Analiza tematică

Anca MUSTEA ancamustea@uvvg.ro

Contextualizare

• Analiza tematică este o metodă de analiză a datelor în cadrul unei cercetări calitative

Structura unei cercetări calitative

• Întrebarea cercetării

• Documentarea

• Planificarea cercetării

• Adunarea datelor

• Analiza datelor

• Realizarea raportului de cercetare

Modalități de adunare a datelor în cercetarea calitativă

• Interviu

• Întrebări cu răspunsuri deschise

• Studiul materialelor produse de client/ pacient

• Etc

Tipul datelor în analiza calitativă

Majoritatea datelor întâlnite în cercetarea calitativă:

• au formă de text,

• sunt slab structurate și

• sunt voluminoase

Analiza datelor în cercetarea calitativă

• Analiza calitativă a datelor se poate desfașura pentru un singur caz (un număr redus de cazuri) sau comparativ, pe mai multe cazuri

• Analiza calitativă este o procedură inductivă care implică următoarele trei procese interrelaționate:1. Identificarea semnificației (sensului)

2. Categorizarea

3. Integrarea

Analiza datelor în cercetarea calitativă

• Diferite orientări (paradigme) calitative folosesc diferite metode de analiză a datelor și folosesc un vocabular diferit pentru a descrie proceduri similare

• În funcție de orientarea calitativă și scopul cercetării, analiza datelor poate să se realizeze – la nivel descriptiv sau – la nivel interpretativ (încearcă să treacă dincolo

de ceea ce descriu datele)

Analiza datelor în cercetarea calitativă

• În toate etapele realizării unei cercetări calitative este necesară FLEXIBILITATEA, inclusiv în faza de analiză a datelor.

• Pentru a păstra rigurozitatea în cercetare este foarte important ca toate elementele și procedurile cercetării calitative să fie explicit prezentate.

Analiza datelor în cercetarea calitativă

• În studierea unui singur caz cercetătorul se va concentra pe înțelegerea semnificației pe care o au situațiile individuale. Nivelul de interpretare poate fi minim, accentul punându-se pe organizarea cronologică a narațiunii.

• În compararea mai multor cazuri accentul se va pune pe identificarea temelor comune referitoare la fenomenul studiat.

Analiza tematică - definire

• Analiza tematică este o metodă de identificare, analizare și raportare a patternurilor (temelor) care apar într-un set de date.

• Flexibilitatea analizei tematice ca metodă de analiză a datelor calitative constă în faptul că nu presupune un anumit angajament teoretic. Teoria pe care se bazează un anumit studiu trebuie specificată.

Tema• O temă captează un aspect important surprins de

date, care este relevant pentru a răspunde întrebării cercetării, și care poate fi surprins printr-un pattern/ tipar.

• Deoarece nu există o rețetă stabilă în legătură cu cât de frecvent trebuie să fie un conținut ca să fie considerat temă, este necesară judecata cercetătorului pentru a determina ce este (care este) o temă.

• Nu există o metodă bună sau rea pentru a stabili prevalența, important este să fii consecvent în utilizarea unei metode.

Tipuri de analiză tematică

• Analiza tematică inductivă – temele identificate sunt strâns legate de datele propriu zise (text).

• În cadrul analizei tematice inductive codificăm datele fără a încerca să le potrivim cu un cadrul conceptual preexistent sau cu așteptările sau preconcepțiile cercetătorului.

• Cercetătorul nu poate ignora orice cadru teoretic.

Tipuri de analiză tematică

• Analiza tematică deductivă (teoretică) – temele se bazează pe un model teoretic.

• Identificarea temelor se bazează pe un cadru conceptual/ teoretic existent.

• Prin urmare, această formă de analiză tematică oferă o descriere mai puțin bogată a datelor, dar o analiză mai aprofundată a unor aspecte ale datelor.

Pașii realizării analizei tematice

1. Familiarizarea cu datele

2. Generarea codurilor inițiale

3. Căutarea temelor

4. Revizuirea temelor

5. Numirea și definirea temelor

6. Redactarea raportului

Familiarizarea cu datele

• Transcrierea datelor, dacă acestea sunt sub forma unei înregistrări verbale

• Citirea și recitirea datelor într-o manieră activă

• Notarea ideilor inițiale

Generarea codurilor inițiale• Această fază începe după familiarizarea cu

textul și după ce există o listă cu ideile inițiale

• Presupune generarea sistematică a codurilor pentru întreg materialul

• Codurile identifică o anumită trăsătură/ idee a datelor (conținut semantic sau latent) care sunt interesante pentru cercetător în raport cu întrebarea cercetării

• Codurile se referă la cea mai elementară unitate a datelor (de ex. propoziția)

Căutarea temelor

• Presupune gruparea codurilor pe teme potențiale

• Codurile sunt analizate pentru a se vedea cum pot fi combinate în teme mai largi

• Se pot identifica teme și subteme

• Se poate utiliza o reprezentare grafică sub formă de hartă conceptuală

Revizuirea temelor• Presupune rafinarea temelor generate inițial• La o analiză mai atentă se poate constata că unele

teme sunt părți ale altor teme, în timp ce avem teme prea cuprinzătoare, care se pot fragmenta

• Analizarea temelor se face atât în funcție de date și de codurile inițiale, cât și în funcție de întrebarea cercetării și modul în care sunt relaționate între ele

• Scopul acestei faze:

1. De a vedea dacă temele sunt bune în raport cu datele

2. De a codifica date care nu au fost incluse în cadrul temelor la faza anterioară

Numirea și definirea temelor

• Presupune identificarea „esenței” fiecărei teme și determinarea aspectelor pe care le surprinde/ captează fiecare temă

• Pentru fiecare temă se realizează o analiză detaliată, care se redactează

• Este necesar să se ia în considerare fiecare temă separat și apoi în relație unele cu altele

Redactarea raportului = relatarea poveștii

• Redactarea raportului presupune a relata complicata poveste a datelor într-un mod în care să convingă cititorul de meritul și validitatea analizei realizate

• Este important ca analiza să ofere o poveste concisă, coerentă, logică, fără repetiții inutile și interesantă

• În spunerea poveștii trebuiesc integrate extrase de text, care ilustează cât mai bine ideile susținute

Bibliografie și exemplificareBibliografie obligatorie:• Note curs• Braun, V.; Clarke, V. (2006). Using thematic analysis in

psychology. Qualitative Research in Psychology, vol. 3, pp. 77-101.

Bibliografie suplimentară:• Barker, C.; Pistrang, N.; Elliott, R. (2002). Research

methods in clinical psychology, New Jersey: John Wiley & Sons

Exemple de analiză tematică:• http://www.ejst.tuiasi.ro/Files/20/53-66Negru&Mustea.pdf