Aditivi Alimentari

Aditivii alimentari

Ce sunt E-urile?

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se nelege orice substan care in mod normal nu este consumata ca aliment n sine i care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avnd sau nu o valoare nutritiva, prin a crei adugare intenionat la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare.. E-urile sunt acei aditivi adugai n alimente cu rol de ndulcitori, colorani, emulgatori, conservani. Muli dintre acetia erau folosii si nainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip E pentru aditivii alimentari.

Numeroase organisme internaionale de sntate au tras nsa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarndu-le toxice. Folosirea lor ndelungat sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afeciuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizaiilor internaionale, mortalitatea in rndul populaiei globului, cauzat de consumul alimentelor mbogite cu substane artificiale, se afla pe locul al III-lea, dup consumul de droguri si medicamente si dup accidentele de circulaie. In Romnia numrul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua cretere i se estimeaz c aceast afeciune va deveni n scurt timp boala mileniului III mpotriva creia nu exista nc premisele c se va descoperi un antidot.

E-urile amenin sntatea

In Romnia nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente.

Societatea este intr-o continua evoluie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obinute astzi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproducia si oferta foarte variat i oblig pe productori s fac tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aib succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservanii, aromele, coloranii - intr-un cuvnt aditivii - sunt indicai pe ambalaj cu litera E urmat de un numr format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumprtorilor nu cunosc semnificaia acestui cod. Unele dintre aceste substane sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de tiin afirma c, in cantiti mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totui, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din

Error! Not a valid link.

E-uri. In Romnia, laboratoarele nu pot detecta toi aditivii ce sunt introdui in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe pia doar prin datele furnizate de productor. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce tumori canceroase.Dintre acestea sunt:

>>unele mase plastice cu care se ambaleaz alimentele >>pesticidele - substane care se folosesc pentru combaterea duntorilor in agricultura>> ngrmintele chimice, ca si adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea alimentelor, mai ales in combinaie cu alimentele bogate in proteine (carne si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste alimente sunt prjite sau sunt consumate mpreun cu bauturi carbo-gazoase>>toxinele unor ciuperci care se pot forma pe alimentele care nu mai sunt foarte proaspete >>substanele care se formeaz in urma afumrii sau prjirii alimentelor si, in general, in alimentele nclzite peste 3500C. Astfel, consumarea crnii si a petelui care au fost afumate reprezinta un risc crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv>> grsimile sau produsele din carne consumate in cantiti mari cresc riscul de apariie a cancerului

Alimentele-otrava

Consumul ndelungat de alimente, care au in compoziie aditivi obinui pe cale sintetica, supune organismul la un adevrat bombardament chimic care afecteaz organele interne. Pentru a se apra, acesta ajunge sa produc anticorpi peste msur, care in cele din urma participa si ei la vtmarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul

acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si apariia unor tumori maligne sau benigne.Studiile de specialitate arata ca sunt cteva produse a cror folosire ndelungata favorizeaz crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor ntmpltoare, pentru o perioada limitata de timp nu are efect duntor.

Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului

Este un produs aprut in al doilea rzboi mondial, atunci cnd untul ncepuse s devin inaccesibil. Cercettorii americani au descoperit accidental, ca daca se nclzete la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obine un produs alb, asemntor untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat margarin, dup numele soiei (Margot) unuia dintre savani. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substanelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atrgtor. Mirosul de lapte al margarinei e obinut pe cale chimica. Grsimile care se afla in compoziia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitrii, utilizeaz o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaz o mai mare sensibilitate la infecii, la intoxicaii si la mbolnvirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grsimilor ficatul este solicitat excesiv, favoriznd hepatita.

Aspartamul - un ndulcitor care poate ucide in 70 de feluri

Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaz organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in snge, prin intestinul subire, provoac hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produc in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat crendu-se stri de oboseala si de agitaie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plmni, infecii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este nsoit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populaia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult dect in urma cu 200 de ani, nainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaz dezvoltarea bacteriilor pe dini, ci perturbarea unui lan de procese metabolice ale calciului.

O alta problema este obezitatea, care se instaleaz frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, dei zaharul nu este att de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la creterea apetitului si la dezvoltarea in exces a esutului adipos.

Contieni de toate aceste probleme, productorii au inventat substitueni ai zaharului. Paradoxal ins, muli dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un ndulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

Supele concentrate si boala Alzheimer

Conin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialiti unul dintre cele mai cancerigene substane. Supele se obin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantiti industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substane chimice (colorani, aromatizani, conservani si glutamat de sodiu), dup care se ambaleaz in vid, sau sub forma de cubulee. Glutamatul de sodiu se vinde productorilor sub forma de cristale albe, fr gust i se combin ntotdeauna cu ali aditivi chimici, aromatizani. Se folosete si pentru conservarea laptelui, brnzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizaii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substane. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injeciile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cinilor si maimuelor.

Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului

Chiar si in acest produs destinat cu precdere copiilor, productorii au gsit de cuviin s introduc in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substane chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme ndelungata se expun urmtoarelor afeciuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951).

Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea buturilor rcoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lmie precum si nlocuitorii de zahar ca aspartanul. Coloranii folosii (E 110 si E 102) sunt si ei declarai toxici.

Buturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substane chimice care provoac migrene. Este posibil ca productorul s foloseasc alt substan

In Occident, populaia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se ncearc renunarea la produsele de fast-food si nlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si legumele produse cu ngrminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe dect cele obinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu conin aditivi. Cercettorii au studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente intre cele obinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse tradiional.

Cercettorii se pot nela

Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sntate Publica. Anca Telniceanu, cercettor tiinific in cadrul ISP Bucureti precizeaz: Avem metode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toi, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai muli aditivi sunt acceptai in alimentaia din Comunitatea Europeana. Avizul pentru E-uri este dat de specialitii europeni. Acetia stabilesc o concentraie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foarte nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentaia publica. Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaz ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fr s se mbolnveasc. Studiul nu este ntotdeauna sigur. Cercetrile se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras, spune Anca Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid citric. De fapt, acesta este sarea de lmie folosit de gospodine de foarte mult timp. Anca Telniceanu este de prere ca E 330 nu este dunator organismului: Acidul citric nu e periculos. Este folosit ca acidifiant si este larg rspndit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantiti mari pentru ca produsul ar deveni foarte acru. Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sntate Publica daca sunt nsoite de buletinul de analiza si dup verificarea listei cu aditivii admii n alimentaie.

Cei mai periculoi aditivi

Organizaiile mondiale de sntate au fcut deja o lista cu cei mai periculoi aditivi prezeni in produsele alimentare. Majoritatea rilor care ii folosesc sunt contiente de nocivitatea lor si fac, sau au fcut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe pia.E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si n fostele state sovietice. Se gsete in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brnzeturi topite si creme de brnza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeai categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorndu-le intr-un galben atrgtor, apetisant, cunoscut si sub numele de apus de soare.

E 330 - produce afeciuni ale cavitii bucale si are aciune cancerigena puternica. Se gsete in cele mai multe sucuri care se afla in comer.

E 102 - este un alt colorant care se gsete in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea aciune cancerigena.

Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport ntocmit de Oficiul Consumatorilor din Piaa Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi.

In Romnia au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol. Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din oet era un adevrat pericol pentru stomac. Cercettorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A spune, insa, ca E-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevrat. Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rnd calitatea produsului, iar oricare productor doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar evita even-tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. Pana atunci este bine ca atunci cnd mergei la cumparaturi sa cititi cu atenie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelmuriri, sa va adresai comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protecia Consumatorului.

Pentru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De aceea, se recomanda utilizarea a numai 24 de aditivi, cu condiia ca ei sa fie extracte naturale - nu produi de sinteza industriala: E100 - turmeric (cunoscut in Romania si ca "sofran indian") cu proprietati anticancerigene E140 - clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunze E160(a) - caroten, substana ce se gaseste, de exemplu, n morcovi, cu efect antioxidant, permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al unor toxine alimentare E160(d) - licopen, gasit n tomate si n grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza riscul de cancer E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala E162 - pigmentul rosu din sfecla E170 - carbonat de calciu E181 - acid tanic, gasit de obicei n ceai si n coaja de nuca E260 - acid acetic, otetul E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se gaseste in farmacii. E410 - "locust bean" (termen din limba engleza, semnificand in traducere "bobul lacustei"), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului. E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum se gaseste in farmacii E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E542 - fosfati extrasi din oase E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gsit in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac) E636 - maltol, gsit - de exemplu -, in maltul prajit

CE TREBUIE S TIE ORICINE ?Pe etichetele produselor alimentare romneti se pot ntlni urmtoarele inscripionri : emulgatori, gelatin, stabilizatori, grsimi, spumani, colorani, antioxidani, gelifiani, emulsifiani.

Atunci cnd lecitina este extras din soia, lucrul acesta este specificat : lecitin(soia)

Aceste formulri sunt imprecise i n cele mai multe cazuri n spatele lor se ascund componeni i aditivi alimentari cu origine necurat.

Din cte se cunoate pn acum, n magazinele evreeti i musulmane din occident nu se folosesc aditivi de origine necurat, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se tie dac acelai lucru este valabil pentru acest tip de magazine din Romnia.

n rile musulmane i n Israel, se folosete gelatina bovin. n restul lumii se folosete gelatina porcin.

CTEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE,

CU ETICHET, CE POT CONINE ADITIVI NECURAI

Not : Toate produsele alimentare ambalate conin aditivi care pot fi de origine biologic (animal sau vegetal), pot fi substane chimice obinute prin sintez chimic, sau pot fi ageni fizici (de exemplu radiaii ionizate).

Regul general : controlai eticheta fiecrui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri, pentru a ti ce fel de aditiv conine produsul ferii-va de aditivii din tabel !

Cteva exemple de produse alimentare

pine ambalat (specialiti)

fulgi de cereale

cornuri cu ciocolat

bomboane, ciocolat, napolitane, gum de mestecat

lapte praf, margarin, brnz topit, ngheat, iaurturi, fric animal i vegetal

toate produsele instant (cacao, etc.)

buturi rcoritoare.

ALIMENTE NEAMBALATE, FR ETICHET, CE POT CONINE ADITIVI NECURAI

pine alb care rmne pufoas mai mult de 2 zile

specialiti de panificaie (cornuri, chifle, etc.)

pine neagr sau integral cu semine (de consisten elastic)

toate produsele de patiserie

toate produsele de cofetrie

produse de tip fast food : pine, maionez, brnz topit

toat ngheata din comer

toat frica din comer

Lista rmne deschis...

Mananca sanatos, dar ce?!- 1 -

Stim ca hrana are o influenta directa asupra sanatatii, dar stim ce mancam?Diversitatea ofertei de produse alimentare, proliferarea fenomenului contrafacerii, "epidemiile" de toxiinfectii alimentare ne-au bulversat. La toate acestea se adauga si informatiile incomplete sau chiar lipsa de informatie despre alimentele pe care le consumam. Mai mult decat o etichetaTranzitia spre economia de piata ne-a gasit nepregatiti pentru a face fata avalansei de preparate alimentare sintetice sau cu adaosuri masive de aditivi. Un prim element care ne induce in eroare cand cumparam un produs alimentar e eticheta. De multe ori, aceasta poate masca adevarata natura a produsului. De aceea, e bine sa stim ca etichetarea moderna presupune o informare corecta si completa a consumatorului, o atentie deosebita acordandu-se informatiilor de ordin nutritional.

Astfel, eticheta pentru produse alimentare trebuie sa includa: Denumirea produsului Lista ingredientelor (materii prime si auxiliare, inclusiv aditivii incorporati) Continutul/greutatea neta Elementele de identificare a lotului si data fabricatiei Declararea valorii nutritive mai intai, valoarea energetica (exprimata in kcal sau kj) si cantitatea de protide, glucide si lipide (exprimata in g la 100 g de produs) si apoi valoarea biologica, exprimata prin cantitatea fiecarei vitamine sau element mineral Termenul-limita de consum Numele si adresa producatorului Tara de origine. Cte e-uri consumam zilnic?O problema importanta o reprezinta substantele incorporate sau aditivii alimentari, care fac parte din compozitia alimentelor prelucrate industrial. Aditivii alimentari sunt substante chimice care se adauga in timpul prelucrarii alimentelor, pentru a prelungi durata de pastrare a acestora sau pentru a le imbunatati gustul, culoarea, mirosul, consistenta. In societatea moderna, producerea de alimente fara aditivi este imposibila pentru ca, in conditii de transport si depozitare indelungata, nici un aliment nu ar putea rezista. Din nefericire, consumatorii nu sunt suficient de bine informati cu privire la efectele pe care acesti aditivi le genereaza in timp.

Aditivii alimentari (cunoscuti si sub denumirea generica de e-urii) au intrat in sfera de interes a opiniei publice din cauza toxicitatii lor si a efectelor nefaste pe care le au pe termen lung asupra sanatatii.

Cercetarile din ultimii ani arata ca E-urile sunt nocive, ele fiind responsabile de numeroase afectiuni: tulburari neuro-psihice, cefalee, spasme cerebrale, spasme musculare, depresie, greturi, oboseala, iritabilitate, tulburari de vedere, scaderea auzului, tulburari de memorie, dureri articulare, obezitate, cancer, diabet, boala Alzheimer, limfoame, malformatii.

Efectele negative ale aditivilor sunt puse pe seama faptului ca organismul uman nu le recunoaste si nu le accepta. Mecanismele fiziologice sunt "antrenate" sa recunoasca si sa metabolizeze numai ce este aliment natural. De aceea, organismul "se revolta" la impactul cu acesti aditivi.

E-urile sunt prezente in mai toate produsele alimentare: preparate din carne, branzeturi, lactate, conserve de carne, conserve de legume, dulceturi, dulciuri, bauturi racoritoare etc. Prezentam in tabelul din pagina alaturata cateva dintre cele mai nocive e-uri si efectele lor asupra organismuluiIn tarile dezvoltate, se fac demersuri pentru diminuarea concentratiei de aditivi din produsele alimentare sau chiar pentru eliminarea acestora. In Romania, controalele efectuate de Autoritatea pentru Protectia Consumatorului (fostul OPC) au semnalat ca aditivii nu numai ca sunt folositi incorect, in concentratii mai mari decat cele standardizate, dar, cateodata, folosirea lor mascheaza unele deficiente ale produsului alimentar. Mai mult, unii producatori nu inscriu pe etichetele de prezentare a produselor alimentare aditivii utilizati sau inscriu alti aditivi in locul celor incorporati in mod real ori folosesc aditivi cu termen de valabilitate depasit. Toti acesti factori accentueaza efectul negativ

al E-urilor.

Daca toate produsele contin aditivi, atunci ce mai mancam? Cum putem evita consumul de alimente care contin aditivi? In primul rand, e bine sa evitam, pe cat posibil, din alimentatia noastra zilnica si, mai ales, din alimentatia copiilor, produsele care contin E-uri.

Trebuie precizat ca numai consumul periodic de produse care contin aditivi genereaza efecte negative asupra sanatatii. Folosirea intamplatoare a acestor produse nu afecteaza organismul. Se stie ca cei mai expusi la boli sunt copiii. De aceea, in afara produselor mentionate pana acum, cei mici mai trebuie sa consume cu moderatie alimentele mentionate in tabelul alaturat. Specialistii in nutritie ne recomanda sa realizam in consumul zilnic un echilibru intre principalele grupe de alimente. Acest echilibru e prezentat sub forma "piramidei alimentelor". Alimentele modificate geneticO alta problema sunt organismele modificate genetic (OMG). Este vorba de: porumb, cartofi rezistenti la insecte, soia, fasole toleranta la glifosfat, tomate cu coacerea intarziata adevar, mult mai atragator decat cele autohtone, dar gustul este fad. Din dorinta de a se asigura hrana miliardelor de oameni, stiinta cauta solutii nu in natura, cum ar fi mai firesc, ci in laborator, neglijandu-se impactul acestora asupra ecosistemului si a fiintei umane. Ingineria genetica folosita in crearea de alimente cu proprietati noi difera de metodele traditionale, prin faptul ca genele sunt transferate intre specii diferite si nu in cadrul aceleiasi specii. La produsele modificate genetic se amesteca gene vegetale cu cele animale. In natura, astfel de incrucisari nu sunt posibile. De exemplu, capsunele modificate genetic sunt obtinute folosind o gena de peste de apa rece, de aceea pot fi produse tot timpul anului in Marea Britanie. In ceea ce priveste tomatele, cercetatorii au reusit sa anihileze gena care le face sa putrezeasca. Soia si porumbul sunt modificate genetic, astfel incat sa devina rezistente la unele pesticide, la boli si seceta. Aceste alimente modificate genetic ar putea prezenta un risc pentru sistemul imunitar uman, dupa cum afirma cercetatorii in domeniu. In aceste conditii, este obligatorie etichetarea alimentelor modificate genetic. Avem dreptul sa stim ce contine un aliment si sa alegem ceea ce mancam! Consuma cu moderatie urmatoarele alimente:

1.Mezeluri Aproximativ 40% din compozitie o reprezinta produsii obtinuti artificial. 2. Supe concentrate Se obtin prin deshidratarea supelor si a ciorbelor preparate normal, pana cand rezulta un praf. Acesta e amestecat cu conservanti, aromatizanti, coloranti si se ambaleaza in vid sau sub forma de cubulete. 3.Mustar Este fabricat din boabe de mustar si ulei de mustar. Acesta din urma e foarte nociv pentru sanatate. Nu e de neglijat nici tartrazina, colorantul galben, deosebit de periculos, care se adauga in mustar. Consumati mustar colorat cu sofran sau curcuma (e ceva mai scump, dar merita). 4.Zahar Ataca organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Astfel, el trece imediat in sange, provocand hiperglicemie. Consumul excesiv de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale.

Mananca sanatos, dar ce?!-2-Denumire aditiv

Functie tehnologica

Utilizare

Efecte negative

E 330Acid citric

Reglator de aciditate, antioxidant

Acid obtinut din fructele de citrice; este folosit la biscuiti, peste conservat, branzeturi, amestecuri pentru supe, bauturi nealcoolice, semipreparate din carne.

Afectiuni bucale

E 129Interzis in Danemarca, Belgia, Suedia, Austria, Franta, Germania, Elvetia, Norvegia

Allura red AC

Colorant

Colorant rosu-portocaliu, folosit la dulciuri, bauturi si condimente

Cancerigen

E 951Aspartam

Indulcitor, corector de gust

Indulcitor artificial, obtinut din doi aminoacizi (acid aspartic si fenilalanina) si alcool metilic. Este una dintre substantele cele mai toxice care se adauga in alimente, posedand peste 75% dintre efectele adverse ale aditivilor alimentari.

Ameteala, greata, halucinatii, tahicardie, anxietate, pierdere a memoriei, insomnie, urticarie

E 954Zaharina

Indulcitor

Indulcitor artificial, obtinut din toluen. Toluenul este recunoscut ca fiind cancerigen.

Cancerigen

E 122Azoburina

Colorant

Colorant rosu, obtinut din gudron. Se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea.

Reactii adverse la persoanele astmatice

E 211Interzis in Japonia, SUA, Suedia, Austria, Norvegia

Benzoat de sodiu

Conservant

Este utilizat ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate indoielnica. Se adauga in lapte si produse din carne, arome si condimente, produse de brutarie si dulciuri. In cantitate foarte mare este adaugat in bauturile racoritoare cu aroma de citrice.

Urticarie, agraveaza astmul.

E 321Interzis in Japonia, SUA

Butil hidroxitoluen (BHT)

Antioxidant

Previne rancezirea alimentelor grase. BHT este considerat posibil cancerigen.

Cancerigen

E 127Interzis in Norvegia

Eritrozina

Colorant

Este un colorant rosu, folosit la prepararea compotului de cirese, a fructelor conservate, amestecului pentru budinca, dulciurilor, produselor de panificatie, aperitivelor.

Fotosensibilitate, hipertiroidie

E 220Dioxid de sulf

Conservant, antioxidant

Se adauga in bere, bauturi nealcoolice, sucuri de citrice, vinuri, otet, produse din cartofi. Distruge vitamina B1 din organism.

Crize de astm, afectiuni intestinale

E 555Silicat de aluminiu si potasiu

Antiagregant

Este folosit in laptele praf si faina. Aluminiul genereaza anumite afectiuni ale placentei in timpul sarcinii.

Asociat cu boala Alzheimer

E 252Nitrat de potasiu

Conservant, fixator de culoare

Utilizat la preparatele din carne

Hiperactivitate; potential cancerigen

E 251Nitrit de potasiu

Conservant, fixator de culoare

Este folosit la preparatele din carne conservate prin uscare, in care se transforma, lent, in nitrit.

Cancerigen

E 249Nitrit de sodiu

Conservant, fixator de culoare

Utilizat la preparatele din carne. Nitritii afecteaza capacitatea organismului de a transporta oxigenul. Este interzisa folosirea acestuia in hrana pentru sugari si copiii mici.

Ameteala, dureri de cap; potential cancerigen

E 250Nitrit de potasiu

Conservant, fixator de culoare

Are rolul de a stabiliza culoarea rosiatica a carnii, conferindu-i o aroma specifica. Fara nitrit de sodiu, bacon-ul ar avea culoarea gri. Se foloseste cu precadere la produsele grase si sarate. Are, de asemenea, actiune inhibitoare asupra bacteriei botulinice.

Potential cancerigen

E 102Interzis in Norvegia, Austria, Canada

Tartrazina

Colorant

Este un colorant galben, folosit la colorarea bauturilor, dulciurilor, gemurilor, cerealelor, pestelui conservat, mustarului, supelor concentrate.

Crize de astm, tumori tiroidiene, urticarie (la copii), rinita

E 621 Glutamat monosodic

Conservant, aromatizant

Glutamatul se prezinta sub forma unor cristale albe, fara gust, si se combina cu aromatizanti. Este folosit la prepararea supelor concentrate, la conservarea branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor.

Boala Alzheimer, astm, modificari ale ritmului cardiac, migrene, stare de slabiciune

E-uri periculoase

Lista aditivilor din produsele comercializate in Romania

Lista E-urilor folosite n industria alimentar, potrivit Ordinului 975/1999 al Ministerului Snttii.

Aceste E-uri sunt de multe ori mentionate pe etichete fie sub denumirea de E urmat de o cifr din 3 sau 4 cifre, fie sub denumirea de substant chimic.

Tipul

Denumirea

Efecte nocive

Alimente

Identificare

E 101

riboflavina

alergii

margarin, fosfat de sodiu, brnzeturi

culoarea galbena

E 102

tartrazin

alergii

rcoritoare, dulciuri, conserve

culoarea galbena

E 110

sunset yellow

alergii

rcoritoare, dulciuri, conserve

culoarea galbena

E 120

acidul carminic

eruptii cutanate

rcoritoare, dulciuri

culoarea rosie

E 121

citrus red 2

cancer

colorant pentru coaj de citrice

culoarea portocalie

E 122

azorubina

alergii

rcoritoare, dulciuri

culoarea rosie

E 123

amaranth

cancer

rcoritoare, dulciuri

culoarea rosie

E 124

pancean 4R

tumori glanda tiroid

dulciuri

culoarea roz

E 127

eritrozin

dereglri hormonale

produse de panificatie

culoarea rosie

E 131

albastru patent

cancer

dulciuri

culoarea bleu

E 132

indigotina

alergii

nghetat, dulciuri, produse de patiserie

culoarea albastra

E 155

brun HT

alergii

ciocolat, prjituri

culoarea bruna

E 200

acid sorbic

tulburri hepatice

conserve, preparate din carne

teste de laborator

E 210

acid benzoic

cancer

conserve, preparate din carne

teste de laborator

E 211

benzoat de sodiu

cancer

conserve, preparate din carne

teste de laborator

E 213

benzoat de calciu

cancer

conserve, preparate din carne

teste de laborator

E 214

etil p hidroxibenzoat

cancer

conserve, preparate din carne

teste de laborator

E 215

etil p hidroxibenzoat de sodiu

cancer

conserve, preparate din carne

teste de laborator

E 220

dioxid de sulf

boli intestinale

conserve, conservant de suprafat pentru citrice

teste de laborator

E 221

sulfit de sodiu

boli intestinale

conserve si preparate din carne

teste de laborator

E 222

sulfit acid de sodiu

boli intestinale si ale ficatului

conserve, buturi alcoolice

teste de laborator

E 223

metabisulfit de sodiu

boli intestinale si ale ficatului

conserve, buturi alcoolice

teste de laborator

E 224

metabisulfit de potasiu

boli intestinale si ale ficatului

buturi alcoolice

teste de laborator

E 226

sulfit de calciu

boli intestinale si ale ficatului

buturi alcoolice

teste de laborator

E 227

sulfit acid de calciu

boli intestinale si ale ficatului

buturi alcoolice

teste de laborator

E 228

bisulfit de potasiu

boli intestinale si ale ficatului

buturi alcoolice

teste de laborator

E 231

ortofenil

boli ale ficatului, alergii

conservant al citricelor

teste de laborator

E 232

ortofenil fenolat de sodiu

boli ale ficatului, alergii

conservant al citricelor

teste de laborator

E 233

tiabendazol

boli ale ficatului, alergii

conservant al bananelor

teste de laborator

E 234

nizin

boli ale ficatului, alergii

brnz topit

teste de laborator

E 239

hexametilen tetramin

cancer

preparate conservate

teste de laborator

E 250

nitrit de sodiu

alergii, tulburri hepato-biliare

mezeluri

teste de laborator

E 251

nitrit de sodiu

alergii, tulburri hepato-biliare

mezeluri

teste de laborator

E 252

nitrat de potasiu

alergii, tulburri hepato-biliare

mezeluri

teste de laborator

E 281

propionati

tulburri hepatotoxice

brnzeturi topite, pine

teste de laborator

E 283

propionati

tulburri hepatotoxice

produse de panificatie

teste de laborator

E 311

grupa galat

tulburri nervoase

produse din peste

teste de laborator

E 318

grupa galat

cresc colesterolul

supe concentrate din cereale

teste de laborator

E 320

butilhidroxianisol (BHA)

tulburri ale ficatului, alergii

margarin

teste de laborator

E 321

butilhidroxitoluen (BHT)

tulburri ale ficatului, alergii

margarin

teste de laborator

E 338

acid fosforic

tulburri ale ficatului

brnz topit

teste de laborator

E 339

fosfati

tulburri ale ficatului

dulciuri, conserve

teste de laborator

E 341

fosfati

tulburri ale tubului digestiv

produse de panificatie

teste de laborator

E 450

difosfati

tulburri ale tubului digestiv

dulciuri, conserve si produse de panificatie

teste de laborator

E 461

metilceluloz

tulburri hepatotoxice

dulciuri, buturi alcoolice, rcoritoare, supe, nghetate

teste de laborator

E 463

hidroxipropil

tulburri hepatotoxice

dulciuri, buturi alcoolice, rcoritoare, supe, nghetate

teste de laborator

E 466

carboximetil

tulburri hepatotoxice

uleiuri, grsimi, dulciuri, buturi alcoolice, rcoritoare, condimente, salate, supe, nghetate

teste de laborator

E 951

aspartam cancerigen

tulburri hepatice, alergii

rcoritoare, dulciuri, nghetate

gust dulce artificial

E 1201

polivinilpirolidona - cancerigen

tulburri hepatice, alergii

rcoritoare, dulciuri, nghetate

gust dulce artificial

E 1202

polivinilpolipirolidona cancerigen

tulburri hepatice, alergii

rcoritoare, dulciuri, nghetate

gust dulce artificial

E-uri nocive

E-urile din buturile alcoolice

Daca votca are peste 37 de grade, este incolora si limpede atunci cu siguranta produsul este lipsit de E-uri.

Exista, insa, un E-u, care se poate gasi in votca. Acesta este E 422, iar consumul frecvent provoac dureri de cap, sete, great.

Vinurile si coniacurile adevarate nu au nevoie de aditivi. Daca pe eticheta se mentioneaza, totusi, acest lucru, inseamna ca este un produs contrafacut.

Daca ati avut dureri de cap, diaree, palpitatii, varsaturi, insomnii dupa ce ati consumat lichior, inseamna ca aceasta bautura contine CAFEINA. Cafeina este un aditiv foarte des intalnit in lichioruri, care sunt considerate cele mai puternic chimizate.

E-urile care pot fi gasite n lichioruri si afectiunile pe care le pot declansa:

E 129 -afecteaz ficatul si pancreasulE150 caramel E 150 a caramel I E 150 b caramel II E 150 c caramel III E 150 d caramel IV E 102 - astm, tumori tirodiene.

E-urile care pot fi gasite n vin si bere si afectiunile pe care le pot declansa:

E 220 - afectiuni intestinale E 210 - astm.

E-urile din lapte si produsele lactate

Untul, laptele si iaurtul nu contin E-uri, dar exista si exceptii.

Laptele poate fi contaminat din cauza modului in care a fost hranit animalul. Iar in anumite situatii, in sezonul cald, comerciantii pun in lapte soda caustica pentru a preveni branzirea.

Brnza topit e un produs alimentar care contine multe E-uri numite sruri de topire. Aceste sruri pun n pericol sntatea. In brnza topit si n frisc, aditivii sunt in exces, uneori.

Untul este un produs lactat sigur, exceptie facand cel care contine E 160.

Frisca contine multi aditivi din categoria stabilizatori, substante de ngrosare si emulgatori.

Iaurtul este un produs viu, deoarece contine germeni si bacterii n stare vie, benefici omului. Nutritionistii spun ca este mai bun decat laptele, avand o toleranta mai mare.

Iaurtul care are termen de valabilitate de peste 30 de zile a fost sterilizat si nu mai este considerat natural.

E-uri in paine si in paste fainoase

Unele tipuri de paine intergrala sunt facute din faina colorata cu E-uri din familia caramelurilor. Iar in cazul unor paste fainoase, oul a fost nlocuit cu un E 102.

E-urile care pot fi gasite n compozitia pinii albe si integrale:

E 150 a caramel I E 150 b caramel II E 150 c caramel III E 150 d caramel IV

Apar sub forma de puncte albe in felia de paine, iar consumul prelungit afecteaza ficatul, pancreasul si stomacul.

E 281, E 282 si E 283 afecteaz, de asemenea, ficatul, pancreasul si stomacul.

E-urile care pot fi gasite n compozitia pastelor finoase sunt E 101si E 102, care provoaca tumori tiroidiene.

E-uri care modific valoarea nutritiv: pentru a colora coca, unii productori apeleaz la E-urile din familia caramelurilor - E 150 a, E 150 b, 150 c si E 150 d. Acesti aditivi au efecte nocive asupra pancreasului, ficatului si stomacului.

Aditivii din bauturile racoritoare

In general, pe eticheta unei bauturi racoritoare sunt trecuti aditivii.

Daca citim eticheta unui asemenea produs, aflam ca intr-o sticla de doi litri exista echivalentul a doua lingurite de concentrat. In rest, se gasesc E-uri din categoria conservanti, coloranti, antioxidanti, ndulcitori artificiali. Unii sunt nscrisi pe etichet, altii nu.

E 211 este cel mai intalnit aditiv din bauturile carbagazoase.

n tara noastr, acest conservant e admis prin Ordinul 975/1999 al Ministerului Snttii, dar in Statele Unite si Rusia, E 211 a fost interzis. Iar Institutul de Oncologie din Germania sustine c E 211 este cancerigen.

Concluzii Daca nu puteti sa aveti in alimentatie produse naturale, si sunteti nevoiti sa consumati zi de zi aproximativ 7g de E-uri din alimente avand valoare nutritiva mica, dar aport mare de calorii si grasimi,se pune la dispozitie cele mai performante produse din plante comprimate pentru: A curata periodic organismul de toxinele care se aduna zi de zi din cauza poluarii (alimentare,apa,aer) si datorate stresului. A curata periodic vasele de sange de colesterol. A elimina grsimile din alimentele zilnice. A suplimenta hrana organismului cu toate elementele nutritive, pe care nu le poate obtine din alimentatia moderna, evitand anemierea si mentinerea unei sanatati optime pe termen lung. A controla greutatea cu usurinta fara a renunta total la alimentele preferate.

Bibliografie

1. Belitz, H.D.W. Grosch : Lehrbuch der Lebensmittelchemie. Springen Verlag, Berlin, 1992

2. Glandof, Kate, P. Kuhnert, E. Luck: Handbuch Lebensmittelzusatzstoffe. Behrs Verlag, Hamburg, 1998

3. Hanssen, M : E=essbar ? : Hornemann Verlag, Bonn, 1985

4. Krause, Andrea, Barbara Kaiser : Die Zutatenliste, aid e.V. 1135/1998

5. Luck. E, P. Kuhnert : Lexikon Lebensmittelzusatzstoffe. Behrs Verlag, Hamburg, 1998

6. Smith E.G. : Animal ingredients A to Z E.G.Smith Press, Ohio, 1995

7. M. Zobel : Lebenmittel-Lexikon, Behrs Verlag, Hamburg, 1993

8. Cotru M, Popa L, Stan T, Preda N, Kincses-Ajaty M. (1991).Toxicologie. Ed. Didactic i Pedagogic.Cuprins

Ce sunt E-urile?

E-urile amenin sntatea

Alimentele-otravaEste posibil ca productorul s foloseasc alt substanCercettorii se pot nela

Cei mai periculoi aditiviCe trebuie s tie oricine ?

Cteva exemple de produse alimentare ambalate, cu etichet, ce pot conine aditivi necurai

Alimente neambalate, fr etichet, ce pot conine aditivi necurai

Mananca sanatos, dar ce?!

-1-Mai mult decat o etichetaCte e-uri consumam zilnic?Alimentele modificate geneticMananca sanatos, dar ce?!

-2-E-uri periculoaseE-uri nociveE-urile din buturile alcoolice

E-urile din lapte si produsele lactateE-uri in pine si in paste finoase

Aditivii din buturile rcoritoare

ConcluziiBibliografie1

1

3

5

6

6

8

9

9

9

10

10

12

13

18

22

22

23

23

24

25

26

PAGE 25