LP 15 ARTERA CORONAR Ă Artera coronar ă stâng ă STÂNG Ăwork.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL...

of 4 /4
Artera coronară stângă Origine- sinusul aortic stâng Traiect- între auriculul stâng şi trunchiul arterei pulmonare, apoi pătrunde în segmentul stâng al şanţului coronar de pe faţa sternocostală. Raporturi- anterioare cu trunchiul arterei pulmonare şi posterioare cu faţa anterioară a atriului stâng şi parţial cu urechiuşa stângă. Ramuri: -ramura interventriculară anterioară are un traiect descendent la nivelul şanţului interventricular anterior, având raporturi la stânga cu vena mare a inimii. Apoi încrucişează marginea dreaptă a cordului la nivelul incizurii vârfului inimii, terminându-se pe faţa diafragmatică cu artera apexiană posterioară. Această ramură vascularizează cca 30% din cord şi are ca teritoriu faţa sternocostală a ventriculului stâng şi partea din ventriculul drept din apropierea şanţului interventricular anterior. Ramura interventriculară anterioară dă următoarele ramuri: ramuri ventriculare anterioare drepte (1-2) (primul ram este artera infundibulară stângă sau artera conului stângă), artere ventriculare stângi anterioare ( artera diagonală a ventriculului stâng ), ramuri septale anterioare, artera apexiană posterioară (care dă ramuri septale posterioare). -ramura circumflexă continuă traiectul arterei coronare stângi acoperită de auriculul stâng, străbate şanţul coronar până la nivelul feţei diafragmatice, în apropierea şanţului interventricular posterior şi se termină la crucea inimii. Ramura circumflexă dă ramuri atriale şi ramuri ventriculare. Ramurile atriale se împart în trei grupuri: anterior, lateral şi posterior. Din grupul anterior se poate desprinde artera nodulului sinoatrial (35%), din cel posterior artera nodulului atrio-ventricular (20%) şi din cel lateral artera marginii stângi. Ramurile ventriculare sunt anterioare, posterioare şi o arteră a marginii stângi. În 10% din cazuri ramura circumflexă se termină în şanţul interventricular posterior cu artera interventriculară posterioară stângă care poate fi dublă sau triplă. Teritoriu. Artera coronară stângă vascularizează cel mai frecvent 60- 80% din inimă. Teritoriul său de vascularizaţie este: atriul şi ventriculul stâng, cea mai mare parte a ventriculului stâng şi partea adiacentă şanţului interventricular anterior din ventriculul drept, muşchiul papilar anterior al ventriculului drept, 2-3 anterioare ale septului interventricular, ramura dreaptă şi parţial cea stângă a fasciculului Hiss. Graniţa dintre teritoriile celor două artere coronare este dată de o linie ce trece la jumătatea conului pulmoar, la 1 cm la dreapta şanţului interventricular, încrucişează la jumătate şanţul interventricular posterior, atinge jumătatea stângă a segmentului posterior al şanţului coronar şi se termină la stânga şanţului interatrial. LP 15 ARTERA CORONARĂ STÂNGĂ Artera coronară stângă A.Faţa sternocostală: 1. artera coronară dreaptă; 2. ramura interventriculară anterioară a arterei coronare stângi; 3. artera circumflexă; 4. artera coronară stângă; B.Baza inimii şi faţa diafragmatică: 1. artera circumflexă; 2. artera coronară dreaptă; 3. ramura interventriculară posterioară; 4. artera apexiană posterioară;

Embed Size (px)

Transcript of LP 15 ARTERA CORONAR Ă Artera coronar ă stâng ă STÂNG Ăwork.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL...

  • Artera coronar stng Origine- sinusul aortic stng Traiect- ntre auriculul stng i trunchiul arterei pulmonare, apoi ptrunde n segmentul stng al anului coronar de pe faa sternocostal. Raporturi- anterioare cu trunchiul arterei pulmonare i posterioare cu faa anterioar a atriului stng i parial cu urechiua stng. Ramuri: -ramura interventricular anterioar are un traiect descendent la nivelul anului interventricular anterior, avnd raporturi la stnga cu vena mare a inimii. Apoi ncrucieaz marginea dreapt a cordului la nivelul incizurii vrfului inimii, terminndu-se pe faa diafragmatic cu artera apexian posterioar. Aceast ramur vascularizeaz cca 30% din cord i are ca teritoriu faa sternocostal a ventriculului stng i partea din ventriculul drept din apropierea anului interventricular anterior. Ramura interventricular anterioar d urmtoarele ramuri: ramuri ventriculare anterioare drepte (1-2) (primul ram este artera infundibular stng sau artera conului stng), artere ventriculare stngi anterioare ( artera diagonal a ventriculului stng ), ramuri septale anterioare, artera apexian posterioar (care d ramuri septale posterioare). -ramura circumflex continu traiectul arterei coronare stngi acoperit de auriculul stng, strbate anul coronar pn la nivelul feei diafragmatice, n apropierea anului interventricular posterior i se termin la crucea inimii. Ramura circumflex d ramuri atriale i ramuri ventriculare. Ramurile atriale se mpart n trei grupuri: anterior, lateral i posterior. Din grupul anterior se poate desprinde artera nodulului sinoatrial (35%), din cel posterior artera nodulului atrio-ventricular (20%) i din cel lateral artera marginii stngi. Ramurile ventriculare sunt anterioare, posterioare i o arter a marginii stngi. n 10% din cazuri ramura circumflex se termin n anul interventricular posterior cu artera interventricular posterioar stng care poate fi dubl sau tripl. Teritoriu. Artera coronar stng vascularizeaz cel mai frecvent 60- 80% din inim. Teritoriul su de vascularizaie este: atriul i ventriculul stng, cea mai mare parte a ventriculului stng i partea adiacent anului interventricular anterior din ventriculul drept, muchiul papilar anterior al ventriculului drept, 2-3 anterioare ale septului interventricular, ramura dreapt i parial cea stng a fasciculului Hiss. Grania dintre teritoriile celor dou artere coronare este dat de o linie ce trece la jumtatea conului pulmoar, la 1 cm la dreapta anului interventricular, ncrucieaz la jumtate anul interventricular posterior, atinge jumtatea stng a segmentului posterior al anului coronar i se termin la stnga anului interatrial.

    LP 15 ARTERA CORONAR STNG

    Artera coronar stng A.Faa sternocostal: 1. artera coronar dreapt; 2. ramura interventricular anterioar a arterei coronare stngi; 3. artera circumflex; 4. artera coronar stng; B.Baza inimii i faa diafragmatic: 1. artera circumflex; 2. artera coronar dreapt; 3. ramura interventricular posterioar; 4. artera apexian posterioar;

  • Artera coronar dreapt Origine- sinusul aortic drept Traiect- descendent, anterior, inferior i la dreapta, strbtnd faa anterioar a atriului drept, partea dreapt a anului coronar i anul interventricular posterior pn n apropierea apexului inimii. Artera prezint trei segmente: atrio- ventricular anterior (care se ntinde pn la marginea dreapt a inimii), atrioventricular posterior (pn la anul interventricular posterior) i interventricular posterior. Raporturi- iniial are raport anterior i la stnga cu marginea dreapt a trunchiului arterei pulmonare i posterior i la dreapta cu faa superioar a atriului drept. Strbate jumtatea dreapt a anului coronar, trecnd apoi n anul interrventricular posterior unde se continu cu artera interventricular posterioar care are raporturi cu vena mijlocie a inimii. Mod de terminare- la nivelul crucii inimii (60 % n stnga acesteia), pe marginea dreapt (10%), ntre marginea dreapt i crucea inimii (10%), la marginea stng (20%). Ramuri: -ramurile atriale- se mpart n trei grupuri: anterior, lateral i posterior. Din grupul anterior se desprinde artera nodulului sinoatrial (50- 60%), din grupul lateral artera atrial a marginii drepte. -ramurile ventriculare- sunt: artera conului dreapt (care se anastomozeaz cu o ramur similar din ramura interventricular anterioar i formeaz inelul lui Vieussens), ramurile ventriculare anterioare (din care se desprinde i artera ventricular marginal dreapt), ramuri ventriculare posterioare ( artera diagonal posterioar a ventriculului drept) i artera interventricular posterioar (unic n 70% din cazuri; ea vascularizaz faa diafragmatic a ventriculului stng, 1-3 postero- inferior a septului interventricular, fasciculul Hiss i o parte din ramura stng a fasciculului Hiss). Din aceast arter se desprind ramuri septale care ptrund n septul interventricular. Prima dintre aceste artere septale este artera septal posterioar mare care vascularizeaz n 80% din cazuri nodulul atrio- ventricular. De asemenea ramurile ventriculare dau ramuri recurente atrio- ventriculare care ajung la atrii. Alte ramuri ventriculare ajung s vascularizeze muchii papilari inferiori i septali ai ventriculului drept i muchiul papilar posterior al ventriculului stng. Teritoriu. Artera coronar dreapt vascularizeaz atriul i auriculul drept, septul interatrial, marea parte a ventriculului drept i poriunea adiacent anului interventricular posterior al ventriculului stng, treimea posterioar a septului interventricular, nodulul sinoatrial, nodulul atrioventricular, fasciculul Hiss, ramul drept i parial ramul stng al fasciculului, muchii papilari posteriori i septali ai valvei tricuspide, parial muchiul papilar anterior al ventriculului drept i muchiul papilar posterior al ventriculului stng.

    ARTERA CORONAR DREAPT

    Artera coronar dreapt A.Faa sternocostal: 1. artera coronar dreapt; 2. ramura interventricular anterioar a arterei coronare stngi; 3. artera circumflex; 4. artera coronar stng; B.Baza inimii i faa diafragmatic: 1. artera circumflex; 2. artera coronar dreapt; 3. ramura interventricular posterioar; 4. artera apexian posterioar;

  • Venele inimii Venele inimii sunt reprezentate de un sistem venos n care principalul colector este sinusul coronar, care are ca aflueni vena mare a inimii, vena oblic a atriului stng, vena posterioar a ventriculului stng, vena mijlocie a inimii, vena mic a inimii. Sinusul coronar: Origine- continu vena mare a inimii, limita dintre cele dou fiind valvula lui Vieussens de la nivelul peretelui anterior. Traiect- n partea stng a prii posterioare a anului coronar. Se termin la nivelul peretelui inferior al atriului drept printr-un orificiu circular care prezint valvula Thebesius. Vena mare a inimii are originea n anul interventricular anterior n apropierea vrfului inimii. Strbate anul interventricular anterior la dreapta ramurii interventriculare anterioare a arterei coronare stngi. Apoi trece n partea stng a anului coronar, superior de ramura circumflex i apoi n anul coronar posterior se continu cu sinusul coronar. Vena mare a inimii primete ramuri de la septul interventricular, peretele anterior al ventriculului drept, pereii anterior i stng ai ventriculului stng i de la atriul stng. Vena oblic a atriului stng- se afl n apropierea ostiilor venelor pulmonare stngi i coboar pe peretele posterior al atriului stng. Vena posterioar a ventriculului stng- se afl pe faa diafragmatic a ventriculului stng. Vena mijlocie (medie) a inimii-se afl n anul interventricular posterior i se anastomozeaz la vrful inimii cu vena mare. Dreneaz sngele de la feele diafragmatice ale ambilor ventriculi. Vena mic a inimii are originea pe faa sternocostal aproape de marginea dreapt i ajunge de-a lungul marginii drepte n anul coronar. Se poate vrsa n sinusul coronar sau direct n atriul drept. * 40% din snge este drenat prin venele anterioare i venele mici direct n cavitile inimii. Venele anterioare au originea n peretele anterior al ventriculului drept n apropierea marginii drepte , ncrucieaz anul coronar i se vars n atriul drept prin foramine. Venele mici se formeaz n grosimea miocardului atriilor, ventriculelor (mai ales drept) i se vars n caviti prin foraminule.

    VENELE INIMII

    Venele inimii A.Faa sternocostal: 1. vena mic a inimii; 2. vena mare a inimii; 3. artera coronar dreapt; 4. ramura interventricular anterioar; B. Baza inimii i faa diafragmatic: 1. vena mare a inimii; 2. sinusul coronar; 3. vena lui Marshall; 4. vena mijlocie a inimii; 5. vena mic a inimii;

  • Pericardul fibros Definiie. Pericardul este un sac sidefiu, rezistent, avnd forma unui trunchi de piramid a carei baz mare se inser pe diafragm iar baza mic se continu cu adventicea vaselor mari de la baza cordului. Configuraie extern i raporturi: - faa anterioar este acoperit de franjuri grsoase i vine n raport cu peretele toracic, recesurile cotomediastinale, marginile anterioare ale plmnilor i timusul. - faa posterioar are raporturi cu esofagul, nervii vagi, bronhiile principale, aorta descendent, ligamentul pulmonar, veretbrele T3- T8. - faa lateral are raporturi cu pleura mediastinal, nervii frenici i vasele pericardo-frenice. -baza pericardului este fixat intim de diafragm doar n partea anterioar, posterior interpunndu-se un strat de esut conjunctiv lax. Zona de aderen de la acest nivel are o form triunghiular cu baza anterioar i vrful posterior. - baza mic are raporturi superior de bifurcaia arterei pulmonare pe care o mascheaz urcnd apoi pe versantul stng al originii trunchiului brahiocefalic constituind i punctul superior al pericardului fibros. Baza mic a pericardului vine n raport cu bifurcaia traheei , cu poriunea orizontal a crosei aortei i a venei brahiocefalice stngi. Mijloacele de fixare ale pericardului fibros cu organele vecine i cu pereii toracelui sunt att sistemul ligamentar ct i conexiunile pericardului cu vasele mari. Sistemul ligamentar este compus din: ligamentele freno-pericardice, ligamentele sterno-pericardice superior i inferior i ligamentele vertebro-pericardice Pericardul seros Definiie. Pericardul seros este format din dou foie visceral i parietal, care se continu una cu cealalt dup dou linii de reflexie (una la nivelul pediculului venos i cealalt la nivelul pediculului arterial) care delimiteaz superior cavitatea pericardic (spaiu virtual cuprins ntre cele dou foie). Lamele (foiele) pericardului seros sunt foia parietal (care ader intim la pericardul fibros) i foia visceral (numit i epicard care acoper cordul cu excepia mezocardului i care se prelungete n jurul pediculilor venos i arterial). Liniile de reflexie ale pericardului seros formeaz adevrate teci n jurul pediculilor arterial i venos ai cordulului: -teaca arterial- nconjur complet trunchiul arterei pulmonare i aorta ascendent. -teaca venoas este un manon seros ce nconjur cei doi pediculi venoi. Cavitatea pericardic este un spaiu virtual cuprins ntre foiele pericardului seros (ntre foiele visceral i parietal a pericardului seros). Acest spaiu conine o cantitate mic de lichid care are rol n meninerea mobilitii cordului n interiorul sacului. Cavitatea pericardic prezint dou spaii: marea cavitate pericardic (care corespunde feelor sternocostal, diafragmatic i pulmonar a cordului) i diverticulii as fundurile de sac ale acestei caviti ( prelungiri situate posterior care se insinueaz ntre pediculii venoi i arteriali. -Sinusul transvers al pericardului (Theile) are forma unui tunel situat posterior de pediculul arterial al cordului. Este delimitat anterior de faa posterioar a aortei ascendente i a trunchiului arterei pulmonare, posterior de faa anterioar a atriului drept, superior de artera pulmonar dreapt, inferior de unghiul diedru dintre pediculul arterial i peretele anterior al atriului stng. -Sinusul oblic al pericardului (fundul de sac Haller) este cel mai voluminos reces al pericardului, aezat ntre pediculii venoi ai cordului (drept i stng), unii prin mezoul inimii- mezocardul. Sinusul oblic este situat pe faa posterioar a atriului stng, ntre vene!e pulmonare drepte i stngi i se deschide inferior n cavitatea pericardic ntre vena cav inferioar i vena pulmonar inferioar stng ( vena cav inferioar nu particip la delimitarea sinusului oblic al pericardului Haller) *se ptrunde n sinus ntre diafragm i faa diafragmatic a cordului.

    PERICARDUL

    Pericardul seros 1. recesul pulmonar stng inferior; 2. sinusul oblic al pericardului; 3. recesul pulmonar drept inferior; 4. recesul pulmonar drept superior; 5. sinusul transvers al pericardului; 6. vena cav inferioar; 7. vena pulmonar dreapt inferioar; 8. vena pulmonar dreapt superioar; 9. vena cav superioar; 10. trunchiul arterei pulmonare; 11. aorta ascendent; 12. vena pulmonar stng superioar; 13. vena pulmonar stng inferioar;