ANALIZA SWOT A METODELOR

INTERACTIVE

Modulul A

Abilitare curriculară

Puncte tari Asigură fiecărui elev oportunităţi de

dezvoltare în funcţie de posibilităţile proprii; Elevul este subiect al actului didactic, nu

rămâne un simplu participant la învăţare; Metodele interactive fac apel la operaţiile

gândirii, încurajează iniţiativa proprie, creativitatea, formează gândirea critică şi autocritica;

Elevii au posibilitatea să folosească experienţa de viaţă proprie;

Transferul de cunoştinţe de la o disciplină la alta se face cu uşurinţă, asigurând aplicarea acestora în contexte variate;

Dezvoltă capacitatea de muncă independentă, în echipe şi apelează la învăţarea prin colaborare;

Facilitează comunicarea elev-elev, elev-cadrul didactic;

Rolul de coordonator şi de mediator revine tot cadrului didactic;

Asigură un caracter de noutate şi o mai mare atractivitate lecţiei.

Puncte slabe Metodele interactive nu se pretează a fi

folosite la toate disciplinele de învăţământ; Sunt greu de aplicat, în special la clasa I,

ţinând cont de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor;

Când sunt aplicate, cadrul didactic îşi asumă riscul unor nereuşite, mai ales la primele încercări;

Apar şi situaţii de pierderi temporale, în cazul unor reorganizări ale colectivului de elevi în echipe sau in perechi;

Sunt costisitoare, presupunând utilizarea diverselor materiale;

Pot apărea conflicte între elevi, aparentă dezordine în clasă;

Nu se poate realiza o evaluare clară a elevilor, urmată de notare;

Nu sunt implicaţi toţi elevii, mai ales în cazul organizării colectivului în echipe.

Oportunităţi Societatea competitivă care necesită abilităţi

de comunicare, argumentare, spirit competitiv, toleranţă, adaptabilitate, lucru în echipă;

Cerinţele pieţii muncii  faţă de noul angajat: spirit de initiativă, bune capacităţi de organizare, de lucru în echipă, de interacţionare cu membrii grupului;

Necesitatea schimbării modului de abordare a relaţiei dintre elev şi cadrul didactic;

Alinierea ţării noastre la U.E. şi, implicit, la nivelul şi cerinţele învăţământului european;

Cresterea nivelului cultural al familiilor elevilor; Dotarea şcolilor cu material didactic actual; Posibilitatea încheierii de parteneriate între şcoală şi

instituţii culturale, ONG-uri etc. Posibilitatea dezvoltării competenţelor dobândite prin

învăţarea interactivă în afara şcolii, prin acţiuni comunitare şi de voluntariat;

Reforma curriculară în sprijinul strategiilor interactive; Posibilităţi multiple de informare, de documentare,

schimburi de experienţă pentru cadrele didactice etc. Perfecţionarea cadrelor didactice în domeniul folosirii

noilor strategii didactice;

Ameninţări Necesitatea unei atente pregătiri din

partea cadrului didactic în implementarea la clasă a acestor metode;

Existenţa, în rândul cadrelor didactice, a unora cu un grad mare de conservatorism;

Formarea iniţială precară a multor oameni de la catedră;

Menţinerea, încă, a unor discipline de învăţământ, cu o programa şcolară deosebit de încărcată;

Motivarea, aproape inexistentă, financiar, a cadrelor didactice ce se remarcă prin activităţi de acest gen, fapt datorat şi lipsei unor criterii clare sau a unor obiective de evaluare;

Lipsa de informare şi de experienţă a părinţilor;

Baza materială inadecvată; Neconcordanţă între ceea ce presupune

aplicarea acestor metode şi ceea ce se cere la examen.