Analiza Ec.a in.alim

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI

PROTECŢIEI SOCIALEOrganismul Intermediar Regional

POSDRU Regiunea Sud-Est

FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR DIN INDUSTRIA

ALIMENTARĂ

Proiect coinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013INVESTEŞTE ÎN OAMENI!

Analiza economica a industriei alimentare

vo

1l

.

Ada

ptab

ilita

tea

irm

elor

şi m

unci

toril

or d

in in

dust

ria a

limen

tară

din

R

omân

ia la

Nor

mat

iva

de S

igur

anţă

şi S

ănăt

ate

la lo

cul d

e m

uncă

Analiza economică a industriei alimentare2

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Produs în cadrul proiectului: Adaptabilitatea irmelor şi muncitorilor din industria

alimentară din România la Normativa de Siguranţă şi Sănătate la locul de muncă

Editat sub egida: Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară

Continutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oicială a Uniunii

Europene sau a Guvernului României.

Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274

Informaţii detaliate proiect: www.riscurizero.ro

Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 3

Cuprins

1. Introducere ..................................................................................................................................62. Industria alimentara in piata comunitara.........................................................................7

3. Comertul Uniunii Europene.....................................................................104. Consumul produselor alimentare............................................................145. TVA-ul produselor alimentare..................................................................176. Distributia produselor alimentare............................................................187. Preturi si salarii.......................................................................................208. Atitudinea consumatorului.......................................................................229. Introducere..............................................................................................2610. Pozitionarea mediului economic.............................................................2711. Agricultura...............................................................................................28

11.1 Ponderea populatiei si contributia la PIB...................................................................2811.2 Fondul funciar...........................................................................................................2811.3 Structura exploatatiilor agricole.................................................................................2911.4 Capitolul agricultura in Tratatul de aderare al Romaniei............................................30

12. Industria alimentara................................................................................3112.1 Structura industriei alimentare din romania...............................................................3112.2 Productia...................................................................................................................3312.3 Salarii si salariati.......................................................................................................3412.4 Cifra de afaceri..........................................................................................................3512.5 Comertul cu produse alimentare...............................................................................3612.6 Repartizare companii................................................................................................3712.7 Preturi.......................................................................................................................5912.8 Consumul..................................................................................................................60

13. Concluzii.................................................................................................6814. Bibliograie....................................................................................................69

Industria alimentara in Uniunea Europeana

6 Analiza economică a industriei alimentare

1. Introducere

Industria alimentara este unul din sectoarele industriei cele mai dinamice si mai importante din Uniunea Europeana. Aceasta detine in raport cu alte spatii similare importante resurse agricole si piscole, diferentiate si cimplementare. Astfel in nordul mai rece si cu solul in care se mai vad urmele retragerii ghetarilor ultimei glaciatiuni, avem resurse de porumb, cartoi, sfecla de zahar in timp ce in zonele apropiate mediteranei avem importante resurse de cereale, vita de vie, citrice si maslini.

Astfel nu intamplator, aceasta industrie este compusa din aproximativ 310 000 de companii, ocupa mai mult de 4 milioane de persoane si are o cifra de afaceri care depaseste 900 de miliarde de euro.

Acest important sector industrial se confrunta insa, datorita mecanismelor economice insuicient reglementate in interiorul Uniunii Europene cu unele probleme legate de:

demersuri administrative anevoioase; lipsa inantarii; diicultati in obtinerea materiilor prime.

Uniunea Europeana isi propune pentru ameliorarea acestor probleme consolidarea reglementarilor comerciale, incheierea de acorduri preferentiale cu partenerii extracomunitari, in special cei din pietele emergente.Dintre atuurile industriei alimentare comunitare in raport cu alte industrii similare de pe piete concurentiale, se pot enumera securitatea la locul de munca si securitatea produselor alimentare si incercarea obtinerii unui echilibru intre aceasta si competitivitate.

Unitatea „Industria alimentara” a Comisiei isi desfasoara politica folosind o serie de instrumente, dintre care:

Regimul de restitutie la export; Perfectionarii active.ambele iind concepute in special pentru produsele agricole transformate, cum ar i ciocolata, produsele de cofetarie, bauturile dulci, biscuitii, etc;

Negocierile comerciale vizand ameliorarea accesului intreprinderilor europene la piata mondiala;Contributia la redactarea si punerea in aplicare a legislatiei privind industria alimentara.


2. Industria alimentara in piata comunitara

Sectorul industriei alimentare este unul din cele mai mari si mai importante sectoare din spatiul comunitar european care utilizeaza munca manufacturiera, iind al doilea dupa cel al prelucrarii metalelor, cu o pondere in cifra de afaceri de 14, 5% din total, adica 917 miliarde euro la nivelul UE- 27. Ponderea angajatilor pentru acest tip de munca provenind din sectorul industriei alimentare este de 14%.

Acest sector este extrem de fragmentat. 99% din intreprinderile acestui sector sunt mici si medii (SMEs), doar 1 % iind reprezentat de multinationale.Pozitia puternica pe aceasta piata este urmarita prin cresterea competitivitatii, stimularea inovarii si diversiicarea productiei. Respectul fata de mediu este si pentru acest sector industrial o componenta a dezvoltarii durabile si sustenabile.

In 2009, fotografía industriei alimentare si a bauturilor in Uniunea Europeana era urmatoarea: Cifra de afaceri: 954 miliarde euro; Numar de angajati: 4,2 milioane persoane; Pondere intreprinderi mici si mijlocii: 48,2% din cifra totala de afaceri si 62,8% din total numar de angajati; Comertul (suma neta):

Exporturi: 53,7 miliarde euro; Importuri: 50,8 miliarde euro; Balanta comerciala: 3,0 miliarde euro;

Numar de companii: 310.000. Ponderea in totalul exporturilor globale: 18,6%

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) reprezentau pe aceasta fotograie: 48,2% din total cifra de afaceri, aproximativ 450 miliarde euro; 47,7% din total valoare adaugata (TVA), aproximativ 95 miliarde euro; 62,8% din total angajati, aproximativ 2,9 milioane angajati;

99,1% din totalul companiilor de tip alimentari si bauturi, aproximativ 308.000 IMM-uri;

Daca ar i sa detaliem analiza pe segmente a ponderii intreprinderilor mici si mijlocii in ceea ce priveste total cifra de afaceri si numar de angajati vom observa:Cifra de afaceri: 7% sunt microintreprinderi (pana in 10 angajati), 14% sunt companii mici cu 10- 49 angajati si 27% companii medii (peste 50 angajati);Angajati: 16% sunt microintreprinderi (pana in 10 angajati), 22% sunt companii mici (10- 49 angajati) si 25% sunt companii medii (peste 50 angajati).

Ponderea pe state comunitare a acestor IMM-uri indica semniicative diferente, astfel:In ceea ce priveste cifra de afaceri: Spania- 61% Belgia- 55% Polonia- 45% Romania- 42% Marea Britanie- 28%In ceea ce priveste ponderea angajatilor: Spania- 71% Belgia- 67% Olanda- 67% Ungaria- 62% Marea Britanie- 33%

Daca am privi in relationare cu alte industrii, ponderea IMM- urilor din industria alimentara si de bauturi ar conduce la urmatoarea fotograie: Industria textila: 73% Alimentara si bauturi: 63% Echipamente de masini: 56% Chimica: 35% Automobile: 18%


Unitati Persoane angajate Cifra de afaceri

1995 2005 1995 2005 1995 2005EU-27 - 309.702 - 4.688.100 - 850.333BE - 7671 99251 96681 26289 30423BG 6715 5937 113909 106962 1192 2812CZ 5979 6082 - - - 9049DK 2409 1778 91633 85133 17136 19809DE - 32709 878862 844755 148758 148506EE - 425 - 17365 846 1094IE 694 - 46259 49438 13393 21884EL - 15195 - 83691 - 10146ES 26753 29353 363573 389065 53650 87785FR 71589 67985 619352 649143 129618 142794IT 64199 - 429257 440892 72588 94717CY - 960 9571 12671 666 1269LV - 778 - 35461 - 1376LT 1074 1434 56394 52355 1273 2216LU 217 190 - - - -HU - 6766 131735 121826 6094 9729MT - - - - - -NL 5905 4585 143424 124379 41680 48708AT 4736 4134 - 75885 11783 12994PL 17978 16998 413665 438833 18601 34502PT 7684 10268 112484 104942 9103 11588RO - 10820 289093 203840 4490 7171SI 1185 826 - - 1421 1649SK - - - 46936 1923 2624FI 1965 1861 45167 39961 8136 8989SE 2586 3288 - - - -UK 8265 6994 488553 463988 84429 107521

Tabel 1: Principalii indicatori pentru industria alimentara

In 2005, erau aproximativ 310 000 companii in sectorul alimentar (inclusiv produse pentru hrana animalelor) companii producatoare in UE-27, furnizand personal de 4.7 millioane de persoane si generand 850 mld cifra de afaceri.

Franta si Italia au cele mai multe intreprinderi in sector,

urmate la ceva distanta de Germania, Spania si Polonia. Oricum, Germania are cel mai mare numar de forta de munca din sector, urmata de Franta si UK. (Fiecare acoperind peste 10% din forta de munca a statelor membre UE-27). In timp ce aceleasi 3 state membre au si cea mai mare cifra de afaceri, un grad relativ ridicat al cifrei de


afaceri specializat s-a


observat in Olanda, Irlanda si Belgia, aceste state membre contribuind mult la totalul cifrei de afaceri a UE- 27 decat in totalul fortei de munca a UE-27.

In termeni de ocupare a fortei de munca si cifra de afaceri,

cele mai multe subsectoare (bazate pe nivelul de 3 digit a NACE Rev. 1.1) sunt in fabricarea de alte produse alimentare (incluzand, de exemplu, produse de paniicatie, zahar, ceai si cafea si paste fainoase) si carne si produse fabricate din carne.

Produse alimentare Intreprinderi (nr.)

Angajati (nr.)

Cifra de afaceri (mil. euro)

TOTAL 309702 4688100 850333Carne si produse din carne 45347 1029700 175613Peste si produse din peste 4035 129500 21006Legume si fructe 10200 283000 52205Uleiuri si grasimi animale si vegetale 9010 72600 38625Produse lactate 13098 400000 120000Produse de morarit- paniicatie 8300 124700 31687Alte produse alimentare 191909 2000000 230000Bauturi 22600 468900 129139

Tabel 2: Principalii indicatori, UE-27, 2005

Fig. 1 - Distributia cifrei de afaceri, a fortei de munca si valorii adaugate in subsectoare

Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară


3. Comertul Uniunii Europene

Proiectul european se fundamenteaza pe ideea unei piete comune, la inceput pentru produsele de carbune si otel- in anii 50. Nasterea pietei comune europene a determinat apoi constituirea si a altor piete comericale, in interiorul carora frontierele politice sunt depasite printr-un sistem de scutiri iscale si acorduri comerciale intre parti.Piata Uniunii Europene, dupa cum se observa si din dátele prezentate mai jos, relationeaza distincte in relatie cu

celelalte blocuri comerciale ale lumii. Observam un volum de 11562 milioane de euro al exporturilor spre Piata NAFTA si un volum apropiat al importurilor de 11452 milioane de euro importuri din piata MERCOSUR. Aceste volume un indica in mod necesar o intensitate schimburilor ci relatii de marime piete economice foarte mari, cu importante resurse prime pentru industria alimentara.

COMERTUL UNIUNII EUROPENE(milioane euro)

Bloc comercial* EXPORTURI IMPORTURI BALANTANAFTA 11562 3835 7727ANDEAN 632 1826 -1194MERCOSUR 863 11452 -10589RUSIA 4894 780 4114EFTA 6218 5264 954BALCANI 1879 849 1030ASEAN 2985 9493 -6508ACP 4787 4890 -103GCC 2607 173 2434TOTAL 36427 38562 -2135

Tabel 3: Comertul UE

*NAFTA Canada, SUA, MexicANDEAN Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru VenezuelaMERCOSUR Brazilia, Argentina, Uruguay si ParaguayRUSIAEFTA Spatiul European de Comert LiberBALCANI Spatiul fostei Iugoslavii plus AlbaniaASEAN Asia de Sud EstACP Africa, Paciic si CaraibeGCC State din Peninsula Araba


Relatia cu cele doua mari piete, NAFTA si MERCOSUR este explicata de relatia económica pe care Uniunea Europeana o are cu state membre ale celor doua piete. Astfel pentru NAFTA- líder in exporturile comunitare, SUA si Canada

ocupa primul si respectiv locul 6, amandoua impreuna avand un volum egal cu suma dintre exporturile Rusiei, Elvetiei si Japoniei, adica locurile 2,3 si 4 in topul partenerilor comerciali pentru exporturi ai Uniunii Europene.

TOPUL PARTENERILOR COMERCIALI AI UNIUNII EUROPENE(milioane euro)

EXPORTURI IMPORTURISUA 9298 BRAZILIA 5899RUSIA 4894 ARGENTINA 5062ELVETIA 4018 CHINA 3114JAPONIA 3027 SUA 2951NORVEGIA 2032 ELVETIA 2857CANADA 1792 INDONEZIA 2426CHINA 1657 THAILANDA 2227HONG KONG 1393 TURCIA 1601AUSTRALIA 1301 NOUA ZEELANDA 1506ARABIA SAUDITA 1103 NORVEGIA 1502SINGAPORE 951 CHILE 1316UCRAINA 878 INDIA 1129KOREEA DE SUD 829 MALAEZIA 1057

Tabel 4: Topul partenerilor comerciali ai UE

In relatia cu MERCOSUR, volumul importurilor se observa si din topul partenerilor pentru acest tip de relatii comerciale. Astfel, prímele doua pozitii sunt date de Brazilia si Argentina, state cu importante resurse de materii prime pentru industria alimentara.

Analizand pe produse structura exporturilor si importurilor comunitare, putem distinge noi aspecte ale relatiilor

economice cu cele doua piete nord si sud americana. Astfel, in cazul exporturilor unde NAFTA detine intaietatea, observam volumen mari pentru bauturile alcoolice spirtoase, vin, preparate alimentare si branza. In cazul importurilor unde MERCOSUR detine intaietatea observam unitati mari de volum pentru ile de peste, peste conservat si preparate de peste, crustacee, vin, ulei de palmier, zahar, carne de vita si oaie, etc.


Topul exporturilor si importurilor pe produse (milioane euro)

Spirtoase 5719 File de peste 3998Vin 5395 Crustacee 3415Preparate alimentare 3078 Ulei de palmier 2666Branza 2364 Vin 2334Extract de malt 2079 Preparate si conserve de peste 2056Carne porc 2074 Sucuri de fructe 1505Bere 1959 Preparate de carne 1414Ciocolata 1883 Zahar 1277Patiserie/ biscuiti 1813 Carne de vita 1203Concentrate de lapte 1682 Peste congelat 1192Organe si carne de pui 1572 Preparate fructe 1141Bauturi ine 1281 Carne de oaie 1104Ulei de masline 1175 Conserve semipreparate 1091

Tabel 5: Topul comertului UE pe categorii de produse alimentare

Produs Importuri Exporturi NetCarne si preparate din carne 1563 2624 1061Produse lactate si oua 324 2512 2188Peste si crustacee 4982 1531 -3452Cereale 22260 19791 -2467Legume proaspete, refrigérate, congelate 5398 3058 -2340Fructe conservate si preparate 1640 465 -1176Zaharuri, zahar preparat si miere 5809 2181 -3627Cafea, ceai, cacao 5447 1097 -4350

Tabel 6: Volumul de extra UE-27 comert, UE-27, 2007 (1 000 tone)


UE-27 a fost importatorul net al produselor alimentare (inclusiv cafea,ceai si cacao) in 2007, deicitul comercial pentru aceste produse totalizand 25.1 mld euro in valoare, si cam 23.3 milioane de tone in cantitate.Figura 6 pana la 27 furnizeaza o analiza a importurilor statelor UE-27 la 10 categorii de produse alimentare: pentru iecare din aceste categorii o analiza este furnizata pentru cantitatea de importuri intre 2000 si 2007 (de mentionat ca scalele

de graice variaza considerabil) la fel si o comparatie a schimbarii de origine a acestor importuri.

Importul de cereale a sarit de la 11.7 millioane tone in 2006 la 22.3 millioane tone in 2007, in principal datorita cresterii importurilor de porumb. Cresterea din 2007 a inversat tendinta de scadere care s-a ampliicat din 2002. Din 2007 Brazilia a devenit principala sursa pentru importul de cereale


a UE -27 , furnizand mai mult de 30% din total, intrucat in 2000 nu era in topul celor 5 furnizori.Cantitatea de importuri de carne si preparate din carne a crescut in iecare an intre 2000 si 2006, inainte de scaderea cu 6.6 % in 2007. De-a lungul perioadei dintre 2000 pana in 2007, importurile per total au crescut rapid pentru carnea proaspata si refrigerata de vaca si porc, chiar daca importurile de carne de porc au scazut in 2007.

Statele membre UE-27 au inregistrat o reducere mare la importuri la carnea congelata de vita si de pasare in 2007. Brazilia furnizeaza mai mult de jumatate din importurile de carne pentru UE- 27 in 2007, in timp ce ponderea Noii Zeelande a scazut cu 14%.

Intre 2000 si 2007, importurile statelor UE-27 de peste si fructe de mare au crescut in termeni cantitativi la o medie de 4.2 % pe an, cu cresteri in 5 ani din 7 ani; fructe de mare(crustacee) si peste procesat (ile de peste si alte tipuri de carne de peste) a inregistrat mari cresteri.

In 2007, Norvegia era singura furnizoare de peste si fructe de mare pentru statele membre UE-27, cu China pe pozitia a 2 a, SUA si Vietnam intrand in top 5.

Cantitatea de importuri de lactate si oua a scazut la o medie de 3.0 % pe an intre anii 2000 si 2007. In ciuda ponderii Noii Zeelande la importurile UE-27 de lactate si oua, cresterea de la 30 % la 33 % intre anii 2000 si 2007, a fost detronata de pe pozitia ei de principal importator al statelor UE- 27, de catre Elvetia (care si-a dublat ponderea la 38% in perioada mentionata.

Importurile de legume proaspete si congelate au fost relativ instabile intre anii 2000 si 2007, au scazut in 2003, revenind viguros in 2004, inainte repetandu-se acest model de declin urmat de revigorarea din 2007 – vezi Figura 14. In 2007, Thailanda a fost principala sursa a statelor UE-27 la importurile de legume proaspete, refrigerate sau congelate,

desi ponderea ei s-a injumatatit mai mult de 53 % in 2000 la 23 % in 2007.

In contrast, importurile de legume conservate si preparate au crescut intre anii 2000 si 2007, in ciuda declinului din 2005 si 2006 – vezi Figura 16. China si Turcia la un loc furnizau in jur de 3/5 din importurile de legume conservate si preparate in UE-27 in 2007. Importurile de fructe si alune in statele membre UE-27 au crescut iecare si in iecare an intre 2000 si 2007, media cresterii iind de 4.6 % pe an.Principalii furnizori raman relativ neschimbati intre anii 2000 si 2007 – vezi Figura 3.19. Conservarea si prepararea fructelor si alunelor au inregistrat cresteri neintrerupte intre anii 2000 si 2007 – vezi Figura 20 – cu o medie de 6.0% pe an. Thailanda ramane principala sursa de importuri in 2007, inainte de China a carei pondere a crescut de la 6 % in 2000 la 16 % in 2007.

Cantitatea de zahar (si preparatelor din zahar si miere) importat a luctuat intr-un interval relativ ingust intre anii 2000 si 2007. Importurile de melasa a scazut brusc in 2005, dar s-a recuperat in 2007, intrucat trestia de zahar si sfecla a crescut in perioada studiata, in ciuda scaderilor din anii 2003 si 2007. Din 2007, India a fost inlocuita de Pakistan ca principala sursa de import de zahar pentru statele UE-27, aceasta din urma ajungand pe pozitia a 4-a.

Importurile de cafea , ceai si cacao au crescut in 6 din cei 7 ani dintre 2000 si 2007 ,scazand doar in 2002 , iar originea acestor importuri nemodiicandu-se prea mult intre 2000 si 2007. Dupa cum s-a mentionat anterior, UE-27 a fost un importator net de produse alimentare in 2007, chiar daca pentru unele din produsele alimentare a fost un exportator net asa cum se poate vedea in tabelele 5 si 6.

Cel mai mare surplus comercial, in termeni cantitativi si valoare, a fost pentru produsele lactate si oua; in valoare surplusurile comerciale s-au inregistrat de asemenea la cereale si la legume conservate si preparate.


4. Consumul produselor alimentare

Acest capitol se axeaza pe consumatori, in special la disponibilitatea la consum de alimente si bauturi, cheltuielile pe alimente si bauturi, preturi platite, si de asemenea aportul adus din punct de vedere al sanatatii si opiniile referitoare la productia alimentara, practicile si politicile din sector.

Alimentele si bauturile sunt cele mai importante articole de consum si care satisfac nevoile iziologice de baza, de mancare si de baut, si care formeaza cea mai importanta cheltuiala pentru pentru majoritatea gospodariilor din UE.

Este o mare diversitate in UE cu privire la produsele alimentare si produsele de bauturi, si adesea acestea formeaza o parte din identitatea locala, regionala si nationala.

In acelasi timp sunt exemple de convergenta in modelele de consum, relectand probabil o mai mare sensibilizare a consumatorilor si mai multe retele internationale de distributie.

Exista problemele legate de sanatate pentru produsele alimentare care nu sunt direct legate de siguranta produselor alimentare, ci de nivelul si echilibrul de consum. GDA-urile sunt ghiduri pentru cantitatea de energie si nutrienti pe care un adult tipic sanatos ar trebui sa il consume zilnic, inclusiv procentul de grasimi, carbohidrati, proteine, ibre precum si sodiu (sare). Multi nutritionisti si experti in domeniul sanatatii considera ca obiceiurile alimentare sanatoase ar trebui stabilite de la o varsta frageda si pentru acest motiv, obiceiurile de consum ale tinerilor sunt de interes special, o preocupare deosebita iind data ratei de crestere a obezitatii in randul copiilor.

Consumatorii europeni iau in considerare nu numai pretul ci si calitatea produsului cumparat.

UE lucreaza pentru a proteja calitatea produselor alimentare in mai multe moduri, cu politicile privind siguranta si igiena


alimentelor, etichetarea si informatiile nutritionale, aditivi alimentari, normele de sanatate si bunastare, precum si restrictiile privind rezidurile de pesticide. Un aspect practic in ceea ce priveste siguranta alimentara in UE este sistemul de alerta rapida pentru alimente si furaje (RASFF), care este un sistem de notiicare pentru preocuparile legate de alimente si bauturi (inclusiv bauturi alcoolice), care asigura un sistem de schimb rapid de informatii intre statele membre si coordoneaza actiunile de raspuns la amenintarile la adresa sigurantei produselor alimentare.

Instrumente speciale au fost dezvoltate pentru a cunoaste originea sau calitatea produselor alimentare speciice. Acestea includ norme privind indicatiile geograice protejate (IGP) si a denumirilor de origine protejate (DOP) ale produselor agricole si alimentare. Aceste reguli au fost create in 1992 cu scopul de a proteja nume speciice produselor impotriva abuzurilor si imitatiilor si de a ajuta consumatorii, oferidu-le informatii privind caracteristicile produselor.

Categorie produs %Alimente si bauturi non-alcoolice 13,1Cultura si recreere 9,1Intretinere, apa si energie 22,9Transporturi 13,2Restaurante si hoteluri 8,5Altele 33,2TOTAL 100

Tabel 7: Cheltuielile de consum ale gospodariilor pentru bunuri si servicii UE, 2009 (% din totalul

cheltuielilor aferente consumului casnic)


In Uniunea Europeana, in zona mediei de 13,1% sunt state precum Cipru, Slovenia, Italia, Spania, Belgia, Franta, Finlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Austria si Germania. Sub zona acestei medii sunt Irlanda si Luxemburg. La o pondere de 28%- cea mai mare din pacate din spatiul comunitar se ala Romania, urmata de Lituania, Estonia si Bulgaria.

Alimentele si bauturile (inclusiv serviciile de catering) insumeaza combinat 23.2 % din cheltuielile aferente consumului casnic in UE-27 in 2006, in conformitate cu ponderile utilizate pentru indícele armonizat al preturilor de consum. O analiza a acestui total este evidentiat in tabelul de mai jos, cu 14.0 % cheltuieli pentru mancare, 1.3 % pentru bauturi nealcolice, 1.8 % pentru bauturi alcoolice, si 8.0 % pe servicii de catering. Cu exceptia Bulgariei, la categoría

de alimente aratate in aceste tabele la produsul carne a reprezentat cea mai mare parte a cheltuielilor de consum casnic, media este de 3.6 % in UE iar in Romania atinge un nivel record de 9.1 %. La categoría de alimente altele decat paine si cereale, sau lapte, branzeturile si ouale au avut in general ponderea urmatoare mare, cu o medie de 2.5% si 2.1% in UE, respectiv Portugalia a fost exceptia la ponderea cheltuielior de consum la peste si fructe de mare(3.2%) care a fost mai mare decat celelalte categorii in timp ce Spania a avut un procent (3.1%) mai mare la aceeasi categorie decat la lapte, branzeturi si oua.

Ponderea cheltuilelilor de consum, in cadrul UE ca intreg, la categoria bauturi alcoolice a fost impartita in mod egal impartit intre spirtoase, vin si bere, chiar daca sunt variatii mari in unele tari membre.


Alim

ente

si s

ervi

cii

de c

ater

ing

Pai

ne s

i cer

eale

Car

ne

Pes

te s

i fru

cte

de

mar

e

Lapt

e, b

ranz

a si

ou

a

Ule

i si g

rasi

mi

Fruc

te

Legu

me

Zaha

r, ge

m, m

iere

, ci

ocol

ata

Alte

pro

duse

al

imen

tare

Caf

ea, c

acao

si

ceai

Apa

, rac

orito

are

Spi

rtoas

e

Vin

Ber

e

Ser

vici

i de

cate

ring

EU-27 23.2 2.5 3.6 1.0 2.1 0.5 1.1 1.6 1.1 0.4 0.4 0.9 0.5 0.7 0.6 8.0

BE 24.0 3.1 4.6 1.0 2.0 0.4 1.1 1.6 1.1 0.6 0.4 1.3 0.2 1.1 0.5 6.7

BG 33.0 4.9 4.4 0.5 3.7 1.0 1.2 3.6 2.4 0.5 0.4 0.7 0.8 0.2 0.4 9.8

CZ 24.1 2.9 4.1 0.5 3.1 0.8 1.3 1.5 1.1 0.7 0.6 1.2 1.5 0.8 2.2 6.3

DK 19.9 2.3 3.1 0.6 2.0 0.3 1.0 1.7 1.6 0.5 0.4 1.3 0.4 1.3 0.9 5.0

DE 15.7 1.9 2.5 0.4 1.5 0.6 1.0 1.1 0.9 0.4 0.5 0.9 0.2 0.5 1.1 4.2

EE 26.5 3.0 5.2 0.9 3.4 0.3 1.2 2.0 1.5 0.5 0.7 0.8 2.6 1.8 1.9 6.7

IE 27.7 2.3 3.0 0.4 1.5 1.6 1.0 1.8 1.0 0.9 0.3 0.8 0.7 1.7 0.9 14.6

EL 32.4 2.2 3.8 1.3 3.1 0.9 1.3 2.0 0.7 0.4 0.3 0.9 0.2 0.4 0.3 13.5

ES 35.4 3.3 5.5 3.1 3.0 0.4 1.9 1.9 1.0 0.6 0.5 0.9 0.5 1.0 0.2 5.8

FR 22.2 2.3 4.4 1.3 2.3 0.9 1.1 1.5 1.0 0.6 0.5 0.9 0.5 1.0 0.2 5.8

IT 25.9 3.3 4.0 1.2 2.4 0.6 1.2 1.9 1.2 0.0 0.2 1.0 0.2 0.7 0.1 8.6

CY 28.6 2.9 4.0 0.7 3.1 0.6 1.5 2.3 0.9 0.3 0.3 1.6 0.2 0.3 0.5 10.4

LV 31.4 4.3 6.5 1.2 4.3 0.9 1.6 2.1 1.8 0.6 1.1 0.7 1.8 0.8 1.4 6.4

LT 32.3 4.8 6.8 1.6 3.3 1.0 1.3 1.8 2.0 0.9 1.0 1.1 2.6 1.3 1.7 6.7

LU 17.7 2.1 2.2 0.6 1.5 0.3 0.7 0.9 0.8 0.4 0.4 1.1 1.2 1.1 0.6 6.8

HU 25.9 3.3 3.9 0.1 3.6 1.0 1.2 1.8 1.2 0.7 0.9 1.7 1.7 0.8 1.9 6.3

MT 24.2 3.0 3.6 0.9 2.4 0.5 1.5 1.9 0.8 0.4 0.5 1.6 0.3 0.7 0.8 7.1

NL 18.7 2.5 2.6 0.5 1.7 0.2 1.0 1.3 1.1 1.2 0.3 0.7 0.4 0.7 0.5 5.5

AT 22.9 2.2 2.8 0.3 1.9 0.4 0.9 1.3 1.0 0.4 0.4 0.9 0.1 0.5 0.5 10.5

PL 22.6 3.5 5.3 0.6 2.8 1.1 0.9 2.0 1.4 0.7 0.7 0.9 1.9 0.7 2.0 2.7

PT 31.4 3.0 4.8 3.2 2.2 0.8 1.5 1.9 0.5 0.2 0.2 0.5 0.1 0.7 0.2 12.6

RO 37.6 8.4 9.1 1.1 5.8 1.7 1.9 3.7 1.8 0.6 1.0 1.3 0.3 0.3 0.7 1.1

SI 23.3 2.9 3.8 0.5 2.4 0.6 1.1 1.9 1.3 0.6 0.6 1.2 0.4 0.7 0.8 6.4

SK 24.7 2.3 4.2 0.2 3.0 0.8 1.1 1.8 1.1 0.5 0.7 1.1 0.9 0.5 1.5 7.9

FI 22.8 2.7 3.1 0.6 2.7 0.3 1.2 1.5 1.4 0.4 0.4 1.0 1.1 1.3 1.6 7.4

SE 20.2 2.2 2.7 0.9 2.3 0.4 1.1 1.4 1.7 0.6 0.5 1.0 0.6 1.2 0.7 5.6

UK 22.2 1.5 2.1 0.4 1.2 0.2 0.9 1.4 1.1 0.2 0.3 1.0 0.5 0.9 0.4 11.9

Tabel 8: Structura cheltuielilor de consum, 2007 (%)


5. TVA-ul produselor alimentare

Chiar daca guvernele in sine ale statelor membre au un grad relativ mare de libertate in stabilirea accizelor, ratele TVA sunt mai putin variate intre statele membre. Este o intelegere de o rata minima de 15 % la TVA la mai toate bunurile si

serviciile: un standard ridicat este permis intre niste limite certe la fel cum este permis si rate mici si scutiri la cateva tipuri de produse.

Tabel 9: rata TVA in UE, Iulie 2011


6. Distributia produselor alimentare

Produsele alimentare, odate intrate pe piata económica europeana sunt distribuite in acele micro-piete oferite de marii retaileri de tip hypermarket supermarkete.

Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-au constituit lanturi de retail, printre cele mai mari putand enumera Billa, Carrefour, Lidle, Kauland, Real. Aceste lanturi sunt completate de retaileri cu retele nationale precum Sklavenitis, Mercadona, Modelo.

Acesti retaileri acopera o medie a pietei interne a Uniunii Europene de 26,96%, restul iind acoperita de magazine de cartier si piete agroalimentare. Fata de aceasta medie, cota ce-a mai mica de acoperire o avea in 2010 Romania, cu doar 15,2%. Aici se impun únele precizari, intre timp in Romania au mai intrat Lidle si Billa. Aproape de procentul de acoperire al Romaniei sunt Bulgaria cu 18% si Italia cu 23%. Cel mai mare grad de acoperire il are Suedia cu 79,6%, Irlanda cu 61% si Grecia cu 53%.

Ponderea retailerilor in statele Uniunii Europene - 2010Austria 40,4 Billa, Hofer, SparBelgia 38,5 Colruyt, Aldi, CarrefourBulgaria 18 Kauland, CBA, BillaCehia 40 Kauland, Rewe, AholdDanemarca 38,5 Superbest, Netto Dansk, SuperbrugsenFranta 34,9 Leclerc, Carrefour, IntermarcheGermania 34,3 Aldi, Lidl, KaulandGrecia 53 Sklavenitis, Carrefour, ABUngaria 26,1 Tesco, Spar Hungary, LidlIrlanda 61 Tesco, Dunnes, SupervaluItalia 23 Coop, Conrad, EsselungaOlanda 44,6 Ahold/ AH, C1000, AldiMarea Britanie 41,8 Tesco Super, Asda, Sainsbury-supermarketPolonia 19,6 Biedronka, Tesco, RealPortugalia 39,7 Continente, Pingo Doce, ModeloRomania 15,2 Kauland, Carrefour, RealSpania 30,5 Mercadona, Carrefour Hyper, DiaSlovacia 49,6 Coop Jednota, Tesco, LidlSuedia 79,6 Ahold/ ICA, Coop, Axfood

Tabel 10: Ponderea retailerilor in statele Uniunii Europene- 2010


Dintre companiile prezente in aceste lanturi de retail, volume foarte mari in ceea ce priveste vanzarile, in miliarde de euro, putem mentiona cele ale Nestle, Unilever, Vion, Heineken, Danone cu o cifra impreuna de peste 65 miliarde de euro

si cu un numar de angajati de peste 200.000 de angajati. Dintre aceste companii, majoritatea sunt deja prezente pe piata romaneasca.

Indicatori ai companiilor agro-alimentare din UE

Nume companie Vanzari (miliarde de euro) Angajati (x1000) Tip produse

Nestle 25,1 91 Multi-ProduseUnilever Plc/ Unilever Nv 12 29 Multi-ProduseHeineken N.V. 11 38 BereGroupe Danone 9,4 46 Lactate, Apa, Hrana SugariVion 8,2 22 Multi-Produse, IngredienteAssociated British Food 7,9 73 Zahar, Amidon, Produse PreparateCarlsberg 7,3 41 BereFerrero 6,3 16 CofetarieDanish Crown 6,1 23 Preparate CarneSudzucker 5,7 17 Zahar, Multi-ProduseFriesland Campina 5,7 14 Produse LactateOetker Group 5,1 24 Multi-ProduseAnheuser-Busch Inbev 4,6 BereTate&Lyle 4 2 Ingrediente AlimentareBarilla 4,1 15 Bauturi, CofetarieNutreco 3,6 6 Hrana AnimaleDiageo Plc 3,2 3 Bauturi AlcooliceKerry Group 3 23 Multi- ProdusePernod Ricard 2,9 3 Bauturi AlcooliceHj Heinz Company 2,5 8 Produse PreparateEbro Foods 1,7 3 Orez, Paste, SosuriBarry Callebaut 1,4 4 Cacao Si Produse De CiocolataParmalat 1 2 Lapte, Bauturi Din FructeDanisco 0,7 3 Ingrediente

Tabel 11: Indicatori ai companiilor agro-alimentare din UE


7. Preturi si salarii

In 2005 preturile la produsele alimentare din Romania au fost mai mari decat media din Uniunea Europeana, in 2006 aceste preturi au ajuns si chiar au coborat sub media europeana urmand pana spre sfarsitul anului 2010 o luctuatie similara

pe piata comunitara. Sfarsitul anului 2010 marcheaza o explozie a acestor preturi dupa care o prabusire pana la nivelul lunii ianuarie a anului 2012, sub media europeana.

Fig. 2 - Evolutia Indicelui preturilor pentru produsele alimentare in Uniunea Europeana si Romania (2005- 2012)

In Romania evolutia preturilor este data de recoltele obtinute la principalele produse agricole ce inluenteaza pretul produselor alimentare, in mod deosebit la cartoi si cereale. Acest indicator al preturilor la produsele alimentare are o

incarcatura deosebita in evolutia indecelui inlatiei in tara noastra, cu impacta asupra cursului leu- euro si implicit cu consecinte asupra importurilor de produse agro-alimentare.

Productivitatea in industria alimentara (euro/angajat) x 10002008 2009

Australia 238SUA 236 237Canada 242Uniunea Europeana 214 214Japonia 157 159Coreea 122Mexic 103 109Brazilia 74


China 49 65Tabel 12: Productivitatea in industria alimentara


Productivitatea muncii in industria alimentara inregistreaza cel mai inalt nivel in Australia, Uniunea Europeana ocupand locul 4. In Australia sau SUA foarte multi oameni pot munci 12 ore/zi la intensitate maxima, o intensitate pe care state precum China, o suplinesc prin numarul mare de lucratori. O alta explicatie a acestui clasament poate i costul diferit

al fortei de munca din diverse state. Intre costul mic al fortei de munca si productivitatea scazuta exista o corelare pozitiva, deoarece companiile care se inregistreaza costuri salariale mari investesc mai mult in echipamente de crestere a productivitatii, pentru a putea concura cu producatorii care au costuri reduse.

Fig. 3 - Grila salarizarii la nivel mondial (conform BBC, aprilie 2012)

Salariul mediu este calculat de Organizatia Internationala a Muncii si este publicat de BBC. Calculul, care este aproximativ, este realizat pe baza datelor din 72 de tari, iind omise cele mai sarace tari ale lumii. In studiu au fost inclusi salariatii, nu si persoanele care desfasoara activitati independente.

Astfel, la nivel mondial, salariul mediu este de 1.480 dolari,aproximativ 4.880 lei.

Cei mai bine platiti angajati din lume se gasesc in Luxembourg, unde salariul mediu este de 4.089 dolari, locul doi iind ocupat de salariatii din Norvegia, cu o remuneratie

medie de 3.678 dolari. Pe locul trei sunt austriecii, cu un venit de 3.437 dolari. Locurile patru si cinci in lume sunt ocupate de SUA si Marea Britanie, cu 3.263 dolari respectiv 3.065 dolari.

Romania se ala pe locul 47, cu un salariu mediu lunar de 954 de dolari, foarte aproape de Belarus cu un salariu mediu lunar de 959 euro.

Dupa Romania, dintre statele comunitatii europene urmeaza Bulgaria cu 750 euro si state din afara Uniunii Europene precum Ucraina, Armenia si Republica Moldova.


8. Atitudinea consumatorului

In atitudinea consumatorului ni s-a parut interesant de mentionat un sondaj Eurobarometru efectuat la sfarsitul anului 2005, sondaj care s-a axat pe problemele de sanatate care leaga si produsele alimentare, precum si activitatea izica.O dieta saraca si lipsa de activitate izica au fost printre pricipalii factori de risc identiicate de respondenti pentru diverse boli. Dar ce constituie o dieta sanatoasa? Figura

de mai jos arata raspunsurile la aceasta intrebare. Nevoia unui regim alimentar echilibrat a fost raportat de doua treimi dintre respondenti, o proportie similara s-a raportat si la nevoie de a manca mai multe fructe si legume. Alti factori care au reiesit au fost ca cel putin 10% din respondenti sunt preocupati de consumul de grasimi, zahar, sare, carne, peste si aditivi, limitarea in acelasi timp a consumului de calorii a fost mentionat.

Fig. 4 - Ce considerati ca implica mancarea si o dieta, UE-25, 2005 (%)


Legislatia UE cu privire la produsele alimentare modiicate genetic (GM) se bazeaza pe principii care trebuie sa ie sigure, etichetare facandu-se correct in asa fel incat consumatorul sa aiba libertatea alegerii.

In 2005 sondajul Eurobarometru intreba consumatorii cu privire la parerea lor cu privire la diferite biotehnologii, inclusiv produsele modiicate genetic (GM). In mare analizele

rezultatelor releva ca produsele modiicate genetic adesea sunt considerate de catre europeni ca iind nefolositoare, din punct de vedere moral sunt inacceptabile si ca prezinta un risc pentru societate.

Suportul pentru tehnologia GM variaza mult intre tari, un procent mare iind in Cehia (46%) si un procent mic a fost inregistrat in Luxemburg (13%).

Fig. 5 - Suportul pentru produsele GM, 2005 (%)

Industria alimentara in Romania


9. Introducere

Sectorul industriei alimentare romanesti difera de alte industrii din mai multe puncte de vedere: sectorul este in marea majoritate compus din IMM-uri; produsele sunt foarte diverse si, adesea, metodele de productie se bazeaza mai degraba pe sistem traditional, decat pe tehnologie; IMM-urile duc de multe ori lipsa de resurse, de personal caliicat si de timp pentru cercetare si inovare- intreprinderile mijlocii, insa, sunt mai inovatoare, adopta noile tehnologii mai repede, dar se implica mai rar in activitati de cercetare- dezvoltare, din cauza resurselor limitate; sectorul industriei alimentare are responsabilitate in producerea alimentelor sigure si de preferinta sanatoase.

Aspectelor de mai sus li se adauga faptul ca sute de operatori s-au inchis si sunt in pericol sa se inchida din cauza exigentelor UE in materie de siguranta a alimentelor si a slabei retehnologizari, iar consecintele situatiei economice si inanciare globale se resimt si in aceasta industrie. O parte dintre investitorii straini sunt pe punctul de a renunta la afacerile din Romania sau au facut-o deja, cautand tari cu un regim iscal mai lejer si costuri de productie mai mici, un prim rezultat iind disponibilizarea salariatilor.

Scopul acestei analize este identiicarea stadiului actual al industriei alimentare romanesti, compararea evolutiei in ultimii ani si identiicarea tendintelor pentru urmatoarea perioada.


10. Pozitionarea mediului economic

Banca Mondiala a realizat pentru tara noastra o descriere destinata mediului economic international, intitulat Doing Business:

Fata de o medie europeana a acestui raiting de 77, alte state din zona Romaniei se prezinta astfel:

Tara RatingSlovacia 48Ungaria 51Bulgaria 59Polonia 62Cehia 64Moldova 81

Tabel 14: Rating zona Romania

Tabel 13: Rating Romania

Observam in aceasta analiza o scadere a ratingului de business pentru Romania cu 7 puncte in 2012 fata de 2011. Acest raiting de 65 plaseaza Romania in a doua categorie de state cu un mediu economic favorabil investitiilor.

Observam ca Romania are indicatori de raiting extrem de nefavorabili unui mediu propice de investitii din care pentru industria alimentara putem sublinia capitolele de plata a taxelor, achizitie de energie eléctrica si al mecanismului de insolventa pentru persoanele juridice.

Regiune: Europa de Est- CentralaCategorie venit: Nivel mediu inaltPopulatie: 21,449,980Venit national brut GNI per capita (US$):

7,840.00

Doing Business 2012 rating:

72

Doing Business 2011 rating: 65Schimbari in rating: -7


11. Agricultura

Dintr-o suprafata totala de 23,8 milioane ha, suprafata agricola a Romaniei numara aproape 14,9 milioane ha (62% din total). Media UE este de 41%. Terenul arabil reprezinta aproximativ 63% din suprafata agricola, culturile permanente 3%, iar pasunile permanente 33%. In plus, 28% din suprafata Romaniei este impadurita.

11.1 Ponderea populatiei si contributia la PIBPopulatia rurala a Romaniei reprezinta aproape 50% din populatie contribuind sub forma agriculturii, silviculturii si pisciculturii in formarea Produsului Intern Brut cu 6% (conform Directiei Generale Politici in Sectorul Vegetal din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale).

11.2 Fondul funciar

Suprafata agrícola utilizata in exploatatiile agricole reprezinta 56% din teritoriul Romaniei. Acest fond funciar este reprezentat astfel:

Fig. 6 - Fondul funciar din Romania

80% din suprafata arabila (jumatate din fondul funciar) este reprezentata de cereale si oleaginoase:


11.3 Structura exploatatiilor agricole

In Romania, cele mai multe exploatatii agricole sunt cele care au intre 2-5 ha.

Fig. 7 - Structura exploatatiilor agricole pe clase de marime, eligibile SAPS

In functie de culturi, procentul cel mai mare (63.9%) este ocupat de cereale pentru boabe.

Fig. 8 - Structura exploatatiilor agricole pe tipuri de culturi


11.4 Capitolul agricultura in Tratatul de aderare al Romaniei

Romania trebuie sa isi adapteze rapid economia agricola si de dezvoltare rurala pentru a se putea integra in piata interna a Uniunii Europene si a adopta in totalitate Politica Agricola Comuna (PAC).

Politica Agricola Comuna isi deplaseaza accentul de la subventiile directe acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrata a economiei rurale si spre protejarea mediului inconjurator (pilonul II al PAC).

Contine prevederi in ceea ce priveste conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte, modernizarea si retehnologizarea unitatilor de taiere si alinierea la cerintele europene a unitatilor de procesare a carnii, a laptelui, organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte in mod special a laptelui crud, incadrarea in catebgorii a zonelor viti- vinicole, defrisarea a 30.000 ha cu vita de vie hibrid si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis Vinifera cu recunoasterea dreptului de replantare, dreptul de adaugare a zaharozei pentru imbogatirea musutrilor in zahar in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor,

recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geograice pentru 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv tuica, horinca, tur si 5 bauturi spirtoase din distilat de vin respectiv vinars.

De asemenea, Romania a obtinut posibilitatea utilizarii a 20% din fondurile destínate dezvoltarii rurale pentru suplimentarea platilor directe

Dintre formele de sprijin in sectorul vegetal, intreprinse de guvernul Romaniei, pornind la legislatia europeana si prevederile Tratatului de aderare, putem mentiona:

Plata única pe suprafata (SAPS); Platile nationale complementare directe (CNDP); Subventionarea accizei la motorina utilizata in agricultura. Sprijinul pentru asigurarea productiei agricole; Sprijin pentru restructurarea sectorului vitivinicol Sprijin inanciar acordat producatorilor din sectorul legume- fructe.


12. Industria alimentara

Pe aceasta structura a sectorului agricol ce avantajeaza Romania si o pozitioneza alaturi de state ale Uniunii Europene precum Franta, Polonia, Spania si Italia, s-a construit o industrie alimentara bine articulata in perioada economiei socialiste, aceasta iind principala contribuitoare la plata integrala a datoriei statului roman pentru imprumuturile externe din anii 70.

Din nefericire, aceasta industrie se prabuseste imediat dupa 1989 urmarind de aproape faramitarea marilor exploatatii agricole de stat, subinantarea incurajarii lucrarii individuale a loturilor si a neincurajarii procesului de asociere libera a acestora. Primele care se vor prabusi vor i depozitele de cereale plasate de obicei in apropierea garilor, urmate de pepinierele pomicole si statiunile de cercetare, ambele care vor accelera declinul contributiei agriculturii si industriei alimentare in PIB. Au urmat céntrelele de morarit din mediul rural, sectoarele industriale de paniicatie si conservare a fructelor si legumelor. Odata cu declinul sectorului industriei alimentare romanesti, si celelalte ramuri industriale vor intra

in declin, pronind de la industria constructoare de masini, industria chimica pana la infrastructura feroviara odata cu reducerea luxului de navetisti si in inal la degradarea unor medii sociale precum cel rural si urban mic si mediu agro- industrial.

Industria alimentara din Romania a inregistrat o cifra de afaceri de aproape 9,76 miliarde de euro in 2010, avand o contributie de 8% in Produsul Intern Brut (PIB) si asigurand locuri de munca pentru aproape 185.000 de angajati, potrivit datelor Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara - Romalimenta. Ramura de procesare a carnii detine cea mai importanta contributie in sectorul industriei alimentare, cu o cifra de afaceri de 1,3 miliarde de euro, urmata de paniicatie, cu 1,1 miliarde de euro, si de bauturile racoritoare nealcoolice, cu un miliard de euro. De asemenea, cu o pondere de 840 de milioane de euro in total industrie alimentara se ala ramura de productie a carnii, iar produsele lactate inregistreaza o cifra de afaceri de 800 de milioane de euro.

12.1 Structura industriei alimentare din romania

Tinand cont de codurile CAEN, industria alimentara poate i grupata in urmatoarele subramuri:

PROCESARE CARNEProductia si conservarea carniiPrelucrarea si conservarea carnii de pasareFabricarea produselor din carnePROCESARE PESTEPrelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelorFABRICARE CONSERVE VEGETALEPrelucrarea si conservarea cartoilor


Fabricarea sucurilor de fructe si legumePrelucrarea si conservarea fructelor si legumelor


PROCESARE GRASIMIFabricarea uleiurilor si grasimilorFabricarea margarinei si a altor produse comestibile similarePROCESARE LACTATEFabricarea produselor lactate si a branzeturilorFabricarea inghetateiMORARIT- PANIFICATIEFabricarea produselor de moraritFabricarea amidonului si a produselor din amidonFabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserieFabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserieFabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similareFABRICARE DULCIURI, CEAI, CAFEA, ALTE ALIMENTEFabricarea zaharuluiFabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoasePrelucrarea ceaiului si cafeleiFabricarea condimentelor si ingredientelorFabricarea de mancaruri preparateFabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dieteticeFabricarea altor produse alimentareFABRICARE HRANA PENTRU ANIMALEFabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermaFabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companieFABRICARE BAUTURIDistilarea, rainarea si mixarea bauturilor alcooliceFabricarea vinurilor din struguriFabricarea altor bauturi nedistilate, obtinute prin fermentareFabricarea beriiFabricarea maltuluiProductia de bauturi racoritoare nealcoolice; productia de ape minerale si alte ape imbuteliate

Tabel 15 - Industria alimentara- subramuri (grupare dupa codurile CAEN)


12.2 Productia

Geograic, exista diferente de productie pentru aceste sectoare si datorita diferentelor culturale dintre regiuni. De asemenea in consumul pe iecare dintre aceste sectoare observam speciicitati; este insa difícil de estimat in ce masura in perioada 2008- 2010 productia principalelor

produse industriale alimentare a fost inluentata de modiicari de comportament de consum. Mai degraba luctuatiile pot i explicate prin distorsionarile de piata generate de criza económico- inanciara mondiala.

Principalele produse industriale Unitati de masuraPERIOADA

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010Carne Tone 457489 516438 546326Preparate din carne Tone 368168 376592 368544Conserve din carne Tone 33678 29989 29404Semiconserve din peste Tone 9830 9104 9174Conserve din peste Tone 411 328 261Conserve de legume Tone 75840 83791 63990Conserve de fructe Tone 4093 4290 2819Uleiuri comestibile Tone 157764 184789 225285Margarina Tone 60417 55062 69912Lapte de consum Hectolitri (100 l) 2028937 2226105 2262247

Produse lactate proaspeteHectolitri echivalent

3,5% grasime3504490 3170349 3481274

Unt Tone 7080 8296 8357Branzeturi Tone 79266 69473 65879Faina de grau si secara (echivalent grau)

Tone echivalent grau

1796521 1698416 1860529

Zahar din sfecla de zahar Tone 130899 93998 99342Zahar rainat din zahar brut din import Tone 358670 321704 176350Produse zaharoasede cofetarie si patiserie

Tone 196238 176081 169189

Vin pentru consum Hectolitri (100 l) 5369189 4957315 3287241Bere Hectolitri (100 l) 20240425 18090181 16656378

Tabel 16 - Productia principalelor produse industriale alimentare - serie PRODROM


12.3 Salarii si salariati

Numarul mediu de salariati din industria alimentara a luctuat in ultimii ani. Cresterea din perioda 2005-2008 s-a datorat cresterii consumului alimentar al populatiei si crearii de noi locuri de munca in aceasta ramura. Scaderile din ultimul an s-au datorat inchiderii multor unitati de productie ca urmare a diicultatilor economice generate de instabilitatea la nivel mondial.

- mii persoane- 2005 2006 2007 2008 2009Industrie 1672 1632 1578 1557 1550Industria prelucratoare, din care: 1425 1409 1373 1357 1350Alimentara si bauturi 166 175 180 185 176Pondere industrie alimentara in total industrie (% ) 9,9 10,7 11,4 11,9 11,4

Tabel 17 - Evolutia numarului de salariati in industria alimentara

Subsector Nr. SalariatiTotal 192442Morarit- paniicatie 81480Carne 40325Bauturi 29800Lactate 15710Dulciuri, ceai, alte alim. 14805Conserve vegetale 5617Grasimi 3340Hrana animale 2234Peste 1365

Tabel 18 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010 Fig. 9 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010, repartitie graica

In anul 20091 cei mai multi salariati sunt in morarit- paniicatie (81480) urmati de subsectorul procesarii carnii (40325).

Castigul salarial mediu brut lunar din industria alimentara si a bauturilor a inregistrat o crestere in anii analizati.

- lei/salariat - 2005 2006 2007 2008 2009Industrie 942 1079 1312 1515 1682Industria prelucratoare, din care: 829 950 1162 1338 1477Alimentara si bauturi 744 863 1070 1239 1364

Tabel 19 - Evolutia castigului salarial mediu brut


1 Date INSSE 2009 (subsectorul bauturi: date 2008)


In decembrie 2010, evolutia salariului din industria alimentara a fost urmatoarea:

CASTIGUL SALARIAL MEDIU IN LUNA DECEMBRIE 2010Brut Net

LEI % fata de noiembrie 2010 LEI % fata de noiembrie 2010TOTAL ECONOMIE 2067 108,8 1496 108,6Industria alimentara 1349 104,7 993 104,4Fabricarea bauturilor 2590 113,2 1866 113,0

Tabel 20 - Evolutia salariului din industria alimentara, 2010

Fata de luna anterioara, se remarca o crestere a salariului mediu net in industria alimentara cu 4,4%.

12.4 Cifra de afaceri

In anul 2009 industria alimentara a inregistrat o cifra de afaceri de peste 9 miliarde de euro.

Subsector Cifra de afaceri 2009 (eur)Total 9.619.933.745Bauturi2 2.405.243.165Carne 2.270.941.237Morarit- paniicatie 1.833.641.845Dulciuri, ceai, alte alim. 1.174.558.518Lactate 889.786.223Conserve vegetale 382.669.327Grasimi 367.330.787Hrana animale 221.467.395Peste 74.295.246

Tabel 21 - Cifra de afaceri industria alimentara, 20092 Fig. 10 - Cifra de afaceri industria alimentara, 2009, repartizare graica

Subsectoarele procesarii carnii si cel al bauturilor au cea mai mare cifra de afaceri dintre tóate subsectoraele industriei alimentare. Pe ultimul loc se ala procesarea pestelui.


2 subsectorul bauturi: date 2008


12.5 Comertul cu produse alimentare

Produsele agroalimentare reprezinta in 2010 6.3% din totalul importurilor si 7% din exporturi.In ultimii ani analizati, exporturile industriei alimentare au inregistrat cresteri anuale, dar fara sa depaseasca totusi valoarea importului.

Fig. 11 - Comertul international cu produse agricole, 2010

Intre 2005-2009, evolutia comertului cu produse alimentare, se prezinta astfel:

Fig. 12 - Evolutia comertului exterior, mil euro


Valoric, modiicarile in comertul cu produse alimentare se prezinta astfel:

Cod NC Export FOB/Import CIF 2008 2009

TOTALExport 33725 29116Import 57240 38897

Animale viisi produse animale

Export 278 326Import 1191 1108

Produse vegetaleExport 1198 1116Import 1259 998

Grasimi si uleiuri animale sau vegetale


Produse alimentare, bauturi si tutun


Tabel 22 - Comertul international cu bunuri pe sectiuni, conform Nomenclatorului Combinat (milioane euro)

12.6 Repartizare companii

Majoritatea companiilor din industria alimentara sunt IMM-uri ce au pana in 9 angajati.

CAEN Rev.1 -diviziuni

Clase de marime ale intreprinderilor

AniAnul 2006 Anul 2007 Anul 2008

UM: NumarNumar Numar Numar

Industria alimentara si a bauturilor

Total 10571 9993 9551

- 0-9 persoane 7392 6901 6582- 10-49 persoane 2458 2382 2252- 50-249 persoane 599 575 592- 250 persoane si peste 122 135 125

Tabel 23 - repartizarea companiilor din industria alimentara, dupa nrumarul de angajati


Numarul de companii din industria alimentara in anul 20093 a fost de 9263, dintre care cele mai multe in morarit- paniicatie (5597).

Fig. 13 - Companii industria alimentara, 2009, repartitie graica

Subsector Nr. companiiTOTAL 9263Morarit-paniicatie 5597Bauturi* 856Carne 842Dulciuri, ceai, alte alim. 721Lactate 587Conserve vegetale 265Grasimi 211Hrana animale 149Peste 35

Tabel 24: Companii industria alimentara, 2009


3 Date INSSE 2009 (subsectorul bauturi: date 2008)

177

293178 252

257

99 147187

336325 161

164282

235

231

231155

179 230421 247 254

214

225349 125 111

147 163 263 174

138955 B 125

222 IF 110 352154

111163

345 76


Repartítia pe judete a fabricilor de industria alimentara din Romania este aproape uniforma, concentrand insa un numar mare in zona Bucuresti-Ilfov.

Fig. 14 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria alimentara

Tabel 25 - Industria alimentara. Repartítia pe judete

Judet Nr. companiiTotal 9593Mun.Bucuresti 995Timis 421Constanta 352Prahova 349Dolj 345Bihor 336Cluj 325Maramures 293Mures 282Arges 263Brasov 254Suceava 252Iasi 247Sibiu 247Bacau 235Alba 231Arad 231Galati 230Buzau 225Ilfov 222Hunedoara 214Neamt 187Vrancea 179Satu Mare 178Botosani 177Dambovita 174Vaslui 164Teleorman 163Valcea 163Harghita 161Covasna 155Olt 154Bistrita-Nasaud 147Gorj 147Caras-Severin 138Braila 125Ialomita 125Mehedinti 111Tulcea 111Calarasi 110Salaj 99Giurgiu 76

177

293178 252

257

99 147187

336325 161

164282

235

231

231155

179 230421 247 254

214

225349 125 111

147 163 263 174

138955 B 125

222 IF 352154 110

111163

345 76

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA

Fig. 15 - Industria alimentara. Repartítia pe judete

40Analiza econom

ică a industriei alimentare


24

16 30 27

12

7 1111

21 1734

2321 12

17 28

1943 29 15

24 10

2626 21

1412 9

8 2515 33

4 27 IF 1418

14 65 B 19

1419 8

Industria alimentara - CARNE (Fabricarea produselor din carne -inclusiv din carne de pasare, Productia si conservarea carnii, Prelucrarea si conservarea carnii de pasare). Repartitia pe judete

Fig. 16 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria carnii

Tabel 26 - Industria carnii. Repartítia pe judete

Judet Nr. companiicarne

Mun.Bucuresti 65Timis 43Cluj 34Prahova 33Maramures 30Sibiu 29Alba 28Ilfov 27Suceava 27Caras-Severin 26Hunedoara 26Arges 25Botosani 24Brasov 24Mures 23Bacau 21Bihor 21Buzau 21Calarasi 19Covasna 19Dolj 19Constanta 18Arad 17Harghita 17Satu Mare 16Dambovita 15Galati 15Braila 14Ialomita 14Olt 14Teleorman 14Gorj 12Iasi 12Vaslui 12Bistrita-Nasaud 11Neamt 11Vrancea 10Tulcea 9Giurgiu 8Valcea 8Salaj 7Mehedinti 4

24

16 30 2712

7 1111

21 1734

2321 12

17 28

1943 29 15

24 10

2626 21

1412 9

8 25 15 33

4 27 IF 1418

14 65 B 19

1419 8

Fig. 17 - Industria carnii. Repartítia pe judete

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL CARNE(Fabricarea produselor din carne -inclusiv din carne de pasare, Productia

si conservarea carnii, Prelucrarea si conservarea carnii de pasare)

42Analiza econom


0

0 0 0

0

0 00

0 01

12 1

4 2

01 0 3

0 0

10 0

10 3

0 00 0

1 2 IF 05

0 6 B 1

00 8


Industria alimentara - PESTE (prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor). Repartitia pe judete

Fig. 18 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria pestelui

Tabel 27 - Industria pestelui. Repartítia pe judete

Judet Nr. companiipeste

Mun.Bucuresti 6Constanta 5Arad 4Galati 3Tulcea 3Alba 2Bacau 2Ilfov 2Braila 1Calarasi 1Cluj 1Hunedoara 1Mehedinti 1Mures 1Timis 1Vaslui 1Arges 0Bihor 0Bistrita-Nasaud 0Botosani 0Brasov 0Buzau 0Caras-Severin 0Covasna 0Dambovita 0Dolj 0Giurgiu 0Gorj 0Harghita 0Ialomita 0Iasi 0Maramures 0Neamt 0Olt 0Prahova 0Salaj 0Satu Mare 0Sibiu 0Suceava 0Teleorman 0Valcea 0Vrancea 0

Fig. 19 - Industria pestelui. Repartítia pe judete

0

0 0 00

0 00

0 01

12 1

4 2

01 0 3

0 0

10 0

10 3

0 0 0 0

1 2 IF 05

0 6 B 1

00 8

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN PRELUCRAREASI CONSERVAREA PESTELUI, CRUSTACEELOR SI MOLUSTELOR

44Analiza econom


0

6 10 7

10

7 53

9 522

42 2

2 4

59 5 4

5 0

73 9

85 1

0 109 8

3 18 IF 38

8 28 B 4

25 0


Industria alimentara - CONSERVE VEGETALE (Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor, Prelucrarea si conservarea cartoilor, Fabricarea sucurilor de fructe si legume). Repartitia pe judete

Fig. 20 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabricidin industria conservelor vegetale

Tabel 28 - Industria conservelor vegetale. Repartítia pe judete

JudetNr. companii

conserve vegetale

Mun.Bucuresti 28Cluj 22Ilfov 18Arges 10Iasi 10Maramures 10Bihor 9Buzau 9Dambovita 9Timis 9Braila 8Constanta 8Olt 8Prahova 8Hunedoara 7Salaj 7Suceava 7Satu Mare 6Bistrita-Nasaud 5Brasov 5Covasna 5Dolj 5Gorj 5Harghita 5Sibiu 5Alba 4Calarasi 4Galati 4Mures 4Caras-Severin 3Ialomita 3Mehedinti 3Neamt 3Arad 2Bacau 2Teleorman 2Vaslui 2Tulcea 1Botosani 0Giurgiu 0Valcea 0Vrancea 0

Fig. 21 - Industria conservelor vegetale. Repartítia pe judete

0

6 10 710

7 53

9 522

42 2

2 4

59 5 4

5 0

73 9

85 1

0 10 9 8

3 18 IF 38

8 28 B 4

25 0

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL CONSERVELORVEGETALE (Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor, Prelucrarea

si conservarea cartoilor, Fabricarea sucurilor de fructe si legume)

46Analiza econom


10

2 1 3

9

0 01

4 06

15 25

0 3

111 0 22

2 6

10 8

30 1

0 51 3

2 3 IF 37

6 12 B 5

2213 4


Industria alimentara - GRASIMI (fabricarea uleiurilor si grasimilor, fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare). Repartitia pe judete

Fig. 22 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria grasimilor

Tabel 29 - Industria grasimilor. Repartítia pe judete

Judet Nr. companiigrasimi

Vaslui 25Galati 22Teleorman 22Dolj 13Mun.Bucuresti 12Timis 11Botosani 10Iasi 9Buzau 8Constanta 7Cluj 6Olt 6Vrancea 6Arges 5Bacau 5Calarasi 5Bihor 4Giurgiu 4Alba 3Braila 3Ialomita 3Ilfov 3Prahova 3Suceava 3Brasov 2Mehedinti 2Satu Mare 2Covasna 1Dambovita 1Hunedoara 1Maramures 1Mures 1Neamt 1Tulcea 1Arad 0Bistrita-Nasaud 0Caras-Severin 0Gorj 0Harghita 0Salaj 0Sibiu 0Valcea 0

Fig. 23 - Industria grasimilor. Repartítia pe judete

10

2 1 39

0 01

4 06

15 25

0 3

111 0 22

2 6

10 8

30 1

0 5 1 3

2 3 IF 37

6 12 B 5

2213 4

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL PRODUSELOR GRASE(fabricarea uleiurilor si grasimilor, fabricarea margarinei

si a altor produse comestibile similare)

48Analiza econom


23

6 24 45

11

10 2113

23 1414

2011 6

7 13

1627 21 7

18 5

43 8

206 22

5 134 14

1 8 IF 464

5 24 B 3

1010 4


Industria alimentara - LACTATE (Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor, Fabricarea inghetatei). Repartitia pe judete

Fig. 24 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria lactatelor

Tabel 30 - Industria lactatelor. Repartítia pe judete

Judet Nr. Companiilactate

Constanta 64Suceava 45Timis 27Maramures 24Mun.Bucuresti 24Bihor 23Botosani 23Tulcea 22Bistrita-Nasaud 21Sibiu 21Braila 20Mures 20Brasov 18Covasna 16Cluj 14Harghita 14Prahova 14Alba 13Arges 13Neamt 13Bacau 11Iasi 11Dolj 10Salaj 10Teleorman 10Buzau 8Ilfov 8Arad 7Galati 7Gorj 6Satu Mare 6Vaslui 6Olt 5Valcea 5Vrancea 5Dambovita 4Giurgiu 4Hunedoara 4Ialomita 4Calarasi 3Caras-Severin 3Mehedinti 1

Fig. 25 - Industria lactatelor. Repartítia pe judete

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL PRODUSELOR LACTATE

(Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor, Fabricarea inghetatei)

50Analiza econom


23

6 24 4511

10 2113

23 1414

2011 6

7 13

1627 21 7

18 5

43 8

206 22

5 13 4 14

1 8 IF 464

5 24 B 3

1010 4

Analiza Ec.a in.alim

Documents

Transcript of Analiza Ec.a in.alim