Andre Georges - Cele Sapte Sarbatori Ale Domnului

8/4/2019 Andre Georges - Cele Sapte Sarbatori Ale Domnului

1/28

CELE SAPTE"" w'SARBATORI ALEDOMNULUI

- ETAPE ALE VIETH CRESTINE -,


2/28

Cele sapte sarbatori ale, Domnului- Etape ale vietH ere stine -,

Sarbatorile Dornnului, asa cum ne sint pre zen-tate inLevitic 23, erau .zile solernne", adica timpuristabilite pentru a te apropia de Durnnezeu ca sa-laduci jertfe (versetul 37).In gindirea divina, ele nu erau sarbatorile po-


3/28

IntroducereSabatul este mentionat in fruntea zilelor solemne

(Levitic 23. 2,3), f~ra sa faca parte din cele saptesarbatori cu stringeri laolalta solemne (versetul-t).Primul gind al lui Dumnezeu este odihna(Geneza 2.2,3), nu insa inactivitatea, ci satisfactiadeplina pe care El 0 are in implinirea lucrarii Saie.Dumnezeu doreste ca si ai Sai sa intre in aceastaodihna; dar, pentru a se putea bucura de 0odihnain comun, trebuie sa nu existe nici rnacar un gindpe care nu l-ar putea impartasi impreuna, Prim gindallui Dumnezeu, odihna, e de fapt ultimul, ca scop~i rezultat al tuturor cailor Sale. Trebuie sa sedesfasoare intreg ciclul duhovnicesc al acestorsapte sarbatori, pentru ca poporul sa fie adus inpropriul sau repaus, nu odihna creatiei ci a,rascumpararii, in toata satisfactia pe care Dum-nezeu a gasit-o in persoana si lucrarea Fiului Saupreaiubit - este a Bisericii ~i'a RascumparatoruluiInsusi in cer; odihna a lui Israel pe pamint in timpulmileniului; odihna a creatiei care se va bucura delibertatea slavei copiilorIui Dumnezeu (Romani8.21).Pacatul a facut imposibila bucuria odihnei pentru

omul nerascumparat; de aceea e necesara primasarbatoare, Pastele, temelia tuturor celorlalte.Dumnezeu Si-a gasit odihna absoluta in lucrarea luiHristos. El vede singele mielului pe stilpii usii ~ipepragul de sus. Pentru noi, temelia odihnei sta infaptul ca Dumnezeu recunoaste ca valabila lucrarealui Hristos. Dar fiecare, pentru a fi mintuit, trebuiesa-si insuseasca aceasta lucrare. Fiecare familie,trebuia sa aleaga un miel, sa-l tina in casa, sa-linjunghie, sa dea cu singele lui pe stilpii ~i pragulde sus al usii, avind credinta in promisiunea facutalui Moise ca in felul acesta, intiiul nascut va fi crutatde judecata: aceasta este partea omului. f~satemelia odihnei este deplina satisfactie pe careDumnezeu a gasit-o in lucrarea de pe cruce.Mielul de Paste devine hrana familiei care in, A 'casa, este la adapost sub singele lui. Insusi Pasteleva deveni sarbatoarea tinuta in fiecare an ca amin-tire a minunatei eliber~ri facuta odata pentru tot-deauna; la fel este cina pentru crestin. Pasteleanticipa crucea; cina 0 comemoreaza,

De Paste se leaga intim sarbatoarea Azimilor,care dura sapte zile. Chiar in Paste se gasesc dejaazimi; numai Domnul Isus a fost fara aluat, fara niciun pacat. Rascumparatul, la adapostul singelui, sehraneste cu El, Mielul lui Dumnezeu, daruit cajertfa, fiind toto data Omul desavirsit care a slavitpe Dumnezeu in despartirea absoluta de orice rau.


4/28

in umblarea sa, in tot timpul vietii sale, aceastadespartire de rau, atit de desavirsit aratata in El. Defapt Pastele ~i Azimile nu formeaza decit 0sarbatoare (Luca 22.1). Nu poti zice: ,,Am crezut inDomnul Isus, sint rnintuit", si sa umbli ca oameniidin lume!Cea de a treia sarbatoare, snopul din cele dintiiroade, nu se putea celebra decit " in tara" (Levitic23.10). Egiptul ne vorbeste despre lumea din carepoporul lui Dumnezeu este scos. Pustiul e ceea cea devenit lumea pentru credincios: un loc de lupte~i de incercari, dar ~i de numeroase experiente aleharului divino Pentru a intra in tara, in plinatateabinecuvintarilor pe care le avem in Hristos, trebuiesa trecem Iordanul, adica sa realizam moartea ~iinvierea impreuna cu El. La seceris trebuia sa iei dincirnp un prim snop pentru a-l aduce Domnului adoua zi dupa sabat (Levitic 23.11). Este 0 imagineizbitoare a lui Hristos inviat dintre cei morti, pirgacelor adormiti (1 Corinteni 15.20). Uniti cu unHristos inviat, sintem chemati sa umblam intr-o

viata noua. Aceasta este latura pozitiva a vietii,crestine.Dupa cincizeci de zile venea sarbatoarea Cin-cizecimii, cind un dar de mineare era adus Dom-nului in ziua care venea dupa al saptelea sabat.Aceasta prima zi dintr-o noua saptamina nevorbeste despre coborirea Duhului Stint (Faptele

o lunga perioada se scurge tara sarbatori, pinaIn luna a saptea. Nu-i tot asa, adeseori, In viatacrestina? Ai fost adus la Domnul Isus, ai realizatintr-o masura umblarea in bucuria unei vieti noi,condusa de Duhul Stint. Putin cite putin acestelucruri, apreciate totusi, si-au pierdut atractia, aufost putin neglijate si, pe nesimtite, PAotiadormi.Trebuie ca Dumnezeu sa ne trezeasca, In luna ~ap-tea, in prima zi a lunii, sunetul trompetelor vesteasarbatoarea Bucuriei (Anul Jubileu). Actiune puter-nica a Cuvintului Sau, printr-o incercare sau prinaIte mijloace, Dumnezeu vrea sa aduca sufletullao mai adinca partasie cu el.Dar aceasta lucrare a harului nu poate avea locfara 0lucrare a constiintei, despre care ne vorbesteziua Ispasirii (Levitic 23.27). E necesar sa fimadusi, in masura in care putem, la 0apreciere muItmai clara a pacatului, asa cum 11vede Dumnezeu,a suferintelor lui Hristos pentru a-l ispasi ~i insfirsit, a pretului singelui Sau prezentat in LoculPreasfint, Sufletul se lasa atunci in grija lui Dum-nezeu ~ise intemeiaza in totul pe jertfa de muIttimp adusa.La citeva zile dupa smerirea sufletelor la sarba-toarea Ispasirii, venea bucuria sarbatorii Cor-turilor: bucuria si partasia credinciosului care,ramine in Hristos; bucuria si binecuvintarea luiIsrael sub sceptrul Mesiei. Dar tot in a opta zi a

SI


5/28

bucuriei vesnice a tuturor celor rascumparati.Toate sarbatorile erau in legatura cu jertfele, inspecial cu arderile-de-tot, cum gasim in Numeri 28~i 29, pentru majoritatea zilelor solernne. Nici unprogres duhovnicesc real nu se produce in afarasentimentului ca Hristos S-a oferit lui Durnnezeu,ca a implinit voia Sa ~ica a cautat in toate slava Sa.Pretuim, fara indoiala, lucrarea lui Hristos pentrunoi, dar trebuie sa mergem mai departe ~imai adincpentru a intelege inchinarea datorata lui Dum-nezeu de catre rascumparatii care beneficiaza deceea ce reprezinta sarbatorile: "Sa aveti grija sa-Miaduceti la timpul stabilit darul Meu, piin~a Meapentru jertfele Mele rnistuite de foe, care Irni sintde un rniros placut" (Numeri 28.2).In sfirsit, Deuteronom 16 arninteste din nou celetrei marl sarbatori - Pastele si Azirnile, Cinci-zecimea, Corturile. Acest capitol dat in vedereatimpului cind Israel va fi "in tara", subliniazaadunarea poporului in locul in care Dornnul lsi vapune numele. Pastele este marc at prin intristare,Cincizecimea prin bucuria impartita cu ceilalti, Cor-turile prin bucuria cornpleta: "sa fii foarte bucuros".Sa ne apropiem de Durnnezeu si sa aparern in fataLui, nu pentru a dobindi 0 bin~cuvintare sau a neface un merit, ci potrivit cu binecuvintarea primita,pe?tru a multumi si nu pentru a obtine ceva.In cursul istoriei lui Israel, sarbatorile au fost

Durnnezeu gaseste placere in sublinierea ocaziilorin care Pastele sau sarbatoarea Corturilor au fosttinute dupa porunca, in bucuria unei partasiiregasita cu Dornnul. Nu se intimpla tot asa in viatanoastra? Iar cind ne gasim clipe deosebite in careDurnnezeu vrea sa ne vorbeasca, sa ne restaurezesufletele, sa ne faca sa inaintam duhovniceste, saluam seama la ascultare, sa ne straduim sa intramin odihna care ne-a fost dobindita cu un pret atit demare.


6/28

Pasteleb) partea celui rascumparat,c) Pastele ca hrana,d) Pastele ca amintire.

(Exod 12.13; Levitic 23.5; Numeri 9.1-5;Deuteronom 16.1-8).Durnnezeu vrea sa-Si stringa un popor in jurulSau, in odihna, pentru a vesti laudele Sale (Isaia43.21). Pentru ca acest lucru sa fie posibil, totultrebuie sa fie pus la punet nu numai in har, ci ~i indreptate, caci Durnnezeu este lumina, tot asa cumeste dragoste. Pastele, ca simbol, va pune aceastatemelie."Luna aceasta va fi pentru voi cea dintii luna".

Ceva cu totul nou trebuia inaugurat; pentru Dum-nezeu nu mai conta ceea ce fusese. Anul civil isicontinua cursul, dar un nou an se deschidea, carac-terizat prin relatii eu Durnnezeu puse pe 0baza eutotul noua. Nu-i tot a~a eu noi, cind ne intoarcernla Durnnezeu, cind sintern nascuti din nou? Poti,veni la Domnulla 12, 20 sau 60 de ani, dar pentruDurnnezeu se vor numara doar anii vietii celei noi:"daca este cineva in Hristos, este 0 creatie noua;eele vechi s-au dus; iata, toate s-au facut noi" (2Corinteni S.17).Ne vom opri putin asupra a patru aspecte alePastelui:a) partea lui Dumnezeu,

a) Partea lui DumnezeuPacatul a distrus odihna omului si, de la cadere,cum zice Dornnul lsus: Tatal Meu lucreaza ~i Eulucrez. Nu-i odihna fara rascumparare, fara Paste,simbolul lucrarii desavirsite implinite la cruce. .Durnnezeu avea in fata Lui mielul Sau: mielcunoscut inainte de interneierea lumii, ararat insala timpul potrivit. De aceea Exod 12 nu ~~rbe~te ~emai multi miei, atunci cind fiecare familie ~rebUla

sa injunghie unul. Pentru Durnnezeu exista unsingur Miel: Fiul Sau preaiubit... . ~ ~Mielul trebuia pastrat patru zile ~l dovedit faracusur. Ispitit in toate lucru~le ca ~i noi, .da.~farapacat, Domnul Isus a ararat m tot cursul.~e~l1 Saledesarvirsirea Sa' cele patru evanghelll ne stau, 'marturie.Insa chiar un miel desavirsit, devenit o~iect aldragostei pentru cei eare traiau lin~a e!, ~U-l puteasalva cad numai "singele face ispasire pentrusufle~" (Levitic 17.11). Acest miel pe care invat~se-ra sa-l iubeasca trebuia injunghiat; un manunchi deisop trebuia inrnuiat in singele lui, cu car~ ~e un-geau pragul de sus si stilpii usii, Cu c~ neh~~te v~fi privit fiul eel mare gesturile capului casei, ca sa


7/28

fie sigur c a totul se face conform poruncii divine sic a astfel, ~inumai astfel, el va scapa de la moartelA Dar ~u-i treaba noastra sa ne pronuntam asuprasingelui; Dumnezeu face acest lucru: .Euvoi vedeasingele ~i voi trece pe llnga voi.; Domnul... vavedea smgele... si nu va ingadui nimicitorului sa

intre in casele voastre ca sa va Ioveasca" (Exod12.13-23). De fapt, ce singe vedea Domnul? Nusingele mielului injunghiat in seara aceea in fiecarefamilie din Israel - singe care n-avea capacitateasa inlature pacatels - ci singels Fiului Saupreaiubit ce avea sa curga la crucea de pe Golgota.~rep~?tea lui Dumnezeu trebuia sa-i loveasca peegiptenu care nesocoteau cuvintul ~ilucrarile Sale.Dar dreptatea lui Dumnezeu trebuia de asemeneasa crute orice casa care avea singele mielului. Nuera drept sa lovesti acolo unde deja 0vicrima fusese~nj~nghiata. Nu n.umai ca Dumnezeu este dragoste,iertind, nu numai c a noi sintern mintuiti prin hard~arDumnezeu este drept prin faptul ' c a fndrep~tateste pe eel care are credinta in Isus (Romani3.26). Noi sintern mintuiti prin har, ararat in drep-tate.

Petru va adauga: "ati fost rascumparatL. cusingels scump allui Hristos, Mielul fara cusur sifarapara" (1Petru 1.19). Pretios nu numai pentru noidar pretios inainrea lui Dumnezeu, singurul carepoate aprecia valoarea acesteijertfe, in care El Si-agasit toata odihna. '

b) Partea celui riiscumpiiratDumnezeu a facut totul - El a dat mielul. Dartrebuie ca orice om, pentru a fi mintuit, sa-siinsuseasca personal lucrarea lui Hristos: "Fiecare

om sa ia un miel". Sa iei mielul, sa-l pastrezi, sa-linjunghii, sa-i pui singele pe u~a si apoi sa ramii incasa: aceasta era responsabilitatea familiei. Fiul eelmare era la adapost datorita singelui varsat;siguranta de a fi crutat de judecata venea dincredinta in cuvintul Domnului transmis prin Moise.Azi multe suflete au ajuns la adapost cind au accep-tat moartea Domnului Isus pentru ele, dar ramin cuteama, atita timp eft nu si-an pus toata incredereain Cuvintul lui Dumnezeu, care spune raspicat:"Cine crede in Fiul are viata vesnica ... cine audecuvintul Meu si crede in Cel care M-a trimis areviata vesnica ~iu vine la judecata, ci a trecut dinmoarte la viata" (loan 3.36; 5.24). Sigurantamintuirii, pacea, vin din credinta in Cuvintul luiDumnezeu; siguranta vesnica a sufletelor noastreeste bazata pe lucrarea lui Hristos la cruce."Orice intii-nascut.; este al meu" (Exod 13.2)..El a murit pentru toti, pentru ca cei care traiesc sanu mai traiasca pentru ei insisi, ci pentru Cel carea murit ... pentru ei" (2 Corinteni 5.15). 0 viatanoua a inceput pentru eel rascumparat la cruce. EIeste fericit ca-i salvat, spalat, curatat, indreptatit,


8/28

atita tiI?P cit nu uita ca nu-si mai apartine, ci estea 1 Celui care 1-a cumparat cu un pret asa de mare.

c) Pastele ca hratuiIntr-o familie asupra careia planeaza moartea a

fost introdus mielul ~itotul se schimba: acum e pace~isiguranta. Noaptea, cind trece nimicitorul, cei dincasa se hranesc cu mielul fript la foe, cu azimi ~icuverdeturi amare. De sapte ori in instituirea Pastelui(Exod 12.1-11) este yorba de ,minca". A crede inDomnul Isus nu-i 0 simpla adeziune intelectuala laceea ce Cuvintul ne spune despre EI, nici 0formulamagica ce se repeta, cum ar pretinde unii. Dupa cea zis: "Cine crede in Mine are viata vesnica", Dom-,nul Isus adauga: .Daca nu mincati trupul FiuluiOmului ~idaca nu beti singele Lui, n-aveti viata invoi insiva" (loan 6.53). Nu este yorba de a minca~ia bea in mod fizic camea si singele Lui ("Cuvin-tele pe care vi Ie-am spus Eu sint duh ~i sintviata"(Ioan 6.63). Dar pentru a avea viata trebuiesa ne insusim (duhovniceste, in sufletele noastre)~iacest trup dat si acest singe varsat ale DomnuluiIsus, singurele care iIl(.ieparteaza pacatele. Minca-rea carnii ~i bautul singelui Lui nu este un ritual.Asa cum alimentele pe care le mincam devin partecomponenta din trupul nostru ~i in final 11alcatuiesc, a~a trebuie ~i sufletul nostru, princredinta, prin inteligenta, prin inima sa prinda

semnificatia lucrarii de la cruce ~i s-o accepte inintregime. Este 0 actiune implinita 0 data pentrutotdeauna cind ne intoarcem la Dumnezeu (loan6.58) pentru a avea viata, dar si actiune continua(versetul 56), ca sa raminem in EL.Mielul nu trebuia fript pe jumatate sau fiert inapa, ci fript la foe. Ghedeon n-a inteles acest lucru,si el a adus camea intr-un cos si zeama intr-o oala,ee face Ingerul Domnului? :,I~ camea si azimile,pune- le pe stinca aceasta ~i varsa zeama... s-aridicat din stinca un foe care a mistuit camea siazimile" (Judecatori 6.20,21). Hristos a trebuit satreaca prin toata judecata lui Dumnezeu. De nimicn-a fost crutat ... "Toate talazurile ~i valurile Taletree peste mine" (PsalmuI42. 7). Capul, picioarele,launtrul, totul trebuia sa treaca prin foe: in-teligenta, umblare, sentimente intime.Verdeturile amare insoteau odihna, cu azimile ~ipiinile intristarii, in Deuteronom 16. Cu bucuriamintuirii este amestecat sentimentul amar a ceeace pacatele noastre L-au costat pe Domnul Isus:

01 cum apiisau pe Tine,Sitigur, fn orele intunecate,P iir iis ir ea , s pa im a s i g ro az aP iic ate lo r n o as tr e nenumiiratelFiecare avea parte din miel: aveau destul, 0portie intreaga pentru fiecare. Nimeni nu putea ziceca partea lui nu fusese prevazuta. ~i totusi, maitirziu, in pilda din Luea 15, fiul eel mare va refuza


9/28

sa intre ~isa participe la ospatul pregatit de dragos-tea tatalui.Oricine ar fi intrat in noaptea aceea in casa unuiisraelit, ar fi vazut ca familia era gat a de plecare; eitrebuiau sa paraseasca Egiptul: mijlocul incins,incaltamintea in picioare, toiagul in mina. Oricerascumparat al Domnului Isus a devenit, in aceastalume, un strain a carui patrie este in alta parte."Comoara pe care am gasit -0 in dragostea Lui afacut din mine un calator aici pe pamint"(J.N.Darby).Nu toate familiile rnincau un miel, dar toti aveauparte din miel in casele "unde n vor rninca" (Exod12.7). Unitatea poporului lui Dumnezeu e aratataprin partasia tuturor la un singur Miel, devenitcentrul afectiunilor stringerii lor laolalta.d) Pastele ca amintireEliberarea din Egipt a fost implinita 0data pentrutotdeauna. Primul Paste nu trebuia repetat,

niciodata singele nu mai trebuia pus pe usi. DarDomnul spusese: "amintirea acestei zile s-o pastratisi s-o aveti ca 0 sarbatoare pentru Domnul; ... ca 0" "lege vesnica" (Exod 12.14). In fiecare an Pastele vaaminti poporului ca "a iesit" din Egipt (de patru orise repeta in Deuteronom 16.1-8). In fiecare an,mielul fript la foe ii va aduna si-i va face sa-si,aminteasca de pretul platit pentru eliberarea lor.

Numeri 9.1-14 ne arata Pastele ca amintire inpustie. In prima luna a primului an, poporul iesisedin Egipt. In prima zi din prima luna a anului aldoilea, cortul fusese ridicat, urmat de dedicareaaltarului in 12 zile (Numeri 7), candelele fuseseraaprinse, levitii oferiti (Numeri 8). Pentru primadata, liber de judecata lui Dumnezeu cazuta asupraEgiptului, de puterea lui Faraon, caruia Marea Ro-sie II inghitise armata, poporul se aduna in jurulLocului Stint ca sa sarbatoreasca amintirea Paste-lui.Niste oameni erau necurati. Totusi doreau sa, "manince si ei Pastele. Erau exclusi? Harul a inter-" ,venit. Curatiti, potrivit celor scrise in Numeri 19, eivor putea sarbatori Pastele in luna a doua. Tot asa,eel aflat in calatorie in prima luna, simbol al credin-ciosului care s-a departat de Domnul, ar puteareveni fara zabava ~i sa ia parte la miel in luna adoua. Chiar strainul care ar dori sa tina Pastele, va,putea sa faca lucrul acesta, cu conditia de a fi taiatimprejur, aratind astfel asimilarea lui in poporulluiDumnezeu. Dar ce judecata solemna e pronuntataimpotriva aceluia care "este curat, nu este incalatorie ~i neglijeaza sa tina Pastele" (Numeri9.13)! EI n-a adus darul Dornnului la timpulhotarit: i~i va purta pacatul, Pastele nu se luapentru sine, ci pentru Dumnezeu, pentru c a EI 11poruncise,Deuteronom 16.1-8 ne da instructiuni pentru


10/28

tinerea Pastelui in tara. Accentul este pus pe loculin care Do~ul I~i~a a~eza Numele, singurulloc incare Pastele putea fi jertfit. Iosua 5.10-12 deseriePastele inCanaan, dupa trecerea Iordanului si dupataierea imprejur. E insotit de 0 hrana noua, griulvechi al tarii (Hristos in planurile lui Dumnezeu),azimi (desavirsirea umblarii Sale) ~i boabe prajite(amintirea suferintelor Sale). Ce binecuvi'ntare: sa.fii scos din lume, liber de orice fel de sclavie si safii introdus in realitatea binecuvintarilor divine!In cursul veacurilor, Pastele a fostjertfit, desigur,de multe ori. Totusi Cuvintul mentioneaza doar sapte ocazii, intre care, cele din timpul din Ezechia(2 Cronici 30) si ale lui Iosia (2 Cronici 35). Aiciputerea credintei unui om produce 0 trezire, 0into arc ere la Cuvint si dorinta de a sarbatori. .aceasta amintire.Dar trebuie sa vina ziua cind va fi adusa jertfafata de care Pastele era doar umbra. In noaptea cinda fost vindut, auzim glasul Domnului Isus vorbinducenicilor Sai: ,,Am dorit mult sa maninc Pasteleacesta cu voi inainte de a suferi ..."(Luca 22.15). Lasfirsitul cinei, Domnul instituie un nou fel de amin-tire: .Luati, mincati; acesta este trupul Meu ... aces-ta este singele Meu"(Matei 26.26-28). Pentru eelcredincios, cina de duminica a inlocuit Pastele.Mesajul ei sa ne vorbeasca oare mai putin decitPastele israelitilor? Vom sta deoparte, atunci cindglasul Domnului repeta: "Sa faceti lucrul acesta in

amintirea Mea" (Luca 22.19)? Nu avem si noidorinta sa repetam ce a zis prorocul: "Sufletulnostru suspina dupa numele Tau si dupa amintireaTa" (Isaia 26.8)?Parinti, care participati la amintirea mortii Dom-nului, yeti auzi intr-o zi 0voce copilareasca zicind:"Ce inseamna obiceiul acesta?" (Exod 12.26). $i cuemotie, cu dragoste yeti avea atunci ocazia deneuitat de a face sa vibreze in inimile tinere un ecoupentru Acela care ne-a iubit pina la moarte.


11/28

Sarbatoarea Azimilor(Levitic 23.6-8; Numeri 28.17-25; Deuteronom 16.3,4,8)in toata Scriptura, sarbatoarea Azimilor este

legata intim de Paste, Nu poti "crede" in DornnulIsus ~i sa poti continua a trai ca inainte: .Hristos,Pastele nostru, a fost jertfit. De aceea ...luam partela sarbatoare.; cu azimile sinceritatii si aleadevarului" (1 Corinteni 5.7,8). Credinci~sul echemat sa arate printr-o viata despartita de rau c aapartine lui Hristos. Nu n'umai Pa~tele trebuiamincat cu azimi, ci azimile se rnin~au in toatasaptarnina care urrna, simbol al intregii vieti a celuirascumparat, Aluatul trebuia inlaturat din.Jiotarele" lui Israel: din viata personala de familie, ,din colectivitate. Pastele se va tine in locul pe care, ,"Dornnul 11va alege ca sa-Si aseze Numele acolo", ,insa sarbatoarea Azimilor era tinuta in case.Putem vedea aceasta sarbatoare sub un dubluaspect:a) Hristos, singurul fara aluat,b) umblarea despartita de pacat a celui rascum-parat.

a) Hristos, singurul jara aluatDe El, de umanitatea Lui si de viata Lui desa-virsita ne vorbesc azimile. Pav~l ne zice: ,,n-acunos-cut pacat" (2 Corinteni 5.21); Petru afirma: "El n-a

facut pacat" (1 Petru 2.22) ~i loan subliniaza: "inEI nu este pacat" (1 loan 3.5). In EI nu era nimicnedesavirsit, nimic care sa se abata de la voia luiDurnnezeu. Ce necesar este sa te hranesti cu unastfel de Hristos! De sapte ori, in i~stituireasarbatorii, in Exod 12.15-20 se repeta verbul a"minca",Dar aceasta viata desavirsita nu se poate separade moartea Sa si de tot devotamentul Lui fata deDurnnezeu. Ved~m lucrul acesta in Numeri 28.17-25: in fiecare zi a sarbatorii Azimilor, trebuia adusao ardere-de-tot cu darul de mincare, insotita de 0jertfa pentru pacat. 'b) Umblarea despiirtiti: de piicat a celui riiscum-piiratIn Hristos, eel credineios este fara aluat (1Corin-teni 5.7). Trebuie sa se vada acest lucru, nu umblindsa devenim sfinti, ci "cum se cuvine unor sfinti"(Efeseni 5.3). S~ se vada c a "am iesit din Egipt".1 Corinteni 5.7-8, ne da atit principiul umblariiindividuale, cit ~i eel al umblarii in adunare.


12/28

Aluatul, in orice forma ar fi, trebuie maturat.,,Aluatul eel vechi" e ceea ce umfla, inalta omul,ceea ce ramine in purtarea noastra dinainteaintoarcerii lui Durnnezeu. Firea cea pacatoasaramine in noi in aceasta lume: .Daca zicem can-avem pacat, ne inselam singuri" (1loan 1.8), darnoi trebuie sa veghem, prin puterea Duhului Sfint,ca roadele firii sa nu se manifeste.Prin "aluat de viclenie" (1 Corinteni 5.8)intelegem in special orice zicem rau despre altii,influent a stricatoare intr-o adunare, care seraspindeste repede, ii contamineaza pe ceilalti siface un mare rau, "Un aluat de rautate" e raul,nedreptatea pe care le facem altora.

In evanghelii, Dornnul lsus vorbeste de "aluatulfariseilor": orgoliul religios, individual sau colectiv("Iti multumesc ca nu sint ca ceilalti oameni"),fatarnicia. ,,Aluatul saducheilor" reprezinta necre-dinta, indoiala aruncata asupra Cuvintului luiDurnnezeu, rationalismul: ei nu credeau nici ininviere, nici in ingeri, nici in duhuri. ,,Aluatulirodienilor" insernna cautarea succesului in lume.Doar un pic din aceste aluaturi a facut sa dospeascatoata plamadeala, mai repede decit e de crezut.

Si noi sintern indemnati in mai multe rinduri deCuvint "sa ne curatim de orice intinaciune a carnii~i a duhului" (2 Corinteni 7.1), sa omorimmadularele noastre care sint pe pamint (Coloseni3.5), sa ne lepadam de minie, iutime, rautate,

defaimare, cuvinte rusinoase (Coloseni 3.8).Curatirea inseamna sa privim, imediat ce am con-stat at roade ale carnii, la Durnnezeu, sa-l martu-risim greselile ~isa le condamnam irnpreuna cu EI,regasind astfel bucuria partasiei Sale.Dar sa nu ne ocupam fara incetare de pacat, chiarpentru a-I judeca, ci sa cautam lucrurile de sus, sane indragostim de ele. Lenea e un mare pericolpentru credincios; daca avem timp liber, sa luarnseama sa nu-l lasarn pe vrajmas sa ne stricegindurile; sa cautam fata Dornnului, sa nu ne lipsimde studiul Cuvintului ~isa implinim ce ne pune infata,Sarbatoarea Azimilor raportata la umblareapractica a rascumparatilor este in oarecare masuralatura negativa a vietii crestine, Multumit doar cunegativul, ajungi la legalism: nu lua, nu gusta, nuatinge, nu te duce, nu citL. Gindul lui Durnnezeueste insa acela de a ne ocupa cu binele, cu Fiul Sau,cu lumina. Aceasta vom gasi insa in sarbatoareacelor dintii roade.


13/28

Snopul din cele dintii roade(Levitic 23.9-14; 1 Corinteni 15.20)

Pastele ~i sarbatoarea Azimilor puteau fi tinutein pustie; pentru a-I aduce Domnului snopul dincele.dintii roade, trebuiau sa intre ,)n tara". Pasteleera Je~fit. seara, la apusul soarelui, ~imincat noap-tea. Dimineata totul era terminat (Deuteronom16.6,7). Snopul din cele dintii roade era adus Dom-nului a doua zi dupa sabat, la inceputul unei noisaptamini. Evangheliile ne vorbesc de aceasta zinoua, ziua dintii a saptarninii, cind dis-de-dimineata, pe cind rasarea soarele, femeile cecautau pe Isus Cel rastignit au aflat ca inviase.a) H ris to s fn via tAcest snop din cele dintii roade ne vorbesteintr-adevar de Hristos inviat, pirga celor ado~ti

(1Corinteni 15.20). Snopul era .Jeganat" i'nainte~Domnului, ca pentru a fi prezentat sub toate aspec-tele. Ce minunata clipa cind Hristos inviat a fostinaltat in cer si a intrat in locurile sfinte obtinind, , ,o rascumparare vesnical Snopul era oferit Dom-nului "ca sa fiti placuti", EI a fost inviat pentruindreptatirea noastra, Pentru lume, Nazarineanul

era doar un oarecare Isus care a murit, dar pentruPavel, era "viu". Bobul de griu cazut pe pamint aml!rit si acum poarta multa roada.Invierea lui Hristos este un adevar central alevangheliei, este ratificarea infringerii vrajmasului,demonstratia publica a victoriei deja cucerita lacruce (Coloseni 2.15).Darul snopului era insotit de 0ardere-de-tot ~idedarul sau de mincare si, pentru prima data inLevitic, de 0 jertfa de bautura de Yin, simbol albucuriei ce insoteste invierea.,

b) V iata de fnviere a c e lu i c re d in c io sDoua lucruri deveneau posibile dupa ardereasnopului: 0hrana noua (Levitic 23.14) si secerisul(Deuteronom 16.9). "Pina cind poporul nu aducea darul celor dintiiroade, nu putea minca nici piine, nici spice prajitesau proaspete. In ziua invierii, Isus Se apropie decei doi ucenici din Emaus si le explica, din Scripturi,

lucrurile privitoare la El. Ce minunat ardea inimain ei, in ziua aceea! Ochii li s-au deschis si L-aurecunoscut: un Hristos care suferise si care avea saSe inalte in slava. Griul vechi al tarii (Iosua 5.10-12) ne vorbeste de Hristos in planurile lui Dum-nezeu; piinea, de umanitatea Sa desavisita, hranasufletelor noastre (loan 6); spicele prajite, desuferintele Sale (Levitic 2.14); spicele proaspete,


14/28

de invierea Sa.Dupa darul celor dintii roade, secerisul continuatimp de sapte saptarnini (Deuterono~ 16.9). Inloan 4.35 Isus le spune ucenicilor sa-si ridice ochiica sa vada cimpurils deja albe, gat a pentru seceris,Dar era necesara invierea Sa pentru ca, in cursul

veacurilor, sa fie adusi in hambarul ceresc snopiipentru care urma sa-Si dea in curind viata. Ce mailipseste azi pentru seceris? Dare nu ceea ce lipsea~i in timpul Domnului ... lucratorii? Care-i parteanoastra? Am stiut sa discemem in ce parte a lanuluidoreste Dornnul sa lucram? De ce fratele tauvirstnic care vizireaza adunarile dintr-un tinutdificil nu gaseste un frate tinar dispus sa-l conducain masina sa? De ce lipsesc tineri sau tinere (frati~i surori) care sa invete copiii de la scoala dumini-cala sau pe cei din afara? Citi bolnavi s-ar puteabucura auzind un rezumat sau primind 0 repro-ducere scrisa sau inregistrata a unei predici de laadunarel Cite adunari in care ar fi pretuita 0hranasimpla, ce vine din inima, care ar indrepta sufletelespre Domnul? Fratii tineri carora Dumnezeu leacorda acest har, sa aiba pe inima sa vorbeascadespre Isusl (Isaia I-a vazut slava - avea cam 20de ani - ~i a vorbit despre El).Romani 6.4-11 ne arata cum, fiind identificati cuHristos in asemanarea mortii Sale, vom fi la f~l siin asemanarea invierii lui. Astfel noi ne putemsocoti morti fata de pacat (latura negativa), dar vii

pentru Dumnezeu in Hristos Isus ~i sa umblam innoutatea vietii (latura pozitiva).Cum se realizeaza acest lucru? Nu numai stiindcu mintea, desi asa ceva e fundamental, c i dindu-nepe noi insine l~i Dumnezeu ca vii din morti(Romani 6.13). Coloseni 3.1,2 precizeaza: "dacaati fost inviati impreuna cu Hristos, cautati lucru-rile de sus... gindinti-va la cele de sus".Acest prim snop luat din cimp pentru a fi oferitlui Dumnezeu ne mai aminteste un principiu practicesential al Cuvintului. Pirga este pentru Dumnezeu.Sint trei feluri de ada. Se poate da "totul" ~iuniiau raspuns la 0 asemenea chemare, fie in privintatimpului lor sau a bunurilor materiale. Se pot da"resturile". Vail a~a fac cei mai multi, ca acela carevroia mai intii sa-si ingroape tat al, ca acela carevroia mai intii sa-si ia rarnas bun de la cei din casalui. Dar poti sa d~i lui Dumnezeu "pirga", sa-I daiLui mai intii; de aceasta se leaga multe fadaduinte.Proverbe 3.9,10: "Cinste~te pe Domnul eu averiletale si eu cele dintii roade din tot venitul tau: caciatun~i grinarele iti vor fi pline de belsug", Mate~6.33: "Cautati mai intii irnparatia lui Dumnezeu ~ldreptatea Lui si toate aceste lueruri vi se vor da pedeasupra". 1 I~parati 17: .Pregateste-mi intii mieo mica turta ~i adu-mi-o; pe urma sa faci ~ipentrutine ... Faina din oala nu va scadea si untdelemnuldin urcior nu va lipsi".Sa dam Domnului doar ramasitele timpului


15/28

nostru sau cea mai buna parte a zilei? Ora diminetiieste pentru rugaciuns ~i citirea Cuvintului? Da~aavem timp putin ne vom ruga mai intii, sau ne vomruga doar daca munca ne da ragaz? Ii vorn da doarpartea vietii care nu mai valoreaza prea mult sau Iivom sluji din inima inca din tinerete?Fie ca-n toate lucrurile EI sa aib~ primulloc!

Cincizecimea(Levitic 23.15-22; Numeri 28.26-31; Deuteronom 16.9-12)

Cincizecimea e sarbatoarea de la mijlocul celorsapte ~i rezultatul primelor trei. Intr-un sens,sarbatorile s-ar fi putut opri aici, daca Duhul luiDumnezeu n-ar fi avut in vedere restaurarea ul-terioara a lui Israel, simbolizata prin ultimele trei;de asemenea in viata credinciosului, restabilireasufleteasca este necesara,Cincizecimea sau sarbatoarea Saptaminilor eratinuta la 50 de zile dupa sarbatoarea celor dintiiroade. Ne putem gindi ca snopul era adus a doua zidupa sabatul care urma Pastele. Cincizecimea avealoc deci in prima jumatate a lunii a treia.Acest interval de 50 de zile este plin de invataturipentru noi. Intre inviere, inaltare ~i cob~rireaDuhului Stint, Domnul Si-a pregatit ucenicii pentruacest eveniment mare. Asta nu inseamna ca, pentrucredinciosul care a primit Evanghelia, trebuie satreaca un timp intre clipa cind a crezut in DomnulIsus ~i cea in care primeste Duhul Stint (Efeseni1.13), dar, in experienta duhovniceasca, invata-turile date de Domnul ucenicilor Sai au 0 mareinsernnatate pentru noi. Ei trebuiau sa invete sa


16/28

cunoasca un Hristos inviat. El i-a hranit la EmausA ,apoi pe tannu1lacului. In doua ri'nduri, In prima zia saptaminii, El S-a pre zentat ca centrul adunariilor. El i-a facut martori pentru El: la sfirsitul fiecareievanghelii ~i la inceputul Faptelor, sub formediferite repeta acelasi apel. In sfirsit, El a fost inaltar

in slava ~ide acum inainte gindurile lor IIvor cautasus, dragostea lor nu va mai fi orientata spreparnint, ci acolo unde Hristos este asezat la dreaptalui Dumnezeu. In camera de sus, uncle erau adunati,,ei staruiau in rugaciune cu un gind, Asa este pozitiacrestina care se alipeste nu de un Hristos mort nici, ,de un Hristos inviar, ci de un Hristos inaltat in slava.. ,~l care va reveru.Un dar de mincare nou trebuia adus in aceasta ziDomnului, nu un dar reprezentindu.j, pe Hristos, cidoua piini coapte cu aluat, simbol al Bisericii pepamint scoasa dintre iudei si neamuri. Aluatul desi, ,nu mai e activ, dainuie in piini; in schimb, e oferitun dar pentru pacat, dar pe care nu-l gasim, dinmotive serioase, cind era leganat in fata Domnului

snopul din cele dintii roade. Duhul Sfint nu scoatepacatul din noi. EI e puterea care ne elibereaza delegea pacatului: "Umblati prin Duhul si nu impliniti, ,pofta firii pacatoase" (Galateni 5.16). Camea pro-duce fapte (Galateni 5.19); Duhul Sfint, 0 roada.Deuteronom 16.9-12 ne arata simbolic efecteleprezentei Duhului Sfint. Primul este aducereadarurilor de bunavois la Domnul, date potrivit cu

binecuvintarea primita, Ce departe sintem de lege!Dumnezeu nu-i un despot care-si obliga supusii sase inchine in fata Lui; EI este un Tata ~i cautainchinatorii care.prin Isus, Ii aduc de bunavoie, dininima lor, ca recunostinta pentru fiecare bine-cuvintare, inchinare Numelui Sau. Apoi vinebucuria: "sa te bucuri in fata Domnului, Dum-nezeului tau"; aceasta bucurie e impartasita defamilie, de slujitori, de levit, de strain, de orfan ~ide vaduva in necazullor. Aceasta partasie a sfintilorprin Duhul Sfint este subliniata ~n Fapte, undegasim asa de des aratata bucuria. In sfirsit, "sa-tiaduci arinte ca ai fost rob": sa nu uitam' de und~am fost scosi, dar sa fim constienti de faptul ca numai sintern robi, ci fii. Duhul Sfint va produceascultarea, in supunerea fata de Cuvint: "sa pazestisi sa implinesti ri'nduielile acestea".A ,In Levitic 23 ne frapeaza locul mare pe care-Iocupa jertfele oferite fata de darul nou al celor douapiini. Gasim aici arderea-de-tot, darul de rnincare,jertfa de multumire, jertfa pentru pacat - toateaspectele diferite ale lui Hristos pe care primelecapitole din Levitic le-au dezvoltat in simbol.Adorarea crestina in perioada Bisericii (vezi loan4.23) este eel mai distins lucru din cite au pututoamenii sa-l aduca lui Dumnezeu pe pamint. Ceprivilegiu ca el sa fie adus prin Duhul Sfint, subcalauzirea Sa, nu dupa gindurile noastre, nu con-fonn unor sentimente sau traditii. 0 larga par-


17/28

ticipare activa a celor care aduc cosul lor la altar(Deuteronom 26) este dupa Cuvint, in libertateaDuhului, dar ~iin continua dependenta de E1.Cincizecimea este legata de seceris, In Exod23.16 ea este sarba toarea secerisul ui a'celor dintii,roade. Ce mare] inceput al secerisului pentru Dom-nul cind au fost aduse trei mii de suflete (Fapte2.41)! Acest seceris nu se termina cu formareaBisericii: "sa lasi nesecerate colturile cimpului tau~isa nu stringi ~erarnine de pe urma seceratorilor".~i altii vor fi adusi: rarnasita lui Israel 0 mare, , ,multime din necazul ce mare toti care vor, ,, ' ,recunoaste in inima lor pe Imparatul ~ivor participala binecuvintarile milenare.

Sa mai vedem citeva lucrari ale Duhului Stint inperioada noastra. In loan 14.26, va aminti toatelucrurile pe care Domnul Ie spusese ucenicilor(evangheliile). In loan 15.26, va marturisi despreDomnul; la fel si ucenicii (loan 15.27, FapteleApostolilor 1.8). Cind era pe pamint, Domnul nule-a putut spune totul, caci ei nu puteau purta totul(loan 16.12). Duhul, la venire ii va calauzi in totadevarul - epistolele care cornpleteaza, nu con-trazic evangheliile. Apoi "va va vesti lucrurileviitoare" (loan 16.13) - partile profetice din epis-tole ~iApocalipsa. Mai presus de toate, .El Ma vapre amari, pentru c a va lua din ce este al Meu si vava vesti" (loan 16.14). Duhul ni-L descopera peHristos in scrieri si-l face scump inimilor noastre.

In Romani 8 El elibereaza, este duh de infierecare ne face constienti de pozitia de fii ai Tatalui,mijloceste pentru noi. El locuieste in orice credin-cios al carui trup este templul Sau, El locuieste inadunare ~iprin El e constituit trupullui Hristos (1Corinteni 12.13). Duhul si Mireasa zic: "Vino!"Domnul mai zice c a va fi cu noi mereu: incer, incava slavi pe Acela care va fi centrul tuturor inimilor.Pina atunci sintem chemati sa umblam prinDuhul, sa fim calauziti, sa traim (Galateni 5), sa nerugam (Iuda), sa ne inchinam (Filipeni 3) prin E1.Sa fim atenti sa nu-L intristam (Efeseni 4.30) sausa-L stingem (1 Tesaloniceni 5.19). Ungerea Luiinvata (1 loan 2.27), ca arvuna a mostenirii ne dasinguranta si gustul bucuriei viitoare (Efeseni1.14), este pecetea Stapinului pe noi (Efeseni1.13), II primim prin credinta (Galateni 3.2,14) nuprin umblare. Sintern indemnati sa fim plini de Duh(Efeseni 5.18), dar intii sa fim goi de ce esteimpotriva Lui si, constienti de dragostea lui Dum-nezeu, sa-l aducem trupurile ca jertfa vie (Romani12.1; 6.13), lasindu-L astfel pe Domnul sa ia instapinire deplina ceea de deja Ii apartine, fiindcane-a cumparat cu un pret a~a de mare.


18/28

Sarbatoareu Trompetelor(Levitic 23.23-25)

Pastele se tinea in ziua a paisprezecea a primeiluni. Snopul din cele dintii roade era adus, probabil,a doua zi dupa sabatul care urma Pastelui. Cin-cizecimea, 50 de zile mai tirziu, avea Ioc deci inprima jumatate a celei de a treia luni. Urmeaza 0lunga intrerupere pina in luna a saptea, in care treisarbatori urmeaza rapid una dupa alta.Profetic, am vazut Biserica in cele doua piini dela Cincizecime, dar in Levitic 23.22 secerisul nu-imca terminat. Simbolic, Biserica a fost ~altata;ramine 0 binecuvintare pentru sarac (ramasita luiIsrael) si pentru strain (neamurile din necazul celmare). 'In luna a saptea, Dumnezeu I~i reialegaturile cu Israel, producind 0 trezire (Isaia 18)care trebuie sa duca mai departe la smerirea dinZaharia 12, pentru a putea, in sfirsit, sa introducapoporul in binecuvintarea milenara, a celor saptezile ale Corturilor. Astfel, profetic, a saptea lunaeste "sfir~itul" planului lui Dumnezeu, implinireacailor Sale.Aceasta sarbaroare are si pentru noi 0 aplicatie.Dupa ce ai fost adus la Domnul Isus ~i ti-ai pusincrederea in singele Sau care spala orice pacat,

dupa ce ai invatat sa urnbli despartit de rau innoutatea vietii, ai luat prin credinta binecuvintarileaduse de Duhul Sfint ... timpul, anii au trecut. Spiniidin pilda poate cresc ~iimpiedica saminta buna sase dezvolte. Putina lene aduce somnul, diferiteobisnuinte apar in viata noastra, 0 anumita plic-tiseala ne stapineste. E timpul deci ca Dumnezeu sane trezeasca. Sau poate nu-i un declin, ci doarfaptul ca Dumnezeu vrea sa ne fad sa progresarnduhovniceste.Indiferent de motiv, prin mijloacele cunoscute deEl, Dumnezeu ne trezeste prin trompeta CuvintuluiSau, pentru a ne aduce din nou in lumina. E singurasarbatoare care are loc in prima zi a lunii, la lunaplina (Psalmul 81.3). Incepe un nou ciclu, 0 nouareflectare a luminii lui Hristos..Desteapta-te, tu care dormi, scoala-te dintre ceimorti ~i Hristos va straluci peste tine" (Efeseni5.14). .Fiindca stiti in ce timp ne aflam; este ceasulsa va treziti din somn... Noaptea este foarteinaintata, se apropie ziua" (Romani 13.11,12).

Omul care doarme poate fi confundat cu un mort,dar el are inca viata si are nevoie doar sa fie trezit.,Ce atitudine va lua Dumnezeu? Nu de reprosuri,desi acestea ar fi justificate, c i .Hristos va stralucipeste tine".Trezirea poate fi individuals sau colectiva; saupentru Israel, mai tirziu, pentru a-I pregati saprimeasca pe Mesia. In general, cum se vede sub


19/28

Ezechia sau Iosia sau In timpul lui Zorobabel, luiEzra sau Neemia, trezirea incepe individual. Nu-iyorba de a-i critica pe altii sau marturia adunarii,ci de a te pocaii mai intii tu ~ide a te smeri, asa cumcere stare a lucrurilor in care esti amestecat(Neemia 1.7; Daniel 9.15). Ioel 2.12 precizeaza:"Dar chiar acum, zice Domnul, intoarceti-va laMine cu toata inima, cu post, cu plinset si cu bocet".Dad simtim 0 scadere a nivelului duhovnicesc indiferite adunari, 0 dare inapoi a evlaviei, sa neuitarn mai intii la greselile noastre ~ila starea caseinoastre. Cum starn cu citirea Cuvintului in familie?Dar citirea personals de dimineata? Atunci cindDumnezeu lucreaza clar la trezirea sufletelor increstinatate, raminem somnolenti? Desigur, sintexceptii fericite de persoane sau de adunari pentrucare Domnul da un har deosebit. Dar trebuie sa stimbine ca fara un duh de smerenie nu poate existatrezire nici in noi, nici in casele noastre, nici inmarturia colectiva.Orice trezire veritabila nu duce intii la bucurie,ci la intristare, la ziua Ispasirii, care urmeaza laciteva zile dupa sarbatoarea Trompetelor.

Ziua Ispasirt!(Levitic 23.26-32; Levitic 16)

Cind vedem mai adinc cit de mare a fost pretulplatit de Hristos ca sa srearga pacat~l di~ainte~ l~iDumnezeu, am facut primul pas spre innoirea vietu.Recunoscind ruina (Levitic 16.1) personals saucolectiva, ajungem sa pretuim mult mai bin~lucrarea lui Hristos ~i valabilitatea ei inaintea lUIDumnezeu.Fara sa examinam detaliile capitolului 16 dinLevitic, inima Leviticului, vom cauta sa aprofun-dam trei lucruri:a) pacatul,b) suferintele lui Hristos,c) capacul ispasirii.a) PiicatulVerdeturile amare ale Pastelui simbolizeazacainta s~fletului care incearca ~maradunea de a fiprovocat, prin pacatele sale, suferin~el~ lui.Hrist~s.In raport cu Cina, noi sintern chernati sa ne judecamsinguri. Dar aid este ceva mai adinc. Pentru Israel,lucrul aceata va fi in Zaharia 12.10-14, Isaia 53.


20/28

Pentru crestin este contemplarea suferintelor luiHristos cu sentimentul c a totul a fost implinit,vazind in acelasi timp ce a putut sa faca pacatul.Privind crucea, deseoperim gravitatea raului inochii lui Dumnezeu, increzindu- ne insa inacelasitimp in faptul ea El a primit darul. De mai multe oriin Levitic 23 si Levitie 16 se repeta: ,sa va smeriti, "sufletele". Psalmu151 ne arata aeest lueru la David.Nu am avut situatii in viata cind, in urma uneigreseli sau in urma actiunii puternice a Cuvintuluiaplicata prin Duhul asupra eonstiintei sa ne fie, "scirba de pacat mult mai mult ea inainte? Cit denepotrivit cu firea dumnezeiasca trebuie sa fiepacatul, daca a trebuit ea Hristos sa fie facut pacatpentru ea noi sa fim indreptatiti inaintea lui Dum-nezeu!

b) Suferintele lui HristosLeviticul 16 ne prezinta doua serii de jertfe:Aaron oferea pentru el si pentru casa lui un vitelpentru pacat ~i un berbee ea ardere-de-tot. Apoiofere a pentru popor doi tapi pentru pacat si unberbee pentru aderea-de-tot. Vedem in darul pentruAaron si casa lui, luerarea lui Hristos pentruBiserica, in timp ee jertfa pentru popor ne vorbestemai mult de insemnatatea erueii pentru Israel.Doi tapi erau oferiti pentru popor, tapul Azazel(adica izgonit sau ispasitor) era adus viu inaintea

Donmului, celalalt injunghiat,Pe capul tapului Azazel, preotul trebuia sa mar-turiseasca toate nelegiurile fiilor lui Israel ~i toatefaradelegile lor. Tapul era trimis in pustie ~ipurtaasupra lui toate nelegiuirile lor. El se ducea singurin tinutul nelocuit unde va muri sub judecata,Azazel, tapul care se duee, este simbol allui Hristoscare ia asupra lui greselile noastre, ispasindu-le subjudecata lui Dunmezeu. El e pedepsit in loculvinovatilor: ,Noi rataceam eu totii... Domnul a" ,facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra atuturor" (Isaia 53.6). El a purtat pacatele noastrein trupul Sau pe lemn. Dar pentru ca aceasta lucraresa devina valabila pentru noi, trebuie ca fiecaresa-si marturiseasca pacatele ~isa aeeepte ca pentruacele pacate El a trebuit sa moara.'[apul ca jertfa pentru pacat e~a injunghiat sisingele lui dus dincolo de perdea. In acel momentpreotul era singur (Levitic 16.17): nimeni nu puteaavea parte cu Hristos la implinirea lucrarii de ispa-sire de la cruce. Mingiietori, El n-a gasit; cind astrigat spre cer, n-a primit nici un raspuns. Tamiia,simbol al desavirsirilor lui Hristos, era pusa incadelnita pe focul ~ltarului ~inorul de fum se ridicain sanctuar: focul judecatii, toate suferintele cruciin-au facut decit sa arate mai bine desavirsireasufletului Sau: tot ce iesea din inima Sa cind a fost,pus sub judecata lui Dunmezeu: dragoste,supunere, incredere, a~a cum se vad indeosebi in


21/28

Psalmi, se malt au spre cer ca 0mireasma placuta(Psalmi 22;40;69; etc.).Daca singele ~i tamiia nu puteau fi prezentatedecit la altar, trupul victimei era ars afara dintabara: pielea, camea, baliga. Judecata lui Dum-nezeu a cazut in intregime asupra lui Hristos, cinda suferit dincolo de poarta, departe de Dumnezeu,lipsit de orice legatura cu poporul Sau, Nimic dinEI n-a fost crutat. Israel n-avea dreptul sa manincedintr-o asemenea jertfa. Noi, insa, avem (Evrei13.10,11). Noi avem partasie la 0 asemenealucrare.c) C a pa cu l i sp iis ir iiLa Paste, temelia mintuirii era singele pe usi.Dumnezeu vedea singele si crura poporul. In ziuaIspasirii, singele dus In Loeul Preasfint permiteamentinerea relatiilor Domnului eu poporul Sau,Dar singele viteilor si tapilor, cum ne spune epistolacatre Evrei, nu putea sa ridice pacatele. De fapt,sensul cuvintului ispasire InVechiul Testament estede a acoperi pacatele (Romani 3.25 va vorbi despretrecerea cu vederea a pacatelor facute mai inainte).Dar Hristos a venit eu propriul Sau singe, a intrato data pentru totdeauna In Locul Preasfint ~i aobtinut 0rascumparare vesnica.Capacul ispasirii, In loc sa fie scaunul judecatii,devenea astfellocul de intilnire allui Dumnezeu cu

eel credincios (Exod 25.22). Hristos este ispasireapentru pacatele noastre (1 loan 2.2), dar este ~icapacul ispasirii (Romani 3.25). Pacatul a fostispasit, Dumnezeu este slavit: EI este drept cind neiarta. Dumnezeu doreste sa mintuiasca, dar fiind Inacelasi timp drept, nu poate salva daca pedeapsanu-i suportata de altul.Evrei 9 si 10 arata valoarea lucrarii lui Hristos.Nu singele tapilor, ci singele Sau; nu un act deaducere aminte a pacatului, ci 0 rascumpararevesnica; nu arderi-de-tot ~ijertfe pentru pacat, cidarul trupului lui Isus Hristos; nu aceleasi jertferepetate mereu, care nu pot ridica niciodatapacatul ci 0 Jertfa desavirsita care S-a oferit sin-,gura: Hristos, care, oferind 0 singura jertfa pentrupacate, S-a asezat 0data pentru totdeauna la dreap-ta lui Dumnezeu.Care sint rezultatele? Printr-o singura jertfa afacut desavirsiti pentru totdeauna pe cei sfinti.Dumnezeu ntl-Si va mai aduce aminte de pacatelelor, nici de fa;adelegile lor. Ei au acum deplinalibertate sa intre in Locul Preasfint, in pace, curatitide 0constiinta rea, cu trupul spalat cu 0apa curata,,Ei se apropie nu din obligatie, ci fiindca doresc safie in Locul Preasfint irnpreuna eli Acela pe care-Liubesc, Marele lor Preot.Ziua Ispasiri nu se termina cujertfa pentru pacat,ci ajunge la arderea-de-tot (Levitic 16.24). DacaHristos a facut totul pentru noi, pentru a ne sterge


22/28

greselile ~i a ne aduce la Dumnezeu, scopul Sausuprem era slava lui Dumnezeu ~i implinirea voiiSale.Pacatul fiind ridicat, greselile marturisite, ier-tarea dobindita, arderea-de-tot oferita, drumul estedeschis pentru bucuria de la sarbatoarea Corturilor.

Sarbatoarea Corturilor(Levitic 23.33-43; Numeri 29.12-40; Deuteronom 16.13-17;1 fmpiirap. 8.2,65,66; Neemia 8.13-18; loan 7.2,10,37-39)

Aceasta sarbatoare, ca si cea a Azimilor, durasapte zile. Ea este simbol al mileniului si al bine-cuvintarii pamintesti a lui Israel, dar vorn vedea ~ice spune ea vietii crestinului. Umblarea cu Domnuleste intr-adevar dovedita prin despartirea de rau,despre care ne vorbeste sarbatoarea Azimilor, ~idebucuria partasiei cu El, prefigurata In cea a Cor-turilor.A saptea ~iultima sarbatoare a anului, ea incepeIn a cincisprezecea zi a luni a saptea, la scurt timpdupa cea a Trompetelor si a marii zi a Ispasirii,Secerisul si culesul viilor s-au terminat: era vremea,odihnei. Odihna final a , reprezentata In special prinziua a opta cu adunarea ei solernna, 0vom avea Incasa 'Iatalui, Dar, In a~teptare, noi avem prin DuhulStint, oaspete divin ~i arvuna a mostenirii, 0bucurie anticipata a acestui moment frumos;asezati in Hristos In locurile ceresti, anticipantinaltarea si slava.,


23/28

Ce insernna rinduiala sarbatorii pentru israeliti?In prima zi trebuiau sa ia fructe din pomii ceifrumosi, ramuri de palmieri ~i ramuri de copaciinfrunziti ~i de saleii de riu. Ei construiau colibe

(corturi) In care trebuiau apoi sa locuiasca saptezile, In odihna si bucuria tarii, dar si In amintireatraversarii pustiei, unde tirnp de patruzeci de ani,corturile parintilor lor fusesera ridicate sub arsitasoarelui.La sarbatoarea Corturilor, israelitul evlaviosirnbina amintirea poporului In mars cu cea a unuiDumnezeu credincios, care prin har avea ~iEIcortulLui In timpul calatoriei israelitilor, adevaratul cort,pina la sosirea In tara fagaduintei.La Paste se irnpletea totdeauna bucuria eliberariicu amintirea robiei din Egipt. La tenninarea sar-batorii, israelitii se intorceau In graba la corturilelor ~i acolo, timp de 0 saptamina mincau azimi. LaCincizecime, numele Domnului era centrul bucurieipoporului care II inconjura: era bucuria In com-uniune, realizata pentru noi prin prezenta DuhuluiStint. Dar la sarbatoarea Corturilor e bucuria pura,bucuria fara amestecatura, In timpul unui ciclucomplet de sapte zile. Exista chiar porunca de a tebucura: "Sa te bucuri la sarbatoarea aceasta, tu, fiultau si fiica ta, robul tau si roaba ta ~i levitul,strainul, orfanul si vaduva care vor fi In cetatile,

tale" (Deuteronom 16.14). Nimeni nu-i uitat;aspectele diferite ale vietii de zi cu zi sint lasate Inurma: nu se lucreaza, nu se sta singur, nu sintlacrirni. Totul, In orice participant, trebuie sa ex-prime bucuria. Ea singura I~iare loc In sarbatoare.Sarbatoare a amintirii si sarbatoare a bucuriei,sarbatoarea Corturilor era ~i a odihnei, prinimplinirea fagaduintelor: "caci Domnul Dumnezeultau te va binecuvinta In toate roadele tale si In totlucrul miinilor tale" (Deuteronom 16.15). lata dece ea nu putea fi sarbatorita decit dupa sosirea inCanaan. Muncile anului erau terminate: "dupa ceiti vei stringe roadele din arie si din tease"(Deuteron_?m 16.13), si nu numai din cimpul tau ~idin via taoIn arie, produsul secerisului fusese batut,in tease fusese adunat vinul bucuriei; se puteaatunci gusta din plin roada muncii terminate,Dar cum poti mentine acesta bucurie in cursulcelor sapte zile? Era stabilit de a prezenta in fiecarezi in fat a Domnului un dar de sapte vitei, doi, "berbeci, 14 miei, un tap ca jertfa pentru pacat(Numeri 29). Daca desavirsirea era aproaperealizata in ceea ce era de oferit cu bucurie si debunavoie lui Dumnezeu - 13 vitei - vedem totusi,o scadere In acest dar de bunavoie in cele sapte zile;la fel cei 14 miei, fara defect, expriminddesavirsirea lucrarii de rascumparare. Dar infiecare zi revenea ~ijertfa pentru pacat; noi n-amajuns Inca la desavarsirea starii vesnice.,


24/28

A opta zi, marea zi a siirbiiusniDupa cele sapte zile, sarbatoarea parea ter-minata; se parea c a viata paminteasca trebuia

reinceputa. Dar iata, in ziua a opta 0 adunaresolemna trebuia convocata; noi jertfe trebuiauoferite: era marea zi a sarbatorii,Poporul nu putea pricepe sensul adinc al acesteizile mari, prima dintr-o noua saptamina, Dar cemare tie pentru noi, care-i putem intelege sensul: inziua invierii, zi noua a unei saptamini care nu sesfirseste - "au inceput sa se inveseleasca" -sarbatoare a bucuriei la masa Tatalui, ziua uneimari adunari, care se prelungeste in viata vesnica,ziua in care locuinta lui Dumnezeu va ficu oamenii.

Siirbiitoarea Corturilor in cursul vremii

Sosit in Canaan, Israel a uitat repede ca a fost unpopor de calatori si straini, De fapt, nu gasim decitde trei ori sarbatoarea Corturilor sarbatorita con-form poruncii.Mai intii, in timpul lui Solomon, la dedicareatemplului, uneltele sfinte ~ichivotul sint impreunain casa lui Dumnezeu, care s-a umplut cu un nor:,,Acum, Doamne Dumnezeule, scoala-Te, vino la

locul Tau de odihna, Tu si chivotul maretiei Tale!"(2 Cronici 6.41). S-a terminat cu cortul calator. DarSolomon ~i imparatia sa a pacii n-au fost decit unesantion vremelnic al viitoarei imparatii a adeva-,ratului Fiu allui David.Sub Ezra, cu altarul reconstruit si inchinarearestabilita, sarbatoarea a fost din nou tinuta (Ezra3.4) ~i au fost oferite arderi-de-tot.Sub Neemia, 0 regasim tinuta de ramasitarevenita pe pamintul lui Israel. Care a fost motivul?Citirea atenta a cartii legii (Neemia 8.13,14): celectie pentru noi! Aceasta carte n-a fost citita ingraba, ci domol, cIar, facind sa se inteleaga ce secitea. Au ascultat cu atentie, s-au lasat invatati si, , ,apoi au trecut la fapte. Era ziua .Bibliei deschise".Sub Ezechia deja, era Cartea care readucepoporul sa sarbatoreasca Pastele a~a cum nu maifusese tinut din zilele lui Solomon (2 Cronici30.26). Tot citirea Cartii, in zilele imparatului Iosiacondusese poporul la sarbatorirea din nou aPastelor, a~a cum nu se mai facuse, "din zileleprorocului Samuel" (2 Cronici 35.18).Sub Neemia s-a citit chiar in luna a saptea si auvazut ca-i timpul sa tina sarbatoarea' Corturllor.Imediat fiecare a alergat la munte sa ia ramuri si,pe acoperis, in curte, in curtile casei lui Dumnezeu,pe terenul de la Poarta Apelor ~i pe locul de laPoarta lui Efraim s-au ridicat corturi in care aulocuit cu bucurie 0saptamina, "Din zilele lui Iosua,

fiullui Nun, pina in ziua aceasta, nu mai facusera


25/28

fiii lui Israel asa ceva. Si a fost foarte mare veselie",(Neernia 8.17).Dar nu erau nici vitei pentru arderi-de-tot, nicijertfe de oferit. Se recunostea neputinta ~islabiciunea; nu se puteau prezenta in fata Dom-nului cum se cuvenea, dar au rarnas in fata Lui si"s-a citit in cartea Legii lui Durnnezeu in fi~care zi,din cea dintii zi pina la cea din urma. In ziua a optaa fost 0 adunare de sarbatoare, dupa rinduiala"(Neernia 8.18,19).In Neernia, sarbatoarea Corturilor era ca 0 an-ticipare a invierii nationale viitoare. Evangheliile(Matei 21; Marcu 11; loan 12) prezinta sarba-toarea ca sugerata: ramuri erau presarate subpicioarele Dornnului cind Se apropia de cetate.Multimea II recunostea ca Fiul lui David siImp~ratul lui Israel. 'Dar adevarata sarbatoare ~Corturilor nu putea fi tinuta mai inainte ca Isussa-Si fi dat viata.Vasosi timpul (Zaharia 14) cind adevarata sarba-toare va fi tinuta in tara Canaan si cei mintuitidintre nearn'uri se yo; sui pentru ~ lua parte l~aceste sfinte si slavite solemnitati, Israel se vaodihni atunci ia umbra vitei sale s i a smochinului,sau ~i tot pamintul se va bucura sub dornniaPrintului pacii.

Ziua a opta - gustarea ceruluiIn asteptarea acestor vremuri fericite anuntate deprorocii poporului parnintesc, Biserica, poporceresc, n-are ceva din aceasta bucurie viitoare, princredinta, chiar de pe pamint?In loan 7, Dornnul Se suise in ascuns la sar-batoarea Corturilor, devenita sarbatoarea iudeilor,nu a Sa. Pentru el nu era vremea odihnei si a slavei.In pustie, chivotul insotise poporul in pelerinajulsau, asociindu-se la necazurile lui sau mergind,,lnaintea lor . .. un drum de trei zile, ca sa le cauteun loc de odihna" (Numeri 10.33). Fratii lui Isus ar

fi vrut ca El sa Se suie cu ei la sarbatoare. Dar Elvenise in har, Cuvintul devenit trup, sa locuiasca(sa-~i faca cortul in rnijlocul nostru). Mielul divinde Paste urea pentru jertfa sipentru El era inceputulunui "drum de trei zile", cind mergea sapregateascapentru ai Sai "un loc de odihna".A doua zi, ziua cea mare a sarbatorii, Isus Searata in public. El Se adreseaza atunci nu numaievreilor, ci tuturor: .Daca inseteaza cineva, sa vinala Mine ~i sa bea" (loan 7.37). In pustie, poporulputuse sa-~i potoleasca setea dintr-o stinca lovita,a carei apa, care nu secase niciodata, ii intretinuseviata: ,,0 stinca duhovniceasca ~i care venea dupaei; si stinca era Hristos" (1 Corinteni lOA). Daracum, ca ~isamariteanca, toti cei carora le era sete

se puteau apropia si, crezind in EI, sa primeasca apa


26/28

vietii de la Acela, unul singur, care putea s-o dea.f~ loan 4 exista 0 apa care tisneste In viata'" ,vesnica. Ea se intoarce in lauda catre lsus, care adat-o. Aici apa curge ca riuri de apa vie din inimacredinciosului care vrea sa-~ipotoleasca setea. Via-ta primita astfel de la EI, patrunsa pina in adinculsufletului, raspindeste urmari binecuvintata pentrualtii.Si Duhul Stint poate produce aceste roadebinecuvintare, urnplind pe rascumparat cu un Hris-tos inviat ~islavit: "va lua din ce este al Meu ~ivava vesti" (loan 16.15). Arvuna a mostenirii, EIprocura credinciosului gustul mai dinainte al

cerului, in asteptarea deplinei manifestari a slavei.Ca ~i slujitorul lui Avraam, care avea in minatoate bunurile stapinului sau, inima celui rascum-parat ia din Cel caruia Tatal I-a dar tot ce are, pinain clipa fntflnirii, cind ea va putea spune sotului: "EDomnul meu".

Concluzie(Numeri 28,29)

Fiecare sarbatoare era insotita de jertfe, cumvedem intre altele si in aceste doua capitole. Altfelzis fiecare etapa importanta a vietii duhovnicestieste legata de jertfa Domnului lsus: la Paste, laAzimi, la snopul din cele dintii roade, la Cinci-zecime, la Trompete, la Ispasire si la Corturi.fnseamna oare c a doar in ocaziile fnsemnate alevietii trebuie sa ne gindim la Domnul v lsus~fnceputul capitolului 28 ne da raspunsul: "Sa avetigrija sa-Mi aduceti la timpul stabi~it ~arul Meu,pfine~ Mea pentru jertfele Mele nust,~.1l.tee f~c,care lmi sint de un miros placut ... lata jertfa nus-tuita de foe pe care 0 yeti aduce Domnului: Infiecare zi cite doi miei de un an fara cusur, caardere-de~tot necurmata, Sa aduci un mieldimineata ~i celalalt miel seara". E yorba aici dearderea-de-tot necurmata insotita de darul demfncare ~i de jertfa sa de bautura. Astfel "timpulstabilit" pentru jertfa Domnului nu corespundeadoar marllor ocazii, ci in fiecare zi mirosul placutal arderi-de-tot urea inaintea Lui.Daca vom avea mai mult pe inima, in fiecare

dimineata si infiecare seara sa multumim lui Dum- este doar pentru marile sarbatori; ea trebuie sa fie


27/28

nezeu pentru darul Domnului Isus, vom contribuimuIt la mentinere"a starii de trezire ~i vom pastrabucuria partasiei. In fiecare dimineata sa ne gindimla Acela care S-a oferit; in fiecare seara sabinecuvintam pentru ca El a venit, pentru ca El S-adat.In toate diminetile si serile, mielul era oferit caardere-de-tot, In ziua sabatului, insa: "sa aducetidoi miei de un an fara cusur" cu darullor de mincar~~ijertfa lor de bautura, Aceasta era arderea-de-totpentru fiecare zi de sabat, in afara de arderea-de-totnecurmata, 0 zi pe saptamina, pentru noi prima zi,duminica, avem un sentiment mai profund, maideosebit pentru Domnul Isus care S-a oferit: doimi~i in plus fata de arderea-de-tot din fiecare zi.In sfirsit, .Ia inceputul lunilor voastre sa aduceti ca ardere-de-tot Domnului: doi vitei, un berbec si sapte miei de un an fara cusur" (Levitic 28.11); iataarderea-de-tot lunara. Aceste luni ale anului erauintr-o oarecare masura paralele cu desfasurareasarbatorilor. La fiecare luna noua trebuia adusa 0nom! jertfa, Intr-un sens, viata crestina trebuie safie 0 linie in ascensiune continua, dar prinslabiciunile ~i neputintele noastre, ~i ea are fazeleei. Umbre si lumini, caderi si refaceri declin si, '"reinnoire - la fiecare experienta asemanatoare nutrebuie sa ne gindim din nou la jertfa oferita lacruce? Amintirea lucrarii implinite la Golgota nu

infata ochilor inimilor noatre intoate zilele vietii,intoate saptaminile, in toate .Iunile".In cele doua capitole, accentuI este pus pe ar-derea-de-tot: Domnul Isus pentru Dumnezeu. Faraindoiala, ne gindim la ceea ce a facut El pentru noi;dar trebuie sa ne inaltam in gindurile noatre ~i savorbim Tatalui despre eel Preaiubit in care El Si-agasit toata placerea. Nu este aceasta 0 datorie acelor care se bucura de mostenire si au parte debinecuvintarile reprezentate prin fiecare sarba-toare?Vom merge astfel din zi in zi, din saptamina insaptamina, din luna in luna, din an inan spre ceade a opta zi vesnica in careInimile noastre, de harul Tau pline,

Vorfi locuintii doar pentru tine,Fe vesnicie,


28/28

Cuprinsul

Introducere 4Pastele 10Siirbiitoarea Azimilor 20Snopul din cele dintfi roade 24Cincizecimea 29Siirbiitoarea Trompetelor 34Ziua lspiisirii 37Siirbiitoarea Corturilor 43Concluzii 51

Andre Georges - Cele Sapte Sarbatori Ale Domnului

Documents

Transcript of Andre Georges - Cele Sapte Sarbatori Ale Domnului