ALEGEREA POLITICII DE MENTENANTA

PENTRU UTILAJUL TEHNOLOGIC

ZEVEDEI NICOLAE ION

Prof.dr.ing.U.T.C.B.

SUMMARY

The general aim of any integrated maintenance service is the improved management of an enterprise’s material stock

according to its own targets. This aim assumes proper maintenance policy suitable to the equipments which form the

above mentioned stock.

The maintenance policy must not only secure the accomplishment of the maintenance general aim, but also its targets

on a technical, economical and social level.

The present paper mainly aims at presenting the key stages of a practical approach of choosing a proper maintenance

policy for technological building equipment. This approach cannot be different from the one generally used in the

industrial maintenance.

In the first part of the paper, I considered it necessary to briefly present the concept of maintenance policy, as well as

the elements which affect this policy together with choosing the right type of maintenance.

Key words: maintenance, types of maintenance, maintenance costs, maintenance policy, optimizing maintenance

policy.

INTRODUCERE SI SUMAR

Mentenanta este o functie in intregime a intreprinderii .Acceptand acest lucru , mentenanta , prin

optimizarea sa , trebuie sa devina o sursa de venit .

Conducerea intreprinderii este cea care trebuie sa stabileasca obiectivele strategice si responsabilitatile in acest domeniu pe care trebuie sa le puna in aplicare prin mijloace specifice precum planificarea , conducerea si controlul mentenantei .Un rol important in acst sens il au alegerea si implementarea unor politici de mentenanta care sa imbunatateasca in conditii de rentabilitate economica disponibilitatea mijloacelor de productie sau de service , sa asigure securitatea bunurilor si a persoanelor .

In prezenta lucrare ne-am propus sa prezentam un aide –memoire in acest domeniu al mentenantei industriale , speram noi , util celor interesati de acerst domeniu .

Lucrarea este strucurata in trei parti :

I.Politica de mentenanta .Definire .Elemente de influenza .Tipuri de mentenanta .Alegerea tipului de mentenanta

II.Alegerea politicii de mentenanta

III.Recomandari , concluzii finale

Cuvinte cheie : mentenanta , tipuri de mentenanta , costurile mentenantei , politici de mentenanta ,

optimizarea politicilor de mentenanta.

I. POLITICI DE MENTENANTA .Definire .Elemente de influenta .Tipuri de mentenanta . Alegerea tipului de mentenanta

1.Definirea politicii de mentenanta .

Daca sistemul intretinut este un sistem IFR (in cazul SNR ) sau este un sistem cu deteriorare ( in

cazul SR) este rational sa-l supunem unei mentenante preventive [3], [4] .

In astfel de cazuri specialistul in mentenanta la care apeleaza conducerea intreprinderii trebuie sa

rezolve mai multe probleme care tin de ceea ce se numeste Politica de Mentenanta .

Standardul romanesc SR EN 13306 –2011 Mentenanta .Terminologia mentenantei nu defineste

termenul de politica de mentenanta .

In [2] poltica de mentenanta este definita ca “ descriere a relatiilor reciproce dintre esaloanele de

mentenanta , nivelurile de interventie si nivelurile de mentenanta care trebuie aplicate pentru

mentenanta unei entitati ”

Apreciem ca aceasta definitie care utilizeza unii termeni definiti in standardul SR EN 13306 nu are

o utilitate practica .Specialistul in mentenanta chemat sa proiecteze si / sau sa optimizeze politica

de mentenata trebuie sa cunoasca care este ’’ ansamblul de criterii si conditii tehnice prin care se

stabilesc, pe de o parte , necesitatea , termenele , volumul si complexitatea interventiilior cu

caracter preventiv si, pe de alta parte, mijloacele economice rentabile ale mentenantei corective

la care sunt supuse sistemele “[ 4 ]Aceste aspecte fac obiectul paragrafelor urmatoare.

Un interes practic deosebit il are politica optima de mentenanta .Aceasta este politica cu caracter

special care , fie minimizeaza costul mentenantei , fie maximizeaza disponibilitatea sistemului sau

,in cazul general , determina cea mai buna valoare a functiei obiectiv ( alta decat costul mentenantei

sau disponibilitatea sistemului ).

2. Elemente de influenta .

Este vorba de elementele care intervin in proiectarea / alegerea politicilor de mentenanta ..Aceste

elemente , asa cum vom arata , sunt intranseci sau extranseci sistemului intretinut , tin de interesul

economic al intreprinderii .Ele sunt luate diferit in considerare dupa cum sistemul caruia se

adreseaza politica este un sistem nou , care face obiectul unei investitii noi , sau este un sistem

existent in intreprindere.In cele ce urmeaza vom face o prezentare succinta a elementelor sus

mentionate , o prezentare exhaustiva putind fi consultata in [ 5 ]

Elementele intranseci sistemului intretinut .

Aceste elemente tin de conceptia tehnica a sistemului .Ne referim la :

● gresarea si lubrifierea sistemului stabilite de catre constructor ;

● uzarea de diverse tipuri a elementelor sructurale ale sistemului ;

● ansamblurile si subansamblurile cu durata de viata inferioara celei a sistemului privit global .

Costurile de mentenanta pe care le determina aceste elemente sunt greu sa fie influentate prin

actiuni corective de rentabilizare .

Elemente extranseci sistemului .

Acestea sunt mult mai numeroase , asupra multora dintre ele putandu-se actiona in sensul

minimizarii costului global al mentenantei . Este vorba de :

● Constrangerile impuse de legislatie in ceea ce privesc controalele legale periodice specifice

anumitor categorii de sisteme precum echipamentele de ridicat , echipamentele sub presiune ,

mijloacele de transport, etc.

● Conditiile de utilizare in productie a sistemului care influenteaza costul global al mentenantei :

durata de viata prevazuta a sistemului , orele de utilizare anuala , conditiile de disponibilitate

pentru efectuarea actiunilor de metenanta preventiva , calificarea personalului operator de

exploatare a sistemului , puterea reala consumata in raport cu cea instalata , posibilitatile de

functionare in << mers degradat >>;

● Riscurile in termen de securitate a personalului si in termen de protectie a mediului .

Interesul economic al intreprinderii

Proiectarea unei politici de mentenanta si chiar modificarea uneia vechi in scopul rentabilizarii

acesteia costa .

Specialistii in mentenanta antrenati intr-o astfel de activitate , chiar daca sunt membrii ai

departamentului de mentenanta al intreprinderii , consuma un timp important pentru conceptia si/

sau reconsiderarea unei politici existenta dovedita nerentabila . Acest timp inseamna un cost care se

poate dovedi rentabil numai in conditiile in care el genereaza economii .

Economiile potentiale care pot fi aduse de o politica de mentenanta sunt legate direct de :

● Diminuarea numarului de defectari accidentale . Este evident ca ne referim aici la defectarile

determinate de o utilizare necorespunzatoare a sistemului .Diminuarea numarului de defectari

accidentale inseamna : consum de munca redus pentru interventiile corective si implicit economii la

piesele de schimb ; reducerea pierderilor de productie generate de disfunctionalitatea sistemului ;

costuri mai mici cu stocarea , piesele de securitate ne mai fiind justificate ca urmare a actiunilor

cu caracter preventiv.

● Diminuarea numarului de reparatii. Acest lucru este posibil ca urmare a inlocuirii preventive a

unor subansambluri sau ansambluri a caror defectare accidentala ar fi antrenat defectari in cascada

ale unor elemente structurale ale sistemului .

Natura sistemului intretinut

Pot fi intalnite doua situatii :

-cazul sistemelor noi care fac obiectul unei noi investitii;

-cazul sistemelor deja existente in exploatare in site.

Este important sa tinem cont de acest lucru deoarece costurile care tin de proiectarea si de

implementarea politicii de mentenanta sunt calculate diferit si au mize diferite .

In cazul sistemelor noi , costul stabilirii si implementarii politicii de mentenanta se estimeaza[5]

in raport cu valoarea ca nou a sistemului ( 0,1 % pana la 0,5 % in raport cu valoarea ca nou ) in

functie de complexitatea tehnologica a sistemului si de documetatia furnizata de constructor in

dosarul tehnic al sistemului .

Acest cost este considerat ca o suplimentare a costului investitiei si prin urmare el va fi amortizat

pe durata de viata tehnica a sistemului .

La o durata de viata de 10 ani ( de exemplu ) acest cost inseamna o suplimentare anuala a valorii

de amortizare a sistemului de 0,02% pana la 0,1 % .

Suplimentarea este rentabila in masura in care implementarea politicii de mentenanta antreneaza o

economie la Costul total al Interventiilor de Mentenanta calculat pentru toata durata de viata a

sistemului .Aceasta economie trebuie sa fie cel putin egala cu costul stablirii si implementarii

politicii .

In cazul sistemelor existente in site-ul de productie , costul stabilirii politicii de mentenanta a unui

anumit sistem se stabileste tot in raport cu valoarea ca nou a acestuia .

Acesta reprezinta [5]de la 0,15% pana la 0,70 % din valoarea ca nou in functie de :

- complexitatea tehnologica a sistemului ;

- documentatia furnizata initial de constructor ;

- modificarile efectuate asupra sistemuliui si punerii la zi a documentatiei corespodente ;

- disponibilitatea si accesibilitatea la fisierul istoric al sistemului , in lipsa acestuia apelandu-se la

memoria operatorilor care au facut interventii .

Mentionam insa ca valorea obtinuta trebuie corectata cu un coeficient de similitudine al sistemelor

existente in site care evidentiaza faptul ca sistemele sunt similare intr-o anumita masura din punct

de vedere tehnic iar conditiile de exploatare sunt sensibil comparabile . Acest coeficent este cuprins

in intervalul 1-2 [5].

Un alt coeficient de corectie exprima ponderea costului global al mentenantei al fiecarui sistem in

raport cu costul global al mentenantei tuturor sistemelor din site.Acest coeficient poate fi estimat

utilizand metoda ABC-Pareto aplicabila costului global al mentenantei sistemului[1] .Prin acest

demers se pot identifica cele 20% sisteme ale parcului care reprezinta cca. 80% din costul global al

tuturor sistemelor din exploatare .

Numai aceste 20 % din sisteme care reprezinta 80% din costul global al mentenantei site-lui pot

face obiectul unei noi gandiri structurate a mentenantei .

Pentru celelalte sisteme , vor fi definite decat gresarea si interventiile obligatorii impuse de

legislatie .

Cu mentiunile de mai sus rezulta urmatoarea relatie de estimare a costului de stabilire a politicii de

mentenanta pentru sistemele existente :

Valoarea ca nou a sistemului din site X 20%

0.15....0,70 %Coeficientul de similitudine

3. Tipuri de mentenanta si Activitati de mentenanta.

In cele ce urmeaza se au in vedere denumirile din SR EN 13306 : 2011.

Mentenanta preventiva [1], [4] poate fi :

- Mentenanta sistematica : interventiile preventive sunt declansate dupa un calendar prestabilit ;

- Mentenanta conditionala : interventiile preventive sunt declansate pe baza unor criterii

predeterminate , semnificative pentru starea de degradare a echipamentului ;

- Mentenanta previzionala : forma evoluata a mentenantei conditionale , fiind subordonata

analizei supravegheate si continua a parametrilor semnificarivi pentru degradarea echipamentului ,

permitind amanarea sau planificarea interventiilor la un moment propice (just in time )

Pentru fiecare tip de mentenanta sus mentionat pot fi definite diverse politici de mentenanta .

Activitatile de mentenanta , cunoscute in literatura si ca interventii de mentenanta , sunt conform

SR EN 13306 : 2011 urmatoarele : Inspectia , Monitorizarea starii tehnice , Incercarile de

functionare , Incercarile de conformitate , Reparatia , Revizia , Reconstructia , Modificarea

si Restaurarea .

Nota

-.Standardul sus amintit nu mentioneaza o activitate de mentenanta des intalnita in cazul

sistemelor mecanice complexe (si nu numai) : INLOCUIREA ( preventiva sau corectiva ) a unor

ansambluri sau subansambluri ;

-Reconstructia si Restaurarea sunt mai de graba activitati de investitii decat activitati de

mentenanta .

Politicile de mentenanta sunt clasificate dupa alte criterii in :

- Politici periodice si Politici neperiodice ;

- Politici de inlocuire , Politici de inspectie si Poltici complexe

Nota .Pentru detalii privind tipurile de politici de mentenanta si de activitati de mentenanta se pot

consulta [1] , [3] , [ 4].

4. .Alegerea tipului de mentenanta

Alegerea tipului de mentenanta poate fi facuta conform arborelui de decizie alaturat[4] , utilizand urmatoarele criterii :

- incidenta unei defectari asupra securitatii echipamentului sau a personalului operator : daca

exista este recomandata mentenanta preventiva ;

- riscul deteriorarii grave a echipamentului in cazul defectarii unora dintre elementele sale : daca

exista este recomandata mentenanta preventiva ;

- costul indisponibilitatii ca urmare a defectarilor accidentale : daca este mai mare decat interventia

preventiva se recomanda o politica de mentenanta preventiva ;

- caracteristicile intrinseci de fiabilitate ale echipamentului [intensitatea de defectare z(t) , in cazul

sistemelor nereparabile sau rata de aparitie a defectarilor v(t) in cazul sistemelor reparabile] : daca

cele doua caracteristici au o evolutie crescatoare este recomandata o politica de mentenanta

preventiva ;

- faptul ca defectarile sunt progresive : permite aplicarea unei mentenante conditionale ;

- posibilitatea detectarii si observarrii unor simptome semnificative ale unor eventuale defectari :

permite permite aplicarea unei mentenante conditionale .

MENTENANTA

CONDITIONALA

MENTENANTA

CONDITIONALA

MENTENANTA

CORECTIVA

DEFECTARE

PROGRESIVA ?

DA

NU

DA

NU

DEFECTARE

PROGRESIVA ?

DA

NU

DA

NU

DEFECTARE

PROGRESIVA ?

DEFECTARE

PROGRESIVA ?

DA

DA

DA ,

z(t) sau

v(t)

crescator

NU

NU

DEFECTAREA

ARE

INFLUENTA

ASUPRA

SECURITATII ?

DEFECTAREA

ARE

INFLUENTA

ASUPRA

SECURITATII ?

FIABILITATEA

SISTEMULUI SE

DIMINUEAZA IN

TIMP ?

NU ,

z (t) sau

v(t)

descrescator

sau

constant.

Alegerea tipului de mentenanta

MEMNTENANTA

SISTEMATICA

MENTENANTA

SISTEMATICA

sau CORE CTIVA

MENTENANTA

CONDITIONALA

MENTENANTA

CONDITIONALA

MENTENANTA

CORECTIVA &

AMELIORARI

II. ETAPELE ALEGERII POLITICII DE MENTENANTA

Demersul practic al alegerii tehnico –economica a politicii de mentenanta pentru un anumit

sistem este prezentat alaturat sub forma unui sinoptic..

Nu ne-am propus sa dezvoltam in extenso fiecare etapa a acestui demers . Nici nu putea face

obiectul unei singure comunicari o astfel de prezentare .

Dorim numai sa trecem in revista principalele etape ale unui astfel de demers , structurate si larg

comentate in [ 5 ] .

1, Identificarea conditiilor de utilizare a

sistemului

7.Elaborarea documentatiei de

implementare a politicii .

2. Definirea operatiilor de mentenanta

legale

8. Estimarea costului alegerii politicii

3. Elaborarea planului de lubrifiere 9. Demonstrarea rentabilitatii alegerii.

4. Definirea operatiilor de mentenanta

preventiva .

10. Acceptarea politicii alese.

5. Definirea pieselor de schimb ce

trebuiesc stocate.

11.Masurarea rezultatelor si

actualizarea politicii alese daca

este cazul

6. Definirea mijloacelor necesare

mentenantei corective.

Sinopticul general al diferitelor etape pentru alegerea politicii de mentenanta

1 .Identificarea conditiilor de utilizare a sistemului

Este vorba de toaté elementele de exploatare care pot inflenta alegerea politicii de mentenanta .

Ne referim la :

- valoarea ca nou a sistemului ( este vorba de valoarea de reinnoire a sistemului );

- durata de viata a sistemului ( durata dorita de proprietar pentru conservarea sistemului in

exploatare );

- rata de utilizare a sistemului [ ore utilizare / an calendaristic ];

- puterea utilizata in raport cu puterea instalata a sistemului ( un sistem care utilizeaza numai 25%

din puterea instalata necesita un preventiv mai putin intens );

- calificarea profesionala a personalului operator( un sistem al carui personal operator are putine

competente tehnice nu poate face obiectul unei mentenante conditionale care presupune o

monitorizare foarte atenta si competenta ridicata ) ;

- valoarea riscului in costul mentenantei corective ;

- posibilitatea functionarii in stare degradata ( posibilitatea asigurari productiei in totalitate sau

partial in conditiile pierderi de catre sistem a unei anumite functii);

- conditiile de disponibilitate ale sistemului ( sistemul este disponibil pentru mentenanta , de

exemplu , de vineri de la ora 13 pana luni la ora 6 );

- conditiile de punere in securitate a sistemului ( este vorba de procedura si timpul de oprire a

sistemului din productie pentru anumite operatii )

2. Definirea operatiilor de mentenanta legale

In scopul minimizarii riscurilor de accident al personalului operator si de protectie a mediului

inconjurator , legislatorul a precizat pentru anumite sisteme anumite verificari reglementate

Pentru aceste verificari reglemenatate prin decrete si/ sau legi , Serviciul Mentenanta trebuie sa tina

Registrul verificarilor reglementate .

Controalele si verificarile reglementate sunt elaborate de catre institutiile autorizate , de exemplu

, pentru : instalatii de ridicat , instalatii sub presiune , cabluri , lanturi , masini centrifugale ,

bazine ,rezervoare ,... , pentru produse corozive ,materiale pentru incendiu , prese de diverse tipuri

, surse radioactive , matrite , instalatii electrice , etc.

In conformitate cu legislatia in vigoare , toate controalele sunt exprimate in frecventa

calendaristica : zilnic ,saptamanal , lunar , trimestrial, anual , la trei ani si la 10 ani.

3. Elaborarea planului de lubrifiere.

Lubrifierea este o activitate de mentenanta preventiva obligatorie in conceptia constructorului

sistemului .Ea nu poate fi suprimata de utilizatorul sistemuui .

Trebuie retinut insa ca elaborarea politicii de mentenanta poate aduce unele imbunatatiri fata de

recomandarile constructorului in ceea ce privesc :

- numarul punctelor de gresare ( urmare a utilizarii unor rulmenti gresati in locul unor lagare cu

gresare sistematica ; punerea in practica a unui sistem de gresare centralizata , etc) ;

- frecventa gresarilor ( in masura in care pe piata apar uleiuri si unsori care permit reconsiderarea

frecventei stabilita de constructor );

- diversitatea uleiurilor si unsorilor stocate (constructorii , in general , nu sunt preocupati de

standardizarea uleiurilor , respectiv a unsorilor ; specialistul serviciului de mentenanta poate face

un efort in acest sens , cu consecinte benefice in ceea ce privesc aprovizionarea, transportul si

stocarea dar si in ceea ce priveste riscul unor erori in activitatea practica de lubrifiere.

Nota .Tehnicianul care elaboreaza planul de lubrifiere poate obtine o asistenta importanta din

partea furnizorilor de uleiuri si unsori.

4. Definirea operatiilor de mentenanta preventiva si stabilirea frecventei acestora .

Este una dintre etapele foarte importante ale sinopticului alegerii politicii de mentenanta .

Specialistul Serviciului de mentenanta trebuie sa aibe importante competente ,atat in domeniul

mentenantei cat si in cel al fiabilitatii sistemelor reparabile , al statisticii matematice si al teoriei

probabilitatilor , al programarii lniare ,al diagnosticarii starii tehnice a sistemelor si altele .

Specialistul , odata ce a optat pentru mentenanta preventiva si respectiv pentru o anumita politica

de mentenanta ( sistematica , conditionala , previzionala ), trebuie sa stabileasca ceea ce trebuie

supravegheat la sistem (nominalizate ansamblurile , subansamblurile ) , care sunt parametrii de

monitorizat si care sunt valorile caracteristice ale acestora , care este periodicitatea supravegherii in

cazul in care aceasta nu este continua ,etc..O prezentare in extenso a acestor probleme este in [3],

[4 ].

In cele ce urmeaza vom face numai scurte precizari :

a)Punctele ( elementele strucurale ) sistemului care trebuiesc supravegheate ( monitorizate )

Cel mai adesea se monitorizeaza starea tehnica :

- a pieselor supuse uzarii de abraziune si de coroziune ;

- a elementelor strucurale care au durata de viata , prin constructie , mai mica decat cea a

sistemului .

La identificarea acestora se apeleaza la :

- Documentatia tehnica a constructorului (Este sursa de informatii nr .1 , desi sunt situatii in care

dosarul constructorului este “subtire ” la acest capitol din cauza concurentei de pe piata, in spoecial

in cazul unor sisteme standard ) ;

- Experienta altor utilizatori de sisteme similare sau identice ;

- Propria experienta profesonala (care poate fi si o forma de recunoastere a competentei

tehnicienilor proprii ) ;

- Analiza AMDEC – Analiza modurilor de defectare , a efectelor si criticitatii acestora ;

- Analizele defectarilor ( permite identificarea cauzelor primare ale defectarilor si stabilirea celor

mai bune solutii corective de eliminare a acestora );

- Tehnicile de supraveghere a starii tehnice a sistemelor ( masurarea vibratiilor , masurarea

socurilor ,analiza uleiului ,termografia in infrarosu , masurari acustice , masurarea tensiunii si a

curentului, control radiografic, etc).

b) Frecventa interventiilor cu caracter preventiv

Determinarea frecventei opratiilor de mentenanta preventiva (inlocuiri ,supraveghere , inspectii )

se poate face teoretic sau prin metode empirice .

Determinarea teoretica a frecventei interventiilor cu caracter preventiv constituie rezultatul al ceea

ce este cunoscut in literatura de specialitate drept modelarea a politicii de mentenanta .Aceasta

modelare presupune existenta unei banci proprii de date cuprinzatoare care sa contina foarte multe

informatii despre sistem si elementele acestuia ca de exemplu : indicatori de fiabilitate ; modele

de fiabilitate ; costuri si timpi unitari medii pentru diversele activitati de mentenanta preventiva si

corectiva ; legi fizice care descriu degradarea uleiurilor , uzarea de diverse tipuri a elementelor

,etc.

Modelarea se poate face global , considerand sistemul ca un obiect abstract sau se poate face

structural , cu luarea in considerare a elementelor structurale ale sistemului ( de exemplu

ansamblurile –parti componente ale sistemului )

Modelarea structurala specifica sistemelor complexe , spre deosebire de cea globala specifica

sistemelor simple , nuanteaza politica de mentenanta permitand evidentierea elementelor

structurale ale sistemului care se justifica supunerii unei mentenante preventive in conditiile in care

cealalta parte a elementelor sunt supuse mentenantei corective [3],[4]..

Vom aborda , fara a intra in detalii unul din cazurile de interes si anume modelarea unei politici

preventive de inlocuire sistematica;

Considerand ,de exemplu, un sistem supus unei mentenante preventive sistematice la care actiunea

preventiva avuta in vedere este INLOCUIREA preventiva a istemului uzat dar nedefect. In caz de

defectare sistemul va fi inlocuit corectiv.

Momentul optim al inlocuirii preventive poate fi calculat[3],[4], de exemplu , pe baza criteriului

economic exprimat analitic de costul mediu unitar al mentenantei sistemului C(t) :

C(t)= 1

p c cc c N TT

S-au folosit notatiile :

T - Timpul de functionare intre doua inlocuiri preventive ;

cp - Costul mediu unitar al unei inlocuiri preventive;

cc - Costul mediu unitar al unei inlocuirti corective ;

Nc(T)- Numarul mediu de inlocuiri corective in intervalul (0.T).

Se demomstreaza ca funcia obiectiv C(t) este continua si unimodala . Punand conditia de minimum

pentru functia obiectiv , rezulta perioada optima T* intre doua interventii preventive de tip

inlocuire

Nota.

● Nc(T)-se calculeaza usor daca se cunosc modelul de fiabilitate al sistemului si respectiv

parametrul de fiabilitate al acestuia : Rata aparitiei defectelor ( ROCOF).[4] ;

● Forma functiei obiectiv devine mai complicata in cazul modelarii structurale a politicii [ 4] ;

● Functia obiectiv poate fi si de alta natura , ca de exemplu legea care descrie evolutia unui

fenomen fizic de degradare . Intervalul optim intre doua interventii preventive de tip inspectie

este deterninat punand conditia ca parametrul de cuantificare a degradarii a atins valoarea limita .

In lipsa unei banci de date privind fiabilitatea sistemului intretinut , frecventa interventiilor cu

caracter preventiv se poate stabili prin metode empirice , utilizand date statistice din baza proprie de

date .

5.Definirea pieselor de schimb ce trebuiesc stocate.

Este vorba de piesele de schimb cunoscute sub numele de Piese de schimb de securitate [ 1], [4 ].

Astfel de piese se tin in stoc in scopul minimizarii la maximum a duratei de imobilizare a

sistemului defect , a efectelor econmice ale acestei imobilizari.

Pentru detalii a se consulta [ 1 ] , [5 ] .

6. Definirea mijloacelor necesare mentenantei corective.

Aceste mijloace se refera la documenatia necesara operatorilor de metenanta in scopul reducerii

duratei de imobilizare a sistemului defect , usurand diagnosticarea si respectiv realizarea

interventiei corective .

Aceste mijloace sunt puse de regula la dispozitie de constructor, fiind parti componente ale

dosarului tehnic.Se intalnesc si situatii in care , din cauza concurentei ,constructorul pune la

dispozitia beneficiarului un dosar cvasi-operational .In astfel de situatii beneficiarul sistemului este

obligat sa comande realizarea unor astfel de documente.

7. Elaborarea documentatiei

Este vorba de o serie de documente care sa contina toate informatiile necesare :

- utilizatorului –proprietar al sistemului care trebuie sa inteleaga , sa participe si sa valideze

alegerea politicii de mentenanta propusa ;

- operatorilor profesionisti in activitati de mentenanta si operatorilor de conducere a sistemului

care trebuie sa realizeze corect operatiile selectate .

Ne referim la urmatoarele documente :-

- schema si planul de lubrifiere ;

- instructiuni permanente de prevenire utile operatorilor de conducere a sistemului (nivelul 1 al

mentenantei ), sau profesionistilor in mentenanta ;

- gama activitatilor de mentenanta preventiva ;

- lista pieselor de schimb care se vor stoca ( piesele de securitate );

- mijloacele diagnosticarii defectelor ;

- gama activitatilor de mentenanta corectiva .

Cateva recomandari pentru aceste documente sunt de retinut :

- Activitatile de mentenanta preventiva sunt grupate in Instructiuni permanente si Gama de

activitati, in functie de frecventa acestora .Se evita astfel un sistem greoi de declansare a operatiilor

cu periodicitate scazuta .

- Instructiunile permanente regrupeaza toate interventiile cu ferecventa inferioara sau egala cu o

luna .Ele sunt declansate si urmarite direct de cei care intervin si care se fac responsabili de acestea

: echipele de mentenanta sau operatorii care conduc sistemul .

8. Estimarea costului alegerii politicii

Intocmirea documentelor mentionate in etapa anterioara este insotita de estimarea costului mainii

de lucru utizata la fiecare tip de interventie , a costului pieselor de schimb si a materialelor utilizate

si a costului de stocare a pieselor de schimb de securitate .

In aceasta etapa , pe baza elementelor estimate anterior si a Planului mentenantei preventive :

- se va estima costul global al mentenantei preventive [5 ]care are structura de mai jos :

CGM = CIM + CDM + CSM

in care s-au utilizat notatiile : CGM – Costul Global al Mentenantei ; CIM– Costul Interventiilor

de Mentenanta ; CDM-- Costul Defectarilor ; CSM - Costul Stocarii ;

- se vor identifica operatiile oneroase ( care costa cel mai mult pe perioada unui an ) care se vor

analiza din punct de vedere al periodicitatii si al consumului de manopera ; se va analiza

posibilitatea suprimarii operatiilor oneroase in contextul ameliorarii rentabile a mentenantei.

9.Demonstrarea rentabilitatii alegerii politicii de mentenanta .

Echipa de proiectare a politicii de mentenanta trebuie sa demonstreze ca :

- activitatile de mentenanta propuse sunt necesare si suficiente ;

- rentabilitaea CGM in cazul politicii alese in raport cu cel al altor politici posibile .

10. Obtinerea acordului privind politica propusa .

Pentru a fi pusa in aplicare , politica propusa trebuie sa aibe :

- acordul utilizatorului –proprietar al sistemului ;

- acordul echipei de profesionisti de interventie din cadrul serviciului de mentenanta. .

11.Masurarea rezultatelor obtinute si actualizarea alegerii daca este necesar

Ca surse de informatii pentru evaluarea rezultatelor obtinute cu noua politica se vor folosi

rapoartele intocmite cu ocazia inspectiilor preventive si in urma analizelor disfunctionalitatilor

constatate .

In cazul in care nu se constata nici o anomalie dupa trei inspectii consecutive , se poate hotari o

crestere de 25% pana la 30% a periodicitatii dintre vizite , fara nici un risc major .

Analiza disfunctionalitatilor poate antrena , insa , si micsorarea periodicitatii supravegherii unei

uzari care are o viteza mai mare decat cea prevazuta sau alte modificari , dupa caz..

III.RECOMANDARI si CONCLUZII FINALE.

1.Sistemele noi nu trebuiesc introduse in exploatare fara ca politica de mentenanta sa fie clar

definita .

2.Politicile de mentenanta preconizate de constructor trebuiesc adaptate conditiilor reale de

exploatare a sistemelor in site.

3.Faptul ca nu sunt atinse unele tinte in ceea ce priveste Costul global al mentenantei nu

evidentiaza neaparat limitele tehnice ale politicii de mentenanta .Depasirea semnificativa a tintei

CGM poate fi si rezultatul unei abordari si implementari necorespunzatoare a politicii de

mentenanta la nivelul locului de munca .

4.Cauzele posibile ale unui esec in alegerea politicii de mentenanta pot fi : absenta vointei de a

administra functia mentenanta pe termen mediu si lung ; o mentenanta preventiva nestructurata

tehnico-economic ; operatorii de mentenanta putin sau de loc motivati pentru realizarea

mentenantei preventive ; uzarea morala a procedurii proiectarii si alegerii politicilor de mentenanta;

convingerea ca nu poate fi redus cu 20% intr-un an costul interventiilor de mentenanta ;

imposibilitatea definirii cu seriozitate a conditiilor de utilizare a sistemelor in site .

5.O crestere de peste 20% a costului global al mentenantei ( CGM) peste valoare tintei este un

motiv serios sa regandim politica de mentenanta .

6.Cresterea de pana la 10% a Costului defectarilor ( CDM) nu poate face obiectul unei regandiri a

politicii de mentenanta , ea fiind considerata o valoare acceptabila.

7.In lipsa fisierului istoric al sistemului existent in site , daca avem elemente care sa ne determine

sa regandim politica dce mentenanta , solutia economica poate fi rezultatul unei puneri de acord

intre proprietarul-utizator si constructor .

8.Obiectivul functiei mentenanta este asigurarea pentru sistemele intretinute a unui cost global al

mentenantei minim in conditiile in care programul de productie este respectat , disponibilitatea

sistemelor este la nivelul programelor de productie , este asigurata durata de viata prevazuta ,

conditiile de securitate a persoanelor si protectia mediului sunt respectate , in conformitate cu

legislatia in vigoare .

In concluzie : trebuie actionat in a face MENTENANTA RENTABILA si nu de a pune in

aplicare tehnici de mentenanta nerentabile , chiar daca acestea satisfac intelectual tehnicienii

Serviciului mentenanta.

Bibliografie.

[1] .MONCHY.F.,VERNIER , J.P.,Maintenance –Methodesv et Organisatios ,Ed.Dunod , Paris , 2010

[2] CALINESCU ,M., colectiv , Fiabilitate , mentenabilitate , mentenanta : termeni si expresii uzuale ,

Ed.Standardizarea ,Bucuresti , 2008

[3] ZEVEDEI , N.I., Cercetari in domeniul fiabilitatii si mentenabilitatii masinilor de constructii , Teza de doctorat

,UTCB,Bucuresti , 1986

[4] ZEVEDEI , N,I., Mentenanta utilajului tehnologic ,Curs suport electronic UTCB , Bucuresti ,2011

[5] Pratique de la maintenance industrielle , Les referentiels Dunod , Paris

[6] SR IN 13306-2011 ., Mentenanta .Terminologia mentenantei