UNIVERSITATEA “Stefan Cel Mare” Suceava

Organizarea activitatii de mentenanta al excavatoarelor catterpillar

Obiect: managementul activitatii de mentenanta Prof. dr. ing. Lucian Severin

Masterand: Bancescu Bogdan

Anul 2 MICMSSM

-2011-

1

Organizarea activitatii de mentenanta al excavatoarelor catterpillar

IntroducereÎn lucrarile de specialitate românesti, doar termenul de mentenanta este relativ

nou, el definind activitati care fac parte din categoria celor mai uzuale si mai cunoscute practicate cotidian în mediul industrial înca din cele mai vechi timpuri. Totusi, mentenanta cunoscuta în România ca „întretinerea si repararea utilajelor” reprezinta nu numai o denumire, un termen nou, ci o abordare superioara a activitatilor specifice care au ca scop mentinerea performantelor bunului utilizat, complectate cu metode specifice si integrate într-o conceptie sistemica cu activitati logistice, administrative si manageriale astfel încât eficienta economica sa fie permanent îmbunatatita.

Sistemele defecte conduc la rezultate neprevazute si nedorite, care chiar daca nu un caracter catastrofic creeaza disconfort, induc inconveniente si genereaza pierderi care în final se materializeaza în costuri suplimentare deloc de neglijat. Nu ne putem închipui tehnica militara, lansatoarele de rachete, complexele produse aerospatiale sau sistemele hidraulice ale satelitilor decât functionând ireprosabil, dar totodata nu putem ignora consecintele unei instalatii de aer conditionat defecte dintr-un birou: salariatii lucreaza fara randament, calculatoarele se opresc. Un studiu comparativ realizat între întreprinderile britanice si cele germane, arata ca utilajele si echipamentele engleze nu sunt corespunzator întretinute si se defecteaza mai des, ramânând neproductive perioade suplimentare de timp. Defectuoasa organizare a întretinerii echipamentelor conduce la pierderi anuale estimate la nivelul a 550 milioane £ iar remedierea situatiei existente si cresterea performantelor poate fi obtinuta doar prin coordonarea unor activitati pluridisciplinare în care sa fie incluse: proiectarea, constructia, instalarea, exploatarea, logistica, repararea si administrarea activitatilor respective.

Terotehnologia reprezinta o combinatie între management, finante, inginerie si alte practici aplicate sistemelor fizice în scopul îmbunatatirii rezultatelor economice în perioada duratei ciclului de viata pentru un produs. În fapt, sunt identificate si selectionate resursele fizice care pot contribui la mentinerea performantelor echipamentelor si utilajelor, tehnica moderna fiind asociata cu o serie de masuri asiguratorii în domeniul sigurantei în functionare a utilajelor si produselor, fundamentate pe cunoasterea în detaliu a compartimentului sistemului si prin actiuni de mentinere la performantele stabilite printr-o întretinere preventiva corespunzatoare.

2

Mentenanta, în engleza fara semnificatii lingvistice, în franceza însemnând întretinere reprezinta un ansamblu de activitati destinate conservarii echipamentelor, a proprietatilor acestora în conditiile în care ele permit satisfacerea cât mai corespunzatoare a obiectivelor întreprinderii. De cele mai multe ori mentenanta este perceputa ca sistemul de întretinere preventiva care minimizeaza pe termen lung costurile activitatilor respective, însa mentenanta trebuie sa raspunda si unor obiective mixate foarte complexe: asigurarea securitatii si fiabilitatii sistemului, eliminarea sau reducerea riscurilor în functionare, stabilitatea caracteristicilor functionale în ciclul de viata al sistemului, continuitatea si motivatia activitatii salariatilor, supravietuirea economica si competitivitatea întreprinderii prin controlul cheltuielilor aferente activitatilor respective.

La nivel de produs mentenabilitatea reprezinta proprietatea pe care trebuie sa o posede masina utilajul, echipamentul sau instalatia de a se mentine în stare de functionare prin întretinere, revizii si reparatii simple, usor de realizat, pe toata durata de viata.

Principalele obiective ale activitatilor de mentenanta sunt:

-       minimizarea pierderilor economice datorita întreruperilor si optimizarea cheltuielilor de întretinere si reparatie;

-       maximizarea performantelor obtinute de echipamentele din dotare, într-o maniera continua si eficienta;

-       prevenirea întreruperilor accidentale si a consecintelor acestora asupra ritmicitatii si continuitatii activitatilor productive.

Pentru a avea certitudinea ca obiectivele nominalizate vor fi realizate trebuie efectuate o serie de activitati specifice dintre care cele mai relevante constau în:

-       înca din faza de proiectare asigurarea cresterii posibilitatilor de inspectie a starii echipamentelor si a schimbarii usoare a componentelor de uzura;

-       amplasarea corespunzatoare a echipamentului astfel încât întretinerea si repararea sa poata fi efectuata fara dificultati;

-       organizarea procesului productiv astfel încât sa fie previzionate stocuri intermediare care sa asigure continuitatea productiei pe perioada întreruperilor;

-       optimizarea tehnologiei de întretinere si reparatie, astfel încât durata de interventie sa fie cât mai mica, reducând timpii de întrerupere a echipamentelor de lucru;

3

-       realizarea unui program de întretinere preventiva care printr-un sistem de inspectii planificate si prin schimbarea unor elemente critice, de uzura, pot reduce probabilitatea de întreruperi accidentale.

Întretinerea si repararea utilajelor utilizeaza o serie de notiuni fundamentale, pe care le vom defini sumar pentru a putea întelege logica sistemului de mentenanta.

Defectul reprezinta acea stare a sistemului în care satisfactia în munca si performantele obtinute nu sunt la standardul acceptat. Un autoturism care în anumite conditii consuma sistematic 8 l/100 km, în loc de 6,5 l/100km performanta specificata în cartea tehnica, este un echipament defect.

Siguranta în functionare reprezinta probabilitatea ca o parte din echipament sau echipamentul însusi sa functioneze corect, fara defecte, pe perioada de timp prestabilita. Siguranta în functionare este evidentiata de o serie de parametrii fundamentali: fiabilitatea, mentenabilitatea, disponibilitatea si securitatea având ca obiectiv mentinerea calitatii produsului sau a sistemului pe toata durata ciclului de viata la un pret corespunzator. În domeniul sigurantei în functionare a sistemelor si a echipamentelor persista grave lacune care prejudiciaza rezultatele economice ale întreprinderilor, stare relevata si de slaba perceptie a notiunii de fiabilitate, indicatorul cel mai utilizat în siguranta în functionare.

Fiabilitatea produsului reprezinta probabilitatea matematica ca un produs sa-si realizeze functiunea într-un mediu dat, pe timpul unei durate sau a unui numar de cicluri de functionare prestabilite. În atare conditii, fiabilitatea reprezinta inversul defectului iar ameliorarea sa impune adoptarea unor atitudini responsabile la nivel de proiectanti, executanti si utilizatori.

Literatura de specialitate mentioneaza cinci cai prin care poate fi marita siguranta în functionare a sistemelor:

1.    Cresterea sigurantei în functionare a componentelor sistemului.

2.    Asigurarea redundantei în sistem.

3.    Proiectarea si implementarea unui sistem de întretinere preventiva.

4.    Utilizarea inventarului de antecedente pentru a identifica stadiul sistemului si tipurile de evenimente probabile.

5.    Dimensionarea capacitatilor de întretinere si reducerea timpilor de stagnare.

4

1. Necesitatea intretinerii masinilor, utilajelor si instalatiilor si organizarea acestor lucrari

In conditiile productiei industriale moderne, masinile, utilajele si instalatiile trebuie sa functioneze la parametrii optimi, fara intreruperi sau opriri accidentale, conditia esentiala pentru obtinerea unei calitati superioare a produselor cerute si a unei eficiente economice ridicate.Intrucat in timpul functionarii, masinile, utilajele si instalatiile se uzeaza fizic, acesta uzare poate provoca erori de prelucrare si chiar accidente de munca, marirea consumurilor specifice etc.

Obtinerea unei durate de functionare normale cit mai lungi se poate realiza prin incetinirea procesului de uzare fizica a pieselor componente. Acesta asigurandu-se prin: exploatarea masinilor, utilajelor si instalatiilor a sarcina normala (prin evitarea supraincarcarilor), intretinerea corecta si curatarea zilnica, ungerea pieselor in miscare, observarea continua a starii si funcionarii lor, lucrul de buna calitate a echipelor de intretinere a reparatii si executarea reparatiilor la timp, conform prescriptiilor intreprinderii constructoare.

Este necesar ca periodic sa se verifice si starea accesoriilor din dotarea masinii, utilajului si a instalatiei respective, chiar daca sunt situatii cand unele dintre acestea sunt folosite mai rar.Intretinerea urmareste sa mentina masinile, utilajele si instalatiile in conditii normale de exploatare intre doua reparatii consecutive, reducand posibilitatea aparitiei unor reparatii accidentale.

Organizarea corespunzatoare a lucrarilor de intretinere a masinilor si utilajelor asigura marirea duratei lor de serviciu, adica a perioadei de timp consumate de la punerea in exploatare pana la scoaterea din uz.In functie de importanta si complexitate, lucrarile de intretinere se executa: permanent de catre personalul ce deserveste masina si utilajul; si periodic de catre echipele de intretinere, in conformitate cu normele prevazute pentru fiecare masina, utilaj sau instalatie.

Suportul Tehnic si GarantiaIndiferent de dimensiunea flotei de utilaje, contractele de service sunt cea mai

buna optiune pentru cresterea disponibilitatii mecanice a utilajelor, cresterea productivitatii, marirea profitului adus de exploatarea acestora, garantia calitatii reparatiilor, planificarea si bugetarea reparatiilor viitoare, precum si cresterea valorii de revanzare a acestora.

5

2. Cresterea sigurantei în functionarea sistemelor

Majoritatea sistemelor sunt compuse din componente individuale interconectate serial, fiecare element fiind caracterizat prin rolul, functiunile, caracteristicile, performantele si calitatea executiei. Daca, dintr-un oarecare motiv un component se defecteaza, tot sistemul poate fi defect, adica performantele standard nu mai sunt asigurate partial sau în totalitate. Unitatea de baza pentru masurarea sigurantei în functionare este rata defectelor RD care masoara procentajul de defecte din numarul total de produse testate:

RD(%) =

Daca raportam rata defectelor la un timp de serviciu prestabilit RD(T) avem:

RD(T) = defect/unitate/ora

în care:

TT – reprezinta timpul total

TN – reprezinta timpul în afara functionarii

Un alt indicator, deosebit de util, îl reprezinta timpul mediu între doua defecte:

TMPD = unitate/ani/defect

Valoarea x unitati/an/defect reprezinta timpul mediu între doua defecte care se poate considera pentru grupul de unitati în timpul a mai multor ani de serviciu. Aceasta valoare nu reprezinta durata de viata asteptata de la un produs luat individual.

Dupa cum am prezentat anterior, fiabilitatea produsului reprezinta principalul indicator al sigurantei în functionare, probabilitatea matematica ca un produs sa-si realizeze functiunea într-un mediu dat. Ameliorarea fiabilitatii sistemului reprezinta o preocupare primordiala pentru o serie specialisti: proiectanti, cercetatori, ingineri, economisti, caile cele mai utilizate în acest demers fiind:

-       ameliorarea cercetarii si proiectarii componentelor sistemului;

-       simplificarea sistemului;

-       ameliorarea procesului productiv;

-       ameliorarea controlului de calitate;

6

-       testarea componentelor si a sistemelor;

-       realizarea unei întretineri periodice preventive;

-       optimizarea exploatarii componentelor si a sistemului;

-       instalarea de sisteme în paralel.

Siguranta în functionare a sistemului depinde de siguranta în functionare a fiecarui element component, chiar daca valoarea intrinseca a acestor elemente nu depinde de alt element component. În figura se evidentiaza faptul ca siguranta în functionare a sistemului (pe verticala) este dependenta de numarul componentelor si valoarea sigurantei de functionare a acestora. Daca sistemul este format dintr-un singur component, siguranta în functionare a sistemului este egala cu siguranta în functionare a elementului respectiv. Daca sistemul are 50 componente fiecare cu o rata de siguranta de 99,5%, pentru întregul sistem siguranta în functionare are o valoare mult mai redusa de 78%; daca sistemul are 100 de componente fiecare cu o siguranta în functionare de 99,5% pentru întregul sistem siguranta în functionare este doar de 60%.

În nomograma se prezinta siguranta în functionare a unor sisteme complexe care având sute de componente cu o fiabilitate destul de ridicata, totusi pe ansamblul produsului rezultatele sunt total nesatisfacatoare.

Daca pentru fiecare element component putem identifica si specifica propria rata de siguranta în functionare (fiabilitatea Ri) vom determina si rata sistemului Rs prin

formula:

7

Rs = R1∙ R2 ∙ R3 ∙ … ∙ Rn

De exemplu: Sa presupunem ca utilizam un sistem de relee format din trei componente înseriate cu sigurante în functionare specifice R1 = 0,9; R2 = 0,8 si R3 = 0,99.

R1 = 0,9 R2 = 0,8 R3 = 0,99

Rata de siguranta în functionare a întregului sistem este:

Rs = R1 ∙ R2 ∙ R3 = (0,9) ∙ (0,8) ∙ (0,99) = 0,713

Valoarea 0,713 reprezinta fiabilitatea sistemului de relee înseriate

3. Asigurarea redundantei

Redundanta reprezinta o actiune tehnica prin care se creste siguranta în functionare a sistemului prin asigurarea în constructia sistemului a unor elemente adjuvante care vor lucra preluând functiunile în conditiile de defectarii elementelor de baza. Instalarea de componente sau sisteme în paralel reprezinta consecinta demersurilor de asigurare a redundantei, o metoda preventiva care în conditiile defectarii unui component permite utilizarea imediata a unui component similar montat în paralel cu cel defect. Metoda se utilizeaza mai ales în conditiile în care cu toate masurile luate pentru marirea sigurantei în functionare a componentelor, valoarea finala obtinuta pentru ansamblu nu satisface, sistemului trebuind sa i se asigure din ratiuni tehnice, economice sau de securitate o rata de siguranta superioara. Deci, lânga un component cu o rata de siguranta de 80%, vom monta în paralel un component identic, cu aceeasi rata de siguranta care va lucra doar când primul component se va defecta. Rata de siguranta în functionare a sistemului careia i s-a asigurat redundanta reprezinta probabilitatea primului element de a lucra corect la care se adauga probabilitatea celui de-al doilea element de a lucra corect corijata cu probabilitatea ca acesta sa nu lucreze:

în care:

8

- rata de siguranta a unui bloc cu redundanta

- rata de siguranta a elementului de baza

- rata de siguranta a elementului redundant

4. Proiectarea si implementare unui sistem de întretinere preventiva

Întretinerea este de doua categorii: preventiva si accidentala. Întretinerea preventiva mentine sau creste performantele echipamentelor prin inspectii de rutina si prestarea unor servicii care mentin utilajele si echipamentele de conditii corespunzatoare; ea presupune proiectarea si implementarea unui sistem care sa poata prevedea potentialele defecte declansând o serie de masuri corective sau de schimbare ce vor preveni întreruperile sau pierderea performantelor. Deci, întretinerea preventiva reprezinta un mecanism tehnic-economic-uman care are menirea de a mentine sistemul productiv la performantele proiectate, crescând competitivitatea întreprinderii printr-o eficienta ridicata.

Întretinerea accidentala reprezinta actiunile de remediere prestate pe un echipament defect care trebuie reparat în conditii de urgenta sau dupa anumite prioritati stabilite de conducerea administrativa.

Evolutia ratei defectelor în timp

9

Pentru a stabili care tip de întretinere trebuie aplicat în conditiile concrete, specifice fiecarui sistem productiv trebuie sa definim ce tipuri de defecte apar în perioada de viata a unui echipament (produs) si distributia acestora (figura 11.4). Cea mai mare rata a defectelor este specifica perioadei initiale cunoscuta sub denumirea de moarte infantila, cu pene (defecte) precoce datorate mai ales procesului de montaj, a transportului etc. reprezentata printr-o curba exponentiala negativa, zona AB.

Urmeaza o zona cu defecte rare BC cu o rata relativ constanta si urmând o distributie de tip Poisson. Zona defectelor de uzura CD, are o distributie urmând legea normala, putin asimetrica, datorata în primul rând erodarii echipamentului în urma exploatarii în timp. Defectele numeroase din zona AB reprezinta explicatia pentru rodarea produselor înainte de a fi comercializate iar alte întreprinderi asigura o perioada de garantie (de la 90 de zile la 3 – 5 ani), termen în care aceste defecte sunt depistate si eliminate. Statistic, este demonstrat ca o serie de defecte din zona AB nu se datoreaza fiabilitatii scazute a produsului, cauza o reprezinta unele manevre inabile si chiar a unei utilizari improprii, posibil de evitat prin pregatirea si selectionarea personalului operativ. Urmeaza o perioada de timp relativ lunga BC în care distributia ratelor de defecte poate fi determinata probabilistic. Daca marja, distributia, este relativ mica, putem spune ca rata defectelor are o valoare standard bine definita, care creaza premisele implementarii unei întretineri preventive cu un sistem de programare eficient.

Daca se doreste proiectarea si implementarea unei politici de întretinere preventive, decizia are un caracter preponderent economic: este sau nu rentabila? Relatiile dintre întretinerea preventiva sau întretinerea accidentala prin repararea defectelor si costurile pe care le genereaza sunt ilustrate în figura 11.6.

10

Costurile totale de întretinere

Teoretic, cheltuielile efectuate cu întretinerea preventiva maresc durata de functionare a echipamentului si deci sunt evitate o serie de reparatii accidentale, numarul defectelor fiind redus simtitor sau chiar anulate. Daca numarul defectelor este foarte mic, chiar în cazul lipsei întretinerii preventive, costurile aferente reparatiilor accidentale sunt relativ reduse si este logic sa exploatam utilajul pâna se strica, sa-l reparam si apoi sa-l utilizam în continuare. Se poate conchide ca optiunea de a implementa sau nu un sistem de întretinere preventiva depinde de numarul de defecte, de distributia lor, de consecintele acestora si de costurile cu reparatiile. Astfel, conducatorul va trebui sa analizeze si sa gaseasca un echilibru între doua categorii de consecinte:

-       daca creste costul întretinerii preventive scade numarul de defecte;

-       daca nu exista întretinere preventiva, cresc defectele, cresc costurile pentru reparatiile accidentale.

Din figura care cumuleaza cheltuielile de întretinere rezulta ca, peste punctul de intersectie al celor doua costuri (notate cu I) este de preferat, datorita costurilor mai reduse, sa abandonam sistemul de întretinere preventiva si sa reparam utilajele când se defecteaza.

Într-o analiza de acest tip problema o reprezinta posibilitatea de a cuantifica corect costurile reparatiilor, pentru ca rareori se pot identifica toate pierderile, o parte dintre ele sunt ignorate pentru ca nu sunt direct legate de defectiunea si perioada respectiva. Oricât de mici si neimportante par la prima vedere, toate consecintele trebuie inventariate: costul stocari pieselor de schimb, nemultumirea clientilor, scaderea moralului operatorilor etc. Cuantificând toate costurile asociate timpului de stationare, conducatorul poate calcula într-o maniera economica nivelul optim al activitatii de întretinere, datele necesare unui demers logic fiind îndreptate spre identificarea unor

11

elemente fundamentale: probabilitatea defectelor, timpii de reparatii si cheltuielile de întretinere sau reparatie.

În concluzie, întretinerea preventiva este propice daca:

-              defectiunile se produc cu o probabilitate cunoscuta si pe baza unei legi normale de distributie; cunoscând distributia putem determina momentul întretinerii preventive;

-              siguranta în functionare a sistemului nu satisface utilizatorul si ea impune o întretinere preventiva;

-              costurile repararilor accidentale sunt mari si consecintele sunt deosebit de nefavorabile chiar catastrofice.

O atentie deosebita trebuie acordata si activitatilor de inspectie care se încadreaza doar partial în sistemul întretinerii preventive

Echipamentele trebuie inspectate periodic pentru a determina tipul întretinerii sau reparatia care poate sa readuca performantele la cotele initiale. Aceste inspectii se realizeaza de multe ori vizual, dar si prin masuratori, încercari si proceduri tipice, determinând o serie de caracteristici fizice ale echipamentelor. Inspectia scoate în evidenta posibilitatea ca echipamentul sau un element constructiv sa fie defect cât mai curând. Operatiile de inspectie consuma timp si resurse financiare, astfel încât dimensionarea lor ca timp si frecventa trebuie sa constituie o preocupare consecventa pentru conducatori.

Daca:

TT – reprezinta timpul total de întreruperi pe perioada analizata

Ti – reprezinta timpul de întrerupere pentru o inspectie

Ts – reprezinta timpul de întrerupere pentru o reparatie

N – reprezinta numarul de inspectii pe perioada analizata

K – o constanta specifica fiecarui element

12

Se poate considera ca timpul de întreruperi pe perioada considerata este format din timpii prevazuti pentru inspectii si timpii de întreruperi datorate operatiilor, invers proportionale cu inspectiile efectuate:

Numarul de inspectii N, care minimizeaza functia descrisa mai sus se obtine cu relatia

5. Cresterea capacitatii de reparatie

Din pacate, exista numeroase situatii în care siguranta în functionare a echipamentelor nu este la nivelul dorit, iar întretinerea preventiva nu se dovedeste a fi rentabila, singura solutie în a repara cu promptitudine defectele o reprezinta dezvoltarea capacitatii de reparatie: conducatorii vor trebui sa dimensioneze un sistem care sa reintroduca prompt în lucru echipamentele defecte la performantele care le caracterizeaza, gestionând o multitudine de activitati care au ca scop:

- pregatirea si specializarea operatorilor care lucreaza pe echipamente si utilaje;

- determinarea resurselor necesare repararii utilajelor (personal specializat, scule, instrumente, piese de schimb);

- cresterea acuratetei si abilitatii responsabililor în stabilirea prioritatilor si a planurilor de reparatii;

- dimensionarea stocurilor de piese de schimb;

- cresterea promptitudinii în identificarea cauzelor defectelor;

- abilitatea de a concepe cai pentru marirea sigurantei în functionare a echipamentelor.

Se impune dezvoltarea unei politici participative în managementul întretinerii, în care operatorii depasesc faza de “observare, curatare, verificare” implicându-se direct în repararea propriului utilaj.

13

6. Gestionarea întretinerii si repararii utilajelor cu ajutorul programelor specializate

Pentru a face fata sporului de productivitate impus de legile economiei de piata, echipamentele sunt automatizate, robotizate, legate în sisteme cât mai complexe.

Oricâte masuri ar fi luate elementele componente ale echipamentului au o limita de fragilitate mai ales fata de o serie de agresiuni inerente: uzura, coroziune, socuri, manevre inadecvate, etc.

Costul direct al întretinerii reprezinta, dupa unele calcule riguros efectuate, aproximativ 4% din cifra de afaceri a întreprinderii, dar daca se iau în considerare si consecintele indirecte acest procent creste într-o maniera semnificativa, pâna la 7-8%.

Pentru o perioada scurta de timp achizitia unui program soft care sa gestioneze activitatile de întretinere si reparatii poate parea o cheltuiala mare, dar actiunea reprezinta o sursa de profit pe termen lung. Beneficiile asteptate sunt:

1.     Cresterea disponibilitatii utilajelor; disponibilitatea reprezinta aptitudinea ca masina sa fie în starea dorita la momentul în care trebuie sa execute functionarea productiva specifica. Stapânirea evolutiei disponibilitatii echipamentelor din dotare reprezinta un element cheie al eficientei productiei realizate.

2.     Rationalizarea stocului de piese de schimb stiind faptul ca stocul reprezinta resurse financiare imobilizate. Stocurile sunt compuse din multe piese fara miscare timp îndelungat, iar costurile de stocare ajung uneori chiar la 20-30% din valoarea pieselor respective. Chiar si în astfel de conditii, tendinta actuala este tot de a creste stocurile mai ales la piesele critice, vitale.

Programele de optimizare judeca atât ratiunile tehnice cât si cele economice care pot determina conservarea pieselor de schimb.

3.     Optimizarea costurilor de productie. Programele pot determina cu promptitudine costurile directe si indirecte datorate întretinerii sau neîntretinerii preventive a echipamentelor din dotare.

4.     Prelungirea duratei de viata a echipamentelor ca urmare a aplicarii unei politici de întretinere corespunzatoare.

Functiunile principale pe care trebuie sa le realizeze un program de gestionare a întretinerii si repararii echipamentelor pe calculator sunt:

-       crearea unei baze de date tehnice cu privire la echipamentele din dotare (structuri arborescente, legaturi între echipamente);

14

-       întocmirea unor procese tehnologice si proceduri de interventii;

-       centralizarea cererilor de interventii (evenimente, istoric);

-       planificarea cererilor de interventii (tehnologiile, timpii, resursele);

-       urmarirea realizarii interventiilor;

-       repertoar al pieselor de schimb (cantitati, furnizori, timp de aprovizionare);

-       optimizarea stocurilor de piese de schimb si a aprovizionarii;

-       urmarirea analitica si bugetara a interventiilor (costuri);

-       analize integrate: arbori de diagnostic, analiza AMDEC;

-       statistica care sa evidentieze stari, frecvente, date, histograme, rapoarte, diagrame, asistenta statistica.

15

Date despre echipament Date despre resurse

Date despre

întretinere

Echipament

Istoric Întretinere preventiva

Scule,

piese, materiale

Personal

Tehnologii

Descriere

Capacitate

Cost

Piese componente

Spatiu

Localizare

Modificari

Defecte majore

Costuri întretinere

Instructiuni

Materiale

Timpi standard

Costuri

Descriere

Nume Proceduri

Pret Vârsta Specializari

Uzura

Specializare

Materiale

Lot optim

Abilitati Subcontractari

Stoc sigur

Concediu

Statistici, frecvente

CALCULATOR

 Controlul activitatilor Rapoarte

specialePrograme de

întretinereCosturi Materiale Angajati Tendinte

Analize statistice

Ordine de lucru

Planificari de activitati

Achizitii piese

Întretinere

Piese

Retributii

Stagnari

Uzura

Previziuni

Stocuri

Productivitate

Eficienta

Fig. Principalele functiuni ale unui program de întretinere si reparare a echipamentelor

7. Excavatoarele Caterpillar

Pentru mai mult de 85 de ani, Caterpillar a fost de construcţie a infrastructurii din lume şi, în parteneriat cu reţeaua noastră de Cat ® dealeri la nivel mondial, a contribuit la unitatea de schimbare pozitivă şi durabilă pe fiecare continent. Suntem o companie

16

globala, cu sute de locaţii din întreaga lume pentru a servi şi sprijinul clienţilor noştri, şi răspunde rapid la nevoile lor.

Utilajele Caterpillar sunt recunoscute pentru productivitatea, versatilitatea si fiabilitatea de care dau dovada. Multitudinea de optiuni si gama variata de unelte de lucru fac posibila configurarea utilajelor in functie de necesitatea aplicatiei.

Reprezentantii Caterpillar asigura consultanta necesara in procesul de selectie a utilajului, oferind solutia cea mai potrivita pentru aplicatia specifica a clientului.

Intretinerea urmareste sa mentina masinile, utilajele si instalatiile in conditii normale de exploatare intre doua reparatii consecutive, reducand posibilitatea aparitiei unor reparatii accidentale.

Un îndemn în realizarea acestei lucrari a constatat în faptul ca, organizarea corespunzatoare a lucrarilor de intretinere a masinilor si utilajelor asigura marirea duratei lor de serviciu, adica a perioadei de timp consumate de la punerea in exploatare pana la scoaterea din uz.Obtinerea unei durate de functionare normale cit mai lungi se poate realiza prin incetinirea procesului de uzare fizica a pieselor componente.

Astfel subliniez ca importanta acestei teme consta în faptul ca, pentru obtinerea unei calitati superioare a produselor cerute si a unei eficiente economice ridicate, utilajele si instalatiile trebuie sa functioneze la parametrii optimi, fara intreruperi sau opriri accidentale.

8. Ţineţi costurile sub control şi a minimiza riscurile cu dvs. Cat ® Echipament planurilor de protecţie

Te astepti de înaltă performanţă de la poporul tău şi maşini dumneavoastră. Daca esti ca o mulţime de proprietari de echipamente, ai devenit, de asemenea, ceva de un expert în managementul riscului. Ştii că reparaţiile neaşteptate poate însemna downtime-şi pune un sertizare în fluxul de numerar.

Dvs. iniţială de garanţie Cat ® oferă luni de funcţionare fără griji, dar maşinile sunt proiectate pentru ani de productivitate. Din fericire, costurile de reparaţii neaşteptate pot fi controlate, cu un echipament de protecţie Cat Plan.

Trei niveluri de protecţie sunt disponibile: Powertrain, Powertrain + Hidraulică şi opţiunea de acoperire mai cuprinzătoare, Premier *. Puteţi în continuare adapta aceste planuri la nevoile dvs. specifice prin selectarea dintr-o mare varietate de ani / combinaţii de ore.

Echipamente de protectie Planuri de salvgardare investiţiile în utilaje noi, folosite şi reconstruit după perioada de garanţie standard. Fiecare plan include toate părţile şi forţei de muncă pentru a vă proteja împotriva avariile cauzate de defecte de materiale şi

17

de manoperă şi vă permit să obţineţi cele mai dvs. de maşini noi, folosite şi reconstruit prin abordarea cele mai mari probleme cu care se confruntă vă pe site-ul de locuri de muncă. Echipamente de protectie Planuri a vă ajuta să:

Ţineţi costurile sub control Maximizaţi-vă productivitatea Ia expertiza care aveţi nevoie Concentrarea asupra siguranţei Ţine pasul cu reglementările Echipamente de protectie Planurile sunt disponibile pentru produsele Cat mai multe, inclusiv:

Noi echipamente Utilaje Certificate Rebuild produse Certificate Powertrain Rebuild produse Ciocane hidraulice Manipulatoare Planurile sunt de asemenea disponibile pentru controlul maşinii şi tehnologie de orientare, inclusiv:

AccuGrade ™ Grad Control System AQUILA ™ Masina de gaurit si Sisteme Dragline Caes MineStar ™ Componente de sistem

Ce este un acord de asistenţă pentru clienţi?

Un CSA este orice aranjament între tine şi cu distribuitorul dumneavoastră Cat care vă ajută să vă reduce costul pe unitate de producţie. Acordurile sunt adaptate la nevoile dumneavoastră de afaceri şi poate varia de la simple Seturi de întreţinere preventivă la sofisticat Total Cost Performance Garanţii. Indiferent ce opţiune alegeţi, puteţi fi sigur că dvs. Cat dealerul vă va oferi o planificare atentă şi atenţie în curs de desfăşurare, care va ajuta sa reusiti.

Când aveţi o CSA cu Cat Dealerul dumneavoastră, aveţi mai mult timp pentru a face ceea ce faci cel mai bine - de a conduce afacerea ta. tehnicieni instruiti dealer vă ajute prin menţinerea echipamentelor şi de conducere în jos costurile de operare. În final, scopul tuturor este acelaşi: vă ajută să obţineţi mai mult de lucru, încheiat la un cost mai mic.

Poate mai importanta caracteristica a oricărei CSA este flexibilitatea.

Nu există cerinţe pre-stabilite sau produse şi servicii specifice pe care trebuie să vă de acord să cumpere. În fiecare caz şi cu fiecare piesă de echipament, un CSA este un

18

plan individualizat. În funcţie de nevoile dvs., costurile dvs. poate fi o taxă forfetară lunară sau un alt aranjament bazat pe oră producţia reală. acordul dvs. poate să includă cât mai puţine sau mai multe piese de echipament după cum doriţi. Puteţi include sistemele individuale, piese unice de echipamente, sau flote întregi. Cat dealer-ul va lucra cu dumneavoastra pentru a determina cele mai bune strategii pentru a maximiza productivitatea şi a reduce costurile, atât pentru dvs. Cat si echipament non-Cat.

Clientul Acordurile de sprijin nu sunt doar pentru bucăţi mari de echipamente, şi ele nu sunt doar pentru echipamente noi, fie. Necesitatea de a obţine mai mult de lucru, încheiat la un cost mai mic este aceeaşi, indiferent de vârstă sau de aplicare.

Un parteneriat care devine mai Done.

În final, o CSA este un parteneriat între tine şi cu distribuitorul dumneavoastră Cat, care vă va ajuta să reuşească prin folosirea expertizei de gestionare a echipamentelor de Caterpillar. Când vă şi dumneavoastră Cat echipa dealer cu o CSA, veţi obţine mai mult decât o bucată de fier Cat, ai companiei.

19

Bibliografie

1.                       Anderson. D., - An Introduction to Management Science, West Publishing Company, N.Y., 1991.

2.                       Armstrong, M., - A Handbook of Management Techniques, 2th Edition, Kogan Page, London, 1995.

3.                       Hill, T., - Production/Organization Management. Test and Cases Prentince Hall, London, 1991.

4 http://www.uk.cat.com/

20