ADAMPRIMAvene

At ctz

Roman

CUPRINS

PROLOG. Inainte de jocuri .................9

PARTEA lNtAm. Jocuri de copii...... ..................47

PARTEAA DOUA. Jocuri de societate ..............113

PARTEA A TREIA. Jocuri olimpice..... ..............149

PARTEA A PATRA. Jocuri politice....... .............189

PARTEAA CINCEA. Jocuri de noroc..... ...........223

PARTEAA $ASEA. Jocuri erotice........ .............259

PARTEAA $APTEA. Jocuri mortale...... ...........305

EPILOG. SfArqitul jocurilor..... ........363

PROLOG

inainte de jocuri

1.

p ezemat de un stAlp al infinitului, priveam micaIUplanet1., zis6.,,albastr[", clreia savanlii ii spun

,rTetta".- Tu lii neapirat s[ te duci din nou, acolo jos?

Era prietenul meu Jim, nume pe care-l pistrase deIa ultima sa trecere pe pimAnt. $i et se uita la minus-cula minge albastri - ea iradiazl intr-adevir culoareaasta - care se invArtea lent in jurul axei sale, inclinatiintr-o parte.

- Da, i-am r[spuns.- Dar nu e mult de cAnd te-ai intors!

- Aqa e, dar nu am terminat ce aveam de ficut.- Lasi 9i altora!

- Am fost invdfat si duc pAni la capit ceea ce incep.Jim mi privi cu ironie gi continui:- Tare naiv ai rimas! Tu mai crezi cl.locuitorii de

acolo apreciazi, ceea ce faci tu?

- Nu gtiu. Dar eu vreau si am congtiinla linigtit[.- Congtiinfa... congtiinfa! Mai bine pistreaz-o pen-

tru alti via!6.- Unde?

- in alti parte!... Privegte in jur! Sunt milioane

- daci nu chiar miliarde! - de planete, care poate voraprecia ce faci tu!... Care gi-au construit o societate cuoameni care se inleleg intre ei, care se respecti reciproc,care se ajuti unii pe allii, care au aceleagi obiective,aceleagi...

- ... vieli banale! Trebuie sI fie extrem de plicticos!

- Oamenii agtia se iubesc intre ei!

-Yezitu, Jim, tocmai de asta nu sunt de suportat!...Sd umpli o planeti intreagd cu c6lugiri?... Brrr!... $ipe Terra glsegti iubirea, dar acolo mai existS. gi con-

trariul ei - ura! Asta-i caracterizeazl' pe pimAnteniirigtia: contrastele dintre ei! Orice pozitiv are gi opusullui, negativuMnteligenla are prostia, frumosul-urAtul,virtutea-viciul, pudoarea-cinismul, puritatea-corupfia,modestia-vanitatea. . .

- Ajunge!... $tiu toate astea, dar nu uita ci pimAn-tenii tii au inventat rizboiul, ura... nu dintre doi oa-

meni, ci dintre doui popoare... sau chiar mai multe!...Sunt inventivi, recunosc, dar toate invenliile lor au fosttransformate in arme ucig[toare, cu care si se distrugS'intre ei!

- Sunt de-acum prea mulgi!

- De cAnd ii frecventezi, ai devenit gi tu cinic?

- Ai dreptate! Mi scuz...Jim ficu o pauz6., apoi reveni la ideile lui:- Deci, daci inleleg bine, nu te atrag alte planete?

- Jim, dragul meu prieten, decizia mea e luati de

mai multS vreme... Dar, tu gtii, ca gi mine - este oaredecizia mea?... Nu-i cumva transmisl, impus[?... Nuam habar, dar acum nu mai conteaz6... este decizia meagi mi pregitesc s-o realizez.

- Ai s[-mi lipsegti!- $i tu mie.

- Nu sta prea mult.- $tii bine ci asta nu depinde de noi... $i, inc[ ceva

- ai si te miri -, dar mi-am 9i ales viitorii mei p5.rin!i!

- Nu!- Da! Cu toati diferenta dintre ei, i-am g[sit pe pla-

cul meu!

At ctz

2.

El, viitorul meu tatd. - ag putea s6-l numesc chiaraga- este un bonom de treizeci gi gase de ani, nu deose-bit de inteligent, dar echilibrat, muncitor, statornic, darpoate cam prea serios.

A vdzut lumina zilei in 1"889, intr-un sat din Oltenia,la cAfiva kilometri de Craiova. Al treilea biiat dintr-oserie de opt, el gi-a dat seama, atunci cAnd a inceput sigAndeasci singur, ci munca pimAntului nu era marealui pasiune. $i i-a spus asta tatdlui s[u, care a ridicatdin umeri gi i-a rispuns:

- $i ce vrei si faci? Daci visezi studii gi carieri deconfopist, afl5 ci nu am banii pentru aga ceva.

- $tiu. Vreau s[ merg la orag, asta-i tot.- Du-te, egti liber!Rispunsul era neobignuit, pentru c5, de obicei, geful

familiei igi trimitea copiii Ia un patron contra unei retri-bulii pe care el o incasa, mai mult sau mai pu{in regulat,pebaza unei infelegeri tacite. Bunicul meu - ca si-i zica$a - cunogtea regula, ca majoritatea firanilor, gi ar fitrebuit s[ o urmeze. El, insi, era mullumit si vadi ple-cat unul din copiii sii, pentru ci, astfel, avea o gurl maipufin de hrlnit, intr-o familie atAt de numeroasi.

DezLegat prin aceast6. binecuvAntare pi incircat cuo boccea in careuri rogii gi negre, in care mama lui i-apus o plicintd gi cAliva firfirici, viitorul meu tatd gi-ap[r6sit satul natal, pe care nu l-a mai revizut nicioda-ti. Pe drum, cAnd avea norocul si intAlneasci un sufletcaritabil, se urca intr-o ciruli care-l ducea pAni la satulurmitor, de unde igi continua, pe jos, drumul spre vii-tor. Dup[ vreo opt ore, gi-a atins finta dorit6: mahaleleCraiovei. N-avea incd zece ani.

Virul tatilui siu definea, lAngi pia{a mare, o cAr-ciumi ordinarS, unde servea, pentru cAteva parale, o

t2

13 ADAM. Primduara,

sup6 transparenti, impodobitl de trei foi de varz6,, giapoi, dou[ chiftele ce pluteau intr-un sos roz, zis de rogii.Acest meniu, acelagi in fiecare zi, era insolit de un coco-log de mimd.ligd gi de un ulcior cu vin rogu,,din produc-fia casei'', di]uat din plin de citre patron.

Acesta il misur6, din cap pAn5-n picioare, pe biiefa-gul venit gi-i arunci, hotirAt:

- Eqti prea mic pentru treaba de la noi!

- Puneli-mi la incercare!$i incerciri a avut! Si taie lemnele gi sd aprindi

focul Ia bucitirie, sI aduci din pia!6 legumele pe caretrebuia si Ie curefe, carnea pe care trebuia s-o toace givinul pe care trebuia si-l taie cu ap6, si m[ture sala gisi rispAndeascl rumegugul peste tot, si plimbe cei doicopii ai patroanei gi Dumnezeu gtie ce mai fdcea inci.

Bineinfeles, nu cAgtiga nici o para, pentru ci erag[zduit - in grajd -, hr6nit - cu resturile de Ia clienli -gi beneficia de ,,ucenicie".

Dupi cAteva luni de calvar, el a pirisit, (at6. nici uncuvAnt, taverna rudei sale indepirtate gi s-a aventuratin alti activitate, pe care n-a mai abandonat-o decAt lamoartea lui. Un postiVar, instalat in stada comerciangi-lor, in centrul oragului, impresionat de mizeria in careviitorul meu tatd se zbdtea,l-a angajat ca bdiat de pri-v[Iie, cu un mic salariu, o cameri la mansardi gi o masidecentS.

$i astfel, a reugit si faci primii pagi in secolul do-.udzecr, cu optimism gi incredere, avansAnd intr-o me-serie care-l pasiona, sub ochiul binevoitor gi incurajatoraI patronului siu. De multl vreme inlocuise zdrenlelemurdare de la cArciumS cu un costum din lAnS albastri,in care se vedea, cAnd se admira in oglindi, cu cel pufinun sfert de metru mai inalt.

Dupi cinci ani, devenise mAna dreapti a protec-torului s5.u, care-i incredinlase conducerea priviliei.

t4At csz

BitrAnul plrisea din ce in ce mai rar fotoliul lui de laetaj, de unde privea mullimea, 9i se topea vizAnd cu ochii,

de o boali pe care vracii nu reu$eau s-o stipAneasci'Moartea lui il afect[ profund pe viitorul meu tat6,

mai mult chiar decAt a unuia din frafii s6i, ca urmare aunei inciier[ri de la o nuntl siteasci. El a constatat, cu

aceastl ocazie, c6 desprinzandu-se de interesele materi-

ale care-l legaseri de familia lui 9i construindu-gi singur

independenla, se eliberase qi de leg[turile sentimentale

9i de familie.Magazinul de textile a fost vAndut de citre mogteni-

torii patronului siu, care locuiau in Bucuregti, 9i trans-format in restaurant, activitate pe care viitorul meu

tati o detesta, dup[ experienla lui nefericitd' Cu puliniibani pe care-i strAnsese gi cu scrisorile de recomandarep" .ur" bineflcitorul lui avusese grij[ s[ le pregiteasc[inainte de moarte, tAnirul meu viitor tat[ se avAnti Iacucerirea capitalei.

3.

- Ved ci egti bine informat despre viala viitorilor t5'i

p6rin{i, rAse Jim, de lAngi mine-bineinleles. Am avut acces la figierul muritorilor'

- $i pentru viitor?- Nimic. Tu gtii prea bine ci este interzisi cunoagte-

rea viitorului celor care urme azd' s6' coboare pe aceastiplanetl.

De fiecare dat5, procedasem la fel. Imi alegeam cu

griji genitorii, fiindc[ lineam si m5' asigur c5' genele lornu-mi vor putea impiedica trecerea terestrl'

- $i tii neapirat si te duci din nou?, imi repeti Jim'

- Mai mult decAt oricAnd. Nu uita c[ datoriti oame-

nilor de pe pimAnt, noi suntem ce suntem'

r5 ADAM. Primduqra

- Eu detest asta! CAnd sunt alituri de ei, mi simtmurdirit, injosit.

- $i n-ai dreptate. Cu toate defectele lor, oameniiteregtri posedl valori care-i imping firi incetare citre ovia!5 mai buni.

Jim murmur6:

- Citre propria lor distrugere.

- Pot sI continui?- Te ascult.

4.

Ajuns la Bucuregti, viitorul meu tati s-a interesat,pe 1Ang5. furnizorii micilor privSlii din Craiova, desprecel mai mare magazin de lesituri gi confeclii din ca-pital6. De Ia ei, a aflat ci acela era magazinul ,,Poppgi Bunescu", in plin centrul oragului, la piala SfintulGheorghe.

A doua zi, el era prezent, inci de Ia prima or[, la se-

diul magazinului, unde a cerut s5.-l intAlneasci pe unuldintre patroni. VAnzitori.i l-au privit cu un aer zeflemi-tor, pentru ci - degi imbricase cel mai frumos costumce avea - viitorul meu tati pistra aspectul provincial,nenatural, stAngaci. Avea, totugi, atita candoare in pri-vire gi atdtaindiritnicie in atitudine, c5, pAni la urmi,a fost condus Ia etaj, unde se afla Domnul Bunescu.

Acesta, un birbat elegant, de vreo treizeci gi cinci de

ani, examina o stof[ din lAni, in dungi, pe care un mus-ticios cu aer levantin i-l prezenta.

-Vi place?, intreba furnizorul. Am mai multe culori.Viitorul meu tati s-a apropiat, atras de frumoasa !e-

s[tur6, si o pip[i cu degetele, o freci in palme gi o aruncipe mas[.