Alim Activa , Pasiva , Artificiala , Prin Gastrostoma Sonde

9
Alimentarea activa - in functie de starea generala pacientul maninca singur, fara ajutor, alimentele oferite - starea generala a pacientului permite ca acesta sa serveasca masa singur si fara ajutor - se face in o sala de mese o salon  la masa  la pat - pregatiri o materiale  tava  tacimuri  farfurii  servetele  cana pentru supa  pahar de apa  fete de masa  cosulet de piine - conditii de mediu o sala de mese  curatenie desavirsita  aerisire  se aranjeaza estetic pe mese mici, tacimurile, farfuriile, etc numarul regimului  se creaza o atmosfera cit mai placuta  se anunta bolnavii sa vina la masa  se invita sa se spele pe miini o servirea mesei  servesc felurile de mincare pe rind  se ridica imediat vesela folosita  nu se ating alientele cu mina  se observa daca pacientul a consumat alimentele in itregime, in caz contrar se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire  se transporta vesela la oficiu  se aeriseste si se curata mesele o conditii de mediu in salon la masa  se indeparteaza tot ce ar putea influienta negativ apetitul pacientului  se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil  se pregateste masa bolnavului  se invita pacientul sa se spele pe miini  este ajutat sa se aseze la masa

description

T

Transcript of Alim Activa , Pasiva , Artificiala , Prin Gastrostoma Sonde

Alimentarea activa

in functie de starea generala pacientul maninca singur, fara ajutor, alimentele oferite starea generala a pacientului permite ca acesta sa serveasca masa singur si fara ajutor se face in sala de mese salon la masa la pat pregatiri materiale tava tacimuri farfurii servetele cana pentru supa pahar de apa fete de masa cosulet de piine conditii de mediu sala de mese curatenie desavirsita aerisire se aranjeaza estetic pe mese mici, tacimurile, farfuriile, etc numarul regimului se creaza o atmosfera cit mai placuta se anunta bolnavii sa vina la masa se invita sa se spele pe miini servirea mesei servesc felurile de mincare pe rind se ridica imediat vesela folosita nu se ating alientele cu mina se observa daca pacientul a consumat alimentele in itregime, in caz contrar se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire se transporta vesela la oficiu se aeriseste si se curata mesele conditii de mediu in salon la masa se indeparteaza tot ce ar putea influienta negativ apetitul pacientului se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil se pregateste masa bolnavului se invita pacientul sa se spele pe miini este ajutat sa se aseze la masa asistenta imbraca halatul de protectie si isi stringe parul se spala pe miini alimentarea activa in pat la salon se pregateste salonul se aseaza pacientul in pozitie confortabila se protejeaza lenjeria de pat cu musama se aseaza peste musama un lighean i se ofera pacientului sapunul si i se toarna apa sa se spale i se ofera prosopul sa-si stearga miinile se indeparteaza materialele folosite se adapteaza masa speciala la pat se aseaza in jurul gitului un servetel asistenta imbraca halatul de protectie sa spala pe miini si serveste masa alimentarea activa la pat in decubit lateral sting se aseaza pacientul in decubit lateral sting cu capul sprijinit pe perna se spala pe miini se protejeaza lanjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu un prosop curat se aseaza tava la marginea patului se servesc alimentele pe rind se taie cele solide lichidele se servesc in cani specile cu cioc sau cu ajutorul unor tuburi (pai) se ridica vesela utilizata se indeparteaza materialele folosite se spala pacientul pe miini

Alimentarea pasiva

cind starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri, trebuie sa fie ajutati starea genarala a pacientului nu permite ca acesta sa serveasca masa singur necesitind ajutor ca de exemplu pacienti adinamici pacienti imobilizati pacienti cu deficit motor la membrele superioare pacienti cu usoare tulburari de deglutitie scop vor fi hraniti bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati adinamici, in stare grava sau cei cu usoare tulburari de deglutitie pregatiri materiale tava fafurii cana cu cioc pahar de apa servet tacimuri cana pentru supa asistenta imbraca halatul de protectie stringe parul se spala pe miini pacient se aseaza in pozitie semisezinda se protejeaza lenjeria se adapteaza masuta la pat se aseaza mincarea in asa fel incit sa vada ce i se introduce in gura servirea mesei asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna verifica temperatura alimentelor ii serveste supa cu lingura sau cu cana cu cioc, taie alimentele solide supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie a pacientului este sters la gura se aranjeaza patul se indeparteaza eventualele resturi alimentare care ajunse sub bolana pot contribui la formarea escarelor schimba lenjeria daca s-a murdarit acopera pacientul aeriseste salonul stringe vesela si o duce la oficiu!!!!!!!IMPORTANT se incurajeaza pacientul in timpul mesei, asigurindu-l de contributia alimentelor in procesul vindecarii se ofera pacientului cantitati nu prea mari deoarece neputind sa le inghita ar putea sa le aspire se evita servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci se evita atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului este interzis a se sufla pentru racirea alimentelor prea fierbinti dupa 2-3 lingurite efectuam pauze in alimentare se intrerupe alimentatia la aparitia tulburarilor functionale ale respiratiei tuse, dispnee evitam efortul pacientului pentru masticatie si inghitire stimulam apetitul pacientului si nu il obosim prin conversatii inutile

Principii de alimentare a pacientilor inapetenti

scop observarea apetitului urmareste descoperirea si combaterea inapetentei sau anorexiei bolnavului apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticului unor afectiuni cei cu cancer gastric refuza carnea da vaca in hepatita epidemica faza preicterica refuza grasimile polifagia poate indica un diabet zaharat apetitul preferential in cazul unor carente ale organismului - gravide pentru comvaterea anorexiei si a inapetentei se va avea in vedere urmatoarele se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimentele din regim in comparatie cu cele preferate se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul limitelor permise de prescriptia medicala servirea mesei se va face intr-un cadru cit mai estetic se servesc alimentele in portii mici mesele vor fi servite la intervale mici pentru eliminarea senzatiei de greata lighidele se servesc reci, acidifiate cu lamiie, intr-o variatie cit mai mare nu se administreaza alimente hiperzaharate provoaca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea laptele in cantitate mai mare de 1 litr provoaca diaree, greata albuminele dozate brinza provoaca meteorism si accentueaza inapetenta la bolnavii complet inapetenti senzatia de sete va fi exploata si li se vor da elemente nutritive sub forma lichida lapte, sucurile de fructe vor fi imbogatie cu praf de lapte, cacao, galbenus, preparate de zahar, zeama de lamiie sau portocale bulionul de legume va fi imbogatit cu unt, brinza, faina, galbenus de ou, cacao in aceste amestecuri se vor itroduce si preparate de vitamine, daca ele nu disperseaza usor si nu modifica gustul sau mirosul alimentelor se asigura necesitatiile calorice 2500-3000 cal/24h prin administrare de preparate lichide hipercalorice la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida repartizata in 4-5 mese asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de alimente consumata si sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste acoperirea necesitatilor zilnice va urmari ca bolnavul sa consume numai alimente conform prescriptiilor medicale

Alimentatia artificiala

definitie introducerea alimentelor in organismul paientului prin mijloace artificiale se realizeaza prin sonda gastrica sau intestinala gastrostoma pe cale parenterala clisma scop hranirea pacientilor inconstienti cu tulburari de glutitie cu intoleranta digestiva hemorafie digestiva operati pe tubul digestiv si glende anexe cu stricturi esofagiene sau ale cardiei in stare grava negativism alimentar

Alimentarea prin sonda gastrica

SCOP este introducerea prin sonda de lichide pacientilor care nu se pot hrani oral Indicatii Pacienti inconstienti Pacienti cu leziuni sau interventii chirurgicale in urmatoarele regiuni nas, faringe, amigdale, palat dur si moale, esofag Pacienti cu paralizia deglutitiei Pacienti cu tumori in zonele enuntate mai sus Contraindicatii Afectiuni gastrointestinale de genul diaree, varsaturi, tenesme, meteorism Faringita, rinita, deshidratare masiva, edeme pregatire materiale de protectie aleza prosoape sterile sonda Einhorn sau Faucher seringi de 5-10 ml pensa hemostatica nesterile pilnie tavita renala bulion alimentar sa nu prezinte grunji sa fie la temperatura corpului sa aiba valoare calorica pacient psihic se informeaza pacientul se explica necesitatea tehnicii este rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului fizic se aseaza pe un scaun cu spatar, cu spatele cit mai drept se protejeaza cu un sort din material plastic se indeparteaza proteza dentara si se aseaza in paharul cu apa se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucala este solicitat sa mentina in aceata pozitie pacientul nu va minca in dimineata efectuarii sondajului introducerea sondei asistenta se spala pe miini isi pune sortul isi pune manusile sterile pozitionam pacientul constient semisezind , iar pacientul inconstient in decubit lateral umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag se aseaza in dreapta bolnavului si ii fixeaza capul cu mina stinga , tinindu-l intre mina si torace prinde cu mina dreata extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion cere pacientului sa deschida gura larg sa respire adinc si introduce capatul sondei pina la peretele posterior al faringelui , cit mai aproape de radacina limbii, invitind bolnavul sa inghita prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa atent spre stomac ( la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentara) se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirare cu seringa alimentatia propiu-zisa in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efecteaza spalatura gastrica se ataseaza pilnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml pina la 500 ml , incalzit la temperatura corpului se introduc 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea fi aspirate determinind pneumonia de aspiratie complicatie grava se extrage sonda sonda se extrage printr-o miscare hotarita , cu prudenta , dupa comprimarea ei cu o pensa pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe cind capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu mina stinga si se indeparteaza se goleste continutul sondei in vasul colector se aseaza sonda in tavita renala ingrijiri ulterioare i se ofera un pahar cu apa aromata sa clateasca gura se streg mucozitatiile se indeparteaza tavita renala si sortul i se ofera proteza se aseaza comod in pat!!!!!IMPORTANT LA PACIENTII INCONSTIENTI CU TULBURARI DE DEGLUTITIE SAU CARE TREBUIE ALIMENTATI MAI MULT TIMP PE ACEASTA CALE SONDA SE INTRODUCE ENDONAZAL SONDELE DE POLIETILEN SE MENTIN MAI MULT DE 4-6 ZILE , CELE DE CAUCIUC MAXIM 2-3 ZILE FIIND TRAUMATIZANTE PRODUC ESCARE ALE MUCOASELOR RATIA ZILNICA SE ADMUNISTREAZA I 4-6 DOZE FOARTE INCET, DE PREFERINTA CU APARATUL DE PERFUZAT UTILIZIND VASE IZOTERME

Alimentatia prin gastrostoma

deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in cazul in care in care care calea esofagiana este intrerupta in cazul stricturilor esofagiene dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice , cind alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate utiliza sonda gastrica , alimentele vor fi introduse in organism prin gastrostoma in stoma este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin pilnie respectindu-se aceleasi princii, se introduc si aceleasi amestecuri alimentare ca in cazul alimentatie prin sonda gastrica alimentele vor fi intrduse in doze fractionale la intervale obisnuite dupa orarul de alimentatie al pacientilor incalzite la temperatura corpului cantitatea introdusa odata nu va depasi 500 ml dupa introducerea alimentelor pe sonda se inchide pentru a impiedica refluarea acestora tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prelinge adesea pe linga sonda, provocind uneori leziuni apreciabile de aceea regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un ungvent protector si antimicrobian, pansata steril cu pansament absorbant

Alimentatia prin clisma

se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai solutii izotonice , substantele proteice sunt eliminate sau supue unui proces de putrefactie alimentarea se face prin clisma picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47% cu rol hidratant materiale necesare de protectie paravan musama aleza inve;itoare sterile canula rectala casoleta cu comprese para de cauciuc pentru copii nesterile stativ pentru irigator irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5 -2 m lungime si 10 mm diametru tavita renala bazinet medicamente substanta lubrefianta - vaselina pacient psihic se anunta si se explica tehnica se respecta pudoarea fizic se izoleaza patul cu paravan se protejeaza cu musama si aleza se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate decubit lateral sting cu membrul inferior sting intins si dreptul flectat genupectoriala se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul executie se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul se verifica temperatura solutiei ce urmeaza a fi introdusa se umple irigatorul se evacueaza aerul si prima coloana de apa se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon se fixeaza irigatorul pe stativ asistenta se spala pe miini si se dezinfecteaza indeparteaza fesele bolnavului cu mina stinga introduce canula prin anus in rect dupa ce virful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta virful in axa ampulei rectale se introduce canula 10-12 cm se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere ritm 20-30 picaturi/min clisma picatura cu picatura se pot introduce in organism 1-2 l solutie in 24 h pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezevoare termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale, vata, perna elecrtica ingrijiri ulterioare se efectueaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat se indeparteaza materialele de protectie se aseaza pacientul comod se inveleste se aeriseste salonul