Testele Ecologic

208
TEST nr.1 SUBIECTUL I : Examinarea si solutionarea litigiilor ecologice. 1.1 Definiti notiunea si particularitatile litigiilor ecologice Obiect al relaţiilor reglementate de legislaţia ecologică sînt resursele naturale: solul, subsolul, apele, flora, fauna, aflate pe teritoriul republicii, precum şi aerul din spaţiul de deasupra acestui teritoriu, care, conform art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16.06.1993, constituie patrimoniul naţional al Republicii Moldova. In literatura juridica de specialitate se considera ca litigiul ecologic reprezinta un conflict de interese intre beneficiarii de resurse naturale care are ca obiect apararea unui drept sau interes ocrotit de legislatia ecologica. Dupa obiect, litigiile ecologice se clasifica dupa cum urmeaza: a)litigii funciare; b)litigii silvice; c)litigii ce tin de protectia aerului atmosferic; d)litigii ce tin de protectia si folosirea zacamintelor minerale utile; e)litigii ce tin de protectia si folosirea obiectivelor acvatice si resurselor acvatice. Dupa continut avem litigii ecologice patrimoniale si litigii ecologice nepatrimoniale. Toate litigiile patrimoniale se solutioneaza in exclusivitate de catre instantele de judecata; litigiile nepatrimoniale se solutioneaza de organele de protectie a mediului, deciziile carora pot fi atacate in instanta de contencios administrativ. Dupa subiecti litigiile se clasifica in litigii dintre persoane fizice si litigii dintre persoane juridice. Litigiile de recunoastere a dreptului de proprietate se solutioneaza in instanta de judecata (in procedura speciala). 1.2 determinati organelle competente in domeniul solutionarii litigiilor ecologice. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că soluţionarea incorectă a litigiilor ecologice poate aduce atingere drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice şi juridice, protejate de art. 2 al Convenţiei Europene pentru Apărarea 1

description

*=

Transcript of Testele Ecologic

TEST nr

TEST nr.1

SUBIECTUL I : Examinarea si solutionarea litigiilor ecologice.1.1 Definiti notiunea si particularitatile litigiilor ecologice

Obiect al relaiilor reglementate de legislaia ecologic snt resursele naturale: solul, subsolul, apele, flora, fauna, aflate pe teritoriul republicii, precum i aerul din spaiul de deasupra acestui teritoriu, care, conform art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la protecia mediului nconjurtor nr.1515-XII din 16.06.1993, constituie patrimoniul naional al Republicii Moldova. In literatura juridica de specialitate se considera ca litigiul ecologic reprezinta un conflict de interese intre beneficiarii de resurse naturale care are ca obiect apararea unui drept sau interes ocrotit de legislatia ecologica. Dupa obiect, litigiile ecologice se clasifica dupa cum urmeaza: a)litigii funciare; b)litigii silvice; c)litigii ce tin de protectia aerului atmosferic; d)litigii ce tin de protectia si folosirea zacamintelor minerale utile; e)litigii ce tin de protectia si folosirea obiectivelor acvatice si resurselor acvatice. Dupa continut avem litigii ecologice patrimoniale si litigii ecologice nepatrimoniale. Toate litigiile patrimoniale se solutioneaza in exclusivitate de catre instantele de judecata; litigiile nepatrimoniale se solutioneaza de organele de protectie a mediului, deciziile carora pot fi atacate in instanta de contencios administrativ. Dupa subiecti litigiile se clasifica in litigii dintre persoane fizice si litigii dintre persoane juridice. Litigiile de recunoastere a dreptului de proprietate se solutioneaza in instanta de judecata (in procedura speciala).

1.2 determinati organelle competente in domeniul solutionarii litigiilor ecologice.

Se atenioneaz instanele judectoreti c soluionarea incorect a litigiilor ecologice poate aduce atingere drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice i juridice, protejate de art. 2 al Conveniei Europene pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale dreptul la via, care presupune respectarea vieii i integritii fizice i dreptul la un mediu sntos , art. 8 al Conveniei Europene respectarea vieii private. n acest context, este relevant hotrrea Guerra i alii contra Italiei.Instanele judectoreti, la examinarea pricinilor civile privind nclcarea legislaiei ecologice, snt n drept s aplice direct jurisprudena CEDO

Conform art. 94 alin. (1) din Legea cu privire la protecia mediului nconjurtor nr. 1515-XII, litigiile n domeniul proteciei mediului, care nu pot fi rezolvate n condiiile unei concilieri amiabile ntre prile interesate, snt supuse spre soluionare instanelor de judecat.

Litigiile privind problemele folosirii subsolului se soluioneaz de autoritile administraiei publice n domeniul folosirii i proteciei subsolului n conformitate cu competena acestora, prevzut de art. 9, 10, 11, 12 din Codul subsolului, i de instanele de judecat, n modul stabilit de legislaie. (art. 81 Codul subsolului)

Actele cu caracter normativ sau individual emise de organele administraiei publice n vederea exercitrii legii, privind naterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ n domeniul vizat, vor fi contestate n instan de contencios administrativ.

Litigiile patrimoniale legate de folosirea i protecia subsolului se soluioneaz de instana de drept comun sau, dup caz, de judectoria economic competent.

Se atenioneaz c, potrivit art. 80 din Codul subsolului, tragerea persoanei vinovate de nclcarea legislaiei cu privire la subsol la rspundere contravenional sau penal nu o elibereaz de obligaia de a nltura nclcrile comise de ea i de a compensa prejudiciul cauzat.

Autoritatea competent pentru producia agroalimentar ecologic este Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare.

Se atenioneaz c cererile de chemare n judecat privind contestarea actelor administrative, n domeniul vizat, emise de organul competent pentru producia agroalimentar ecologic vor fi depuse i examinate n instan de contencios administrativ.

Litigiile privind problemele folosirii subsolului se soluioneaz de autoritile administraiei publice n domeniul folosirii i proteciei subsolului n conformitate cu competena acestora, prevzut de art. 9, 10, 11, 12 din Codul subsolului, i de instanele de judecat, n modul stabilit de legislaie. (art. 81 Codul subsolului)

Actele administrative emise de autoritatea abilitat cu gestiunea resurselor naturale i cu protecia mediului nconjurtor prin care se lezeaz drepturile sau interesele legitime prevzute de legislaia n domeniul proteciei mediului pot fi contestate n instana de contencios administrativ potrivit Legii contenciosului administrativ. (art. 94 alin. (2) din Legea cu privire la protecia mediului nconjurtor nr. 1515-XII din 16.06.1993)

1.3 Dezvoltati principiul Accesul la justitie in domeniul protectiei mediului.

Conform art. 4 alin. (1) pct. 6) din Legea taxei de stat nr.1216-XII din 03.12.1992, reclamanii snt scutii de plata taxei de stat n cauzele de ncasare a pagubei pricinuite prin poluarea mediului nconjurtor i folosirea iraional a resurselor naturale.

n sensul art. 98 alin. (1) CPC, taxa de stat, de a crei plat reclamantul a fost scutit, se ncaseaz la buget de la prt proporional prii admise din aciune dac prtul nu este scutit de plata acesteia.

Se menioneaz c, conform prevederilor Conveniei de la Aarhus din 25 iunie 1998 privind accesul la informaie, justiie i participarea publicului la adoptarea deciziilor n domeniul mediului, statul va garanta accesul tuturor persoanelor la informaie.

Se atenioneaz instanele de judecat c informaia legat de ecologie se atribuie la informaia cu caracter public, iar refuzul nejustificat de a furniza informaie cu caracter ecologic poate fi contestat n instan de judecat, fiind obiect al aciunii n contenciosul administrativ.

SUBIECTUL II: Notiunea , Obiectul si Sistemul Dr. Funciar - Regimul Juridic al Terenurilor cu Destinatie Agricola.

2.1 definite obiectul de reglementare a dreptului funciar.

Se considera ca dreptul funciar are obiect propriu de studiu si acest obiect il formeaza totalitatea relatiilor ce apar in procesul de folosire a terenurilor denumite in literatura de specialitate relatii funciare care sunt reglementate de normele juridice funciare. In cadrul dreptului funciar se studiaza urmatoarele categorii de relatii funciare, care reprezinta obiectul de studiu: relatii cu privire la atribuirea terenului art.11, 12, 13, 15; relatii cu privire la retragerea terenurilor din folosinta art. 25; relatii cu privire la protectia terenurilor art.5; relatii cu privire la ameliorarea terenurilor; relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor art.71; relatii cu privire la schimbarea modului de folosinta a terenurilor art.73; relatii ce reies din exercitarea dreptului de proprietate funciara; relatii ce reies din administrarea si gestionarea terenurilor; relatii ce reiese din incalcarea legislatiei funciare; relatii agrare.

Obiectul de reglementare-reprezinta relatiile sociale care apar in timpul folosirii pamintului . specificul acestor raporturi este legat de functiile pe care le indeplineste pamintul pentru diferite ramuri ale economiei nationale.

In agricultura si silvicultura pamintul este mijlocul principal de productie , unde stratul fertile al solului are o insemnatate hotaritoare . cu totul alte functii indeplineste pamintul inrestul sferelor de activitate economica . pentru industrie , transporturi , constructii . localitati , pamintul serveste drept spatiu , suprafta, teren de amplasare a cladirilor , utilajelor,cailor de comunicatie etc.

Indeplinirea acestor functii economice genereaza aparitia si existenta unor raporturi funciare exprimate in relatii sociale ce apar in procesul de atribuire , folosire, retragere si protectie a terenurilor de pamint.

2.1 Delimitati obiectul raporturilor juridice funciare de obiectele relatiilor funciare.

Obiecte ale relaiilor funciare snt: sectoarele de teren, cotele de teren i drepturile asupra lor. Adica sunt anumite bunuri determinate exhaustiv de lege. Variatii la acest subiect nu pot exista.

Sectoarele de teren se caracterizeaz prin suprafa, amplasament, hotare, au statut juridic i alte caracteristici, specificate n documentaia nregistrrii de stat a dreptului asupra pmntului.

Sectoarele de teren i obiectele aferente acestora (solul, bazinele de ap nchise, pdurile, plantaiile multianuale, cldirile, construciile, edificiile etc.), strmutarea crora este imposibil fr a cauza pierderi directe destinaiei lor, constituie bunuri imobile.

Sectoarele de teren pot fi divizibile i indivizibile.

Se consider divizibile sectoarele de teren care pot fi mprite n poriuni fr a le schimba destinaia, fr a nclca normele antiincendiare, sanitare, ecologice, agrotehnice i urbanistice, fiecare poriune formnd dup divizare un teren de sine stttor.

n cazurile prevzute de lege sectorul de teren poate fi considerat indivizibil.

Cotele de teren ale sectorului de teren aflat n folosin comun de asemenea constituie obiecte ale relaiilor funciare.

Cotele de teren au expresie cantitativ i descriere, cuprinznd indicaii privind destinaia i categoria de folosin. Cotele de teren n natur nu se delimiteaz.

Se considera ca dreptul funciar are obiect propriu de studiu si acest obiect il formeaza totalitatea relatiilor ce apar in procesul de folosire a terenurilor denumite in literatura de specialitate relatii funciare care sunt reglementate de normele juridice funciare. In cadrul dreptului funciar se studiaza urmatoarele categorii de relatii funciare, care reprezinta obiectul de studiu: relatii cu privire la atribuirea terenului art.11, 12, 13, 15; relatii cu privire la retragerea terenurilor din folosinta art. 25; relatii cu privire la protectia terenurilor art.5; relatii cu privire la ameliorarea terenurilor; relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor art.71; relatii cu privire la schimbarea modului de folosinta a terenurilor art.73; relatii ce reies din exercitarea dreptului de proprietate funciara; relatii ce reies din administrarea si gestionarea terenurilor; relatii ce reiese din incalcarea legislatiei funciare; relatii agrare. Aici este vorba despre anumite interactiuni sociale care sunt legate de folosirea obiectelor relatiilor funciare.Obiectul relatiilor funciare este doar o parte componenta a obiectului raportului juridic funciar. Obiectul RJ Funciar cuprinde multe ale relatii sociale. De ex : gestiuneal, administrarea, instrainarea terenurilor s.a.m.d

1.3 Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiui administrative in legatura cu incalcarea legislatiei agrare.-in cazul incalcarii dr. de proprietate, posesiune si beneficiere funciara;

-in cazul incalcarii recomandarilor agrothnice , conditiile de exploatare a terenurilor, structura asolamentelor, folosirii abusive a ingrasamintelor chimice si preparatoarelor de fitosanitarie;

-in cazul neachitarii impozitului funciar si alte plati pentru folosirea terenurilor;

- in cazul neintreprinderii unor masuri de prevenire si combatere a eroziunilor, a compactarii solului, a alunecarilor de teren, a salinizarii sau imlastinirii secundare, sa asigure atit obtinerea unei productii calitative, cit si protectia solului si sporirea fertilitatii lui;

-in cazul nerespectarii drepturilor altor detinatori de terenuri ;

- in cazul nepastrarii bornelor de hotar si punctele retelei geodezice de stat din teren;

-in caz de nerespectare a a proiectului de organizare a teritoriului.

CONTRAVENII N DOMENIUL AGRICOL I SANITAR-VETERINAR Articolul 183. Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei de culturi agricole

Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei strnse de culturi agricole ce se afl n

cmp se sancioneaz cu amend de 10 uniti convenionale aplicat proprietarului de vite sau de psri ori persoanei responsabile de ele.

Articolul 184. nclcarea normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, pstrarea i

comercializarea seminelor

Producerea, prelucrarea, pstrarea i comercializarea seminelor neconforme dup calitate

standardelor n vigoare sau fr actele de confirmare a calitii de soi i a calitii culturale

se sancioneaz cu amend de 250 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de

rspundere, cu amend de la 200 la 300 de uniti convenionale aplicat persoanei juridice cu sau fr privarea, n ambele cazuri, de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Articolul 185. Producerea i/sau comercializarea neautorizat sau fr documentele respective a

materialului de nmulire i sditor pomicol, viticol i bacifer, falsificarea lui

Producerea i/sau comercializarea neautorizat sau fr documentele respective a materialului

de nmulire i sditor pomicol, viticol i bacifer, falsificarea documentelor de nsoire, falsificarea denumirii soiurilor i a categoriilor biologice, a calitii de soi i a calitii culturale a materialului de nmulire i sditor pomicol, viticol i bacifer se sancioneaz cu amend de 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 70 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

Articolul 186. nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect, cu material

sditor necertificat sau de soiuri i tipuri de portaltoi neraionate

nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect, cu material sditor

necertificat sau cu soiuri i tipuri de portaltoi neraionate se sancioneaz cu amend de 20 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 70 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

Articolul 187. Defriarea neautorizat a plantaiilor pomicole i bacifere

Defriarea neautorizat a plantaiilor pomicole i bacifere cu suprafa de peste 0,5 hectare

se sancioneaz cu amend de 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend

de 150 de uniti convenionale aplicat persoanei juridice cu sau fr privarea, n ambele cazuri, de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Articolul 188. Nerespectarea regimului fitosanitar i de carantin, nclcarea tehnologiei de

cultivare a plantaiilor pomicole i bacifere

Nerespectarea regimului fitosanitar i de carantin, nclcarea tehnologiei de cultivare a

plantaiilor pomicole i bacifere, soldat cu pierderi materiale considerabile sau cu distrugerea

plantaiilor, se sancioneaz cu amend de 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 75 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

Articolul 189. Neexecutarea msurilor obligatorii de combatere a organismelor duntoare sau

nclcarea regulilor de efectuare a unor astfel de msuri

(1) Neexecutarea msurilor obligatorii de combatere a organismelor duntoare sau nclcarea

regulilor de efectuare a unor astfel de msuri, fapt ce a condiionat apariia i rspndirea n mas a bolilor, vtmtorilor i buruienilor,

se sancioneaz cu amend de 45 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend

de 250 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

(2) Utilizarea, n conformitate cu normele n vigoare, a chimicalelor la protecia culturilor

agricole i celor silvice fr avertizarea deintorilor de albine

se sancioneaz cu amend de 20 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend

de 30 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

Articolul 190. Scoaterea materialelor din punctele de frontier fr control de carantin i fr

tratare

Scoaterea materialelor aduse din strintate din porturile fluviale (debarcadere) de frontier, din

staiile de cale ferat, din gri (staii) auto, din aeroporturi i din alte puncte de frontier fr control de carantin i fr tratare n cazul cnd un astfel de control i o astfel de tratare snt obligatorii conform legislaiei se sancioneaz cu amend de la 50 la 70 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de la 70 la 100 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere cu sau fr privarea, nan.

Articolul 191. mpiedicarea specialitilor din Agenia Fitosanitar de a exercita supravegherea

i controlul fitosanitar

mpiedicarea n orice mod a specialitilor din Agenia Fitosanitar de a-i exercita funciile de

supraveghere i control fitosanitar se sancioneaz cu amend de 50 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 150 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

Articolul 192. nclcarea modului stabilit de ncercare i raionare a soiurilor de vi-de-vie

nclcarea modului stabilit de ncercare i raionare a soiurilor de vi-de-vie

se sancioneaz cu amend de 10 uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de

rspundere.

Articolul 193. Producerea i/sau comercializarea materialului de nmulire i sditor viticol

necorespunztor normelor tehnice

Producerea i/sau comercializarea materialului de nmulire i sditor viticol necorespunztor

normelor tehnice se sancioneaz cu amend de pn la 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de pn la 75 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

Articolul 194. nclcarea modului stabilit de nfiinare a plantaiilor viticole

nfiinarea de plantaii viticole pe o suprafa de peste 0,5 hectare cu soiuri neraionate sau cu

material sditor viticol necorespunztor normelor tehnice ori fr proiect sau autorizaie, sdirea de noi plantaii viticole n locul celor defriate pn la expirarea a 3 ani de la defriare

se sancioneaz cu amend de pn la 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu

amend de pn la 75 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

Articolul 195. nclcarea modului stabilit de trecere la pierderi i de defriare a plantaiilor

viticole

nclcarea modului stabilit de trecere la pierderi i de defriare a plantaiilor viticole

se sancioneaz cu amend de 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend

de 75 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

Articolul 196. nclcarea regulilor i normelor sanitar-veterinare

(1) nclcarea regulilor i normelor sanitar-veterinare, a msurilor sanitar-veterinare i a

indicaiilor legale ale specialitilor veterinari privind asigurarea ocrotirii sntii animalelor, folosirea i ntreinerea lor corect, ocrotirea sntii omului i profilaxia antropozoonozelor, nclcarea altor exigene reglementate prin normele sanitar-veterinare i a actelor normative n domeniul medicinei veterinare se sancioneaz cu amend de la 10 la 20 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de la 15 la 50 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

(2) Nerespectarea msurilor de profilaxie general privind mprejmuirea, amenajarea,

ntreinerea i funcionarea dezinfectoarelor, vestiarelor i filtrelor-vestiar n exploataii zootehnice, n locurile de aglomerare a animalelor i n unitile care produc, prelucreaz, depoziteaz i valorific produse de origine animal, precum i dezinfecia, dezinsecia i deratizarea cu substane interzise, efectuarea acestor lucrri n alt mod dect cel stabilit de autoritatea veterinar competent se sancioneaz cu amend de pn la 10 uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de pn la 30 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

(3) Neamenajarea cimitirelor de animale, a gropilor Bekari, a crematoriilor sau a altor locuri de

distrugere a cadavrelor de animale, a deeurilor de origine animal sau nerespectarea condiiilor de ntreinere i de folosire a lor se sancioneaz cu amend de pn la 50 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

(4) Nerespectarea msurilor de carantin n ce privete termenele i condiiile prevzute de

normele sanitar-veterinare, precum i n cazul bolilor epizootice declarate oficial, incluse n lista

publicat de Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare,

se sancioneaz cu amend de pn la 30 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu

amend de pn la 50 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

(5) Scoaterea sau introducerea, fr acordul autoritilor sanitar-veterinare competente, a unor

animale, a unor produse i materiale de orice fel, care pot fi contagioase, din sau n zonele ori

obiectivele aflate n carantin se sancioneaz cu amend de la 30 la 50 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de la 50 la 100 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

(6) Tierea pentru consumul public a animalelor bolnave, suspectate de boli infectocontagioase

sau parazitare, comercializarea crnii i a subproduselor obinute n alte condiii dect cele stabilite n actele normative ce reglementeaz normele sanitar-veterinare

se sancioneaz cu amend de la 20 la 40 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu

amend de la 50 la 100 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

(7) Neanunarea autoritii sanitar-veterinare teritoriale de ctre deintorii de animale a

suspiciunii ori a apariiei unei boli la animale sau a zoonozelor, precum i a cazurilor de tieri de

necesitate sau de pieire a animalelor, se sancioneaz cu amend de la 10 la 30 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de la 40 la 60 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.

TEST nr.2

SUBIECTUL I :Normele , Metoda, si Principiile Dreptului Ecologic.

1.1Definti notiunea si particularitatile normelor de drept ecologic.

Dreptul ecologic este o ramura de drept independenta dar complexa dupa natura ei ce cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaza relatii care apar intre stat (in persoana organelor puterii de stat) si persoanele fizice/juridice in legatura cu Dreptul mediului este o ramura de sine statatoare de drept, o totalitate de norme si institutii juridice care reglementeaza raporturile sociale din domeniul utilizarii rationale a resurselor naturale, protectia mediului natural, conservarea unor componente ale mediului, asigurarea securitatii ecologice in scopul mentinerii si dezvoltarii unui mediu favorabil si nepericulos pentru generatiile actuale si viitoareprotectia mediului natural si folosirea rationala a resurselor naturale.

Particularitatile :

Norme principii- norme care consfintesc principiile utilizarii rationale a resurselor naturale

Norme priortati- ex.prioritatea utilizarii apelor pentru satisfacerea necesitatilor in ape potabile si menajere

Norme reguli de conduita.

Sunt asiguarte prin forta de constringere a statului.

Caracter statal-sint elaborate de stat, prin procesul de legiferare.

Caracterul obligatoriu- norma de conduita care stabileste participantilor la acesta relatie sociala anumite drepturi si obligatii.

Dr la mediu sanatos; accesul la informatie privind mediul; obligatia de acontribui la protectia mediului.

1.2 Determinati metodele de reglementare juridica a dr. Ecologic

Luind in consideratie faptul, ca protectia si amiliorarea mediului, conservarea acestuia , precum si asigurarea dezvoltarii durabile constitue probleme de talie nationala si un obiectiv de interes public major, statul intervine in relatiile ecologice in mod direct, conferind un caracter imperativ reglemantarii juridice a acestor raporturi.In acest context, pentru dreptul ecologic este caracteristic predominarea metodei imperative(administrative)de reglementare.Aceasta metoda consta in instituirea prescriptiei comportarii subiectelor, interdictiilor si constringerii statale pentru asigurarea comportamentului necesar si a prevederilor normelor de drept.Aceasta metoda se aplica in raporturile cu caracter administrativ, in care un subiect are o pozitie dominanta fata de celalalt, de subordonare, cu volum diferit de drepturisi obligatiuni.In dreptul ecologic, metoda imperativa se materializeaza in normarea calitatii madiului, controlul ecologic,expertiza ecologica,certificatul si licentierea etc.

In dreptul ecologic se aplica si a doua metoda, denumita dispozitiva(civila).Aceasta metoda se bazeaza pe pozitie de egalitate a subiectelor in raport, pe volumul egal de drepturisi obligatii ale acestora.Aceste drepturi si obligatii sint determinate de insasi subiectele raportului prin intermediul acordului(tranzactiei)incheiate.Astfel de tranzactii in domeniul utilizarii resurselor naturale si protectiei mediului sint incheiate tot mai frecvent. Totodata, la etapa actuala, ia nastere si o alta metodade reglementare-economica, care se manifesta prin stabilirea platilor pentru poluarea mediului si utilizarea resurselor naturale, instituirea prioritatilor, inlesnirile si avantajelorpentru protectia mediului, utilizarea rationala a resurselor naturale, precum si prin crearea fondurilor ecologice.

1.3 dezvoltati principiul folosirea rationala si in complex a resurselor naturale

Acest principiu presupune folosirea atenta a resurselor naturale in interesul generatiilor prezente si viitoare.Sub aspectul pastrarii echilibrului ecologic, o mare importanta are modul in care se folosesc resursele naturale.Resursele naturale care se reinoiesc trebuie sa fie utilizate in limitele in care se produce aceasta reinoire.Nu trebuie uitat insa ca toate resursele naturale , inclusiv cele care se reinoiesc(apa, cele vegetale sau animale)sunt totusi limitate.In acelasi timp, resursele naturale ce nu pot fi reinoite trebuie astfel exploatate, incit sa nu riste sa se epuizeze, iar avantajele obtinute de pe urma folosirii lor sa fie maxime. Omul poarta o raspundere speciala in ceea ce priveste apararea si administrarea rationala a patrimoniului constituit din flora si fauna salbatica si al mediului lor inconjurator, amenintate azi de factorii defavorabili.

Astfel trebuie sa adoptam urmatoarele directii principale:

a) utilizarea rationala a resurselor naturale prin implementarea de tehnologii de prelucrare a lor care genereaza mai putine deseuri

b) inlocuirea unor resurse naturale traditionale cu resurse naturale netraditionale (cum ar fi energia vantului, energia solara etc.).

In legatura cu reforma ramurilor economiei nationale, necesitatea schimbarii atitudinii fata de utilizarea resurselor naturale si promovarea unei politici de dezvoltare social-economica compatibile cu mediul inconjurator s-a pus problema elaborarii Strategiei nationale si Planului de actiune in domeniul conservarii si utilizarii rationale a resurselor naturale ale Republicii Moldova prezentata spre examinare Guvernului Republicii Moldova, inca in septembrie 2002.SUBIECTUL II: Dreptul de Beneficiere Funciara. Regimul juridic al terenurilor cu destinatie agricola.

2.1 Definiti continutul dreptului de beneficiere funciara.

Se considera ca dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale poate fi examinat sub cateva aspecte:

A)Dreptul de beneficiere funciara reprezinta o institutie juridica care cuprinde in esenta sa o totalitate de norme juridice care reglementeaza relatiile dintre organele administratiei publice si beneficiarii de terenuri care reglementeaza relatiile cu privire la atribuirea, exploatarea, protectia, retragerea din folosinta terenurilor

B)Dreptul de beneficiere funciara reprezinta un drept subiectiv al unei persoane fizice sau juridice care exploateaza sau poate exploata terenul din punct de vedere cantitativ si calitativ.

C)Dreptul de beneficiere reprezinta din punct de vedere teoretic un raport juridic, raport care apare intre organele de stat si beneficiarii de terenuri care este reglementat de legislatia speciala funciara cu privire la atribuirea, exploatarea, autorizarea, licentierea, retragerea din folosinta a terenurilor.

Dreptul de beneficiere asupra terenurilor cu destinatie agricola reprezinta posibilitatea beneficiarului de a folosi o cota sau sector de teren in scopuri personale in conformitate cu legislatia in vigoare.

Una din modalitatile de folosire a terenurilor agricole o reprezinta arenda in agricultura. Relatiile de arenda in agricultura sunt reglementate de CC, CF, Legea cu privire la arenda in agricultura. Arenda in agricultura reprezinta transmiterea in posesiune si folosinta in baza de contract pe o durata determinata si contra plata a terenurilor cu destinatie agricola si a altor bunuri agricole.

2.1Determinati volumul drepturirlor si obligatiilor beneficiarilor funciari.

Articolul 28. Drepturile posesorilor i ale beneficiarilor funciari

Posesorii i beneficiarii au dreptul:

s foloseasc terenurile potrivit condiiilor de atribuire;

s fie proprietarii produciei obinute; (drept de proprietate asupra fructelor)

s foloseasc n modul stabilit de lege zcmintele, pdurile, apele i alte bogii ale pmntului;

s primeasc, n caz de stingere a dreptului de posesiune sau beneficiere, compensarea cheltuielilor legate de ameliorarea terenului.

Articolul 29.Obligaiile deintorilor de terenuri

Deintorii de terenuri snt obligai:

s foloseasc terenurile n conformitate cu destinaia lor;

s respecte, conform recomandrilor agrotehnice, condiiile de exploatare a terenurilor, structura asolamentelor, s nu admit folosirea abuziv a ngrmintelor chimice i apreparatelor de fitosanitrie;

s achite la timp impozitul funciar i alte pli pentrufolosirea terenurilor;

s ia msuri de prevenire i combatere a eroziunilor, a compactrii solului, a alunecrilor de teren, a salinizrii sau nmltinirii secundare, s asigure att obinerea unei producii calitative, ct i protecia solului i sporirea fertilitii lui;

s respecte drepturile altor deintori de terenuri;

s pstreze bornele de hotar i punctele reelei geodezice de stat din teren;

s respecte proiectul de organizare a teritoriului;

s prezinte la timp autoritilor administraiei publice locale informaiile stabilite prin legislaie, privitoare la starea i folosirea terenului.

2.3 Formulati cazurile pentru care survine raspunderea civila in legatura cu incalcarea legislatiei agrare.

Instanele de judecat, la judecarea pricinilor civile cu privire la recuperarea prejudiciilor cauzate datorit nclcrii legislaiei ecologice, urmeaz s stabileasc cu certitudine prezena tuturor elementelor eseniale i suficiente pentru angajarea rspunderii civile delictuale.

Astfel, condiiile generale, necesare pentru antrenarea rspunderii delictuale, snt: prejudiciul, fapta ilicit, raportul cauzal dintre fapt i prejudiciu i vinovia.

Lipsa unei din aceste condiii, potrivit regulii generale, exclude rspunderea delictual, cu excepia cazurilor prevzute expres de lege, cnd rspunderea delictual se poate angaja i n lipsa unei sau altei condiii. n cazurile prevzute de art. 1402 Cod civil, rspunderea delictual se antreneaz n lipsa caracterului ilicit al faptei.

Se atenioneaz c, pentru antrenarea rspunderii delictuale, este necesar ca ntre fapta ilicit i prejudiciu s existe un raport cauzal. Raportul cauzal este i condiia n funcie de care se determin mrimea despgubirii. Se repar numai prejudiciul care este o consecin direct a faptei ilicite.Totodat, se menioneaz c, n funcie de posibilitatea evalurii, deosebim prejudiciul moral i prejudiciul patrimonial. Prejudiciul moral se compenseaz numai n cazurile prevzute de lege. Spre exemplu: n cazul prejudiciului adus sntii ca urmare a consumului de ap din sistemele de alimentare cu ap potabil, n afar de acoperirea prejudiciului material, Legea cu privire la apa potabil nr. 272 din 10.02.1999 prevede i repararea prejudiciului moral de ctre persoana vinovat.Potrivit regulii generale, pentru angajarea rspunderii delictuale, este necesar vinovia autorului faptei ilicite. Nu ntotdeauna aceeai persoan ntrunete calitatea de autor al faptei ilicite i cea de debitor n obligaia delictual. Astfel, n cazul n care paguba material a fost pricinuit de ctre un minor, prejudiciul cauzat mediului nconjurtor se repar de prini (adoptatori), tutori, instituiile de nvmnt, de educaie, curative sub a cror supraveghere se afl minorul, dac nu demonstreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina lor (art. 1406, art. 1407 CC); potrivit prevederilor art. 1410 Cod civil, persoanele a cror activitate este legat de un izvor de pericol sporit pentru lumea nconjurtoare (exploatarea vehiculelor, a instalaiilor, mecanismelor, a substanelor explozibile, efectuarea lucrrilor de construcii etc.) au obligaia s repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dac nu demonstreaz c prejudiciul se datoreaz unei fore majore (cu excepia cazurilor n care dauna a survenit ca urmare a exploatrii navelor aeriene) sau din intenia persoanei vtmate.In conformitate cu Hotararea CSJ privind practica aplicarii de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale legislatiei ecologice in cadrul examinarii cauzelor civile nr. 3 din 24.12.2010 se atentioneaza instantele de judecata ca in cazul in care raporturile funciare nu sunt reglementate de legislatia funciara atunci se aplica prevederile art.2.1 si 2.2 ale Codului Civil. Totodata la examinarea cauzelor care au ca obiect cotele de teren si sectoarele de teren se va tine cont de faptul ca instanta de judecata trebuie sa constate in primul rand destinatia principala a cotelor de teren sau sectoarelor de teren si modul lor de folosinta. Se atentioneaza instantele judecatoresti ca schimbarea destinatiei terenurilor este de competenta Guvernului. Totodata la examinarea litigiilor funciare instantele de judecata sunt obligate sa constate destinatia terenurilor in litigiu, iar in cazul schimbarii destinatiei terenurilor sa precizeze daca aceasta s-a efectuat de catre Guvern si daca detinatorii de terenuri detin actele ce confirma drepturile asupra terenurilor. Totodata se va tine cont ca instantele de judecata la solutionarea unor astfel de litigii urmeaza sa determine daca a avut loc faptul schimbarii destinatiei terenurilor sau faptul schimbarii modului de folosire a terenului in vederea aplicarii corecte a art. 71 CF sau a art. 73 CF. In acelasi context instantele de judecata vor verfica actul de stabilire a hotarelor in natura a terenurilor in conformitate cu art. 21 CF. In sensul art. 95 CF, actele de e/v, donatie, schimb si alte tranzactii dintre detinatorii de terenuri infaptuite cu incalcarea modului stabilit de legislatie pot fi declarate nule. Conditiile nulitatii tranzactiilor sunt stipulate in C C conform art 216-233. Raspunderea delictuala survine in cazul in care detinatorilor de terenuri li s-au cauzat pagube. Potrivit art. 97 CF pagubele pricinuite detinatorilor de ternuri inclusiv venitul ratat trebuie sa fie reparat integral. Pagubele sunt reparate prin reabilitarea terenurilor carora li s-a cauzat daune si aducerea lor in stare corespunzatoare care sa permita folosirea lor conform destinatiei lor principale sau in forma baneasca. Evaluarea prejudiciului cauzat se va evalua conform Instructiunii pentru evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol. In cazurile in care repararea benevola a prejudiciului nu se efectueaza, atunci se intenteaza o actiune civila.

TEST NR.3

SUBIECTUL I Raspunderea juridico-ecologica.

1.1 Caracterizati temeiuril si conditiile raspunderii juridice pentru incalcarea legislatiei ecologice. Temeiul real al raspunderii penale l constituie fapta prejudiciabila savrsita i norma juridica.Pentru a reclama o rspundere juridic este necesar de a stabili existena unui fapt juridic: infraciune, delict, abatere disciplinar. Delictul ecologik-este comportamentul nelegitim i vinovat al unei persoane, ce este ndreptata mpotriva ordinii ecologice i care a cauzat un prejudiciu naturii sau a creat un pericol real de a pricinui o paguba Elementele delictului ecologik-Obiectu, latura obiectiva, latura subiectiva si subiectu. Conditiile :a)existenta actului normativ, a actului juridic ,b)fapta ilicta ;c)prejudiciul ecologic;d)legatura cauzala dinre fapta ilicita si prejudiciu;e)vinovatia;f)subiectu:virsta, responsabilitatea(ex. Padurarii), subiectul special;g)sanctiunea;h)termenul de prescriptive de tragere la raspundere;i)existent unor conditii care inlatura raspunderea(ex. Extrema necessitate)1.2 determinati sistemul organelor ce examineaza si solutioneaza cazurile privind incalcarea legislatiei ecologice.

CONTRAVENTIONAL

Articolul 405. Organele pentru protecia mediului i Agenia pentru Silvicultur "Moldsilva"

(1) Contraveniile prevzute la art.93-95, 109-130, 132-154, 156, 182 se examineaz de

organele pentru protecia mediului.

(2) Snt n drept s examineze cauze contravenionale i s aplice sanciuni inspectorul principal

de stat pentru ecologie i adjuncii lui, inspectorii superiori de stat pentru ecologie.

(3) Contraveniile prevzute la art.110-115, 120-130, 132-137, 139-142 se constat de ctre

Agenia pentru Silvicultur "Moldsilva".

(4) Snt n drept s constate contravenii i s ncheie procese-verbale directorul general al

Ageniei pentru Silvicultur "Moldsilva" i adjuncii lui, directorii ntreprinderilor de stat pentru

silvicultur, ai ntreprinderilor silvo-cinegetice, ai rezervaiilor naturale.

(5) Persoanele menionate la alin.(4) vor remite procesele-verbale cu privire la contravenii spre

examinare organelor de protecie a mediului.

(6) Contraveniile prevzute la art.181 se constat de organele pentru protecia mediului.

(7) Snt n drept s constate contravenii i s ncheie procese-verbale persoanele menionate la

alin.(2).

(8) Procesele-verbale cu privire la contraveniile prevzute la alin.(6) se remit spre examinare

comisiei administrative.

Articolul 406. Organele supravegherii sanitar-epidemiologice de stat

(1) Contraveniile prevzute la art.80-83, 115, 268-271, 276 se examineaz de organele

supravegherii sanitar-epidemiologice de stat.

(2) Snt n drept s examineze cauze contravenionale i s aplice sanciuni medicul-ef sanitar

de stat al Republicii Moldova i adjuncii lui, medicii-efi sanitari de stat ai raioanelor i oraelor

(municipiilor).

Articolul 414. Organele supravegherii de stat n domeniul agricol i sanitar-veterinar

(1) Contraveniile prevzute la art.131, 157, 158, 183-190, 192-196, 275 se constat de organele

supravegherii de stat n domeniul agricol i sanitar-veterinar.

(2) Snt n drept s constate contravenii i s ncheie procese-verbale:

a) eful Inspectoratului General Agricol i adjuncii lui, efii oficiilor teritoriale ale

inspectoratului, pentru contraveniile prevzute la art.131, 183-188, 192-195;

b) directorul Ageniei Fitosanitare i adjuncii lui, efii direciilor teritoriale ale ageniei, pentru

contraveniile prevzute la art.189, 190;

c) medicii veterinari oficiali din cadrul Ageniei Sanitar-Veterinare i pentru Sigurana

Produselor de Origine Animal sau din cadrul direciilor raionale (municipale) sanitar-veterinare i pentru sigurana produselor de origine animal, pentru contraveniile prevzute la art.157, 158, 196, 275.

(3) Procesele-verbale cu privire la contravenii se remit spre examinare n fond instanei de

judecat competente.

PENAL

ORGANELE DE URMARIRE PENALA

INSTANTA DE JUDECATA

CIVIL

INSTANTELE DE JUDECATA (DUPA CAZ DE DREPT COMUN, ECONOMICA, CONTENCIOS ADMINISTRATIV)

Raspunderea disciplinara:

Angajatorul aplica sanctiuni disciplinare fata de salariat, atunci cind el nusi indeplineste oligatiile prevazute de contractual individual de munca, ce rees din producerea in vederea folosirii resurselor naturale si de protective a mediului inconjurator.

Poate fi creata o comisie interna care va examina situatia

1.3 Formulati cazurile de raspundere penala pentru nerespectarea legislatie ecologice.

Raspunderea penala este cea mai aspra masura de constringere aplicata persoanei care a savirsit infractiuni ecologice-fapte socialemente periculoase savirsita cu vinovatie de opersoana responsabila care atenteaza la ordinea de drept ecologika i care cauzeaz daune mediului ambiant, sntii omului sau creaz astfel de pericol.

Urmatoarele infractiuni.

-infractiuni ce atenteaza la securitatea ecologica a populatiei(art.223 incalcarea cerintelor securitatii ecologice;

-infr.care ateteaza la regimul juridic al substantei radioactive, biologice si adeseurilor(art.224 incalcarea regulamntului circulatiei subs6tantelor si materilelor si deseurilo radioactive, biologice, toxice);

-infr. Care atenteaza la ordinea de lichidare a prejudiciilor ecologice(art,226 neindeplinirea obligatiunilor de lichidarea consecintelor incalcarilor ecologice);

-infr.care atenteaza la protectia solului (art.227 poluarea solului)

-infr. Care atenteaza la protectia subsolului (art.228 incalcarea cerintelor de protectia a subsolului);

-infractiunea care atenteaza la protectia apei(art.229 poluarea apei);

-infr. Care atenteaza la protectia aerului (art.230 poluarea aerului):

-infr.care atenteaza la protectia regnului animal(art.233 vinatul ilegal ,234indeletnicirea ilegala cu pescuitul, vinatul sau cu alte exploatari alle apei);

-infr. Care atenteaza la protectia fondului silvic(art.231 taierea ilegala a vegetatiei forestiere(art.232 distrugerea sau deterioraea masivelor forestiere);

-infr. Care atenteaza la regimul de administrare si protective a fondului ariilor materiale protejate de stat(art.231-235 ).

Fapta infractionala trebuie sa intruneasca cumulative elementele :

1.Obiectul generic-relatiile care asigura protectia mediului natural

Obiectul material-resursele naturale , obiectele naturii, ariile protejate de stat;

2.latura obiectiva actiuni/onactiuni criminale indreptate impotriva ordinii de dr. ecologice, inclusive si cauzarea de prejudicii ecologice. legatura cauzala dintre fapta si consecinta .

3.subiectul persoana fizica responsabila -16 ani;

subiectul special persoana cu functe de raspundere investta cu functie de paza si protective,

pesoana juridica.

4-latura subiectiva-intentia , imprudenta.

SUBIECTUL II Dreptul de beneficiere funciara. Regimul juridic al terenurilor cu destinatie Agricola.

2.1 Definiti notiunea dreptului de beneficiere funciara.

Se considera ca dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale poate fi examinat sub cateva aspecte:

A) o institutie juridica care cuprinde in esenta sa o totalitate de norme juridice care reglementeaza relatiile dintre organele administratiei publice si beneficiarii de terenuri care reglementeaza relatiile cu privire la atribuirea, exploatarea, protectia, retragerea din folosinta a terenurilor.

B) un drept subiectiv al unei persoane fizice sau juridice care foloseste sau poate folosi din punct de vedere cantitativ si calitativ.

C) din punct de vedere teoretic un raport juridic, raport care apare intre organele de stat si beneficiarii de resurse naturale care este reglementat de legislatia speciala funciara cu privire la atribuirea, exploatarea, autorizarea, licentierea, retragerea din folosinta a terenurilor. 2.2 Determinati temeiurile juridice de aparitie si incetare a dreptului de beneficiere funciare.

Conform legislatiei distingem temeiuri de aparitie a dr de beneficiere funciare:

1)actul normativ(elaborat, adoptat si sanctionat de catre organele puterii de stat; publicat in MO);

2)actul administrativ individual (deciziile consiliilor; hotararile de Guvern);

3)contractul ( arenda in agricultura,);

4)hotararea instantei de judecata (irevocabila, definitiva).

Conform codului funciar Dreptul asupra terenului se stinge n cazurile:

1) renunrii benevole a deintorului la teren;

2) retragerii terenului pentru nevoile statului i societii;

4) retragerii terenului n cazul i n modul stabilit narticolul 25 din prezentul Cod;

5) decedrii beneficiarului persoana fizica;

6) neachitrii sistematice a impozitului funciar n termenul stabilit de lege;

7) expirrii termenului pentru care a fost dat n folosin terenul

8) ncetrii activitii ntreprinderii, instituiei, organizaiei;

10) nerespectrii condiiilor contractului de arend;

11) exploatrii terenului prin metode care conduc la degradarea solurilor, la poluarea lor chimic, radioactiv i de alt natur, la nrutirea situaiei ecologice;

12) folosirii terenurilor irigate prin metode care conduc la nmltinire, la salinizare secundar i la apariia focarelor de eroziune prin irigare.

Punctele , 4), 6), 11) i 12) ale prezentului articol nu se extind asupra dreptului de proprietate a ceteanului asupra terenului destinat construirii casei de locuit, anexelor gospodreti i a celui ocupat de grdini personale.

Dreptul de a folosi terenul se poate stinge dac posesorul funciar sau beneficiarul funciar a svrit aciuni indicate n articolul 96 din prezentul Cod.

Articolul96.Rspunderea pentru nclcarea legislaiei funciare

Persoanele care ncalc legislaia funciar poart rspundere administrativ i penal n conformitate cu legislaia.

Constatarea contraveniilor se efectueaz de ctre autoritile administraiei publice locale i organele de stat autorizate nacest scop, n limitele competenei lor.

Aplicarea sanciunilor nu scutete persoana culpabil de obligaiunea de a lichida nclcrile comise.

Mijloacele ncasaten urma aplicrii amenzilor se vars n bugetul de stat i se folosesc pentru restabilirea, mbuntirea terenurilor i sporirea fertilitii solurilor i protecia mediului nconjurtor.

Modul de retragere a terenurilor din dreptul de posesiune i de beneficiere este pravazut de art 25 cod funciar si anume:

n cazul cnd deintorul cu titlu de posesiune sau de folosin nu utilizeaz terenul n scopul n care i s-a atribuit, autoritatea administraiei publice locale respectiv, la cererea proprietarului, va dispune aplicarea sanciunilor contravenionale prevzute de lege i l va soma n scris, stabilind termenul, s-i ndeplineasc obligaiile.

n cazul n care deintorul nu-i ndeplinete obligaiile n termenul stabilit (nu mai mare de doi ani) el va pierde dreptul de posesiune sau de folosin a terenului prin decizia instanei judectoreti la cererea proprietarului funciar.

Hotrrea privind stingerea dreptului de folosin a terenuluin cazurile prevzute de alineatul nti al articolului 18 din prezentul Cod o adopt administraia ntreprinderii, instituiei, organizaiei respective.

n cazul stingerii dreptului de posesiune sau de folosin funciar autoritatea administraiei publice locale respectiv, cu participarea prilor interesate, adopt o hotrre privitoare la eliberarea de compensaie deintorilor pentru cheltuielile legate de ameliorarea terenurilor sau de repararea de ctre acetia a daunelor pricinuite de ei prin folosirea lor neraional.

Apariia temeiurilor de stingere a dreptului de proprietate, posesiune sau folosin funciar nu priveaz pe deintorii de terenuri, inclusiv pe arenda, de dreptul de a strnge recolta i nu scutetede plata impozitelor, de obligaia de a pstra calitatea solului.Documentele ce confirm drepturile deintorilor de teren snt: titlul de autentificare a dreptului deintorului de teren, eliberat de autoritile administraiei publice localen cazul atribuirii de ctre acestea a terenurilor proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale sau de ctre Agenia de Stat Relaii Funciare i Cadastru n cazul atribuirii de ctre stat a terenurilor proprietate public a statului, certificatul de motenire, contractul de vnzare-cumprare, contractul de donaie, contractul de schimb, contractul de arendi altele.

Forma titluluide autentificare a dreptului deintorului deteren se stabilete de Guvern.

Deintorii de terenuri nu au dreptul la folosina lor, inclusiv n condiii de arend, pn cnd primria, n cazul atribuirii de ctre aceasta a terenurilor proprietate public aunitilor administrativ-teritoriale, sau Agenia de Stat Relaii Funciare i Cadastru, n cazul atribuirii de ctre stat a terenurilor proprietate public a statului, nu va stabili hotarele terenurilor n natur (pe loc).

Se interzice atribuireanfolosin(inclusiv provizorie) a terenurilorn alte scopuri dect cele agricole i silvice ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor care nu aureparat prejudiciile i pierderile de producie agricol, legate de terenurile repartizate anterior, sau care nu i-au ndeplinit obligaiile ctre deintori privind folosirea conform destinaiei a terenurilor, anterior productive i degradate ulterior din vina acestor ntreprinderi, instituii i organizaii.

2.3 Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiuni in legatura cu incalcarea - legislatiei agarare in cazul incalcarii regimului stabilit a terenului ;

Cod Contraventional prevde:

Articolul 183. Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei de culturi agricoleDaunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei strnse de culturi agricole ce se afl n cmpse sancioneaz cu amend de 10 uniti convenionale aplicat proprietarului de vite sau de psri ori persoanei responsabile de ele.Articolul 186. nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect,cu material sditor necertificat sau de soiuri i tipuri de portaltoi neraionate nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect, cu material sditor necertificat sau cu soiuri i tipuri de portaltoi neraionate se sancioneaz cu amend de 20 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 70 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.Articolul 187. Defriarea neautorizata plantaiilor pomicole i bacifere Defriarea neautorizat a plantaiilor pomicole i bacifere cu suprafa de peste 0,5 hectare se sancioneaz cu amend de 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 150 de uniti convenionale aplicat persoanei juridice cu sau fr privarea, n ambele cazuri, de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la 3 luni la un an.Articolul 188. Nerespectarea regimului fitosanitar i de carantin, nclcarea tehnologiei decultivare a plantaiilor pomicole i bacifere Nerespectarea regimului fitosanitar i de carantin, nclcarea tehnologiei de cultivare a plantaiilor pomicole i bacifere, soldat cu pierderi materiale considerabile sau cu distrugerea plantaiilor, se sancioneaz cu amend de 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 75 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.Articolul 191. mpiedicarea specialitilor din Agenia Fitosanitar de a exercita supravegherea i controlul fitosanitar mpiedicarea n orice mod a specialitilor din Agenia Fitosanitar de a-i exercita funciile de supraveghere i control fitosanitar se sancioneaz cu amend de 50 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 150 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundereArticolul 194. nclcarea modului stabilit de nfiinare a plantaiilor viticole nfiinarea de plantaii viticole pe o suprafa de peste 0,5 hectare cu soiuri neraionate sau cu material sditor viticol necorespunztor normelor tehnice ori fr proiect sau autorizaie, sdirea de noi plantaii viticole n locul celor defriate pn la expirarea a 3 ani de la defriare se sancioneaz cu amend de pn la 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de pn la 75 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.Articolul 195. nclcarea modului stabilit de trecere la pierderi i de defriare a plantaiilorviticole nclcarea modului stabilit de trecere la pierderi i de defriare a plantaiilor viticole se sancioneaz cu amend de 25 de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 75 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de rspundere.Nerespectarea clauzelor contractuale privitor la masurile cu privire la decopertarea stratului fertil al solului, ameliorare terenului agricol sau recultivarea acestuia.(raspundere contractuala)

Cauzarea de prejudicii detinatorilor terenurilor agricole, inclusiv si productiei agricole.(raspundera civila delictuala)

TEST NR.4

SUBIECTUL I Dreptul de proprietate asupra Resurselor Naturale

1.1 Definite fondul resurselor natural ca obiect al dreptului de proprietate.

Conform legii cu privire la resursele naturale:

Art1 Resurse naturale snt obiectele, fenomenele, condiiile naturale iali factori, utilizabili n trecut, prezent i viitor pentru consum directsau indirect, care au valoare de consum i contribuie la crearea de bunuri materiale i spirituale.

Resurselenaturale se folosesc sau pot fi folosite ca mijloace de munc, surse de energie, de materie prim i de materiale, nemijlocit caobiecte de consum i recreare, ca banc a fondului genetic sau surs de informaii despre lumea nconjurtoareIn literatura juridica de specialitate dreptul de proprietate asupra resurselor naturale este examinat si se studiaza sub cateva aspecte:

- o institutie juridica complexa care cuprinde o totalitate de norme juridice ce reglementeaza relatiile dintre organele puterii de stat si persoanele fizice/juridice in legatura cu posesia, folosirea si dispunerea de resurse naturale.

- un drept real subiectiv al proprietarului prin intermediul si cu ajutorul caruia exercita una din elementele constitutive ale acestui drept: posesiune, folosinta, dispozitie.

- raport juridic adica ca o relatie ce apare intre subiecti in legatura cu posesia, folosirea si dispunerea de resurse naturale relatie care este reglementata de normele juridice civile si normele juridice ecologice (in principal).

1.2 Determinati tipurile si formele dreptului de proprietate asupra resurselor naturale.

Legislatia ecologica a RM determina ca exista 2 tipuri de proprietate asupra resurselor naturale: a)publica care poate fi exclusiva a statului si proprietatea unitatilor administrativa-teritoriale; b)privata care poate fi exercitata sub 2 forme:

- in devalmasie

- cote-parti.

Este de mentionat faptul ca dreptul de proprietate privata asupra resurselor naturale este limitat. Modul de dobandire a dreptului de proprietate privata asupra resurselor naturale este determinat de legislatia speciala: Codul Funciar, Codul Apelor, Codul Silvic.

Legislatia ecologica determina cateva particularitati in ceea ce priveste exercitarea dreptului de proprietate asupra resurselor naturale. Astfel, indiferent de tipul si forma de proprietate, toate categoriile de resurse naturala sunt inregistrate in mod obligatoriu sub aspect cantitativ si calitativ in Cadastrele Resurselor Naturale. Indiferent de tipul si forma de proprietate, toate categoriile de resurse naturale sunt supuse supravegherii si controlului ecologic de stat; controlul ecologic de stat se efectueaza cu regularitate, dar nu mai putin de 1 pe an. Indiferent de tipul si forma de proprietate, toate schimbarile esentiale privind tendintele negative de degradare a resurselor naturale sub aspectul volumului, calitatii, se inregistreaza in Monitoringul Ecologic Integrat (tinut nemijlocit de Ministerul Mediului); in baza acestor date se efectueaza prognoze, programe de ameliorare pentru viitor.

Dreptul de proprietate publica, ese xercitata sub 2 forme:

1-proprietate publica exclusive a statului;

2-proprietate a autoritatilor administrative teritoriale;

Reglementarea posesiunii si folosintei resurselor naturale proprietate publica tine de competent Guvernului. Resursele natural proprietate publica se dau numai in posesiune provizorie si folosinta. Dreptul de folosinta a resurselor naturale se acorda in conformitate cu decizia organului de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator si autoritatile administrative publice locale si se legalizeaza printrun document juridic. Resursele naturale pot fi date in arenda sau concesiune . se interzice subarendarea , rascumpararea sau ipotecarea resurselor naturale proprietate publica date in arenda/concesiune.

Dreptul de propriette privata :

-proprietate comuna ;

-proprietate pecote-parti.

Resursele naturale proprietate privata apartin persoanelor fizice-juridice cu drept de posesiune , de folosinta, dispozitie.

1.3 Recomandati formele si metodele de aparare a dreptului de proprietate asupra resurselor naturale.

In conformitate cu legislatia civila deosebim citeva categorii de mijloace de aparare:

- mijloace reale de aparare( urmaresc restabilirea dreptului de posesiune, dreptul de folosinta, dreptul de dispozitie) :actiunea de revendicare, actiunea negatorie

1- Revendicarea de catre proprietar a bunurilor sale -proprietarul este in drept sa-si revendice resursele naturale aflate in posesiune nelegitime a altei persoane daca acestea mai exista in natura. Daca a dobindit posesiunea prin samovolnicie sau prin savirsirea unei delict, posesorul raspunde fata de proprietar in conformitate cu normele procesuale raspunderii delictuale. Posesorul va raspunde fata de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul ca din vina lui bunul sa deteriorat , a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv.

2-daca dreptul de proprietate este incalcat , proprietarul poate cere autorului incetare incalcarii. Poate cere si despagubiri.

3-recunoasterea dreptului de proprietate.

- mijloace obligationale (in cazul in care intre tert si proprietar exista un raport obligational):

1. actiunea privind repararea prejudiciului cauzat proprietarului

2. actiunea privind restituirea bunului dat in folosinta temporara

- mijloace de aparare in cazurile de stingere a dr deproprietate

1.Art 46 constitutie nimeni nu poate fi expropriat decit pt cauza de utilitate publica , cu dreapta si prealabila despagubire.

2.Persoana al carei bun a fost rechizitionat poate cere restituirea lui, daca dupa incetarea situatie exceptionale, aceasta sa pastrat in natura.

Articolul 26.

Controlul asupra folosirii resurselor naturale urmrete asigurarea respectrii de ctre toate persoanele fizice i juridice a legislaiei privind resurselenaturaleiproteciamediului nconjurtor. Sistemul de control asupra folosirii resurselor naturale include controlul de stat, controluldepartamentalicontrolulobtesc. Controlul de stat asupra folosirii resurselor naturale este exercitat de ctre organele menionate la art.12 alin.(1),

a) Guvernul;

b) organul destat abilitat cu gestiunea resurselor naturale icu protecia mediului nconjurtor;

c) autoritile administraiei publice locale conform competenelor stabilite de legislaie

Articolul 28.Controlul departamental

Ministerele, departamentele, ntreprinderile, instituiile i organizaiile beneficiare de resurse naturale sntobligate s exercite controlul n vederea utilizrii resurselor n conformitate cu condiiile stipulate n prezenta lege i n alte acte normative.

Articolul 29.Controlul obtesc

Statul garanteazparticiparea publicului la luarea dedecizii privind folosirearesurselornaturale,precumila exercitarea controlului obtesc asupra modului n care persoanele fizice i juridice respectlegislaiaprivind ocrotirea naturii, n baza uneiinformri amplea populaiei i asigurrii accesului acesteia la orice informaie de interes public.

Controlul obtesc asupra lurii de decizii n domeniul folosirii resurselornaturale se exercitnconformitatecuLegeaprivind expertiza ecologic i evaluarea impactului asupra mediului nconjurtori cu Legea privind accesul la informaie.

Guvernul, autoritile administraiei publice locale, organulde statabilitat cu gestiunea resurselor naturale i cu protecia mediului nconjurtor,precum i agenii economici, prezint regulatpublicului informaiiveridiceiaccesibiledespreactivitatea din domeniul folosirii resurselor naturale i proteciei mediului nconjurtor.

n cazuln care pot fi lezate drepturile cetenilor sau poate fidivulgatsecretulprotejat de lege, ori poate fi pusnpericol securitateanaional, accesul la o astfel de informaie selimiteaz, organul respectiv aducnd n fiecare caz publicului argumente exhaustive n mod accesibil.

SUBIECTUL II Raspunderea juridica pentru incalacarea legislatiei funciare

2.1 Definiti raspunderea juridical penala pentru incalcarea legislatiei funciare.

Articolul 50. Raspunderea penala

Se considera raspundere penala condamnarea publica, n numele legii, a faptelor infractionale si a persoanelor care le-au savrsit, condamnare ce poate fi precedata de masurile de constrngere prevazute de lege. Temeiul raspunderii penale (1) Temeiul real al raspunderii penale l constituie fapta prejudiciabila savrsita, iar

componenta infractiunii, stipulata n legea penala, reprezinta temeiul juridic al raspunderii

penale.

(2) Raspunderii penale este supusa numai persoana vinovata de savrsirea infractiunii

prevazute de legea penala.

Obiectul material l constituie toate terenurile, indiferent de destinaie i proprietate, care constituie,

n ansamblu, fondul funciar al RM. Fondul funciar, n funcie de destinaia principal, se compune din

urmtoarele categorii de terenuri: cu destinaie agricol; din intravilanul localitilor; destinate industriei,

transporturilor, telecomunicaiilor i cu alte destinaii speciale; destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sntii,

activitii recreative, terenurilor de valoare istorico-cultural, terenurilor zonelor suburbane i altor terenuri verzi; ale fondului silvic; ale fondului apelor; ale altor fonduri de rezerv.

Articolul 52. Componenta infractiunii

(1) Se considera componenta a infractiunii totalitatea semnelor obiective si subiective,

stabilite de legea penala, ce califica o fapta prejudiciabila drept infractiune concreta.

(2) Componenta infractiunii reprezinta baza juridica pentruunui articol concret din prezentul cod.

2.2 Clasificati litigiile funciare

Dupa nat jur litiigile funciare se clasifica in citeva categorii:A)Dupa continut:

-Litigii funciare nepatrimoniale;

-si patrimoniale ;

Litigiile nepatrimoniale -se solutionaeza de organele erarhic superioare, decizia lor poate fi atacata in instanta de contencios administrativ, unele se examineaza nemijlocit de instanta de judecata(art 90,95cod funciar);

Litigile patrimoniale funciare -se solutioneaza in exclusivittate de inst de judecata art. 92 cfunciar;

B)dupa subiecti:

-litigii funci ce aparintre organe adm pub si pers fiz sa jur;

-itigii funci ce apar intre detinatorii de terenuri;

- litigii aparute intre persoane juridice;

c)dupa obiect:

-lit ce tin funciare cu privire la folosirea fond apelor(7 la nr.forestier, intravilanul localitatilor, ariilor protejate de stat, ect.)prezinta o institutie jur complexa din cadrul partii generale a dr funciar ce cuprinde un ansambu de norme jur ce reglementaeza relatiile aparute in legatura cu

2.3 Formulati temeiurile juridice de aparitie a raspunderii civile pentru incalcarea legislatiei funciare.

Potrivit prevederilor art. 97 din Codul funciar, pagubele pricinuite deintorilor de terenuri, inclusiv venitul ratat, trebuie s fie reparate integral.

Pagubele snt reparate prin reabilitarea terenurilor afectate i aducerea lor n stare corespunztoare, care s permit folosirea conform destinaiei, sau n form bneasc.

Evaluarea prejudiciului cauzat resurselor solului se face conform Instruciunii privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol din 08.06.2004.

n sensul art. 95 Cod funciar, actele de vnzare-cumprare, donaie, amanetare, schimb i alte tranzacii dintre deintorii de terenuri nfptuite cu nclcarea modului stabilit de legislaie pot fi declarate nule. Condiiile nulitii tranzaciilor snt stipulate n Codul civil (art. 216-233).

Instanele de judecat, la judecarea pricinilor civile cu privire la recuperarea prejudiciilor cauzate datorit nclcrii legislaiei ecologice, urmeaz s stabileasc cu certitudine prezena tuturor elementelor eseniale i suficiente pentru angajarea rspunderii civile delictuale.

Astfel, condiiile generale, necesare pentru antrenarea rspunderii delictuale, snt: prejudiciul, fapta ilicit, raportul cauzal dintre fapt i prejudiciu i vinovia.Lipsa unei din aceste condiii, potrivit regulii generale, exclude rspunderea delictual, cu excepia cazurilor prevzute expres de lege, cnd rspunderea delictual se poate angaja i n lipsa unei sau altei condiii. n cazurile prevzute de art. 1402 Cod civil, rspunderea delictual se antreneaz n lipsa caracterului ilicit al faptei.Se atenioneaz c, pentru antrenarea rspunderii delictuale, este necesar ca ntre fapta ilicit i prejudiciu s existe un raport cauzal. Raportul cauzal este i condiia n funcie de care se determin mrimea despgubirii. Se repar numai prejudiciul care este o consecin direct a faptei ilicite.Totodat, se menioneaz c, n funcie de posibilitatea evalurii, deosebim prejudiciul moral i prejudiciul patrimonial. Prejudiciul moral se compenseaz numai n cazurile prevzute de lege. Spre exemplu: n cazul prejudiciului adus sntii ca urmare a consumului de ap din sistemele de alimentare cu ap potabil, n afar de acoperirea prejudiciului material, Legea cu privire la apa potabil nr. 272 din 10.02.1999 prevede i repararea prejudiciului moral de ctre persoana vinovat.

Potrivit regulii generale, pentru angajarea rspunderii delictuale, este necesar vinovia autorului faptei ilicite. Nu ntotdeauna aceeai persoan ntrunete calitatea de autor al faptei ilicite i cea de debitor n obligaia delictual. Astfel, n cazul n care paguba material a fost pricinuit de ctre un minor, prejudiciul cauzat mediului nconjurtor se repar de prini (adoptatori), tutori, instituiile de nvmnt, de educaie, curative sub a cror supraveghere se afl minorul, dac nu demonstreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina lor (art. 1406, art. 1407 CC); potrivit prevederilor art. 1410 Cod civil, persoanele a cror activitate este legat de un izvor de pericol sporit pentru lumea nconjurtoare (exploatarea vehiculelor, a instalaiilor, mecanismelor, a substanelor explozibile, efectuarea lucrrilor de construcii etc.) au obligaia s repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dac nu demonstreaz c prejudiciul se datoreaz unei fore majore (cu excepia cazurilor n care dauna a survenit ca urmare a exploatrii navelor aeriene) sau din intenia persoanei vtmate.

In conformitate cu Hotararea CSJ privind practica aplicarii de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale legislatiei ecologice in cadrul examinarii cauzelor civile nr. 3 din 24.12.2010 se atentioneaza instantele de judecata ca in cazul in care raporturile funciare nu sunt reglementate de legislatia funciara atunci se aplica prevederile art.2.1 si 2.2 ale Codului Civil. Totodata la examinarea cauzelor care au ca obiect cotele de teren si sectoarele de teren se va tine cont de faptul ca instanta de judecata trebuie sa constate in primul rand destinatia principala a cotelor de teren sau sectoarelor de teren si modul lor de folosinta. Se atentioneaza instantele judecatoresti ca schimbarea destinatiei terenurilor este de competenta Guvernului. Totodata la examinarea litigiilor funciare instantele de judecata sunt obligate sa constate destinatia terenurilor in litigiu, iar in cazul schimbarii destinatiei terenurilor sa precizeze daca aceasta s-a efectuat de catre Guvern si daca detinatorii de terenuri detin actele ce confirma drepturile asupra terenurilor. Totodata se va tine cont ca instantele de judecata la solutionarea unor astfel de litigii urmeaza sa determine daca a avut loc faptul schimbarii destinatiei terenurilor sau faptul schimbarii modului de folosire a terenului in vederea aplicarii corecte a art. 71 CF sau a art. 73 CF. In acelasi context instantele de judecata vor verfica actul de stabilire a hotarelor in natura a terenurilor in conformitate cu art. 21 CF. In sensul art. 95 CF, actele de e/v, donatie, schimb si alte tranzactii dintre detinatorii de terenuri infaptuite cu incalcarea modului stabilit de legislatie pot fi declarate nule. Conditiile nulitatii tranzactiilor sunt stipulate in C C conform art 216-233.

Articolul 90. Litigiile dintre deintorii de terenuri i autoritile administraiei publice locale

Litigiile dintre deintorii de terenuri i autoritile administraiei publice locale se soluioneaz de organele ierarhic superioare, a cror decizie poate fi atacat n instana judectoreasc de drept comun sau economic competent.

Articolul 91. Litigiile dintre deintorii de terenuri cu titlu de proprietate

Litigiile n care prile sau una din pri snt deintori de terenuri cu titlu de proprietate se examineaz de ctre instana judectoreasc de drept comun sau economic competent. Articolul 92. Litigiile patrimoniale privind raporturile funciare

Litigiile patrimoniale dintre ntreprinderi, instituii i organizaii privind raporturile funciare se soluioneaz de ctre judectoria economic. Litigiile patrimoniale privind raporturile funciare, n care prile sau una din pri snt persoane fizice se examineaz de ctre judectoria raional, municipal (de sector) dac legislaia nu prevede altfel.

Articolul 93. ndeplinirea deciziilor asupra litigiului funciar Decizia autoritilor administraiei publice locale asupra litigiilor funciare intr n vigoare n momentul adoptrii ei.

Atacarea deciziei n instana judectoreasc competent suspend ndeplinirea acesteia.

Decizia instanei judectoreti competente servete ca temei pentru eliberarea documentelor ce legalizeaz dreptul de proprietate, de posesiune i de beneficiere funciar, inclusiv n condiii de arend.

ndeplinirea deciziei asupra litigiului funciar poate fi suspendat sau amnat de organul care a adoptat decizia sau de organul ierarhic superior.

Articolul 94. Exproprierea

Condiiile i modul de expropriere, pentru nevoile statului i ale societii, a terenurilor i a construciilor ce constituie proprietate a persoanelor fizice i juridice se reglementeaz printr-o legislaie special, care asigur ocrotirea dreptului de proprietate.

RSPUNDEREA PENTRU NCLCAREA LEGISLAIEI FUNCIARE

Articolul 95. Nulitatea tranzaciilor dintre deintorii de terenuri

Actele de vnzare-cumprare, donaie, amanetare, schimb i alte tranzacii dintre deintorii de terenuri nfptuite cu nclcarea modului stabilit de legislaie snt nule.

Articolul 96. Rspunderea pentru nclcarea legislaiei funciare

Persoanele care ncalc legislaia funciar poart rspundere administrativ i penal n conformitate cu legislaia.

Constatarea contraveniilor se efectueaz de ctre autoritile administraiei publice locale i organele de stat autorizate n acest scop, n limitele competenei lor.

Aplicarea sanciunilor nu scutete persoana culpabil de obligaiunea de a lichida nclcrile comise.

Mijloacele ncasate n urma aplicrii amenzilor se vars n bugetul de stat i se folosesc pentru restabilirea, mbuntirea terenurilor i sporirea fertilitii solurilor i protecia mediului nconjurtor.

Articolul 97. Repararea pagubelor pricinuite deintorilor de terenuri

Pagubele pricinuite prin retragerea sau ocuparea temporar a terenurilor, precum i prin limitarea drepturilor deintorilor sau prin nrutirea calitii terenurilor ca urmare a activitii ntreprinderilor, instituiilor, organizaiilor i cetenilor, trebuie s fie reparate integral (inclusiv avantajul ratat) deintorilor de terenuri care au suportat aceste pagube.

Repararea pagubelor o fac ntreprinderile, instituiile i organizaiile crora li s-au repartizat terenuri retrase, precum i ntreprinderile, instituiile i organizaiile a cror activitate duce la limitarea drepturilor deintorilor de terenuri n legtur cu stabilirea zonelor de protecie, zonelor sanitare i de aprare a diferitelor obiecte, la nrutirea calitii terenurilor nvecinate, ori la folosirea lor n alte scopuri, la scderea volumului produciei agricole i la nrutirea calitii ei, n modul stabilit de legislaie.

Litigiile legate de repararea pagubelor i de evaluarea proporiilor lor snt soluionate de instana judectoreasc competent.

Articolul 98. Repararea de ctre ntreprinderi, instituii, organizaii a pierderilor din producia agricol i silvic i a avantajului ratat ca urmare a restituirii inoportune a terenurilor

n cazul restituirii inoportune a terenurilor productive, date n folosin provizorie ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor, acestea repar deintorilor de terenuri pierderile din producia agricol i silvic i avantajul ratat, ca urmare a depirii termenelor folosinei terenului, n mrimea i n modul stabilit de legislaie.

Articolul 99. Repararea pierderilor din producia agricol i silvic

Pierderile din producia agricol i silvic, pricinuite de retragerea din circuitul agricol i silvic sau de darea n folosin provizorie a terenurilor agricole i silvice, n alte scopuri dect producia agricol i silvic, precum i limitarea drepturilor deintorilor de terenuri, de nrutirea calitii solurilor ca urmare a efectelor negative de ntreprinderi, instituii i organizaii sau a folosirii lor n alte scopuri, se repar la bugetul de stat i se cheltuiesc pentru restabilirea i valorificarea terenurilor sau sporirea fertilitii lor. Compensarea acestor pierderi se face paralel cu repararea pagubelor.

Pierderile menionate se repar integral conform normativelor, stabilite de Guvern.

Pierderile din producia agricol le repar ntreprinderile, instituiile i organizaiile agricole de stat, cooperatiste i obteti dac ele i-au amplasat construciile pe terenuri irigabile i desecate atribuite lor, pe terenuri cu plantaii multianuale, pe terenuri arabile sau pe alte terenuri cu bonitate de peste 40 de puncte.

Articolul 100. Folosirea mijloacelor ncasate pentru repararea pierderilor din producia agricol i silvic

Mijloacele ncasate pentru repararea pierderilor din producia agricol i silvic snt folosite numai la executarea lucrrilor de construcii-montaj, de proiectri i prospeciuni i de reglementare a regimului proprietii funciare, a lucrrilor legate de exploatarea terenurilor noi, de combaterea eroziunii i alunecrilor de teren, de sporirea fertilitii solurilor i productivitii terenurilor agricole i silvice, n modul stabilit de legislaie.

Proporiile i modul de determinare a pierderilor i de folosire a mijloacelor ncasate pentru aceste pierderi, precum i lista ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor scutite de repararea lor se stabilesc de legislaie.

Articolul 101. Restituirea terenurilor ocupate fr autorizaie

Terenurile ocupate fr autorizaie se restituie deintorilor legitimi, fr ca ei s repare cheltuielile fcute n timpul folosirii nelegitime a terenurilor. Aducerea terenurilor n stare bun pentru folosin, inclusiv demolarea construciilor se face pe seama ntreprinderilor, instituiilor, organizaiilor i a cetenilor care le-au ocupat fr autorizaie.

Restituirea terenului ocupat fr autorizaie se face n baza hotrrii organelor de resort.

TESTUL NR.5

Subiectul 1: Regimul juridic al subsolului.

a) Definiti si clasificati Zacamintele de Substante Minerale Utile.

b) Determinati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei subsolului.

c) Recomandati masurile de protectie juridica a subsolului prevazute delegislatia in vigoare.

Subiectul 2: Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare.

a) Definiti raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare .

b) Clasificati contraventiile funciare.

c) Formulati temeiurile juridice de aparitie a raspuderii pentru incalcarea legislatiei funciare.

Subiectul 1 Regimul juridic al subsolului.

1.1 Definiti si clasificati Zacamintele de Substante Minerale Utile

Zacamintele de Substante minerale Utile sunt recunoscute spatiile subterane in perimetrul carora se afla cantitati de substante minerale utile.

Toate ZMU se clasifica in descoperite si nedescoperite ZMU descoperite sunt recunoscute zacamintele in cadrul carora sa stabilit cu certitudine prin metode de cercetare geologica prezenta acestora.

In dependenta de modul de exploatare: ZMU Inchise (se extrag din mine) si ZMU Deschise (se extrag din cariera)

Conform codului subsolului Substantele MU se clasifica in:

minereuri metalifere;

minereuri nemetalifere;

combustibile solide;

petrol;

gaze naturale;

gaze inerte;

ape subterane (ape minerale care depasesc mineralizarea lor cu 0,9 mng/cm3).

Conform imprtantei economice si scopului determinarii statutului juridic al beneficiarului in vederea regimului de folosire Substantele MU se clasifica in:

Substante minerale utile de importanta nationala (petrolul, gazele natural inerte...);

Substante minerale utile larg raspindite (nisipul, argila, piatra de constructie, nisipul argilos, argila nisipoasa).

1.2 Determinati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei subsolului.

planificarea folosirii subsolului si a ZMU aceasta presupune intocmirea si elaborarea diverselor planuri de activitati atit la nivel national cit si la nivel de intreprindere miniera cu scopul de a favoriza protectia, utilizarea rationala si complexa a subsolului.Functia data face posibila determinarea cheltuielilor nejustificate , astfel se coordoneaza exploararea subsolului cu alte activitati a economiei nationale. evidenta obiectelor ce tin de exploatarea subsolului procedura privind evidenta obiectelor ce tin de exploatarea subsolului in cadastrul de stat a ZMU este stabilita de legislatie.

atribuirea si redistribuirea subsolului ordinea de atribuire a ZMU depinde de scopurile si de tipul de folosinta a acestora. Pentru atribuire, beneficiarului subsolului i se pune la dispozitie un sector de teren in urma carui fapt beneficiarul este obligat sa decoperteze stratul fertil al solului,iar dupa extragerea ZMU beneficiarul este obligat sa efectueze procedura de recultivare a sectorului de teren. In aceeasi ordine de idei, redistribuirea terenului presupune retragerea unui sector de teren de la beneficiar si transmiterea acestuia unui alt beneficiar.

efectuarea expertizei de stat a rezervelor SubstantelorMU -toate resursele de ZMU sunt supuse expertizei ecologice (geologice) se face in scopul crearii unor conditii favorabile privind folosirea rationala si complexa a ZMU (ex: in cazul cind subsolul este atribuit pentru constructia obiectelor de subteran, proiectul de constructie a acestora urmeaza sa treaca procedura de expertiza ecologica-obligatorie). supravegherea si controlul privind respectarea legislatiei cu privire la subsolul in cadrul controlului ecologic se verifica actele cu privire la atribuirea terenului, actele ce confirma dreptul de beneficiere , conditiile tehnice de exploatare a terenurilor, planul de masuri privind protectia sectorului de subsol atribuit , in care sunt incluse masurile de securitate a muncii pentru salariati. In urma exercitarii controlului se intocmeste obligatoriu un act de control in care se indica volumul din licenta si perimetrul minier (act ce confirma spatiul in care beneficiarul are dreptul sa exploateze) si volumul deja exploatat. Se mai indica incalcarile depistate intocmind concomitent si in proces-verbal.1.3 Recomandati masurile de protectie juridica a subsolului prevazute delegislatia in vigoare.

Statul are obligatia sa asigure exploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul national, ceea ce implica si respectarea normelor de protectie si conservare a mediului. Persoanele fizice si juridice care exploateaza ZMU au obligatia de a cere si a obtine acordul si/sau autorizatia de mediu si de a respecta prevederile acestora;de a reface terenurile afectate , aducindu-le la parametrii productivi si ecologici naturali sau la un nou ecosistem functoinal, conform prevederilor si in termenele continute in acordul si/sau autorizatia de mediu;de a anunta autoritatile pentru protectia mediului, sau alte autoritati competente , potrivit legii, despre orice situatii accidentale care pun in pericol ecosistemul terestru si de a actiona pentru refacerea acestuias.a.

Competenta indomeniul folosirii si protectiei subsolului o au: Guvernula) asigura realizarea politicii statului n domeniul folosirii i proteciei subsolul

b) stabileste modului de gestionare a Fondului de stat al subsolului ca obiect al proprietii de stat;

c) aproba tarifele i normelor de timp pentru lucrrile de explorri geologice finanate din bugetul de stat;

d) stabileste modului de prezentare de ctre beneficiarii subsolului a rapoartelor privind micarea rezervelor de substane minerale utile;

e) stabileste modului de construire pe suprafeele cu zcminte de substane minerale utile i de amplasare a construciilor subterane nelegate de extragerea substanelor minerale utile;

f) stabileste modului de nfiinare i inere a Fondului de stat de informaii privind subsolul;

Ministerul Mediului

a) elaboreaza i promoreaza politica statului n domeniul folosirii i proteciei subsolului;

b) aproba lista sectoarelor de subsol scoase la concurs pentru dreptul de folosire a acestora;

c) adopta deciziilor cu privire la transmiterea pentru valorificare industrial a zcmintelor de substane minerale utile, cu excepia celor de importan naionala;

d) exercita controlului ecologic de stat n domeniul folosirii subsolului;

Ageniei pentru Geologie i Resurse Minerale

c) exercita funciei de beneficiar al lucrrilor de explorri geologice finanate din bugetul de stat;

d) nregistreaza de stat i evidena de stat a lucrrilor de cercetare geologic a subsolului;

e) organizeaza expertizei de stat a rezervelor de substane minerale utile conform rezultatelor lucrrilor de explorri geologice;

f) exercita, n limitele competenei, a controlului lucrrilor de explorri geologice;

g) elaboreaza de propuneri pentru lista substanelor minerale utile de importan naional;

h) exercita controlului de stat asupra folosirii raionale i proteciei subsolului;

Autoritilor administratiei publice locale n domeniul folosirii i proteciei subsolului

a) coordoneaza atribuirea terenurilor proprietate public a unitii administrativ-teritoriale pentru cercetare geologic i exploatarea zcmintelor de substane minerale utile;

b) participa la elaborarea programelor de extindere i folosire raional a bazei de materie prim mineral la nivel local i luarea msurilor pentru realizarea acestora;

c) elaboreaza programele de extindere i folosire raional a bazei de materie prim mineral la nivel local i asigurarea realizrii acestora.

Subiectul 2 Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare.

2.1 Definiti raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare.

Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare reprezinta o institutie complexa din cadrul partii generale a dreptului funciar ce cuprinde un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza relatiile aparute in legatura cu constatarea si examinarea contraventiei funciare ,apararea dreptului si intereselor legitime ale detinatorilor de terenuri stabilirea sistemului de sanctiuni, inclusive recuperarea prejudiciului cauzat fondului funciar.

Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare-o obligatiune a contravenientului de a recupera prejudiciile aduse fondului funciar in legatura cu savirsirea de catre acesta a contraventiei funciare.

2.2 Clasificati contraventiile funciareToate raporturile contraventionale care se nasc din cadrul raporturilor juridice,privind terenurile pot fi clasificate in mai multe grupe :

incalcari cu caracter economic :

ocuparea nelegitima a terenurilor incalcarea termenului de reintoarcere a terenurilor temporar ocupate,nereintoarcerea lor in starea de destinatie speciala, abaterea samovolnica de la proiectele de organizare a teritoriului;

incalcari cu caracter ecologic :

poluareaterenurilor destinate agriculturii cusubstante chimice, cu deseuriradioactive, cu ape reziduale, nimicireastratului fertil al solului, neluareamasurilor de printimpinare a eroziuniisolului, amlasarea constructia si dare inexploatare a obiectivelor care provoaca efecte de poluare a solului ;

incalcari de alta natura :

constructianelegitima, distrugerea bornelor dehotar, incalcarea termenului deexaminare a cererilor cetatenilorprivind atribuirea terenurilor sitainuirea informatiilor despre fondulfunciar disponibil.Cele mai frecvent intilnite sunturmatoarele contraventii : ocupareanelegitima a terenului, acapararea lui inlipsa unui temei legal, fara obtinereatitlului de autentificare a drepturilorasupra pamintului.

2.3 Formulati temeiurile juridice de aparitie a raspunderii pentru incalcarea legislatiei funciare

Pentru angajarea rspunderii juridice trebuie s fie ntrunite urmtoarele condiii:

s existe o conduit ilicit;

s existe un rezultat vtmtor al respectivei conduite ilicite;

s existe o legtur cauzal ntre conduita ilicit i rezultatul produs;

s existe vinovie din partea subiectului care a produs actul ilicit;

s nu existe mprejurri sau cauze care nltur n principiu, rspunderea juridic.

Drept temei juridic de aparitie a raspunderii pentru incalcarea legislatiei funciare putem mentionanerespectarea normelor de drept a mediului, a reglementarilor sectoriale ,speciale, care determina actiunile/inactiunile prin a caror savirsire se contravine cerintelor ecologice,atragind una sau mai multe dintre formele acestei raspunderi (-contraventionala,-civila,-penala,-speciala).

Ca temei de aparitie a raspunderii contraventionale este:

-degradarea stratului fertil al solului;

-folosirea terenurilor contra destinatiei acestora;

-ocuparea neligitima a terenurilor;

-falsificarea informatiei privind starea si folosirea terenurilor

Ca temei de aparitie a raspunderii civile contractuale este situatia in care obiectul contractului este un sector de teren sau cota si in raport cu care acestea au fost folosite contrar destinatiei, scopului de atribuire sau contractele sunt declarate nule.

Ca temei de aparitie a raspunderii civile delictuale survine in cazul in care detinatorilor de terenuri sau cauzat pagube (venitul ratat).

Ca temei de aparitie a raspunderii penale este:

-impurificarea solului cu produse nocive ale activitatii economice;

-otravirea solului cu produse nocive ale activitatii ecologice;

-infectarea solului.

Test Nr.7

1.1 Definiti drepturile si obligatiile beneficiarilor acvatici

Beneficiarii de folosin a apei au dreptul s foloseasc obiectivele acvatice numai n scopurile pentru care acestea le-au fost atribuite. n conformitate cu destinaia special a obiectivelor acvatice, beneficiarii de folosin a apei au dreptul:a) s extrag apa pentru folosirea ei ulterioar;

b) s exploateze obiectivele acvatice pentru necesitile agriculturiiindustriei, hidroenergeticii, transportului, gospodriei piscicole i vntoreti;

c) s foloseasc obiectivele acvatice pentrudeversarea apelor reziduale;

d) s edifice construcii i instalaii pentru gospodrireaapelor, s efectueze reconstrucia i lichidarea lor;

e) s foloseasc obiectivele acvatice pentru agrement, desfurarea aciunilor sportive i de asanare, ntreinerea ansamblurilor naturale, precum i pentru alte aciuni de folosire a obiectiveloracvatice, neinterzise de legislaia n vigoare.

n cazurile stabilite de legislaia n vigoare, drepturile beneficiarilor de folosin a apei pot fi limitate, reieind din interesele statului i ale altor beneficiari de folosin a apei. ns, aceast limitare nu trebuie s agreveze condiiile folosirii obiectiveloracvatice pentru aprovizionarea populaiei cu appotabil i menajer.

Beneficiarii de folosin a apei snt obligai:

a) s foloseasc raional resursele de ap, s consume economicos ap i s efectueze msuri de remediere i mbuntire a calitii apei;

b) s nu admit deversarea n obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un coninut de impuritai peste limita admisibil;

c) s previn poluarea, impurificarea i epuizarea obiectivelor acvatice;

d) s nu admit nclcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosin a apri, precum i prejudicierea obiectivelor economice i naturale (terenurilor, pdurilor, faunei, zcmintelor minerale etc.);

e) s asigure epurarea normativ a apelor reziduale;

f) s menin nstare de funcionare, conform regulilor i instruciunilor de exploatare, instlaiile de epurare, alte instalaii pentru gospodrirea apelor i dispozitive tehnice, care afecteaz starea apelor, s amelioreze parametrii lor de exploatare, s in n modul stabilit evid