Analiza cercetari privind inteligenta si a testelor utilizate pentru masurarea acesteia Inteligenta este una dintre aptitudinile cognitive poate cele mai studiate, fiind subiectul a numeroase cercetari realizate de-a lungul timpului. Ea a fost definita in diferite moduri, insa in principal este definita ca o trasatura generala implicata in toate activitatile cognitive unde este necesara rezolvarea de probleme, gasirea de solutii, aplicarea de rationamente logice, fiind astfel desemnata de majoritatea cercetatorilor ca factorul un cognitiv general g. Asa cum am mentionat, inteligenta a fost definita de diversi cercetatori ca fiind capacitatea de adaptare la noi cricumstante (A. Binet), capacitatea globala a unui individ de a actiona cu un scop, de a gandi rational si de a face fata eficient mediului (D. Wechsler), comportament adaptativ orientat spre scop (Sternberg), etc. In scopul masurarii acestui disputat factor g au fost dezvoltate de-a lungul timpului mai multe teste dedicate masurarii inteligentei generale si a diverselor forme a acesteia precum inteligenta verbala si non-verbala (testele Wechsler pentru adulti si copii), inteligenta fluida (testul Raven), inteligenta cristalizata, sau a ambelor forme (testul Stanford-Binet). Recent s-au impus ca si constructii teoretice si alte forme ale inteligentei implicate in desfasurarea activitatilor si vietii umane: inteligenta emotionala, inteligenta sociala, etc. Structura memoriei de lucru si relatia ei cu inteligenta la copii In aceasta cercetare realizata in anul 2013 de catre David Giofre, Irene C. Marmmarella si Cesare Cornoldi, membri ai departamentului de psihologie din Universitatea Padova din Italia, s-a studiat structura memoriei de lucru si relatia ei cu inteligenta la copii de clasa a 4-a si a 5-a de scoala. Cercetarea a avut un caracter transversal, fiind efectuata pe 176 de participanti dintre care 96 baieti si 80 fete, cu varsta medie de 9, 27 ani. Aceasta cercetare a avut ca scop explorarea structurii memoriei de lucru si identificarea relatiei dintre memoria de lucru si inteligenta. Instrumentele folosite pentru evaluarea inteligentei au fost matricile progresive colorate Raven (coloured progresive matrices, CPM, o varianta mai noua a matricelor progresive standard: standard progresive matrices, SPM), un test pentru abilitatile de rationament (Primary mental ability, reasoning, PMA-R) constand in serii de cuvinte din care trebuiau alese cele care nu apartineau unei caterogorii sau clase comune, si un test pentru semnificatie verbala (Primary mental ability, verbal meaning, PMA-V) constand in alegerea unui sinonim din mai multe variante posibile. Instrumentele pentru masurarea memoriei au fost urmatoarele; sarcina de memorare a silabelor simple (Simple span task, SSPAN) si a cifrelor (Digit span task, DSPAN), aceste teste avand drept scop masurarea memoriei de scurta durata implicand stocarea pasiva si reactualizarea informatiilor, iar scorul fiind reprezentat de numarul de silabe sau cifre reamintite corect in ordinea initiala; Matrices span task, un test pentru memoria vizual-spatiala de scurta durata constand in reamintirea pozitiilor de aparitie a unui punct albastru, testul avand doua variante in funtie de prezenta sau absenta unei grile pe ecran MSTG (matrices span task, grid) si MTSNG (matrices span task, no grid); Testul de memorie a categorizarii (Categorization working memory span, CWMS) constand in citirea mai multor liste de cuvinte de lungimi diferite (intre 2 si 6 cuvinte) si reamintirea ultimului cuvand din fiecare serie; Listening span test (LST) constand in citirea unei liste de cuvinte, stabilirea valorii de adevar a acestei propozitii si reamintirea ultimului cuvant din fiecare propozitie; si Visual pattern test active (VPTA) care verifica capacitatea de a mentine si procesa informatia vizuala prezentata pe ecranul unui computer. Rezultatele cercetarii au aratat in urma prelucrarii rezultatelor obtinute la testele aplicate si compararea lor cu 4 modele a memoriei de lucru, urmatoarele aspecte: modelul 1, reprezentand o structura unitara a memoriei de lucru a aratat o compatibilitate redusa cu datele obtinute; modelul 2 constand in 2 factori dependenti ai memoriei de lucru, cel verbal si cel spatial de asemenea a aratat o compatibilitate redusa cu datele obtinute; modelul 3 reprezentand memoria de lucru si memoria de scurta durata ca factori independenti a aratat de asemenea o verificare redusa in datele obtinute; modelul 4, tripartit, constand in doi factori ai memoriei de scurta durata, cel verba si cel vizual, si un factor reprezentat de memoria de lucru s-a dovedit a corespunde cel mai bine cu datele obtinute. In privinta relatiei dintre meorie si inteligenta, cele mai mari corelatii au aparut intre memoria de lucru si inteligenta (r=0.72), apoi intre memoria vizuala de scurta durata si inteligenta (r=0.59) si cea mai redusa intre memoria verbala si inteligenta (r=0.43). Concluzia studiului este ca rezultatele arata intradevar o corelatie semnificativa atat intre performantele memoriei de lucru si nivelul de inteligenta (g), cat si intre memoria vizuala de scurta durata si inteligenta. Diferentele dintre Stanford-Binet si Wechsler WAIS IQ si implicatiile lor pentru adultii cu dizabilitati intelelectuale

Aceaste cercetare a fost realizata in anul 2009 de catre Wayne Silverman, Charles Miezejeski, Robert Ryan, Warren Zigman, Sharon Krinsky-McHale si Tiina Urv, membri ai departamentelor de psihologie din mai multe universitati din SUA si a vut drept scop studierea felului in care testele de inteligenta Stanford-Binet si Wechsler WAIS reflecta scorurile IQ a persoanelor cu retard mental. Cercetarea s-a realizat pe un esantion de 74 de adulti suferind de dizabilitati mentale urmarindu-se compararea scorurilor obtinute la cele doua tipuri de teste de inteligenta si modul in care acestea reusesc sa reflecte inteligenta persoanelor cu retard mintal. Instrumentele utilizate in cadrul studiului au fost testele de inteligenta Stanford-Binet si WecHsler pentru adulti, utilizandu-se in acest scop rezultatele optinute de-a lungul timpului de catre alti cercetatori care au aplicat aceste teste persoanelor cu retard mintal. Dintre acestea au fost selectionati pentru analiza statistica 74 de subiecti carora li s-au aplicat ambele tipuri de teste.

Rezultatele cercetarii au aratat ca testul WAIS IQ indicat in mod sistematic rezultate mai mari la subiectii testati decat Stanford-Binet, rezultatele fiind in medie cu 15.6 puncte mai mari in cazul primului.

Concluziile testului au fost ca aceste discrepante desi pot fi explicate partial de efectul de imbatranire al subiectilor precum si de efectul Flynn, sunt suficient de mari pentru a justifica realizarea unei analize atente a validitatii testelor de inteligenta aplicate in cazul persoanelor cu retard, acest lucru avand implicatii importante in special sub aspect juridic si al dreptului penal. Diferentele de gen in sarcinile de rationament: Un studiu efectuat pe

Esantioane din diverse medii educationale din Brazilia

Acest studiu a fost realizat in 2010 de catre Carmen Flores-Mendoza, Keith F. Widaman, Heiner Rindermann, Ricardo Primi, Marcela Mansur-Alvesa si Carla Couto Pena membri ai departamentelor de psihologie din cadrul universitatilor Universidade Federal de Minas Gerais din Brazilia, University of California din USA, Technical University Chemnitz din Germania si Universidade So Francisco, So Paulo din Brazilia. Studiul a fost realizat pe un esantion de 6780 de persoane, dintre care 4771 adulti si 2009 copii.

Instrumentele folosite au fost Brazilian Attention Test (AC) pentru masurarea atentiei, testul nonverbal Standard Progressives Matrices of Raven (SPM) pentru masurarea inteligentei fluide, testul Brazilian Cognite Reasonig Battery (BPR5) o baterie de teste care masoara cinci tipuri de rationamente: numeric, verbal, spatial, mecanic si abstract. Rezultatele cercetarii au indicat diferente de gen in performatele obtinute la testele aplicate, astfel: la testul de atentie femeile au obtinut un scor mai mare cu 2 puncte (84,7 in cazul femeilor versus 81,16 puncte in cazul barbatilor), la testul Raven barbatii au obtinut in medie cu 1,5 mai multe puncte (96 vs 94 puncte), in timp ce la bateria de teste BPR5 barbatii au obtinut in medie un scor IQ mai mare cu 6,2 puncte (70,16 versus 62,43 puncte). Cele mai mari diferente au fost obtinute la testele de rationament mecanic (13 puncte IQ mai mult in medie pentru barbati) si rationament spatial (5 puncte IQ mai mult in medie pentru barbati).

In concluziile cercetarii se afirma ca exista unele diferente de gen intre scorurile obtinute la testele aplicate, si desi acestea sunt in general mici, autorii ridica problema asupra modului in care aceste diferente pot fi un predictor in sansele de reusita in diverse profesii si domenii de activitate precum si in evolutia persoanelor in mediul social in functie de sexul lor.