1

1. Plămânii1.1. Generalități

- organe parenchimatoase pereche, situate de o parte și de alta a mediastinului în cavitatea toracică

Culoarea:- ciocolatie la plămânul care nu a respirat- roșu deschis la nou născut, după prima respirație- cenușiu la adult se fixează particulele de praf inspirate

Consistența:- buretoasă, elastică- din cauza aerului, la palpare se pot simți crepitații

Greutatea:- cel drept → 600 - 700 g- cel stâng → 500 - 600 g

Forma:- cel drept -> mai scurt și mai lat, din cauza împingerii în sus a diafragmei de către ficat- cel stâng ->mai lung și mai îngust, din cauza vârfului inimii orientat spre stânga

1.2. Configurația externă

- plămânul prezintă:2 fețe: costală + medială2 margini: anterioară + inferioară1 bază1 vârf

1. Fața costală a plămânului:- convexă- vine în raport cu coastele și spațiile intercostale

- la cadavru și la bolnavii cu emfizem pulmonar, coastele lasă șanțuri pe această față- la omul sănătos, șanțurile nu există din cauza elasticității plămânilor

tonusului mușchilor intercostali

2. Fața medială a plămânului:- concavă- are 2 părți:

a) partea vertebrală - situată posterior - vine în raport cu: vertebrele toracale

vasele intercostale posterioare lanțul simpatic toracal

b) partea mediastinală - situată anterior - vine în raport cu: organele din mediastin

- organele lasă la acest nivel șanțuri + impresiuni- unele dintre elementele acestor șanțuri sunt comune ambilor plămâni, altele sunt specifice

1.2.1. Elementele comune ambilor plămâni

2

1) IMPRESIUNEA CARDIACĂ - pe dreapta este lăsată de atriul drept + auriculul drept și mai puțin de ventriculul drept- pe stânga este lăsată mai de atriul stâng + ventriculul stâng

2) HILUL PULMONAR - este locul de unde intră și ies elementele pediculului pulmonar:

bronhia principală artera pulmonară 2 vene pulmonare vasele bronșice limfaticele nervii

- hilurile au formă diferită, iar ordinea dispunerii elementelor este diferită:

a. hilul drept - formă patrulateră - bronhia principală situată posterior + superior - artera pulmonară situată anterior + inferior de bronhia principală - vena pulmonară superioară situată anterior + inferior de artera pulmonară - vena pulmonară inferioară situată inferior de bronhia pulmonară - vasele bronșice situate posterior de bronhia principală - limfaticele și nervii situate printre celelalte elemente

b. hilul stâng - formă de rachetă de tenis - bronhia principală situată posterior + inferior - artera pulmonară situată posterior + superior de bronhia principală - venele pulmonare situate anterior de artera pulmonară și bronhia principală - vasele bronșice situate posterior de bronhia principală - limfaticele și nervii situate printre celelalte elemente

1.2.2. Elementele specifice fiecărui plămân

1. Pentru plămânul drept:- anterior de hil se găsește șanțul venei cave superioare

- șanțul se continuă spre vârful plămânului cu șanțul venei brahiocefalice drepte- posterior de șanțul v. brahiocefalice dr. se găsește șanțul trunchiului brahiocefalic

- superior de hil se află șanul crosei venei azygos- posterior de hil se află 2 șanțuri:

1) mai puțin adânc, anterior, lăsat de esofag2) mai adânc, posterior, lăsat de vena azygos

2. Pentru plămânul stâng:- superior de hil se află șanțul arcului aortei

- șanțul se continuă spre vârful plămânului cu șanțul arterei subclavii stângi- anterior de șanțul a. subclavii st. se găsește șanțul venei brahiocefalice stângi

- posterior de hil se află șanțul aortei descendente toracice

3. Baza plămânului:

3

= fața diafragmatică- prin intermediul diafragmei, vine în raport cu:

pe dreapta: cu lobul drept al ficatului pe stânga: cu lobul stâng al ficatului + stomacul + splina

4. Vârful plămânului:- depășește cu 1-2 cm planul aperturii toracice superioare- este acoperit de o parte a pleurei parietale = domul pleural

5. Marginea anterioară a plămânului:- separă anterior cele 2 fețe (costală + medială)- la plămânul stâng, în dreptul cartilajului costal 4, prezintă incizura cardiacă

- inferior de ea se găsește o lamă de țesut pulmonar = lingula plămânului

6. Marginea inferioară a plămânului:- separă inferior fața costală și cea diafragmatică

1.3. Proiecția plămânilor

- proiecția marginii anterioare a plămânului se suprapune cu proiecția recesului costo-mediastinal

- proiecția marginii inferioare a plămânului este asemănătoare cu a recesului costo-diafragmatic, dar este cu 2 coaste mai sus și se termină la capul coastei 11

2. Segmentația pulmonară

- pe suprafața plămânilor există niște șanțuri adânci (fisuri), care împart plămânii în lobi- lobii sunt alcătuiți din segmente- segmentul = unitatea anatomică, funcțională și clinică a plămânului

1) FISURA OBLICĂ - este comună ambilor plămâni - începe postero-superior de hil, apoi trece pe fața costală

- de acolo, are traiect oblic spre anterior și inferior

- intersectează marginea inferioară în apropierea extremității ei anterioare - se termină antero-inferior de hil

2) FISURA ORIZONTALĂ - apare numai la plămânul drept - începe la jumătatea fisurii oblice, pe fața costală

- de acolo, are traiect orizontal spre anterior

- intersectează marginea anterioară - se termină în hil

- plămânul drept este alcătuit din 3 lobi superior + mijlociu + inferior- plămânul stâng este alcătuit din 2 lobi superior + inferior

Segmentele plămânului drept:lobul superior - anterior

- posterior - apical

4

lobul mijlociu - lateral - medial

lobul inferior - apical superior - subapical subsuperior- bazal anterior- bazal posterior- bazal lateral- bazal medial

Segmentele plămânului stâng:lobul superior - apico-posterior

- anterior - lingular superior - lingular inferior

lobul inferior - apical superior - subapical subsuperior - bazal anterior - bazal posterior - bazal lateral - bazal medial (cardiac) - poate lipsi

3. Vascularizația nutritivă a plămânului3.1. Vascularizația

1. Aa. bronșice:- ramuri din aorta descendentă toracică- 2 pe stânga, 1 pe dreapta

- aa. de tip muscular, ce irigă pereții arborelui bronșic, până la bronhiola respiratorie- pot stabili anastomoze cu capilarele aa. pulmonare

2. Vv. bronșice:- au originea într-o rețea superficială și una profundă

rețeaua superficială - adună sângele de la pleură bronhiile extrapulmonare

rețeaua profundă - adună sângele de la pereții vaselor pulmonare bronhiile intrapulmonare lobare

- se varsă în sistemul vv. azygos (rareori pe dreapta în VCS și pe stânga în VBC st.)

3. Limfaticele:- formează un plex superficial și unul profund

plexul superficial - situat subpleural plexul profund - situat de-a lungul ramificațiilor bronhiilor, până la canalele alveolare

- alveolele nu au limfatice- plexurile drenează în gg. bronhopulmonari, iar aceștia în gg. traheobronșici și gg. traheali

5

3.2. Inervația

Simpatic - coarnele lat. ale măduvei T2 - T5

- fac sinapsă fie în gg. cervicali inf. și ajung la plămâni cu nn. cardiaci inf. fie în gg. toracali și ajung la plămâni cu n. X

Parasimpatic - n. X

- în hil, fibrele simpatice și parasimpatice formează în raport cu bronhiile un plex ant. și unul post.

Stimulare:- S bronhodilatație- PS bronhoconstricție + secreție

1

1. Articulațiile 1.1. Clasificarea articulațiilor - din punct de vedere al structurilor / mijloacelor de unire ale capetelor osoase: 1. fibroase (sinartroze) 2. cartilaginoase (amfiartroze) 3. sinoviale (diartroze) 1. SINARTROZELE: a) sindesmoze - membrane interosoase - ligamente - ex: art. acromio-claviculară b) suturi - plane s. internazală - scuamoase s. temporo-parietală - dințate s. interparietală - denticulate s. interparietală c) gomfoze - între dinte și alveola dentară 2. AMFIARTROZELE: a) sincondroze - oasele sunt unite prin cartilaj hialin - ex: art. manubro-sternală b) simfize - oasele sunt unite prin cartilaj fibros - ex: simfiza pubiană, discurile intervertebrale c) sinostoze - sincondroze și simfize devenite osoase în timp 3. DIARTROZELE: a) simple - sunt unite 2 oase b) complexe - sunt unite > 2 oase 1.2. Structura articulației sinoviale 1) Suprafețele osoase = fețele articulare = părțile osoase prin care 2 / > vin în contact - pot fi congruente sau incongruente - sunt acoperite de un cartilaj ce are grosimea d.p. cu presiunea exercitată asupra lui - cartilajele sunt lipsite de vase de sânge => hrănesc prin imbibiție din lichidul sinovial - leziunile cartilajelor sunt de obicei ireversibile - cartilajele articulare participă la completarea congruenței dintre capetele osoase - astfel, se împart în 3 categorii: 1. fibrocartilaje de mărire - depășesc suprafața osoasă => realizează un cadru articular 2. discurile intraarticulare - ex: art. temporo-mandibulară 3. meniscurile 2

6

7

2) Mijloacele de unire capsula articulară = membrana fibroasă care acoperă capetele osoase și conținutul articular - se inseră la marginile suprafețelor osoase - puternic inervată - mai groasă (gradul de mobilitate) / mai subțire - mai laxă / mai rigidă ligamentele - de 3 tipuri capsulare = îngroșări ale capsulei interosoase -> ligg. încrucișate la distanță mușchii din jur presiunea atmosferică - negativă => menține osul în articulație 3) Mijloacele de alunecare cartilajul articular - participă datorită suprafeței lui netede, lucioase membrana sinovială - acoperă capsula și se termină la marginile suprafețelor osoase - are vascularizație și inervație proprie - poate trimite prelungiri = burse (vilozități sinoviale) - participă la delimitarea cavității articulare = spațiul virtual ocupat de o peliculă fină de lichid sinovial - cavitatea poate deveni reală, ocupată cu puroi => piartroză sânge => hemartroză apă => hidrartoză lichidul sinovial = un transsudat - conține și detritusuri (resturi celulare) din celulele membranei sinoviale - 95% apă + 5% proteine, acid hialuronic = mucina 1.3. Mișcările în articulații - de 3 tipuri: conducere osoasă - forma suprafețelor osoase impune sensul și amplitudinea mișcării - ex: art. cotului conducere ligamentară - forma, grosimea capsulei și ligamentul articulației impun mișcarea - ex: art. șoldului conducere musculară - doar mușchii se opun amplitudinii mișcării - ex: art. umărului Axul mișcării: = linia imaginară în jurul căreia are loc un cuplu de mișcări - este transversal pentru flexie - extensie sagital abducție - adducție vertical rotație internă - externă - există și un ax de compromis, care se schimbă tot timpul - din acest punct de vedere, articulațiile se împart în: 3

8

1. uniaxiale trohleară - art. cotului trohoidă - art. atlanto-axoidiană 2. biaxiale în șa - art. trapez - baza metacarpianului I elipsoidală - art. radio-carpiană 3. triaxiale sfenoidale - art. umărului, art. șoldului