GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,

PROTECŢIEI SOCIALE ŞIPERSOANELOR VÂRSTNICE

OIPOSDRUREGIUNEA SUD MUNTENIA

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în Oameni !

CENTRUL DE RESURSESI INFORMARE

PENTRU PROFESIUNI SOCIALE C.R.I.P.S.

ANALIZA PIETEI MUNCIIIalomita - Calarasi - Arges

A.5. Dezvoltarea şi furnizarea ofertelor individualizate de formare profesionalăcare vizează nevoile specificeale grupurilor vulnerabile,

inclusiv dezvoltarea competentelor de bază şi certificarea acestora

Avizat,

Mirela Turcu

Expert Implementare(coordonator P1)

CUPRINS

1. Cadrul general al cercetarii

2. Context social

3. Caracteristicile pietei muncii

4. Context economic

5. Oportunitati de ocupare

6. Concluzii

Cadrul general al cercetarii

Analiza pietei muncii este realizata in cadrul proiectului “Solidar- recunoastere si demnitate pe piata muncii din Regiunea Sud Muntenia”, cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, axa prioritară 6 “Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de interventie 6.2 “Îmbunătătirea accesului si participării grupurilor vulnerabile pe piata muncii” .Cercetarea propusa este una de tip calitativ unde principalul obiectiv urmarit este rep-rezentat de analiza şi identificarea activitatilor economice viabile pentru diversificarea oportunitatilor de ocupare in vederea stabilirii celor mai potrivite profesii peutru benefi-ciarii proiectului.

Procesele specifice tranziţiei, în care restructurarea economică este cea mai importantă, dar şi criza economică au dus la fenomene cum sunt neocuparea, subocupa-rea şi accesul din ce în ce mai greu al persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii. Accesul acestora pe piaţa muncii este deosebit de important, pentru că acesta reprezintă mecan-ismul de bază al incluziunii sociale. Procesul muncii poate fi afectat de inegalităţi de tratament şi diverse forme de discriminare, legate în special de segregarea pieţei muncii şi de salarizare care, alături de alţi factori de natură economică şi socială, influenţează polarizarea socială.

Discutand intr-un context al prezentului marcat de o economie subrezita, datorita unei arhitecturi care pune in dificultate mentinerea unui traseu profesional in acord cu pregatirea fiecarei persoane, dar si a unei viziuni coerente, perceptiile in ceea ce priveste asteptarile ocupationale sunt puternic influentate de oportunitatile impuse de mediul economic. Alegerea unei profesii implica riscuri. Modificarile de pe piata muncii, dinamica existenta provoaca la flexibilitate si reorientare. Romania se confrunta cu probleme pe piata fortei de munca ce se datoreaza ineficientei structurale a activitatilor economice. Din cauza accelerarii restructurarii economice si cresterii insecuritatii locu-lui de munca, pe piata muncii s-au acumulat probleme sociale. Restrictionarea cererii de munca a avut loc in anumite ramuri industriale, ramuri traditional creatoare de munca, privatizarea si restructurarea economiei au determinat masive disponibilizari si crest-erea numarului de someri.

Echilibrele si dezechilibrele existente pe piaţa muncii pot fi abordate pornind de la caracteristicile acesteia şi studiind trăsăturile la nivel local, regional, national. Analiza fluctuaţiilor care apar în domeniul ocupaţional, poate conduce la previziuni care să con-stituie o bază fundamentată ştiinţific pentru politicile de formare profesională.

Toate aceste elemente ne fac sa intelegem situatia reala a pietei muncii, pentru a putea identifica cursurile de formare profesionala care sa aduca plus valoare acesteia.

Din acest motiv, proiectul urmareste să contribuie la creșterea ratei de ocupare din judetele Ialomita, Calarasi si Arges reorientând populaţia neocupata catre sectoarele economice mai dezvoltate din aceste zone. Totodata se urmăreşte si îmbunătăţirea nive-lului de calificare a cetăţenilor din mediul rural pentru a le spori şansele şi oportunităţile de inserţie pe piaţa munci. Intre grupurile care se confrunta cu riscuri majore pe piata muncii sunt familiile monoparentale, familiile cu mai mult de 2 copii, persoanele de etnie roma, femeile, si mai ales cei care alcatuiesc populatia rurala.

Rezultatele acestei analize sunt importante pentru buna desfasurare a proiectului, deoarece pe baza ocupaţiilor identificate se va lua o decizie informată privind ocupaţiile pentru care urmează să se asigure cursuri de calificare recunoscute la nivel european în cadrul activităţii 5.2 a proiectului, astfel încât absolvenţii acestora să aibă şanse sporite de inserţie pe piaţa muncii.

Contextul social

Regiunea Sud Muntenia este amplasată în partea de sud a României, învecinându-se la nord cu regiunea Centru, la est cu regiunea Sud - Est, la vest cu regiunea Sud – Vest, iar la sud cu Bulgaria, limita fiind dată de fluviul Dunărea. Cu o suprafaţă de 34.453 km2, reprezentând 14,5% din suprafaţa României, regiunea Sud Muntenia ocupă locul al III-lea ca mărime din cele opt regiuni de dezvoltare. Din punct de vedere administrativ, regiunea Sud Muntenia este formată din șapte judeţe (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giur-giu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 de oraşe şi 519 comune cu 2019 sate. În ceea ce priveşte suprafaţa regiunii, se poate observa că cele mai mari ponderi sunt deţinute de judeţele Argeş (19,8%), Teleorman (16,8%) şi Călărași (14,8 %), iar cea mai mică de judeţul Giurgiu (10,2 %).

In cadrul acestei cercetari vom analiza judetele Arges, Calarasi si Ialomita pentru a vedea situatia socio-economica, dar si cum se raporteaza ele in cadrul regiunii Sud-Muntenia. Planificarea dezvoltării economice în raport cu creşterea demografică creează numeroase provocări, inclusiv la nivel teritorial, iar schimbările demografice pot deveni factori de risc pentru implementarea politicilor de dezvoltare locală. Astfel vom face o scurta analiza si a potentialului demografic.

Dupa cum am specificat si mai sus, judetul Arges este cel mai mare dintre ele cu o suprafata de 6826 km patrati, urmat de judetul Calarasi cu 5.088 km2 si de judetul Ialo-mita cu 4.453 km2 . Acesta suprematie a judetului Arges se mentine si la numarul de locuitori. inregistrand 633654 de locuitori, fata de 310112 judetul Calarasi si 284493 Ialo-mita. Tendinţele demografice care s-au conturat la nivelul ţării în perioada de tranziţie se constată într-o formă sau alta şi în cele trei judete.Valorile negative ale sporului natu-ral, conjugate cu cele ale migraţiei interne/externe, au făcut ca populaţia judeţelor să se diminueze în perioada 2002 -2014. Considerate jucători cheie într-o economie competitivă bazată pe cunoaştere şi crearea de prosperitate, oraşele prin funcţiile lor sunt considerate ca fiind centre de polarizare pentru localităţile din vecinătate, inclusiv cele rurale. Analizand sistemul de asezari din cele 3 judete am constatat ca numarul localitatilor cu statut urban a crescut in ultimii 10 ani. Astfel 4 comune au primit statut urban, Stefanesti in Arges si Amara, Cazanesti si Fierbinti Targ in judetul Ialomita. În pofida creşterii numărului de localităţi cu statut urban, populaţia urbană a regiunii Sud-Muntenia a înregistrat o scădere. Astfel, la nivelul judetului Calarasi, pe medii de rezidenta, preponderenta este populatia rurala (peste 61%), aceasta fiind peste media inregistrata la nivelul Regiunii Sud Muntenia, dar mai ales cu mult peste media pe ţară de 46,06%. Din cei 317.652 de locuitori ai judetelui, 124.149 locuiesc in mediul urban, iar 193.503 in mediul rural.

Aceasta pondere ridicata a populatiei rurale se coreleaza cu ponderea ridicata a ocuparii in sectorul agricol si implicit cu performantele economice scazute ale judetului. Si in Ialomita, preponderentă este populaţia rurală (53,91%), fiind printre cele mai scăzute ponderi la nivel de Regiune Sud Muntenia, alături de Calarasi. In Arges situatia este putin diferita. Si aici se remarcă o distribuție pe medii rezidențiale urban, 47,66% față de rural, 52,34%, dar nu la nivelul celorlate 2 judete.

În mediul rural ponderea populației vârsnice este mai mare decât cea din mediul urban cu 0,7 procente la nivel național şi regional. Populaţia din mediul rural este mai numeroasă şi este diferită ca structură pe grupe de vârste de cea din mediul urban. Astfel, populaţia rurală este mult mai îmbătrânită decât cea urbană. Însă la 1 ianuarie 2011, în mediul rural erau înregistraţi mai mulţi tineri decât în mediul urban, fapt expli-cat printr-o rată mai mare a natalităţii. Diferenţe majore între populaţia rurală şi urbană sunt vizibile la grupa de vârstă 18-60 ani, grupa populaţiei în vârstă de muncă. La această categorie, mediul urban deţine un volum mai mare de populaţie apta de muncă, fapt datorat oportunităţilor mai mari pe piaţa muncii din centrele urbane. Structura populaţiei pe sexe la nivelul anului 2011 (1 iulie), indică o populaţie feminină în procent de 51,3% din totalul regional, fiind identic cu procentul naţional şi urmând tendinţele înregistrate la nivel european, conform cărora ponderea femeilor este uşor mai ridicată. Judeţul cu cel mai ridicat procent de femei este Arges (51,36%), judeţul cu cel mai mic procent este Calarasi (50,8%). În toate cele 3 judeţe, în anul 2011, populaţia de sex feminin a depăşit numeric populaţia de sex masculin.

În ce priveste structura etnica 98,4% din populația județului Arges este de naționalitate română, minoritățile naționale reprezentând 1,6%, din care 1,4% rromi. In Calarasi se remarca prezenta unor comunitati mai mari de rromi, 94,12% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţiile naţionale reprezentând 5,88% din care 5,65% romi şi 0,15% turci. Si in judeţul Ialomiţa se constata prezenta unei comunitati de etnie rroma, 95,34% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţile naţionale reprezentând 4,66%, din care 4,1% rromi (ţigani), aromâni 0,22%, lipoveni 0,2%,0,11% alte naţionalităţi.

In Calarasi populația de etnie roma este concentrata in cateva zone: orasul Bud-esti, comuna Sarulesti, langa Calarasi - in comuna Modelu; in nordul judetului - comuna Dragalina sau satul Razvani, apartinand de orasul Lehliu-Gara. In judetul Ialomita amin-tesc localitatile Barbulesti si Fetesti. O parte dintre aceste zone sunt considerate sarace pentru ca ”se afla departe de o sursa de venit sau nu beneficaiza de investitii eco-nomice’’ (ITM Calarași). Unele statistici evidentiaza faptul ca o treime din populatia de

etnie rroma nu are ocupatie pe piata muncii.

In ceea ce priveste organizarea administrativ teritoriala a celor trei judete putem constata ca Municipiul Piteşti este principalul centru urban. Fiind si reşedinţă de judeţ, ocupă un loc privilegiat cu o populaţie de 165.733 locuitori (1 iulie 2011), reprezentând ¼ (26%) din populaţia judeţului Argeş. Pe langa municipiul Pitesti in judet se afla inca 2 municipii: Campulung (48580 locuitori) si Curtea de Arges (35.895 locuitori); trei orase: Mioveni (32.990 locuitori), Costesti (12.250 locuitori), Topoloveni (9.881 locuitori); 93 comune si 572 sate. Judetul Calarasi cuprinde 2 municipii, 3 oraşe, 50 comune şi 160 sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi. Din punct de vedere al structurii administrativ-teritoriale, Judetul Ialomita are in component sa 3 municipii: Slobozia, Fetesti, Urziceni, 4 orase: Tandarei, Amara, Cazanesti, Fierbinti-Targ, 59 de commune si 127 de sate.

Caracteristicile pietei muncii

Evoluţia societăţii româneşti de-a lungul ultimilor ani a fost influenţată atât de reformele economice, dar mai ales de criza economică, fenomene soldate cu profunde transformări pe piaţa muncii. Modificarea condiţiilor sociale si economice a avut drept consecinţă reducerea sporului demografic natural şi mai cu seamă accentuarea migraţiei temporare şi definitive, cu efecte directe asupra scăderii constante a populaţiei şi pe cale de consecinţă a populaţiei active.

Transformarea socială, economică şi politică, componente caracteristice perioadei de tranziţie şi trecerii la economia de piaţă au produs o serie de schimbări în structura pieţei forţei de muncă, cu consecinţe majore atât în domeniul social cât şi în cel eco-nomic. Şomajul, fenomen social si economic cu influenţe negative asupra dezvoltării societăţii, este rezultatul direct al proceselor de restructurare ale economiei naţionale. Din datele statistice ale lunii septembrie 2014 se constata ca numarul total al somerilor inregistrati la A.J.O.F.M. Arges a fost de 14.647 persoane (4.271 someri indemnizati si 10.376 someri neindemnizati), in crestere cu 266 persoane (+1,85 p.p.) fata de luna prec-edenta si in scadere cu 1654 persoane (-10,15 p.p) comparativ cu luna septembrie 2013. La sfarsitul lunii septembrie 2014 rata somajului inregistrat in judetul Arges a fost 5,52%, inregistrand o usoara crestere cu 0.1 p.p fata de luna precedenta si o scadere cu 0,62 puncte procentuale fata de luna septembrie 2013. Analiza situatiei beneficiarilor de drepturi conform Legii 76/2002 a aratat ca, pentru aceasta perioada, ponderea cea mai mare in totalul persoanelor inregistrate o detin in continuare persoanele cu varste cuprinse 40 - 49 ani (28,1%), intre 30 - 39 ani (21,4%) si cele sub 25 ani (18,92%). Din punct de vedere al pregatirii profesionale aceste persoane se prezinta astfel: persoane cu nivel de instruire primar, gimnazial si profe-sional – 68,78%, persoane cu nivel de instruire liceal si post liceal – 24,45% si persoane cu nivel de instruire universitar – 6,77%. Analizand structura somerilor pe sexe, femeile rep-rezinta o medie de 42,7% (6.254 persoane) din numarul total al somerilor inregistrati, inregistrand o usoara scadere cu 0,25 pp fata de ponderea in totalul somerilor inregis-trati, din luna precedent.

Județul Calarași se afla in topul judetelor cu o rata crescuta de somaj -7,17% (-la jumatatea anului 2014). La nivelul judetului Calarasi rata somajului se mentine ridicata in randul barbatilor, acestia reprezentand 60% din totalul persoanelor inregistrate. Cei mai multi someri inregistrati in evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca  din Calarasi sunt persoane cu varsta peste 50 de ani. Numarul celor care si-au

pierdut locul de munca la inceputul anului 2014 a fost cu 643 de personae, mai ridicat decat in 2013. Persoanele care locuiesc in apropiere de Bucuresti sau beneficiaza de transport direct catre capitala prefera sa lucreze acolo, fie la firme de salubritate, fie la marile complexe comerciale - NIRO, Dragonul Roșu, etc.

La sfârşitul lunii octombrie 2014, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ialomiţa se aflau înregistraţi un număr de 7340 şomeri, din care 1840 şomeri indemnizaţi, respectiv 5500 şomeri neindemnizaţi. Din numărul total de şomeri aflaţi în baza de date a agenţiei la 31 octombrie 2014, 3035 erau femei. La finele lunii octombrie 2014, rata şomajului înregistrată la nivelul judeţului Ialomiţa era de 6,94%, în crestere uşoară faţă de cea înregistrată la sfârşitul lunii septembrie 2014, când s-a situat la valoarea de 6,85%.

Atat in Argeş, Calarasi si Ialomita ca şi în celelate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii fortei de munca in mediul rural este in general mai dificila decat în mediul urban. Majoritatea populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul public (educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de modesta in structura ocuparii din mediul rural. Practic, popu-latia economic activa din mediul rural este pusa in situatia sa aleaga intre doua oportu-nitati: ori sa accepte o munca pentru un venit modest, in conditii nefavorabile, fiind sor-tita, de multe ori, la o viaţa de saracie, ori sa aleaga calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de munca mai bun, cu un venit care sa le asig-ure intreţinerea individuala si a familiilor. Majoritatea locuitorilor din spatiul rural lucreaza pe cont propriu, in agricultura de subzistenta, unde productivitatea si veniturile medii continua sa ramana scazute.

Populatia activa, populatia ocupata: - La nivelul celor trei judetea se constata o scadere a populatiei active si a popula tiei ocupate;

- Populaţia activa si ocupata este mai mare in mediul urban decat in mediul rural.

Rata de activitate si rata de ocupare:

- Exista o tendinta de scadere a ratei de activitate si de ocupare ; - Exista disparitati majore pe sexe si medii rezidentiale (urban si rural). Destul de grav pare faptul ca rata de ocupare este mult mai redusă pentru populatia femi nina. Se remarca un fenomen al subocuparii care afecteaza in mod deosebit popu latia feminina din mediul rural, combinat cu o calitate redusa a ocuparii in mediul rural (in conditiile unei ocupari de subzistenta, in agricultura). Ratele de ocupare sunt deosebit de mici si în rândul romilor.

Somajul:

-Rata somajului mai ridicata in mediul rural

-Somajul este mai mare în cazul femeilor

-Rata ridicata a somajului tinerilor (raportat la populatia activa)

Ocuparea si somajul pe niveluri de educatie

-Riscul de somaj creste si sansele de ocupare se reduc cu cat nivelul de educatie este mai scazut.

-Tendinta de crestere a ponderii in ocupare a populatiei cu studii superioare si a celor cu nivel de pregatire liceal ai de scadere a ponderii cu nivel de scazut de pre gatire (cel mult gimnazial)

-Mare parte din populatia ocupata din mediul rural are un nivel scazut de educatie (gimnazial/ primar sau mai putin) fata de populatia din mediul rural

-Sansele de angajare cresc odata cu cresterea nivelului de pregatire

În ceea ce priveşte repartizarea salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale, se poate observa faptul că în anul 2011, în regiunea Sud Muntenia, majoritatea salariaţilor era concentrată în industrie 34,3%, în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi a motocicletelor 14,8%, în învăţământ 8,3% şi în sănătate şi asistenţă socială 8,1%. La polul opus, cel mai mic număr de salariaţi a fost concentrat în următoarele activităţi: 0,5% în tranzacţii imobiliare, 0,8% în informaţii şi comunicaţii şi 1% în activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

Din punct de vedere al indicatorului numărul mediu al salariaţilor se remarcă o împărţire structurală a regiunii între judeţele din nordul său Argeş şi cele din sud Călăraşi si Ialomiţa. Astfel, Arges se remarcă ca având un număr mediu al salariaţilor ridi-cat în industrie, construcţii şi comerţ. În ceea ce priveşte agricultura, judeţele de câmpie prezintă valori ridicate ale indicatorului. Orașele mici din aceste judete concentrează sărăcia comunitară, în principal din cauza infrastructurii fizice deficitare, a dependenței de un număr redus de întreprinderi, a sub-dezvoltării sectorului antre-prenorial local.

In aceste conditii, grupurile care se confruntă cu riscuri majore pe piața muncii sunt familiile monoparentale, familiile cu mai mult de 2 copii si persoanele de etnie rroma urmaţi de populaţia rurală. Atunci când o persoana cumulează toate tipurile de riscuri - sunt din mediul rural, sunt femei şi mai sunt şi de etnie romă - au şanse infime de a lucra în economia formală.

Context economic

Pentru a facilita accesul la ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, beneficiare a proiectului ”Solidar –recunoastere si demnitate pe piata muncii” a familiilor monoparentale, a familiilor cu mai mult de 2 copii si a persoanelor de etnie rroma din cele trei județe de implementare, respectiv Arges, Calarasi si Ialomita este nevoie de îmbunătățirea gradului de predictie a evoluţiei actorilor economici şi a nec-esarului lor în ceea ce priveşte forţa de muncă. Cu alte cuvinte, evaluarea șanselor de (re)integrare socio-profesionale a persoanelor din grupul țintă presupune analiza potențialului de angajare existente la nivelul firmelor locale prin raportare la competențele relevante cerute de specificul locurilor de muncă vacante.

Pornind de la aceasta nevoie de a identifica domeniile de activitate care au au nevoie de forta de munca calificata vom analiza contextul economic din cele trei judete, si vom evidentia particularitatile economiei locale ale fiecarui judet, specificand sec-toarele de activitate principale.

Industria calaraseana se caracterizeaza printr-un grad scazut de diversitate. Judetul Calarasi este considerat un judet slab industrializat, cu exceptia resedintei de judet. In productia industriala a judetului ponderea predominanta o detine industria prelucratoare, preponderente fiind activitatile din fabricarea articolelor de imb-racaminte, industria alimentara, industria textila, fabricarea hartiei si a produselor din hartie.

Din punct de vedere al participarii la principalele activitati economice, populaţia ocupata in agricultura, silvicultura si pescuit este de provenienta din mediul rural. Sec-torul economic cu traditie in judetul Calarasi este productia agricola vegetala, dat fiind ca este o zona preponderent agrara.

Pe ramuri de activitate, din numarul mediu total de persoane ocupate in industrie, comert si alte servicii 41,4% se regasesc in total in industrie, 23,6% in comert, 11,3% in constructii, 9,8% in transport, depozitare si activitati de posta si curierat, 8,4% in tranzactii imobiliare si activitati prestate întreprinderilor si 5,5% in alte activitati de servicii.

IMM-urile reprezinta 99,7% din numarul total al unitatilor locale active si se regas-esc in proportie de 10,7% in industrie, 9,9% in constructii, 52,1% in comert si 27,2 in servicii. Se considera ca domeniile care vor lua avant in perioada imediat urmatoare

sunt: constructiile, tranzactiile financiare, turismul si agricultura si se evidentiaza o nevoie a cresterii nivelului de formare pe aceste domenii.

Pe sectoare mari de activitate, cea mai bine reprezentata este agricultura, ea fiind urmata de servicii, industrie si constructii.

Agricultura este cel mai reprezentativ sector, peste nivelul regional cu aproxima-tiv 13 procente si peste nivelul national cu 21 procente. Agricultura deţine primul loc în economia judeţului, având în anul 2004 o pondere de 43,%, superioară mediei pe ţară care este de 13%. Începând din anul 2000 se constată o evoluţie lentă a industriei (extractivă, prelucrătoare, inclusiv energie electrică şi termică, gaze şi apă) care înregistrează în anul 2004 o contribuţie de 18% din valoarea adăugată brut la nivelul judeţului, valoare inferioară nivelului pe ţară de 27%.

In domeniul agriculturii exista diferente fata de ponderea prognozata la nivel regional datorita potentialului natural, economic si uman de care dispune judetul Ca-larasi care face ca agricultura sa constituie un sector de baza in economia judetului, aceasta fiind sustinuta atat de ponderea populatiei ocupate cat si de ponderea suprafetei agricole (de 84%) din total suprafata judet. Pentru judetul Calarasi agricultura este ramura care asigura hrana populatiei si importante cantitati de materii prime pentru industria alimentara si nealimentara – este una dintre cele mai importante resurse ale dezvoltarii. Din acest punct de vedere s-a hotarat in sedinta CLDPS Calarasi, referitoare la cererea de formare profesionala pentru 2013-2020, ca structura proiectiei pe domeniul de pregatire ”Agricultura” in judetul Calarasi, sa depaseasca procentul de 4,00% al Regiunii Sud -Muntenia si să fie proiectat la 14,50% pentru acest judet.

Constructiile de mare anvergura sunt abia in faza incipienta in judetul Calarasi, iar forta de munca este insuficienta. Investitiile cu adevarat mari in constructii vor necesita forta de munca calificata in toate domeniile legate direct sau indirect de constructii. Cresterea productiei in domeniul constructiilor necesita cresterea nivelului de compe-tente.

Spre deosebire de Judetul Calarasi, judetul Arges dispune de o economie bine dez-voltata si diversificata, existand conditiile pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv. A fost, astfel, atras un flux substantial de investitii, atat din sectorul privat intern, cat si din cel extern, care a vizat deopotriva industria, agricultura si serviciile. La nivel national, judetul Arges ocupa locul patru, din punctul de vedere al cresterii eco-nomice.

Efectivul de salariaţi, la 31 iulie 2014, în Argeş, a fost de 136.298 persoane, în creştere cu 0,1% faţă de efectivul salariaţilor de la finele lunii iunie 2014. Evoluţia uşor ascendentă a efectivelor de salariaţi, comparativ cu luna precedentă, s-a manifestat cu aceeaşi intensitate în toate sectoarele economice. Repartizarea salariaţilor pe sectoare de activitate ne arată faptul că peste jumătate din numărul total al acestora activează în industrie şi construcţii (50,2%), restul regăsindu-se în servicii (48,1%) şi în agricultură, vînătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit (1,7%), arată Directia de Statistică Arges. Raportat la sfîrşitul lunii iulie 2013, efectivul total al salariaţilor a scăzut cu 457 persoane (-0,3%), ca urmare a dinamicii negative înregistrate în sectoarele industrie şi construcţii (-1,5%).

La nivelul judeţului Argeş activitatea economico - socială se axează pe următoarele domenii: industrie prelucrătoare, comert, constructii, transporturi si comunicatii.

In industrie, activitatea economica se desfasoara in 22.602 societati comerciale active pe forme de proprietate, dintre care:

- 12.526 societati comerciale active, - 3.629 asociatii familiale, - 6.447 persoane independente

Lider in domeniul industriei constructoare de autoturisme, “S.C. AUTOMOBILE DACIA GROUPE RENAULT S.A. Pitesti” reprezinta principala investitie externa din judetul Arges si una dintre cele mai mari la nivel national. De la privatizare, instalatia industriala a uzinei Dacia a cunoscut un proces complet de modernizare, operand in prezent cu un numar de 13.000 de angajati. Cu o investitie de 489 de milioane de euro, uzina de la Pit-esti se situeaza in prezent la cele mai inalte standarde europene, cu metode de lucru aplicate in uzinele Grupului Renault. Dacia afiseaza pe deplin apartenenta la Grupul Renault, bazandu-se pe expertiza si organizarea companiei–mama atat la nivel industrial cat si comercial. Distributia vehiculelor si a pieselor de schimb Dacia va fi asigurata de reteaua comerciala Renault in marea majoritate a tarilor. Economia judeţului Argeş fiind dependentă de producţia fabricii Dacia, compania care se află în ultimii ani pe primul loc în topul celor mai mari exportatori români. 40 de companii furnizeaza piese pentru vehi-culele Dacia produse la Mioveni, iar numărul de angajaţi ai acestora depăşeşte 10.000 de persoane. Lor li se adaugă alţi 148  de furnizori de produse şi servicii pentru Dacia, după cum spun reprezentanţii direcţiei de comunicare a Renault România. Din cele mai mari 20 de companii din judeţ, 12 lucrează în auto sau în industria componentelor auto şi se numără printre furnizorii Dacia.

ARPECHIM - Pitesti, sucursala a grupului petrolier PETROM S.A., este cea mai mare si mai complexa platforma petrochimica din Romania si un nume recunoscut pe plan intern si international. Componenta de baza a infrastructurii industriale argesene, ARPECHIM - Pitesti, companie cu o experienta productiva de peste 30 de ani, a fost închisă de către OMV – Petrom, existând chiar intenţia demolării ei în cazul în care nu se va găsi un cumpărător

ARPO S.A. din Curtea de Arges, cunoscut producator de articole din portelan

Agricultura constituie o componenta importanta a economiei argesene, in sectorul rural fiind introduse constant masuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in domeniu si a programelor Uniunii Europene. Una din principalele zone agricole ale tarii, judetul Arges este bine cunoscut pentru culturile sale de cereale, plante indus-triale si fructe. Un domeniu cu o indelungata traditie in judet este cel al viticulturii, podgoriile argesene fiind mentionate in documente istorice inca din secolul 14.

Principalele centre viticole, Valea Mare si Stefanesti, sunt situate in apropierea orasului Pitesti. Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Ste-fanesti, infiintata in anul 1959, se identifica cu Podgoria Stefanesti, ce se intinde pe o lungime de 30 km. Vinurile obtinute in modernul centru de vinificatie al statiunii au obtinut numeroase premii la concursurile nationale si international.

La nivelul judetului Ialomita, analiza principalelor societati comerciale, pe sec-toare de activitate, releva faptul ca atat in ce priveste cifra de afaceri cat si numarul de angajati, primul loc este detinut de comertul cu ridicata.

Intreprinderile active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărime in anul 2011:

La sfârşitul anului 2011 în judeţul Ialomiţa funcţionau 3269 unităţi locale active în industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii. IMM-urile reprezentau 99,8 % din numărul total al unităţilor locale active.

Industria judeţului Ialomiţa are ca principale ramuri: producerea îngrăşămintelor chimice, a zahărului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne şi a conservelor de legume, fructe şi carne, laptelui şi produselor lactate, pîine şi produse de panificaţie, în industria confecţiilor, tricotajelor şi materialelor de construcţii, producerea de aparate electronice, mobilă şi prelucrarea lemnului, producerea alcoolului şi a băuturilor alcoolice, lacuri şi vopseluri, producţie tipografică, etc.

În cursul anului 2011, unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii au realizat o cifră de afaceri de 6170 milioane lei (RON) preţuri curente.

Sursa: Institutul National de Statistica, 2011

În totalul cifrei de afaceri realizate de unităţile locale active, ponderea a fost deţinută de unităţile cu activitate de comerţ (44,9%), urmate de cele din industrie (33,1%) si construcţii (8,9%). Numărul personalului din unităţile locale active a fost în anul 2009 de 26243 persoane (în anul 2002 s-a înregistrat un număr de 28523 persoane ocupate).

Structura cifrei de afaceri realizată şi numărul mediu de salariaţi în întreprinderile active din industrie,construcţii,comerţ si alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2011(CAEN REV.2)

Pe ramuri de activitate, 32,9% din numărul total de persoane se regăseau în total industrie (industrie prelucrătoare, industrie extractivă şi industria electrică, gaze şi apă); 31,9% în comerţ, 11,8% în construcţii, 10,9 % în transport, depozitare şi comunicaţii, 7,5% în tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor şi 5,0 % în alte activităţi.

Un alt sector important al economiei locale este agricultura. Din suprafaţa totală de 445.289 ha, 351.846 ha (peste 79,0%) reprezintă suprafaţa arabilă, iar dacă se ia în considerare şi faptul că, din punct de vedere pedologic teritoriul judeţului este ocupat cu soluri de tip cernoziom pe circa 85%, avem imaginea imensului potenţial agricol de care dispune judeţul pentru realizarea unei agriculturi intensive şi de mare productivi-tate. Insa, chiar daca este județ agricol prin excelență, Ialomița nu reușește, după 25 de ani de tranziție, să convingă forța de MUNCĂ disponibilă că viitorul economiei locale este

Sursa: Institutul National de Statistica, 2011

legat de exploatarea terenurilor agricole.

Sectorul serviciilor este în creştere, în special domeniile servicii, respectiv trans-port, depozitare şi comunicaţii. Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul transporturilor, turism, hoteluri si restaurant, servicii profe-sionale, servicii generale, poştă şi telecomunicaţii. Cea mai mare cifră de afaceri este obţinută de asemenea în transporturi, poştă şi telecomunicaţii, turism.

Dezvoltarea turismului deschide noi perspective pentru şomeri şi inclusiv reducerea caracterului sezonier al locurilor de muncă, prin oferta de locuri de muncă atât din industria turismului cât şi prin oportunităţile care se deschid pentru firmele care oferă servicii, prin creşterea numărului de vizitatori.

Se remarca orasul Amara ca destinatie de turism balnear. În afara turismului bal-near care se adreseazã în general segmentului de populaţie în vârstã în ultima perioadã începe sã se dezvolte turismul de week-end care aduce în special turisti din Bucureşti dornici sã evadeze din “aerul” Capitalei. Staţiunea dispune de o reţea hotelierã, formatã în principal din trei complexe hoteliere cu bazã de tratament balnear, precum şi alte câteva unitãţi de cazare dotate cu restaurant. Este de remarcat ponderea substantialã pe care o au firmele de comert si agriculturã din numãrul total al firmelor, respectiv 32% pentru comert si 18% pentru agriculturã, acestea douã fiind domeniile cu cea mai acerbã concurenţa din cadrul oraşului Amara.

În perioada 01.01.2009-31.12.2009 in judetul Ialomita au fost intervievaţi 585 agenţi economici, din care 60 ofereau 269 locuri de muncă, în domenii de activitate: servicii, mecanică; construcţiile şi lucrările publice; agricultura. Ocupaţiile cel mai des solicitate în răspunsuri – lucrator in comert, ospătar, confecţioner asamblor articole din textile, agent vânzări, mecanic agricol, şofer autocamion, zidar.

nsporturi, poştă şi telecom

ismului deschide noi perspective penier al locurilor de muncă, prin ofert

ului cât şi prin oportunităţile care se dcreşterea numărului de vizitatori.

emarca orasul Amara ca destinatre se adreseazã în general segmentului de

e sã se dezvolte turismul de week-end care ai sã evadeze din “aerul” Capitalei. Staţiun

pal din trei complexe hotelieretãţi de cazare d

firmele

ornici sã eîn principal dcâteva unitãţi de cazare dotape care o au firmele de comertpentru comert si 18% pentru agrconcurenţa din cadrul oraşului A

În perioada 01.01.2009-31.12agenţi economici, din care 60 oferservicii, mecanică; construcţiile şi lolicitate în răspunsuri – lucrator in

ile, agent vânzări, mecanic agric

judetul Ialomita au fost inteeau 269 locuri de muncă, în domenii de a

şi lucrările publice; agricultura. Ocupaţiile cein comert, ospătar, confecţioner asamblor

ofer autocamion, zidar.

pentroferta de

e se deschid pen

e turism balnear. În afara turisme populaţie în vârstã în ultima perre aduce în special turisti din Bucureea dispune de o reţea hotelierã, formatã ã de tratament balnear, precum şi alte ste de remarcat ponderea substantialã umãrul total al firmelor, respectiv 32

uã fiind domeniile cu cea mai acerbã

intervievaţi 585i de activ

Oportunitati de ocupare pe piata muncii

În cadrul activității de cercetare din cadrul proiectului, un obiectiv principal îl reprezintă obținerea de informații detaliate referitoare la necesarul de competențe pe piața muncii din cele trei județe vizate de proiect, așadar o analiză amănunțită a nevoilor de formare a grupului țintă inclus în cercetarea calitativă. Oportunitățile de angajare depind de intenția firmelor de a atrage forță de muncă.

Cercetarea de față s-a axat pe o analiză a tendinţelor de pe piaţa forţei de muncă, a nevoilor acesteia şi a cererii potenţiale, incluzând golurile de competențe/calificări. Efectuarea unei astfel de analize a necesarului de personal și de calificare are ca finali-tate punerea unor informaţii actualizate la dispoziţia echipei de proiect pentru a a alege cele mai potrivite cursuri pentru beneficiarii proiectului, in functie de specificul fiecarei zone in parte, în aşa fel încât să se determine rapid resursele educaţionale care se pot-rivesc fiecareia. Corelatia intre piata fortei de munca si necesitatile de formare ale per-soanelor in cautarea unui loc de munca este cel mai important aspect de care trebuie sa tina cont atat institutiile cu atributii in integrarea persoanelor pe piata muncii, dar mai ales cei care organizeaza cursuri de formare profesionala.

In judetul Arges o grupa de curs se va organiza in comuna Oarja. Aceasta este situată în partea central-estică a judeţului Argeş şi la o distanţă de 16 km, pe ruta ocol-itoare, de Piteşti, iar vechiul drum care trece prin S.C. Arpechim S.A avea o lungime de 11 km. Prin extremitatea nordică a extravilanului Oarja trece autostrada Bucureşti-Piteşti, pe o lungime de aproximativ 6 km, iar prin partea de sud-est trece drumul judeţean Piteşti-Ştefan cel Mare.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Oarja se ridică la 2.948 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.888 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,98%), cu o minoritate de romi (2,85%). Pentru 2,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,47%), cu o minoritate de penticostali (8,24%). Pentru 2,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

In urma analizei pietei muncii din aceasta localitate, pe care am realizat-o impreuna cu expertul evaluare sociala si mediere am constatat ca agricultura constituie principala activitate economica a comunei. Distanta de 10 km fata de Municipiul Pitesti constituie un principal avantaj atat pemtru barbati, cat si pentru femei, caci Municipiul Pitesti ofera mai multe locuri de munca. Din acest motiv, tinand cont de oportunitatile

pietei muncii din zona Municipiului Pitesti, de faptul ca sunt oportunitati de ocupare si in domeniul serviciilor sociale, mai ales in cazul celor care lucreaza si au venituri sa anga-jeze alte persoane sa aiba grija de parintii sau bunicii lor.

In urma cercetarii atente a principalelor domenii de activitate ale judetului Arges, pot afirma cu certitudine ca industria detine o importanta strategica la nivelul judetului, avand totodata o pondere de varf in ansamblul economiei nationale. Economia judetului Arges este puternic dependenta de grupuri industriale straine, care dau dinamica pietei munci. Fără Dacia, şomajul ar exploda. Totusi specificul economic al judetului Arges este de natură să defavorizeze femeia pe piaţa muncii. Astfel tinand cont de faptul ca grupul tinta de la Oarja este format din 24 de femei si 4 barbati, si ca Argeş este un judeţ puter-nic industrializat, cu o ofertă de locuri de muncă adresată în special bărbaţilor, dar care au si o pregatire corespunzatoare, trebuie sa avem in vedere un segment specific, al fortei de munca feminine.

Cererea de forţă de muncă feminină este restrânsă la industria textilelor, comerţ, alimentaţie publică, în îngrijirea şi igiena corpului, servicii sociale şi în servicii de curăţenie ceea ce conduce la o pondere redusă a femeilor participante în totalul cur-surilor de calificare organizate. În plus, oportunităţile reduse de angajare, le determină pe multe dintre ele să privească cursurile de formare prin prisma unor beneficii secundare, de natură socială şi psihologică.

Un aspect foarte important de remarcat este ca foarte multe femei isi aleg cur-surile de formare profesionala si in functie de specificul firmelor ce recruteaza forta de munca pentru Anglia, Germania, Spania si Italia. Un numar important de locuri de munca sunt mai ales in domeniul serviciilor sociale. Asadar, lipsa unor limite de varsta, a experi-entei, dar si numarul mic al persoanelor calificate in acest domeniu fac ca alegerea cur-sului de INGRIJITOR BATRANI LA DOMICILIU sa fie o oportunitate pentru femei in judetul Arges.

In judetul Calarasi o grupa de curs se va desfasura in comuna Ciocanesti. Aceasta este situata in zona central-sudica a judetului, la limita cu regiunea Silistra din Bulgaria, pe malul stang al Dunarii, si se intinde pe o lungime de 7 km, de-a lungul drumului national DN31 fiind formata numai din satul de resedinta.Numarul de locuitori este de 4329, dintre care copii (pana in 18 ani) 920. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,11%). Problemele sociale pe care le intampina comunitatea s-au ivit in special pe fondul lipsei locurilor de munca, fapt ce afecteaza familiile din comuna.

Principalele activitati desfasurate de locuitori sunt in domeniul agriculturii, culti-varea cerealelor si a altor plante, cresterea animalelor, comert. In comuna exista 2 asoci

atii agricole care au aproximativ 22 de angajati, o ferma avicola, 5 societati cu profil agricol care au in total 40 de angajati, 3 firme de transport cu un numar de 15 angajati, o croitorie care are 10 angajati, un centru pentru batrani, exista 12 magazine –fiecare avand 1-2 angajati, in cadrul Primariei Ciocanesti sunt angajate 42 de persoane (inclusiv asistentii personali), la oficiul postal sunt 2 persoane angajate, la scoala sunt angajate 20 de persoane din comuna, la cabinetul medical -2 angajati.

Asadar activitatea de baza in comuna este cea din agricultura, suprafata de teren arabil totalizand 10 700 ha si multi locuitori fiind interesati sa-si dezvolte mici afaceri in acest domeniu care se dovedeste a fi aducator de venituri. Lipsa limitei de varsta, a experientei, numarul mic al persoanelor calificate in acest domeniu, creşterea producţiei agricole în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor, reclamă o redi-mensionare a nivelului de pregătire a forţei de muncă în acest domeniu. Astfel ca posi-bilitatile de a dezvolta o afacere in domeniul agriculturii fac ca alegerea cursului de LU-CRATOR IN CULTURA PLANTELOR sa fie o oportunitate pentru beneficiarii proiectului din judetul Calarasi.

In judetul Ialomita se vor organiza 5 grupe de curs. Cursurile se vor desfasura la Slo-bozia, Festesti si Bordusani.

Municipiul Slobozia este reşedinţa judeţului Ialomiţa si este poziționat în centrul Câmpiei Române, la aproape 130 km est de București și 150 km vest de Constanța. În forma administrativă actuală, municipiul Slobozia se compune din orașul Slobozia, cartierul Bora și localitatea rurală Slobozia Nouă. Orașul este traversat de râul Ialomița, unul dintre cele mai importante râuri din România.

Principala problemă economică a judeţului Ialomiţa şi implicit a municipiului Slo-bozia este numărul relativ restrâns de activităţi economice, care se structurează în prin-cipal pe exploatarea resurselor din agricultură. Chiar dacă unele dintre aceste sectoare sunt capabile să facă faţă concurenţei naţionale sau internaţionale, gama restrânsă de activităţi limitează potenţialul de dezvoltare.

Economia oraşului este specializată în industria alimentară, reprezentând cea mai diversă combinaţie de ramuri ale acestei industrii (panificaţie, ulei, carne, lapte) de obicei întâlnită în marile oraşe cu peste 300000 de locuitori. Aceasta ar trebui să reprez-inte premisa de dezvoltare economică a oraşului, fiind în concordanţă cu resursele locale şi regionale şi cu tradiţia şi specializarea forţei de muncă. Condiţiile climatice şi de sol din Bărăganul estic sunt favorabile pentru promovarea agriculturii ecologice cu o piaţă în creştere atât în marile oraşe ale ţării cât şi la nivelul continentului european. În acest context, turismul agricol şi ecologic reprezintă o altă alternativă de dezvoltare corelată cu celelalte componente în creştere ale economiei locale.

Funcţionează 1761 de societăţi comerciale active (una la 29 de locuitori, raport peste media naţională a spaţiului urban), cele mai multe în domeniul comerţului, construcţiilor şi al transportului.

Cu toate că are statut de municipiu, Slobozia deţine importante suprafeţe agricole ceea ce conduce la deţinerea unei ponderi importante a agriculturii în economia locală. Tradiţia zonei, existenţa unor exploataţii importante şi a unor activităţi de prelucrare a produselor agricole, conturează unul din domeniile economice majore ale zonei. Cultiva-rea cerealelor şi a păsărilor sunt principalele activităţi din domeniul agriculturii.

În agricultură lucrează numai 5,6% din numărul de salariaţi ai municipiului Slobozia. De asemenea, efectivele de animale înregistrează o evoluţie fluctuantă, menţinându-se aproximativ jumătate din efective în gospodăriile populaţiei în cazul bovinelor şi porcinelor, 90% în cazul ovinelor şi în cazul păsărilor marea majoritate fiind crescute în fermele industriale şi nu în gospodăriile populaţiei. Numărul mare de animale în gospodăriile populaţiei se explică şi prin existenţa celor două cartiere de tip rural ale municipiului Slobozia şi anume: Bora şi Slobozia Nouă (în afara zonei de acţiune urbană).Lacurile situate parţial pe teritoriul administrativ al municipiului Slobozia, respectiv Iezer şi Amara , nu sunt exploatate decît pentru recreere de către locuitorii municipiului Slobozia. Din păcate, Slobozia nu oferă o paletă de servicii complementare la turismul balnear turiştilor care vin în număr relative mare în staţiunea Amara. Administraţia publică şi agenţii economici ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea turismului de tranzit sau a turismului de afaceri şi formare profesională, prin conceperea unor oferte adecvate, în cadrul celor 4 hoteluri şi 2 moteluri existente în prezent, care dispun de 331 de locuri de cazare (254 la hotel şi 77 la motel). În apropierea municipiului Slobozia a fost construit un parc industrial care nu este exploatat în prezent la justa sa valoare.

In Municipiul Fetesti se organizeaza 3 grupe de curs. Amplasarea într-o zonă mai puţin dezvoltată economic a ţării face ca Municipiul Feteşti sa se confrunte cu mari probleme privind ocuparea forţei de muncă. Acest lucru afecteaza şi mai mult per-soanele vulnerabile care nu au studii si nu au cunoştintele necesare pentru a căuta un loc de muncă.

Tranzitia si criza au facut ca piaţa muncii să aibă de suferit şi în această zona, oferind un număr limitat de locuri de muncă. Posibilităţile de a avea un loc de muncă sunt restrânse la domeniul confecţiilor ( SC Tricotaje SA, SC Orhideea SA), industria alimentara (Klevek Factory SA, Ultex SA Tandarei), mobila – saltele (Invest Management, Pro Domus), panificatie dar si comert, agricultura, constructii. Potenţialul de dezvoltare este mare prin poziţionarea Municipiului Fetesti între Bucureşti şi Constanta, prin atrage-rea investitorilor privaţi din alte ţări sau investitori interni.

În Municipiul Feteşti, la sfârşitul anului 2009, conform Oficiului Naţional al Regis-trului Comerţului (ONRC), erau activi din punct de vedere juridic un numărul total 1.122 comercianţi (persoane fizice şi juridice), ponderea municipiului Feteşti în total judeţean (9.429 comercianţi activi din punct de vedere juridic) fiind de 11,9%.

La finalul anului 2008, la nivelul municipiului Feteşti, au depus şi le-au fost omolo-gate situaţiile bilanţiere un număr de 574 agenţi economici (persoane juridice). Din totalul celor 574 agenţi economici, 91,3% sunt microîntreprinderi (0-9 salariaţi), 6,3% întreprinderi mici (10-49 salariaţi) şi 2,3% întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi). La nivelul municipiului Feteşti, conform datelor bilanţiere pentru anul 2008, există un singur agent economic din categoria întreprinderilor mari, cu mai mult de 250 salariaţi.

Cei mai mulţi agenţi economici au drept principal obiect de activitate comerţul (Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor), în acest sector activând 274 agenţi economici (47,7%). Următoarele sectoare, în funcţie de numărul agenţilor economici sunt reprezentate de către industria prelucrătoare – 57 (9,9%), transport şi depozitare – 45 (7,8%), agricultură, silvicultură şi piscicultură – 41 (7,1%) şi hoteluri şi restaurante – 35 (6,1%).

Firmele din domeniul industriei prelucrătoare, cu 1.256 angajaţi, şi cele din domeniul comerţului, cu 776 angajaţi, contribuie cu peste 60% la numărul total de angajaţi în cadrul firmelor din municipiu (37,4% şi, respectiv, 23,1%) fiind urmate de: agricultură, silvicultură şi piscicultură - 434 angajaţi (12,9%), sectorul construcţiilor - 386 angajaţi (11,5%) şi transport şi depozitare – 196 angajaţi (5,8%). Astfel, firmele care au principalul obiect de activitate într-unul dintre aceste domenii (primele 5) deţin peste 90% din numărul total al angajaţilor din cadrul firmelor din municipiul Feteşti.

Un tip de servicii aflat in expansiune in Municipiul Fetesti sunt si serviciile in domeniul patiserie si panificatie. Numarul intreprinderilor ce au drept obiect de activi-tate prestarea de servicii in acest domeniu au crescut in ultimii ani. Chiar daca nu ocupa un procent mare din piata fortei de munca din Fetesti, acest domeniu este pe un trend ascendent si poate oferi o alternativa femeilor care nu lucreaza in domeniul confectiilor sau al industriei conservelor. Un alt aspect care trebuie evidentiat este faptul ca numarul persoanelor calificate care lucreaza in acest domeniu este scazut, fapt care creaza premiza unor sanse crescute de integrare pe piata muncii pentru cei care au calificarea necesara.

Constructiile de mare anvergura sunt abia in faza incipienta in Municipiul Fetesti, iar forta de munca pregatita este insuficienta. Investitiile cu adevarat mari in constructii vor necesita forta de munca calificata in toate domeniile legate direct sau indirect de

constructii. Cresterea productiei in domeniul constructiilor necesita cresterea nivelului de competente. Trebuie mentionat faptul ca in Municipiul Fetesti se afla in desfasurare o lucrare complexa ce priveste reabilitarea a 10 puţuri forate și a conductelor de aducțiune apă și distribuție pe o lungime de peste 17,5 kilometri, extinderea reţelei de canalizare pe o lungime de aproape 80,5 kilometri și construirea a 9 staţii noi de pompare apă uzată.

Primaria municipiului Fetesti a semnat in lunile septembrie – decembrie 2014 trei contracte de finantare in cadrul programului Regio, ce vizeaza Liceul Teoretic „Carol I" Fetesti, unde va fi reabilitat acoperisul cladirii si va fi creat un campus preuniversitar si Scoala Gimnaziala „Dimitrie Cantemir" Fetesti, unde vor fi executate reparatii generale si modernizarea cladirii si a imprejmuirii unitatii de invatamant totul cu ajutorul fon-durilor europene nerambursabile Regio. Un alt proiect de anvergura care va oferi locuri de munca in constructii este proiectul ''DEMOLARE ŞI CONSTRUIRE SEDIU PRIMĂRIE MUNI-CIPIUL FETEŞTI''. Totodata asezarea strategica a Municipiului Fetesti intre Bucuresti si Constanta face ca multe persoane sa migreze catre aceste orase unde sunt foarte multe locuri in domeniul constructiilor.

Zona Stelnica –Bordusani – Facaieni – Vladeni

Viata economica a localitatilor din zona Stelnica – Bordusani – Facaeni - Vladeni a fost si este strans legata de conditiile naturale locale, precum si de resursele solului. Principala activitate economica la nivelul acestei zone o reprezinta agricultura sub toate aspectele ei:

- producerea cerealelor,

- legumicultura,

- cresterea animalelor.

Industria este slab reprezentata deoarece puterea economica este scazuta. Ponde-rea persoanelor care au un loc de munca este foarte mica, de exemplu in comuna Facaeni reprezinta doar 6.8% din populatia activa. Dezvoltarea societatilor agricole si diversificarea activitatilor precum si asigurarea utilitatilor si infrastructurii necesare va face aceasta zona atractiva pentru investitii mai ales in plante tehnice. Asigurarea alimentarii cu apa asigura posibilitatea dezvoltarii unor capacitati de prelucrare a sfeclei de zahar si a florii soarelui precum si a altor plante tehnice cu mare pondere pe piata europeana. In strategia de dezvoltare a agriculturii in Romania un loc important revine revigorarii sectorului de productie a plantelor tehnice – sfecla de zahar, soia, floarea soarelui, in, rapita – cerealele ocupand un loc modest deoarece productiile obtinute in alte state europene sunt aproape duble fata de cele obtinute in Romania.

Un alt domeniu de activitate care mai ofera locuri de munca si in aceste zone rurale este comertul cu ridicata.

Asadar, cercetând domeniile cele mai frecvente în care se fac recrutări in judetul Ialomita s-a constat că pe primele locuri sunt reprezentate de comert, panificatie- patis-serie si constructii .

Concluzii

Analizand in situatia socio-economica din judetele Arges, Calarasi si Ialomita se poate constata ca in urma tranzitiei si a crizei economice, efectele acestora pe piața muncii au fost resimțite la nivelul tuturor actorilor participanți: reducerea sensibilă a locurilor de muncă disponibile ca urmare a restructurării economice, concomitent cu scăderea ofertei de locuri de muncă pe termen nedeterminat și creșterea semnificativă a locurilor de muncă sezoniere, slab plătite și cu rotație mare a efectivelor la nivelul economiei locale. Scăderea capacității economiei județelor Ialomita și Calarasi de a crea locuri noi de muncă se datorează în mare parte lipsei investițiilor străine și a perspec-tivelor de dezvoltare a activității firmelor locale. In contrast cu cele doua judete, Argesul beneficiind de investitii straine dispune de o economie bine dezvoltata si diversificata, existand conditiile pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv.

Pentru foarte multe personae munca în străinătate este percepută mai ales ca o ultimă soluție, după ce toate variantele pentru un loc de muncă în zona de rezidență au fost epuizate ori s-au dovedit ineficiente. La nivel regional, se constată probleme sociale asociate şomajului/perioadei de inactivitate: scăderea nivelul de trai a familiilor cu un membru şomer/ inactiv, pierderea motivaţiei de a munci sau de a căuta o nouă slujbă, a încrederii şi respectului faţă de sine şi faţă de alţii, a prietenilor şi a altor personae din anturajul obişnuit, asistenţa socială a şomerilor etc.

Oportunitățile de angajare depind de intenția firmelor de a atrage forță de muncă. Iar intenția de a angaja este dominată, în mare măsură, de criteria economice de performanță, de poziția firmei în sistemul economic al regiunii. Din perspectiva anga-jatorilor, criteriile de care țin cont în procesul de selecție și recrutate sunt, pe primele trei poziții, diploma educațională, experiența profesională și setul de competențe și abilități profesionale. In aceste conditii singura modalidate de supravietuire este recon-versia profesionala, participarea la cursuri de formare profesionala in meserii cerute pe piata muncii.

In urma analizei a reiesit ca industria calaraseana se caracterizeaza printr-un grad scazut de diversitate. Judetul Calarasi este considerat un judet slab industrializat, cu exceptia resedintei de judet. In productia industriala a judetului ponderea predominanta o detine industria prelucratoare, preponderente fiind activitatile din fabricarea arti-colelor de imbracaminte, industria alimentara, industria textila, fabricarea hartiei. Pe sectoare mari de activitate, cea mai bine reprezentata este agricultura, ea fiind urmata de servicii, industrie si constructii

Agricultura este cel mai reprezentativ sector, peste nivelul regional cu aproxima-tiv 13 procente si peste nivelul national cu 21 procente. Agricultura deţine primul loc în economia judeţului, având în anul 2004 o pondere de 43,%, superioară mediei pe ţară care este de 13%. Începând din anul 2000 se constată o evoluţie lentă a industriei (extractivă, prelucrătoare, inclusiv energie electrică şi termică,gaze şi apă) care înregistrează în anul 2004 o contribuţie de 18% din valoarea adăugată brută la nivelul judeţului, valoare inferioară nivelului pe ţară de 27%.

Spre deosebire de Judetul Calarasi, judetul Arges dispune de o economie bine dez-voltata si diversificata, existand conditiile pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv. A fost, astfel, atras un flux substantial de investitii, atat din sectorul privat intern, cat si din cel extern, care a vizat deopotriva industria, agricultura si serviciile. La nivel national, judetul Arges ocupa locul patru, din punctul de vedere al cresterii economice.La nivelul judeţului Argeş activitatea economico - socială se axează pe următoarele domenii: industrie prelucrătoare, comert, constructii, transporturi si comu-nicatii.

La nivelul judetului Ialomita, analiza principalelor societati comerciale, pe sec-toare de activitate, releva faptul ca atat in ce priveste cifra de afaceri cat si numarul de angajati, primul loc este detinut de comertul cu ridicata. Industria judeţului Ialomiţa are ca principale ramuri: producerea îngrăşămintelor chimice, a zahărului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne şi a conservelor de legume, fructe şi carne, laptelui şi produselor lactate, pîine şi produse de panificaţie, în industria confecţiilor, tricota-jelor şi materialelor de construcţii, producerea de aparate electronice, mobilă şi prelu-crarea lemnului, producerea alcoolului şi a băuturilor alcoolice, lacuri şi vopseluri, producţie tipografică, etc

Pozițiile pentru care se va angaja personal sunt fie din segmentul vânzări (cele mai căutate fiind meseriile de lucrator in comert pentru Ialomita si Calarasi, agent vânzări și agent asigurări pentru Arges), fie din construcții și amenajări interioare. Companiile mici au nevoie mai ales de lucrători comerciali, în timp ce companiile mari din Arges de agenti vanzari.

Luând în calcul aceste analiza, devine evident că o creştere a numărului de per-soane aflate în căutarea unui loc de muncă nu elimină nevoia, tot mai frecvent confirmată în ultimii ani, de investiţii în oameni, în consilierea și formarea acestora, pentru a compensa nivelul mai redus al competențelor în raport cu pozițiile deficitare din cadrul companiilor. Această situație de fapt justifică, prin urmare, analiza mecanis-melor pieței muncii, mecanisme prin care se reglează cererea și oferta, oferind în același timp informații utile și necesare furnizorului de formare profesională în vederea satisfac-erii nevoilor de formare atât la nivel individual cât și la nivel de companie.

Avand in vedere situatia economica a judetelor Arges, Calarasi si Ialomita, domeni-ile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii, diferenţe nega-tive locuri de munca-şomeri, profilul dominant al cererii de forţă de muncă din zonele unde se organizeaza cursurile de formare profesionala, respectiv Oarja (Arges), Ciocan-esti (Calarasi) si Slobozia, Fetesti si Bordusani (Ialomita) si lipsa calificarilor necesare pe piata muncii pentru beneficiarii proiectului nostru familii monoparentale, familii cu mai mult de 2 copii si familii de etnie rroma.;

Propunem urmatoarele cursuri de formare profesionala:

1. Lucrator in comert;

2. Confectioner Asamblor articole din textile;

3. Patiser;

4. Cofetar;

5. Manichiurist pedichiurist;

6. Lucrator in structuri pentru constructii;

7. Ingrijitor batrani la domiciliu;

8. Lucrator in cultura plantelor.

Bibliografie

Arpinte, Daniel, Baboi, Adriana, Cace, Sorin, Tomescu, Cristina, Stănescu, Iulian, 2008, Politici de incluziune socială, în Calitatea Vieţii, XIX, nr. 3-4.

Blaga, Eugen, Politici de ocupare a forţei de muncă, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, suport de curs, master «Politici Sociale în context European», Bucureşti

Fecioru, Brânduşa, 2008, Măsuri de îmbunătăţire a şanselor tinerilor pe piaţa muncii, în revista Calitatea Vieţii, XIX, nr. 3-4.

Georgescu, Maria Ana, 2006, Politici de ocupare a forţei de muncă, în revista Calitatea Vieţii, XVII, NR. 1-2.

Preda, Marian, 2002, Politică socială românească între sărăcie şi globalizare, Editura Polirom, Iaşi.

Stănculescu Manuela, 2009, Riscuri, vulnerabilităţi şi soluţii pe piaţa muncii, în Raportul Comisiei Prezidentiale, Riscuri şi inechităţi sociale în România, Bucureşti.

Tompea, Anca, Grupuri/societăţi/zone aflate în criză /dificultate în Zamfir, Cătălin, Stănescu, Simona(coord.), 2007, Enciclopedia Dezvoltării, Sociale, Editura Polirom, Bucureşti.

Tudose, Gabriela,Totan, Lavinia, Stefania, Cristache, Silvia, Elena, Modele de analiza a pietei fortei munca din Romania, 2013 , Economie teoretica si aplicata, volumul XX, NR.4, pp.104-113 Disponibil pe: http://store.ectap.ro/articole/855_ro.

Plan Local de Actiune pentru Dezvoltarea Invatamantului Profesional si Tehnic Judetul Arges 2013 – 2020.

Strategia de Dezvoltare Integrata a Teritoriului Arges – Muscel Disponibil la:http://www.cjarges.ro/strategia-de-dezvoltare-a-judetului-arges.

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Pitesti Diponibil la: www.primariapitesti.ro/portal/arges/pitesti/stiri.../strategia%20corectata.rtf

Planul de Dezvoltare Regionala Sud Muntenia 2014 – 2020 Disponibil la: http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//Stiri/ 00013480/hj6kd_pdr20142020regiuneasudmunteniadraft31iulie.pdf

Directia Judeteana de Statistica Arges:http://www.arges.insse.ro/main.php?id=434

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Fetesti 2010 – 2020, Disponibil la: http://primariafetesti.ro/documente/02010/Strategie%20Fetesti%2028%20iulie%202010_varianta%20consultativa.pdf

Document Srategic cu Scenarii de Dezvoltare Socio-Economica si Demografica a teritoriului Judetului Ialomita, pe perioada 2009-2013, cu orizont 2013-2020- “Realizarea Strategiei de Dezvoltare a Judetului Ialomita” Disponibil pe: http://www.cicnet.ro/content/strategia-dezvoltare-judetului-ialomita

Strategia privind dezvoltarea durabilă a Municipiului Slobozia, JUDEŢUL IALOMIŢA 2014-2020 Disponibil pe:http://www.sloboziail.ro/eveniment/2014/anunturi/strategie%20Slobozia%20v2%20-%204.02.pdf

Plan Local de Actiune pentru Dezvoltarea Învatamantului Profesional si Tehnic Judetul Ialomita 2013 – 2020 Disponibil pe: ofertaipt.tvet.ro/.../Ialomita%20.../PLAI%20Ialomita%20-%202013-202.

Planul de Dezvoltare Regionala Sud Muntenia 2014 – 2020 Disponibil la: http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//Stiri/00013480/hj6kd_pdr20142020regiuneasudmunteniadraft31iulie.pdf

Directia Judeteana de Statistica Ialomita, http://www.ialomita.insse.ro/main.php?id=454

http://primariafacaeni.ro/index.php/economia/

Directia Judeteana de Statistica Calarasi:http://www.calarasi.insse.ro/cmscalarasi/rw/pages/statJud.ro.do

Planul de Dezvoltare al Judetului Calarasi, Consiliul Judetean Calarasi Disponibil pe: http://www.calarasi.ro/images/institutii%20subordonate/Plan-dezvoltare-judet-Calarasi-2007---2013.pdf

Analiza socio-economica si de mediu Municipiul Calarasi Disponibil la:www.primariacalarasi.ro/.../analiza%20socio-economica%5B1%5D