţelor însistemul financiar

(bancarizarea )

Încurajarea migraţiei dereîntoarcere

Figura 5. Scopurile politicii ocupării externe a forţei de muncă Sursa: elaborat şi dezvoltat de autor în baza: Manolo I. Abella, Sending Workers Abroad. A manual for low- and midlle-income countries, IOM, Geneva, 1997, p. 21.

În condiţiile descrise consider ăm raţională utilizarea următoarelor instrumente: – Instrumente destinate să crească venitul curent prin care se îmbunătăţeşte eficienţa

alocării şi utilizării principalelor resurse de către utilizatorii competitivi. În aceastacategorie, se includ instrumentele politice care reduc distorsiunile ce conduc ladiferenţe între preţuri unitare şi costurile marginale ale produselor. Astfel de dis-torsiuni pot apărea de exemplu datorită competiţiei imperfecte, controlului preţului,restricţiilor comerciale sau sistemelor de taxe şi subsidii.

– Instrumente destinate să mărească rata de creştere pe termen lung a venitului potenţial. Se includ aici măsuri de stimulare a economiilor şi investiţiilor interne, precum şi a inovaţiilor tehnologice şi manageriale.



~ 22 ~

- O frână în calea utilizării normale a resurselor reprezintă erorile şi distorsiunile pieţei, care, la rândul lor, pot fi minimizate prin politici care determină, în spe-cial, creşterea concurenţei pe piaţă.

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI În urma cercetărilor efectuate în cadrul prezentei lucr ări, s-au conturat un şir deconcluzii şi recomandări asupra cauzelor şi efectelor fenomenului migraţiei externe afor ţei de muncă:

1. Migraţia externă pentru muncă reprezintă o reacţie de r ăspuns la existenţa unor decalaje mari între condiţiile de viaţă a indivizilor din diferite ţări a lumii şi va continua să existe atâta timp cât vor exista aceste decalaje.

2. Conceptul de climat migraţional pentru muncă interpretează totalitatea factorilor economici, financiari, politici, socio-culturali, juridico-organizatori şi geografici, caracte-ristici într-un anumit moment unui stat/regiuni, care fie atrag (pull factor), fie

generează/resping (push factor) potenţiali migranţi economici. În ansamblul factorilor obiectivi şi subiectivi care determină climatul migraţional pentru muncă cel mai puterniceste nivelul şi dinamica salariului şi a veniturilor. „Barometru” caracteristic direcţiilor migratorii serveşte alinierea ţărilor lumii într-un rating după un scor al climatuluimigraţional, care fiind favorabil recrutării for ţei de muncă din exterior defineşte un climatimigraţional, sau nefavorabil calificat în climat emigraţional.

3. Criza financiar ă recentă a influenţat nefavorabil asupra migraţiei economice, însă seobservă şi anumite efecte favorabile. Cercetarea consacrată impactului recentei crize financiareasupra fenomenului migraţionist evidenţiază rezilienţa sporită a fluxurilor de remitenţe, iar încontextul evoluţiilor actuale, conceptul de rezilienţă reprezintă un deziderat mai pertinent decât

chiar sustenabilitatea. În contextul sistemelor financiare, consider ăm că rezilienţa ar putea fiinterpretată drept capacitatea unui sistem financiar de a r ămâne integru, funcţionabil şi durabil, înurma unui sau mai multe şocuri, cu condiţia asimilării perturbărilor şi adaptării la noile condiţii.Migraţia economică contribuie la sporirea rezilienţei sistemului financiar, prin impactul nemijlocitasupra sporirii rezilienţei gospodăriilor casnice, a rezilienţei sistemului bugetar, a rezilienţei balanţei de plăţi şi într-o anumitămăsur ă asupra cursului valutar şi pieţei valutare.

4. Deoarece literatura de specialitate din domeniul financiar nu incubă semnificaţieterminologică clar ă pentru termenul de efect financiar, respectiv efecte financiare, în urmastudiului efectuat, s-a conturat definirea efectul financiar drept finalitate a unei relaţii de cauzalitategenerată de factori de orice natur ă (naturală, socială, politică, economică, financiar ă, managerială

etc.) care influenţează procesele de constituire, distribuire şi utilizare a fondurilor băneşti(financiare). Deoarece întregirea unei conceptualizări presupune descoperirea nu numai a laturilor şi legăturilor fenomenului sau procesului analizat cu alte entităţi şi procese, ci neapărat şidimensionarea acestui fenomen sau proces, mărimea convenţională a efectului financiar ar putea fideterminată ca diferenţa dintre mărimea absolută a veniturilor/cheltuielilor/fondurilor financiare,în condiţiile în care nu ar fi acţionat cauza efectului financiar analizat şi mărimea absolută aveniturilor/cheltuielilor/fondurilor financiare după acţiunea cauzei efectului, deci, apariţia efectuluifinanciar analizat.

5. Analiza procesul încadr ării remitenţelor în circuitul financiar al unei economiinaţionale, cu menţionarea rolului în susţinerea evoluţiei economice (creşterii şi dezvoltării

economice) a unui stat, arată că remitenţele, reprezentând fluxuri financiare, pornesc din



~ 23 ~

str ăinătate, pătrund în întreg circuitul resurselor financiare ale ţării, iar o anumită parte dinaceste fonduri „se scurg ” înapoi în str ăinătate. În scopul maximizării beneficiilor remitenţelor politicile macroeconomice trebuie să se orienteze asupra minimizării„scurgerilor de remitenţe” în str ăinătate, atât pe căi directe, cât şi indirecte.

6. Cercetate din perspectiva veniturilor, remitenţele pătrund în circuitul financiar pornindde la familiile migranţilor, care cheltuie aceste „fonduri” cu scop de consum sau de investiţii şica urmare, efectele acestora se propagă în întrega economie naţională. Premisa certă că remitenţele constituie fonduri monetare private ale migrantului sugerează că, în condiţiileeconomiei de piaţă, statul nu dispune de instrumente directe de influenţă asupra procesului deformare, distribuire, redistribuire şi utilizare a fondurilor de remitenţe.

7. Remitenţele manifestă efect dual asupra situaţiei Balanţei de Plăţi Externe:contribuind direct la echilibrarea contului curent, iar indirect la dezechilibrarea acestuia, prin impulsul asupra creşterii importurilor. Remitenţele reprezintă o sursă de finanţare adeficitului BPE mai eficientă ca orice alt influx financiar internaţional.

8. Analiza grafică a aportului remitenţelor la acoperirea deficitului BPE nu a confirmat

ipoteza exercitării de presiuni asupra aprecierii cursului de schimb al leului moldovenesc de cătreinfluxurile de remitenţe intrate în Republica Moldova, deoarece nu acoper ă în întregime deficitulşi, cu atât mai mult, nu-l depăşeşte. Acest fapt a servit drept cauză pentru un studiu inter-tematic:al problemelor echilibr ării balanţei de plăţi externe şi gestiunii cursului de schimb. A fost construitun model de analiză, aplicarea căruia a demonstrat, la nivelul respectiv de abstractizare, că influxurile de remitenţe cauzează aprecierea cursului valutar al monedei naţionale.

9. În ultimul deceniu, veniturile bugetului de stat depind majoritar de consumulgospodăriilor casnice şi veniturile persoanelor fizice. În situaţia în care impoziteledistorsionare contribuie cu peste 45 la sută la formarea bugetului de stat, autorităţile dinRepublica Moldova trebuie să se orienteze la recomandările economiștilor consacrați, care

argumentează efectele negative ale acestor tipuri de impozite asupra creşterii economice.Aspecte negative se înregistrează şi la distribuirea resurselor financiare publice, care suntdirecţionate prioritar spre cheltuieli de ordin social.

10. Cu toate că legislaţia în vigoare a Republicii Moldova acordă avantaj competitiv băncilor pe piaţa transferurilor de fonduri pe adresa persoanelor fizice, ele nu au reuşit să ocupe cota major ă de piaţă. Sondajele recente efectuate în Republica Moldovademonstrează că migranţii nu utilizează, preponderent, transferurile bancare, iar beneficiarii de remitenţe nu au deplină încredere şi nu-şi încredinţează economiile lor băncilor. Accesul financiar limitat reprezintă, la fel, un factor negativ în acest sens.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat cuprinde

indentificarea și evaluarea efectelor financiare ale migraţiei externe a for ţei de muncă dinRepublica Moldova. Cercetarea a demonstrat că migraţia economică externă cauzează efecte financiare directe şi indirecte pozitive asupra bugetului public, asupra echilibr ării balanţei de plăţi externe, efecte negative asupra cursului valutar şi inflaţiei, iar efectuleconomic net este negativ, costurile depăşind de 1,25 ori beneficiile.

Având în vedere avantajele şi distorsiunile cauzate de fluxurile majore emigranţieconomici şi de remitenţe, precum şi faptul că chiar dacă efectele şi beneficiile induse deinfluxurile de remitenţe pe termen scurt sunt majore, acestea sunt net inferioareconsecinţelor acestui fenomen pe termen lung, sugerăm următoarele recomandări privind raţionalizarea implicării statului în gestiunea migraţiei externe a forţei de

muncă din Republica Moldova:



~ 24 ~

1. Implementarea unei politici de gestionare a proceselor migraţiei economice – politica ocupării externe, care să includă în sine scopuri economice, sociale şi strategice.Scopul strategic prioritar al politicii ocupării externe pe termen lung se va referi laîncurajarea migraţiei de returnare.

2. În condiţiile rezultatului generalizator net negativ al migraţiei externe a for ţei demuncă, totodată, din perspectivă financiar ă, se atestă impactul pozitiv al remitenţelor prinmecanismul de multiplicator şi accelerator, impulsionate de cererea solvabilă finanţată dinremitenţe, ca urmare efectele bugetar-fiscale nu pot fi neglijate, ci este necesar ă reorientarea cheltuielilor bugetare spre investiţii.

3. Restructurarea urgentă a sistemului de pensii: în condiţiile în care la mai puţin dedouă persoane ocupate îi revine susţinerea unui pensionar, sub incidenţa riscului păstr ăriitrendului ascendent de emigrare a populaţiei active, spre sfâr şitul următorului deceniu seva ajunge la cifre subunitare, implementarea sistemului multipilon, recomandat de BancaMondială, reprezintă cea mai eficientă soluţie în acest sens.

4. Reproiectarea politicii fiscale, cu accentul repartizării mai echitabile a sarcinii

fiscale între populaţie şi antreprenori. Scăderea ratelor la impozite va spori veniturile realeale populaţiei şi, prin urmare, va creşte venitul disponibil, care se va îndrepta spre consumşi investiţii. Problema suplinirii veniturilor de stat trebuie soluţionată doar prin impunereadisciplinei financiare în întreaga economie. În cadrul politicii fiscale, trebuie urmărite, deasemenea, obiectivele strategiei de substituire a importurilor.

5. Strategia politicii monetare trebuie să se orienteze spre menţinerea unor rate realea dobânzii, căci stimulentele principale pentru investiţii şi economisire, sunt reprezentatede profitul net adus de acestea.

6. În scopul stabilizării şi sporirii rezilienţei sistemului financiar public, consider ămnecesar ă instituirea unui Fond de Stabilizare.

7. În condiţiile în care, populaţia care deţine economii şi este dispusă să-şi încre-dinţeze economiile băncilor comerciale, un moment decisiv îl reprezintă extinderea băncilor în teritoriu şi implementarea produselor bancare noi destinate beneficiarilor deremitenţe şi emigranţilor externi cu scop de muncă.

8. Dezvoltarea instituţiilor financiare nebancare reprezintă o strategie rezonabilă deatragere în circuitul financiar a economiilor populaţiei, inclusiv a remitenţelor, în specialdin sectorul rural.

Este foarte importantă consistenţa politică - deci menţinerea pentru un timp maiîndelungat a măsurilor politice adoptate, astfel încât acestea să-şi poată exercita efectele şila nivel microeconomic.

Concluzia generalizată se rezumă la faptul că, din punct de vedere al durabilităţiifondurilor de finanţare a creşterii economice, remitenţele reprezintă o sursă de finanţateeficientă a creşterii economice. Valorificarea potenţialului fondurilor de remitenţe depinde,în mare măsur ă, de calitatea conjugării factorilor de creştere economică, dintre care, înRepublica Moldova, menţionăm mari rezerve, în special, aferente nivelului şi calităţiiintermedierii financiare şi a factorului instituţional.

Planul cercetărilor de perspectivă În vederea aprofundării domeniului de cercetare, consacrat identificării efectelor

financiare ale migraţiei economice şi valorificării potenţialului fluxurilor de remitenţe,consider ăm oportună continuarea cercetărilor cu următoarele orientări:



~ 25 ~

argumentarea studierii finanţelor populaţiei ca domeniu aparte al finanţelor, pornind dela caracteristicile specifice formării şi gestiunii fondurilor financiare ale populaţiei;

estimarea presiunii valutare exercitată de remitenţe pe piaţa valutar ă naţională; precizarea metodologiei de măsurare a efectelor financiare cu aplicarea costului

de oportunitate; economica regimului ratei de schimb; mecanismul transformării economiilor populaţiei în investiţii; mecanismul de implicare a diasporei în finanţarea proiectelor comunitare; dezvoltarea produselor bancare noi pentru atragerea remitenţelor în sistemul bancar; determinarea impactului migraţiei economice externe asupra stabilităţii

sistemului de asigur ări sociale, medicale, asupra sectorului ocrotirii sănătăţii(emigrarea medicilor şi personalului medical), de învăţământ (emigrareaînvăţătorilor şi creşterea cererii pentru studii superioare) ş.a.;

concretizarea conceptului de calitate a creşterii economice; reproiectarea politicii fiscale în vedere susţinerii creşterii economice; restructurarea sistemului de pensii din Republica Moldova în contextul ten-

dinţelor migratorii actuale; măsurarea contribuţiei migraţiei economice la rezilienţa economiei naţionale.

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEIMonografii:1. Belobrov A., Caraganciu A. Politici intervenţioniste întru sporirea eficienţei utilizării

remitenţelor. În: Caraganciu A., ş. a. Remitenţi şi remitenţe în contextul creşteriieconomice (Sinteza experienţei internaţionale). Chişinău: IEFS, 2006, p. 49-67, 1,57 c. a.

Articole în reviste ştiinţifice cu recenzenţi:2. Lopotenco V., Belobrov A. Aprecierea efectelor exportului de for ţă de muncă asupra

economiei Republicii Moldova. In: Revista Economică. Chişinău – Sibiu, 2004, nr.2 , p. 10 – 17, 0,52 c. a.

3. Belobrov A. Creditarea în valută str ăină – o posibilă modalitate de injectare încircuitele economiei a investiţiilor de capital autohton. In: Revista Economică.Chişinău – Sibiu, 2004, nr. 6 , p. 85-89, 0,40 c.a.

4. Belobrov A. Necesitatea introducerii politicii ocupării externe a for ţei de muncă în RepublicaMoldova. In: Revista Economică. Chişinău – Sibiu, 2006, nr. 3 , p. 114-118, 0,27 c.a.

5. Belobrov A. Factorii determinanţi ai migraţiunii externe a for ţei de muncă. In:Revista Economică. Chişinău – Sibiu, 2006, nr. 4 , p. 107-111, 0,29 c.a.

6. Belobrov A. Aspecte conceptuale ale migraţiunii economice. In: Economica.

Chişinău, 2007, nr. 1 , p. 100-102, 0,37 c.a.7. Belobrov A. Abordarea metodologică a aplicării Analizei Cost – Beneficiu pentru

cuantificarea impactului economico-social a migraţiei externe a for ţei de muncă. In: AnaleleAcademiei de Studii Economice din Moldova. Chişinău, 2010, ed. VIII, p. 211-222, 1,17 c.a.

Materiale ale comunicărilor ştiinţifice:9. Belobrov A. Influenţe asupra masei monetare. In: Politici economice de integrare

europeană: Conferinţa Ştiinţifică Internaţională din 23-24 septembrie 2005.Chişinău: ASEM, 2005, p. 446-448, 0,30 c.a.

10. Belobrov A. Aspecte financiare ale migraţiei for ţei de muncă. In: SimpozionulInternaţional al Tinerilor cercetători din 14-15 aprilie 2006. Chişinău: ASEM, 2006,

ed. IV, vol. I, p. 237-239, 0,37 c.a.



~ 26 ~

11. Belobrov A. Aspecte financiare ale relaţiei migraţie-dezvoltare. In: Dezvoltareadurabilă a României şi Republicii Moldova în context european şi mondial:Conferinţa Ştiinţifică Internaţională din 22-23 septembrie 2006. Chişinău: ASEM,2007, Vol. II, p.116-120, 0,42 c.a.

12. Belobrov A. Efectele remitenţelor asupra echilibr ării balanţei de plăţi externe. In:Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători din 19-20 aprilie 2007.Chişinău:ASEM, 2007, ed. V, vol. I, p. 191-194, 0,34 c.a.

13. Belobrov A. Remitenţele ca sursă financiar ă de susţinere a creşterii economice. In:Creşterea Economică în condiţiile internaţionalizării: Conferinţa Ştiinţifică Internaţională din 6-7 septembrie 2007. Chişinău: IEFS, 2007, ed. II, p. 164-167, 0,40 c.a.

14. Belobrov A. Evaluarea succintă a impactului financiar a migraţiunii externe a for ţeide muncă din Republica Moldova. In: Creşterea competitivităţii şi dezvoltareaeconomiei bazate pe cunoaştere: Conferinţa Ştiinţifică Internaţională din 28-29septembrie 2007. Chişinău: ASEM, 2008, vol. II, p. 157-162, 0,41 c. a.

15. Belobrov A. Studiu privind funcţiile remitenţelor şi încadrarea lor în circuitul financiar al

economiei naţionale. In: Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii: problemeşi soluţii pentru România şi Republica Moldova: Conferinţa Ştiinţifică Internaţională din26-27 septembrie 2008. Chişinău: ASEM, 2008, vol. II, p. 154-157, 0,68 c.a.

16. Belobrov A. Corelaţia dintre politica fiscală şi creşterea economică. In: SimpozionulInternaţional al Tinerilor Cercetători din 10-11 aprilie 2009. Chişinău: ASEM, ed.VII, vol. 1, 2009, p. 235-239, 0,42 c.a.

17. Belobrov A. Impactul migraţiei externe a for ţei de muncă asupra rezilienţeifinanciare a gospodăriilor casnice în timpul crizei. In: Competitivitatea şi inovarea îneconomia cunoaşterii: Conferinţa Ştiinţifică Internaţională din 25 - 26 septembrie2009. Chişinău: ASEM, 2009, vol. II, p. 228-233, 0,74 c.a.

18. Belobrov A. Evaluarea impactului remitenţelor asupra cursului valutar – cazulRepublicii Moldova. In: Simpozionul Internaţional al Tinerilor Cercetători din 28-29aprilie 2010. Chişinău: ASEM, ed. VIII, vol. 1, 2010, p. 264-273, 1,0 c.a.

19. Caraganciu A., Belobrov A. Quantification of economic and social impact of external labor migration by application of Cost-Benefit Analysis. In: TheInternational Conference on Administration and Business on 4 – 5 June 2010,organized by The Faculty of Business and Administration, University of Bucharest.Bucharest: ASEM, 2010, p. 146-155, 0,90 c.a. Accesibil on-line pe:http://www.itchannel.ro/faa-sesiune/sites/default/files/ICEA_FAA_2010_final.pdf

20. Belobrov A. Atribuirea conceptului de efect financiar la sistemul categoriilor cunoaşterii

realităţii economice. In: Dezvoltarea economiei bazată pe cunoaştere: Conferinţa Ştiinţifico- practică Internaţională a Tinerilor Cercetători din 12 iunie 2010 organizată de InstitutulInternaţional de Management. Chişinău: Impresium SRL, 2010, p. 73-79, 0,73 c.a.

21. Belobrov A. Construirea de indicatori ai analizei remitenţelor în ipostaza de fluxfinanciar. In: „Economic growth in conditions of internationalisation”: InternationalScientific and Practical Conference, octomber 21-22, 2010. Chişinău: IEFS, vol. I,2010, p. 426-432, 0,57 c.a.



~ 27 ~

ADNOTARE la teza pentru obţinerea gradului ştiinţific de doctor în ştiinţe economice cu tema „Efectele financiare ale migraţiei forţei de muncă din Republica Moldova”.

Belobrov Angela, Chişinău, 2011.Specialitatea 08.00.10 – Finanţe; monedă; credit.

Teza cuprinde introducerea, patru capitole, concluzii şi recomandări, bibliografia din225 de titluri, 31 de nexe, 170 de pagini text de bază, inclusiv 44 de figuri, 30 de tabele şi22 de formule.

Rezultatele obţinute sunt publicate în peste 20 de lucr ări ştiinţifice, inclusiv omonografie (coautor).

Cuvintele-cheie: migraţia for ţei de muncă, remitenţe, climat migraţional, evaluareaclimatului migraţional, efecte financiare, măsurarea efectelor financiare, efectele migraţiei,rezilienţă financiar ă, analiza cost-beneficiu, gestiunea migraţiei economice.

Domeniul de studiu: finanţe, monedă şi credit, relaţii valutar-financiare internaţionale.Scopul şi obiectivele lucrării: identificarea şi evaluarea efectelor financiare ale

migraţiei externe a for ţei de muncă asupra economiilor naţionale şi formularea recoman-dărilor privind raţionalizarea gestiunii procesului migraţiei externe a for ţei de muncă dinRepublica Moldova.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute: elaborarea concep-tului şi metodologiei de evaluare a climatului migraţional; identificarea ansambluluiefectelor fenomenului migraţiei economice internaţionale la nivel micro-, mezo- şimacroeconomic în ţările de origine şi de destinaţie ale migranţilor; elaborarea categorieieconomice efect financiar, precizarea efectelor financiare şi funcţiilor remitenţelor;construirea unui set de indicatori de analiză a fluxurilor de remitenţe; identificarea

corelaţiilor dintre remitenţe şi indicatorii macroeconomici în Republica Moldova;elaborarea unui model de măsurare a impactului remitenţelor asupra aprecierii cursuluivalutar al leului moldovenesc; elaborarea modelului de determinare a rezultatului net almigraţiei economice externe din diverse perspective macroeconomice prin aplicareaanalizei cost-beneficiu; estimarea rezultatului net al migraţiei for ţei de muncă dinRepublica Moldova din perspectiva efectelor financiare.

Semnificaţia teoretică constă în conceptele propuse, metodologiile noi elaborate,constatările realizate, care vor servi drept suport pentru cercetările ştiinţifice viitoare.Totodată, teza poate fi propusă ca sursă bibliografică în procesul didactic din instituţiilede învăţământ economic superior.

Valoarea aplicativă a lucrării rezidă în: dezvoltarea abordărilor teoretice şi meto-dologice de analiză şi evaluare a cauzelor şi efectelor migraţiei for ţei de muncă, iar, prinoperaţionalizarea indicatorilor de analiză a remitenţelor, cercetarea dă viaţă unuiinstrument bogat în cuantificare, analiză, percepţie şi decizie la îndemâna tuturor celor interesaţi de cunoaşterea şi gestionarea fenomenului migraţiei economice externe.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: unele recomandări, elaborate în teză, au fostacceptate spre implementare în activitatea Ministerului Economiei al Republicii Moldova.



~ 28 ~

ANNOTATION To the Doctoral Thesis in Economics with the theme: „The financial effects of labor

migration in the Republic of Moldova”. Belobrov Angela, Chisinau, 2011.Speciality 08. 00. 10 – Finance; money; credit.

The thesis consists of introduction, four chapters, conclusions and recommendations, bi- bliography of 225 titles, 31 annexes, 170 pages, including 44 charts, 30 tables and 22 formulas.

The results are published in 20 scientific works, including a monograph (co-author).Key words: labor migration, remittances, migration climate, migration climate

assessment, financial effects, measuring the financial effects, the effects of migration,financial resilience, Cost-Benefit Analysis, management of economic migration.

Domain of study: finance, money and credit, international financial relations.Objectives of thesis: determination and evaluation of financial effects of foreign

labor migration on national economies and making recommendations on streamlining themanagement policies of foreign labor migration from the Republic of Moldova.

Scientifical novation and originality of the results consists of: development of theconcepts and the evaluation methodology for migration climate; identification of economic effects of international migration phenomenon at micro, meso and macroeconomic level in countries of origin and destination countries of migrants, elaborationthe concepts of financial effect, specification of financial effects and remittancesfunctions; developing and testing a set of indicators for the analysis of remittance flows;identification of correlations between remittances and macroeconomic indicators in theRepublic of Moldova; elaboration of a model for measuring the impact of remittances onthe exchange rate of MDL assessment; development of the model for determining the netresult of external economic migration from various macroeconomic outlook by applying

cost-benefit analysis, estimated net income of labor migration in the Republic of Moldova.Theoretical significance consists of proposed concepts, new developed

methodologies, realized findings, which will serve to support further scientific research.However, the sentence may be proposed as reference work in the teaching of economichigher education institutions.

Applicative value of the thesis can be found in: development of theoretical andmethodological approaches for analysis and assessment of causes and effects of labor migration, and through operationalization of indicators for remittances analysis, research brings to life a rich tool in quantifying analysis, perception and decision to reach all thoseinterested in knowledge and managing international economic migration external process.

Implementation of scientifical results: Some recommendations developed in thesiswere accepted to be used in the activity of The Ministry of Economy of the Republic of Moldova.



~ 29 ~

АННОТАЦИЯ к докторской диссертации «Финансовые эффекты трудовой миграции в

Республике Молдова».Белобров Анжела, Кишинев, 2011.

Специальность 08. 00. 10 - Финансы, денежное обращение и кредит.

Данная диссертация состоит из введения, четырех глав, заключения и реко-мендаций, библиографии из 225 наименований, 31 приложений, 170 страниц, вклю-чая 44 диаграмм, 30 таблиц и 22 формул. Полученные результаты опубликованы в 20 научных работах, в том числе в одну монографию (соавтор).

Ключевые слова: трудовая миграция, денежные переводы, миграционный климат, эффекты миграции, финансовые эффекты, оценка финансовых эффектов,финансовая отказоустойчивость, Анализ Затрат и Выгод, управление внешней трудовой миграции.

Область исследования: денежное обращение и кредит, финансы, междуна- родные валютно-финансовые отношения.

Цели исследования: Выявление и оценка финансовых эффектов внешней трудовой миграции на национальную экономику и выработка рекомендаций по совершенствованию процесса управления внешней трудовой миграции в Рес-публике Молдова.

Научная новизна и оригинальность результатов: Разработка концепции и методологии оценки миграционного климата, выявление экономических эффектов международной трудовой миграции на микро-, мезо-и макро-экономическом уровне в странах происхождения и назначения мигрантов, разработка теоретико-методо-логических основ и концепции финансового эффекта как экономической категории,спецификация финансовых эффектов и финансовых функций денежных переводов,построение системы финансовых показателей для анализа потоков денежных пере-водов, выявление корреляций между денежными переводами и макроэкономическими показателями в Республике Молдова; разработка модели для измерения воздействия денежных переводов на повышение обменного курса молдавского лея; разработка модели для определения чистого результата внешней трудовой миграции из различных макроэкономических перспектив применяя Анализ Затрат и Выгод, оценка чистого результата миграции рабочей силы из Республики Молдова.

Теоретическая значимость состоит из предлагаемых концепций, разра-ботаных новых методик, сделаных выводов, которые будут служить для проведения

дальнейших научных исследований. Работа также может быть применена в учебном процессе в высших экономических заведениях.

Прикладная значимость работы следует из развитии теоретических и методических подходов анализа и оценки причин и эффектов внешней трудовой миграции, а предложенные оперативные показатели для анализа денежных пере-водов, являются важними инструментами для количественного и качественного анализа, восприятия и управления процессом внешней трудовой миграции.

Внедрение научных результатов. Некоторые рекомендации диссертации были использованы в деятельности Министерства экономики Республики Молдова.



~ 30 ~

BELOBROV Angela

EFECTELE FINANCIARE ALE MIGRAŢIEIEXTERNE A FORŢEI DE MUNCĂ

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea: 08.00.10 – Finanţe; monedă; credit.

AUTOREFERATal tezei de doctor în economie

Aprobat spre tipar: 26.02.11.Hârtie ofset. Tipar ofset.

Coli de tipar: 1,00.

Format: 60x84 1/16.Tiraj: 50 ex.

Comanda nr. 35.

Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEMTel.: (+373 22) 402-986, 402-886

Angela Belobrov Abstract

Documents

Transcript of Angela Belobrov Abstract