Adam Ramon Legea Dual

7/22/2019 Adam Ramon Legea Dual

1/182

ege al~ dor; lntregUI sa nu mal fie parf;

Vreau sufletul tau pur ~i ne ntinatDestul ti a fost umblatul prin lumea de pi/cat.Vreau inima ti fierbinte ea de foeSa mi poarte n ve~nicie iubire ~i noroe.P9 dori intregul sa nu mai fie partiin geografia vietii sa nu fim doua harti;Sa fim aeeea~i unda alba de luminaStrajuind lubirea in timpii ee or sa vina.P9 vrea destinul tau sa eurga lini~titCa raul pe eampie ea vantul domolit;Dar tu e~ti rau de munte. eu valuri repeziteE~tivantul eare anunta furtuni nebanuite.Cand tinta este aproape grabirea i neeesara;La creanga eea inalta n ajungi fara de scara.Cand truda unei vieti sfar~e~te in LuminaCerul i~i desehide paeea lui senina.

M. Emineseu 1996

emetCopyrightlO 1996 EdituraEmetC.P243 Of.PI 3700 Oradea


2/182


3/182

dam amon

ege u l

emet


4/182

~.

ire sii sufletului meu

pe Eminescu sa-l ~tepti in tainaIn catedrala sufletului tau.EI nu mai este astiizi pentru tineDedit un drum deschis spre Dumnezeu.~i pe lespedea alba a simtului curatSa facembilantul locului ajuns. .Iar pe altarul stant al con~tiinteinoastreSa lumineze pururi Cel de nepatruns.rezent nevazuta este 0 mare addncaUn ocean de unde in ve~nica mi~careCe-n zbaterea-i stranie a~teaptarabdatorPicurii pribegi plecati in ~epartare.Ce sf anta este clipa cdnd picurul se-ntoarceDin lungul periplu prin lumi indepartateCdnd unindu-~i fiinta eu mareIe IntregVibreaza-n armonia valurilor toate.Ce ~tie nevolnica minte omeneaseaDe Saerul ce-o anima tara incetare.Ce ~tie de Soarele iubirii tar-de marginiCdnd nu-~i eunoa~te Tinta ce-o cheama pe carare.Tu nu uita copila nici maear oelipaDe sflintul juramdnt tacut lui Dumnezeu.Sa poti sa te intorei eu eo~ul plin de roadeDe cand te a~tept mireasa a sufletului meu.


5/182

d - -- - - r .... ..

AdamRamon 6Sper sa nu-l contrariez prea mult pe cititor sau sa nuproduc senzatie - in aceasta lume plina de minuni ~i deparanormal - prin faptul ca am deschis lucrarea de fata

cu versurile acelei entitati spirituale care in ultima dinnenumaratele sale intrupari in lutul terestru a imbracatpcrsonalitatea cunoscuta sub numele de Mihai Eminescu.A~adarversurilede mai sus aPartinlui Eminescu- fiindcomunicate dualului sau in ziua de 14 ianuarie 1996 -chiar daca omului indoctrinat de ~tiinta~ireligia secoluluiXX ii este greu daca nu chiar imposibil sa accepte acestadevar.Oricum a sosit momentul prin intrarea in Era Varsato-rului de Lumina ca omul sa-~i schimbe mentalitatea ~iobiceiurile deoarece conform Mesajului christie: Villulnou nu se pune in burdufuri vechi p~lltru ca burdufulcrapa iar vinul se varsa . A~adarEraVarsatorului supuneplaneta Pamant ~ipe locuitorii sai la 0 ampla metamor-foza - care nu va decurge tara dureri - iar omul se vatransforma in asemeneamasura incat ii va fi ru~ine~isilade starea degradata in care se afla in prezent.Omul i~i va schimba conceptiile in ceea ce prive~teIumea ~ifenomenele din jurul sau ~iva intelege ca scante-ia divina - acel picur pribeag plecat in departare - nu-mita spirit sau entitate spirituala este adevaratul sau Eucare prin intermediul sufletului se manifesHi in trupulcarnal daruindu-i viata sentimente inteligenta con~tiintavointa ~i capacitatea de a comunica cu lumea ~i cu Divi-nitatea. Aceasta scanteie divina chiar daca este intrupatain lut - formand impreuna cu sufletul ~i cu trupul carnalfiinta numita om - poate comunica cu patria sa spiritualadar numai dupa ce ~i-a purificat sufletul aducandu-l inarmonie cu Legile divine. A~adar lumea spirituaIa areposibilitatea de a comunica cu omul care este tot 0 entitatespirituala dar intrupata.Nu ne ramane decat ~a ne straduim ca prin puritateprin supunere ~iumilinta sa dobandim pacea ~i armoniasufleteasca necesare pentru a fi in comuniune cu Parinteleceresc ~i eu marile Lumini ale Cerului.


6/182

7 tgta dual aru

Intreaga viata a omului - nu numai cea terestra dar ~ice.aeterna spirituala - este determinam de doua relatii deo Importanta covar~itoare:comuniunea omului cu Tatalsaucreator ~ legaturacu dualulsau sujletescAlaturarea eelor doua relatii din punct de vedere alimportantei lor poate suscita - la prima vedere - mdoialasau stupoare in eon~tiintaomului mtunecam prin intrupa-rea spititului in materia trupului carnal.Daca patrundem mai adanc in esenta acestei problemeyom vedea ea intr-adevar sufletul omului atarna deasupravalurilor intuneeate ale paeatelor sale prin aeeste doua fire- prin comuniunea cu Divinitatea ~iprin legatura cu dualulsau sufletesc- ~ica este deosebit de important sa se prindaeu putere de cele doua relatii daca nu vrea sa e~ueze ~idore~te sa se mantuiasca.Sa analizam in continuare mai amiinuntit cele douarelatii care determina ~ihotarase viata ~idestinul omului.Pacatul initial - trufia ~i senzualitatea - a corupt ~i aizgonit spiritul din starea pura in care se afla in Sferadivina. Trufia I-a mlaturat de Taml iar senzualitatea I-adespartit de dualul sau sufletesc.Cunoscand aeeste fapte eoncluzia fireasca este caentitatea spirituala se va mtoarce la Taml - dupa ce vadezbraca trufia ~ise va contopi eu dualul sau - dupa ee vadezbraca senzualitatea.

Nenumiiratele intrupari ale spiritului in materia plane-tara constituie calea de purificare prin care sufletul omu-lui va lepada orgoliul fiind purtat prin multiple suferinte~iumilinte. Acest drum se termina abia atunci cand spirituleste dispus sa aecepte tara nici 0 ~ovaiala Vointa divinaatunci cand iubirea devotamentul ~i fidelitatea sa pentruTaml ceresc sunt atat de puternice incat n fac capabil saindure orice suferintii tara sa cunoasca originea ei tara sa

L


7/182

damRamon 8~tieca, de.fapt, el a generat cauzele acelei suferinte.A~adaromul devme Om in momentul in care a dobandit putereasufleteascanecesara lepadarii de sine ~ieste destulde maturpentru sacrificiul supremoDrumul evolutiv al entitatii spirituale este foarte lung~ianevoios,ea suferindmulte penitente pana candva atingeaceasta etapa, in care, se va putea intr-adevar numi Om.Cand duhul se afla in faza copiIariei sale, cand spirituleste inca primitiv, orgoliul - eel mai mare pacat care I-aindepartatde Taml :este atat deputemic, in sufletulomului,incat il determina la revolta ~irazbunare, lovind in toti ceidin jur care ii aduc cea mai mica ofensa - reala sau in-chipuita - inmultind in acest fel cauzele care vor na~tetotmaimulmsuferintape drumulvietilor sale, pe aceasmplane-ta sau pe altele.Dar pana la urma , suferintatot..mai acuta va inmuiacarapaceagroasadinjurul scanteiidivine, lasandsapatrundaprima raza a Gratiei divine. Acesta este momentul in carese petrece fenomenul mistic al acceptarii Vointei divine ~ial pa~irii pe drumul de intoarcere in Sanul Tatalui iubitor.IDdurareadivina reprezinta singura forta care poate de-termina entitatea spirituala sa faca primul pas pe drumuliluminarii. Dupa ce a mcut acest pas, duhul i~i recapata totmai mult vederea ~idevine 0 fiinta cu totul diferita de ceaveche: rena~te fn Christos adica se na~tein lumea minu-nata a Gratiei divine, lume in care chiar daca vietuia ~ipana acum, era orb, surd ~i mort.De acum inainte este receptiv la manifestarile Gratieidivine, ~icu cat experimenteazamaimult acestemanifestari,cu atat devine mai sensibilIa ele ~iin acela~itimp sufletulii este cople~ittot mai mult de sentimentul recuno~tintei~iata~amentului fata de Tatal sau creator.In srar~it,omul recuno~te ca intreaga sa viata - la felca viata ~i existenta in general - sta sub auspiciile Iubiriidivine, ~i din acest moment simte nevoia sa se daruiascaeu totul aeesteia, iar sufletul sau exclamiicu bucurie: Tata,ce pot sa-Ti ofer pentru bunatatea Ta nemarginim? Tot ceam vine de laTine,.fiindu-midaruitprin IndurareaTasfiinta.

,l


8/182

--- --.1 --. _.. _. ........

ugta dualViafa,~are mi-e cea mai scumpa, 0 am de laTine, prime~tedecl VIatamea, Ti-o daruiesc, dispune de ea dupa vointaTa sfanta .

Cand entitatea spirituala a atins aceasta etapa evolu-tiva - in' care a ajuns sa descopere cat este.de meschina ~ide marunta fata de nemarginirea Divinitatii - simte nevoiasa exprime aceasta realitate prin faptele sale, dore~te sapecetluiasdi aceasta descoperire prin actiunile sale. AtunciTatal 0 trimite la 0 viatii de sacrificiu, in numele srantuluiAdevar, intrupare in care va accepta un destin prin care ise ofera ocazia sa dovedeasca - in focul suferintelor ~i atorturilor provocate de sufletele primitive - iubirea sa pen-tru Divinitate, demonstrand ca i~i iube~te Tatal mai presusde orice, mai presus de propria sa viata. Nu condamna, nuse revolta, chiar daca ~tieca sufera nevinovata, i~i acceptadestinul, pentru ca este con~tientaca totul se petrece dupavointa sranta a Tatalui.Angajamentulluat inaintea-intruparii- in lumea spirituala - are in aceasta viata de incercari, inaceasta viata-examen, efectul unei sugestii posthipnotice, acarei putere se exprima in suflet.De-a lungul nenumaratelor intrupari, sufletul trece prinprocesul de purificare ~ide vindecare, eliberandu-se treptatde orgoliu, pentru a realiza cOIl uniuneacu Tatal sau,intarindu-se tot mai mult acel fir care i1 leaga de Cer ~iDivinitate.Dar sa supunem examinarii noastre ~i cea de-a douarelatie care i1conduce pe om la mantuire, ~ianume relatiacu dualul sau sufletesc sau conexiunea dualiiDualismul este prezent in intreaga creatie, nu numai inlumea fiinte10r pe care omul Ie considera vii - regnulvegetal, animal ~iuman - ~iin care dualismul se exprimaprin cele doua sexe, ci ~iin lumile materiilor ~ienergiilor,care ~iele tot din fiinte vii sunt alcatuite. In regnul mineral~iin lumea energiilor - de la cele mai dure ~ipana la celemai subtile - dualismul se manifesta sub forma unor forteactive ~ipasive, manifestari ale unor fluide de natura elec-tricasaumagnetica, formatedinparticuleultramicroscopice,cu 0 incarcatura pozitiva ori negativa.

Tl


9/182

AdamRamon 10

A~~dar duali.snml este. e~ec~l creatiei a involutieiproces In care un~tateas-a dlvlzat Indoua parti imperfectecare~manat~de. ~ubire se. cauta se intalnesc ~i prin ne-numarate Clocmn se ~lefillesc pentru a se putea imbinadevenind din nou unul

Lumeamateriala este nascuta prin pacat ea este produ-suIpacatului materia fiind un conglomeratinghetat allumiigandurilor ~i sentimentelor entitatilor spirituale cazute.A~adar este firesc ca materia - produsa de entitatile spiri-tuale despaqite ~i care au naturi diferite - sa cuprinda inea caracteristicile de baza ale celor doua jumatati duale ~ianume: natura activii sau mascu/inii ~i respectiv naturapasivii sau jemininiiOmul scufundat in adancul materiei ~iciizut in intu-nericul pacatului nu ~tie nimic despre Legile cere~ti. EIalearga de ici-colo surd ~i orb printre fenomene pe careneputandu-~i-Ieexplica Ie nume~te minuni sau fenome-ne paranormale - cu toate ca sunt cat se poate de normaIe- straduindu-se sa-~i agoniseasca un capital cat mai marede [ericire ~i placeri trecatoare.In aceasta foame de voluptate in aceasta liicomiesen-zuala - care nu este altcevadecat reminiscentasau zguralegaturii duale nostalgia dupa iubirea pe care a pierdut-o- omul atribuie sexualitatii ~ibunurilor materiale 0 valoarecare nu corespunde cu realitatea straduindu-se mereu saobtina tot maimuite placeri sa acapareze cat mai muItebunuri dar sa dea cat mai putin.Orbit de iluzii ~imanat de dorinte ~ipasiuni omul i~iextinde din ce in ce mai mult mocirla lascivitatii simturilesale din subtile devenind tot mai dure mai obtuze iargre~elile pe care Ie savar~e~teil scufunda tot mai adancsub incidenta legii cauzei ~i a efectului sub puterea legiikanllei care dintr-o data ~i in mod brutal il va cople~i cusuferinte cu deceptii ~i chinuri.lnelul suferintelor ~ial deceptiilor se va strange atat demult in jurul sufletului sau incat nu va gasi nici 0 cale deie~ire iar in cele din urma - dupa un timp indelungat indecursul miilor de intrupari in care va experimenta nu-


10/182

tgta dualmeroase chinuri 11va cuprinde teama iar mai apoi pacatele care au generat aHitadurere i}isuferinta vor trezidezgust in sufletul sau. .

Acesta este momentulin care incepe sa se trezeasca insufletul omului dorinta subtila dupa cineva necunoscufdupa 0 persoana pura ~ifidela in prezenta careia i~igasei}tepacea ~i armonia. Acesta este primul impuls prima penetrare subtiHia simtului de atractie sufleteasca nostalgia i}iamintirea inconi}tienta~i dureroasa dupa iubirea pierduta.De acum inainte acest simt nou nascut nu se lasa distrusel vrea sa traiasca ~i sa se intareasca ai}tepmndclipa incare va coplei}isufletul cu fericire.Nai}tereaacestui simt nu este altceva decat inceputulrecunoai}terii~i intoarcerii in tegea duala a intalnirii dualilor ~i a pa~irii lor pe drumul care ii va contopi pe veciprin mariajul ceresc.Chiar daca cel in care s a nascut acest simt va maigre~i impotriva sentimentului stant al iubirii chiar daca vaavea momente de infidelitate de acum inainte orice culpava trezi in sutletul sau 0 cainta ~i0 durere care vor determina transformarea ~ipurificarea sa pana ce va ajunge uncopil sau 0 tloare alba de crin.Din acest moment entitatea spirituala nu mai are linii}tededit atunci cftnd printr o iubire fidela i}ipura ii estedevotata jumatatii sale sutlete~ti sau atunci dind este devotata acelei idei acelei misiuni sau cauze sfinte pentru acarei realizare a acceptat 0 viata terestra solitara i}isfintita.Omul ii}iatinge maturitatea in iubirea duala doar inmomentul in care trece examenul unei vieti prin care ademonstrat ca deasupra tuturor placerilor pamante~tipretuie~te mai mult idealul din sutletul sau. El va deveni

apt de a i}iintftlni dualul doar atunci cand in situatia incare nu i}tienimic de Legea duala ~ide mecanismele ei i}inu e coni}iientcui sau pentru ce ii este devotat va dovedifidelitate partenerului sau de vlata chiar dadi acesta numerita chiar daca in locul iubirii oferite nu are parte decatde infidelitate de suferinte i}ideceptii. De acum mainte elva ramane devotat i}ifidel iubirii sale cu toate ca este

I


11/182

AdomRamon 12

ad.emenitdin alte pfu1:i cu pUiceri~i bucurii pe care nu Iepnme~te de la partenerul sau.O~ul care a dobdndit vointa ~iputere sufleteasca ~iinal Carolsuflet s-a trezit simtul curat al iubirii este maturpentru comuniunea cu dualul sau Tatal daroindu-I cu ceamai mare binecuvantare: intQ/nireaeu dualul sau sufletese.Jar ~nta~nireacelor doi va deschide in fata lor poqile uneiluml mmunate pe care nici un ochi nu a vazut-o nici 0ureche nu a auzit-o ~i nici 0 inima nu a simtit-o.Trebuie sa avem in vedere toate corelatiile toateinUintuirilecare sunt in raport cu Legea duala pentru caviolarea eiva dezliintui efecte drastice a caror repararepoate solicita mii de ani de suferinta.Tatal nu vrea sa dea copiilor Sai decat fericire darsufletul nu poate primi aceasta fericire decat in cazul incare ~i-a dezvoltat organele suflete~tinecesare pentru a 0percepe. De aceea sufletul trebuie sa devina umil ~icuratdeoarece conform Mesajului christie: Cei eu inima eu-rata vor vedea pe Tatal iar sufletele care sunt in posesiasimtului dual vor fi ea ingerii Tatalui in Rai H.Revelatiile divine materializate in Stanta Scriptura -

ca de altfel in intreaga Literatura revelata nascuta in urmacomunicarilor primite din Cer - sunt sfinte ~iadevarate ~iatunci dind se refera la Legea duala: Daea nu afi fostfideli eu eeea ee nu este al vostru oare cine v-ar ineredinfaeeea ee este al vostru?Doar acelui suflet i se poate incredinta ceea ce este alui - perechea sa - care in toate imprejurarile vietii a ramas fidel ~i sincer sufletului ce nu ii era pereche pentruca amandoi sa aiba parte de 0 fericire pe care omul nu 0viseaza.

. Stanta Scriptura cuprinde in sine toate legile spiritu-ale pe care omul nu Ie pricepe deoarece ii lipse~tesimtultranscendental. Stanta Scriptura este cartea care descrierelatia omului cu Creatorulsau ~i relatia dintre duali -Legea duaU i. cantarea Cantarilor intr-un ton ~i limbajfoarte um.an exprima Legea duaJa in care Fiul luiDumnezeu este Mirele iar cei care II urmeaza - mireasa.


12/182

3 LegiadualIntr-adevar, luate in sens pur spiritual, aceste douaelemente - mirele ~imireasa - exprima eel mai bine Legeaduala, chiar dadi pe pamant aceasta lege se face simtita

doar prin sentimentul care leaga doua fiinte de sex diferit.Simtul dual depa~e~tecu mult graniteIe sexualWitii ~i alesentimentului pe care omul it nume~te dragoste*.Lucrarile de morala ~i filosofie care trateaza relatiaomului cu Divinitatea umplu rafturile multor biblioteci,lnsa relatia dintre duali este invaluita intr-un adanc mister,nefiind amintita aproape in nici 0 lucrare.Motivul acestei taceri este foarte simplu: relalia dualiica lege sufleteascii-spiritualii nu este cunoscutii de omdeoarece el nu cunoa~tedecdt mariajul terestru - conside-rat a fi sacru i sexualitatea - stigmatizatii a fi piicat.Nu trebuie sa ne miram de acest fapt, pentru ca Cerulnu ingaduie omului sa cunoasca Legea duala, atata timpcat nu atinge acel nivel de evolutie - nu pe taramul cultu-ral sau intelectual, ci pe eel sentimental- care sa-i permitasa simta 0 deosebita ~i inexplicabila sete spirituala, dincare sa lipseasca tot ce este pamantesc,0 sete dupa 0 relatiede natura divina, care nu este nici mariaj terestru, nu estenici sexualitate, ci este 0 stare sufleteasca cu totul diferita

* Deoarece limba romiina nu poseda, pana in prezent, termenidistincti pentru delimitarea celor trei mari forme de manifestare aleiubirii in planul terestru, n rog pe cititor sa fie ingaduitor ~i sa-mipermitii sa intrebuintez, pe parcursul acestei lucrari, termenul de dra-goste pentru definirea acelui sentiment de atractie care se exprimaintre doi oameni, pe plan sufletesc, ~i care-i determina sa afirme casunt indragostiti. Acest sentiment de dragoste, care poate include inea ~isexualitatea, este superioara instinctului pur sexual, dar ea incanu este iubire, deoarece iubirea absoluta se exprima doar pe planspiritual. Simtul de iubire se manifesta pe plan fizic - prin atractiasexuala, pe plan sufletesc - prin simpatie sau dragoste, iar pe planspiritual - prin iubire. Prin folosirea expresiilor a face dragoste saua se iubi: , frecvent utilizate In vehicularea unor acte ~isimturi carenu au nimic comun cu iubirea, cuvintele dragoste ~i iubire au fostadiinc corupte, devenind foarte comune.

E


13/182

dom omoll 4~.iIndepartata_d~ ~cestea 0 subtila presimtire din carehpses.c cu desavar~lre ura constrangerea senzualitatea ~igelozla atat de caracteristice mariajelor terestre.Pa.nac~nd sufletul omului nu se ridica la acel grad de~vo.lut1ep~m c~re s.adobandeasca 0 vibratie capabila de 0IUblrespmtuala ehberata de tot ce este materie omul nuva cunoa~te Legea duala tot a~a precum orbul din na~terenu cunoa~te lumea culorilor.Nu e de mirare ca omul in general nu are cuno~tintedespre Legea duala In situatia in care nu ~tie ~i nici nuvrea sa ~tienimic despre spirit ba mai mult In fata unorprobe incontestabile ale existentei lumilor sau sferelor

spirituale - In care sdinteia divina peregrineaza prin inter-mediul cam~ilor sau a vehiculelor fluidice pe care Ie Im-braca - omul zambe~te cu siguranta ~i cu pretcntia ca arcunoa~te viata cu to~te mecanismele ~i tainele ei.Nici macar preotii sau credincio~ii care In paginileSfintei Scripturi nu citesc altceva decat despre lumea spi-rituala ~i entitatile care 0 populeaza nu vor sa auda despirite ~i nu accepta posibilitatea comunicarii omului car-nal cu ele. Ei nu vor sa accepte decat posibilitatea entitatilordemonice de a comunica cu omul neacordandu-i Divinitiitiin~ci0 ~ans~de a-~ibil1ecuvantacopiii ~i de a fi In comu-mune cu el.Cu toate acestea omul are datoria sa respecte fiecarepreot ~i fiecare religie sau secta pentru ca toate I~i aumenirea lor sufletul omului opmnd pentru biserica de carese simte el atras pentru ca fiecare trebuie sa mearga acolounde Ii este locul sa frecventeze acel nivel mental ~isen-timental care corespunde vibratiilor sale suflete~ti nivelpe care 11poate Intelege ~i asimila cu con~tiinta sa maimult sau mai putin evoluata.Omul va experimenta adeviirata putere a Legii dualedoar dupa ce s-a convins ~i~i-aInsu~itadevarul ca spirituleste nemuritor ca el evolueaza ~ise perfectioneazaprintr-un~ir nestar~it de reintrupari pana cand ajunge la momentulunirii eu propria sa pereche pentru ca impreuna sa se in-tegreze 1n Legea duaHi.

. .....-.....-.


14/182

'5 ugm dual V~ata suflet


15/182

AdamRamon 76di barbatului, ca ~i femeii, nu ii sunt permise acte ce con-travin Legii divine, ~i ca el trebuie sa fie fidel ~i sa-~ilimiteze orgoliul, egoismul ~ipasiunile, in loc sa fie ridicatbarbatul la puritatea femeii, se tinde spre emanciparea*femeii, spre eliberarea ei din fragilele zagazuri alemoralitatii.

Dar nici acest fenomen nu este tara un rost, pentru cascena tristii oferita de femeile nefeminine ~i de barbatiinebarbati, are menirea de a trezi in sufletul celor evoluatiaversiunea fata de pacat ~i aspiratia spre 0 viata curata.Printr-o viata curata nu trebuie sa intelegem, neapiirat,o asceza absoluta, dar relatia dintre barbat ~i femeie tre-buie sa stea sub auspiciile celor trei insu~iri suflete~tidebazii: iubirea adevarata fidelitatea tota a - in fapta, insimt ~i in gandire, ~i puritatea mora a ce rezultii in modnatural din primeIe doua insu~iri.Cu acestea am ~i ajuns in pragul intelegerii simtuluidual. Nu este deloc u~or sa i se prezinte omului carnal, 0imagine fidela asupra iubirii duale, pentru ca el are tendintasa confunde simtul dual cu mariajul terestru, cu dragostea~i atractia sexuala.Cu toate ca nici una din aceste trei forme de mani-festare ale omului carnal nu este 0 exprimare fidela a Legiiduale, ele au ceva comun cu ea. Astfel ca mariajul terestrueste 0 exprimare vulgara a Mariajului ceresc, a sfintei legii-turi duale pecetluite de Tatal creator, care va reuni candva

* Programul de emancipare a femeii a fost nascocit ~ipus la calede barbati, cu scopul de a exploata ~imai mult femeia. Daca inainteaacestei pretinse emancipiiri,femeia avea doar responsabilitateaciiminu-lui, ingrijindu-~i copiii ~i familia, prin dezrobire , ea ~i-a asumatsarcini noi - care este adeviirat cii ii dezvoltii anumite calitati intelec-tuale - dar dorinta ei de a face carierii~ide a se afinna pe plan politicsau profesional, se reflectii in mod negativ asupra sufletului ei, ~supracopiilor pe care i-a niiscut, ~i in general asupra familiei. in traditiapopoarelor ~i a civilizatiilor de mult apuse, femeia forma nucleulfamiliei, iar prin forta ~i caldura ei sufleteasca, ii aduna pe toti ceidragi, constituind centroI in jurol ciiruia ace~tia gravitau.

I ..


16/182

L gea dualcele doua suflete despartite. Dragostea este 0 manifestaredegradata a Iubirii absolute, care se reflecta obscur in su-fletul omului pacatos, cazut departe de Sfera divina. Inceea ce prive~te atractia sexuala, ea este 0 exprimare, intrupul carnal, a legaturii spirituale, nostalgia dupa aceastare sufleteasca, in care cei doi formau un singur corp,este 0 manifestare ce urmeaza fidel legile naturii.Iubirea duala, Iubirea absoluta, este deasupra acestormanifestan pamante~ti,ea fiind sacra ~ideci cu mult superi-oara in vibratie. Sim til dual pur il intalnim exprimat inveneratiape care0 simtim fatade Stanta Fecioara,in respec-tul pe care cavalerii Evului Mediu il acordau femeii ~i inonoarea cu care lictorul pleca fascia in fata femeii insar-cinate, chiar daca aceasta provenea dintr-o casta inferioara.Toate aceste sentimente nobile sunt insa reunite ~iam-plificate in sim til care leaga sufletul mirelui ~i a miresei,in feri~ireape care 0 resimt doar la simpla speranta a reve-derii. Intreg acest buchet de simturi - dispensate de oricereferiri trupe~tise apropie de fericirea care reune~teceledoua jumatati suflete~ti, bucurie care ii face pe cei doi instare de orice sacrificiu - in favoarea partenerului sau - iiface capabili sa dea tot ce au mai bun in suflet, nu numaispre binele celuilalt, ci in favoarea acelui tel comun pecare ~iI-aupropus ca misiune a vietii terestre, sau Ie-a fostimpus de Vointa divina.Cei doi duali nu sunt in stare sa intreprinda 0 lucrarede 0 valoare deosebiHi,decat dupa ce s-au intalnit. Pana inmomentul in care cele doua jumatati sunt separate, panacand cele doua suflete neimplinite ratacesc solitare pedrumul vietii, nu vor produce decat Iucrari neinsemnate ~i

Persoana care insotea in anumite ocazii, pe inaltii demnitariromani, mergand inaintea lor ~i purtand fasciile. Simbol al Imperiului Roman, format dintr-un miinunchi denuiele de mesteacan, legat cu 0 curea, avand la mijloc, in parteasuperioarii, 0 secure.


17/182

dam amon 18superficiale. Con~tientizarea ~i dezvoltarea iubirii dualenecesWi multa truda ~i suferinta ea fiind rezultatul uneievolutii de lunga durata echival~nta cu mantuirea.Legea duala este motorul evolutiei spirituale care nepoarta pa~iipe drumul mantuirii iar cei care 0 respecta vorputea sa scurteze acest drum ~i vor reu~i sa transformechinuriIe ~isuferintele vietii terestre in armonie ~ifericire.Omului nu i ramane decat pe langa legatura care trebuiesa ~cupe loeul de frunte in viata sa ~ianume relatia cuDivrnitatea eomuniunea eu Tatal Creator ~i implinireaLegilor Sale sa intretina legatura duala ~i sa respeetetoate comandamentele Legii duale.Nu eonteaza dacii aceastii carte nu va fi inteleasa demajoritatea oamenilor multi nu vor intelege absolut nimicdin ea pentru ca a fost scrisa pentru cei care au urechi casa auda ~iochi ca sa vada pentru cei cu organ~lespiritualetrezite ~i dezvoltate pentru receptionarea ~i asimilareaadevarurilor esoterice cunoscute doar de marii initiati.Cei care azi inca zambesc cu ironie In fata acestoradevaruri cei pentru care materia reprezinta suprema sursade bucurie ~i fericire vor ajunge ~i ei odata sa aspire laceva mai bun iar in acel moment Gratia divina Ii se varevela sub 0 forma inteleasa de ei. Dar ahmci vor regretatimpul pierdut ~i ignoranta cu care au trecut prin viataterestra a~a cum ~i azi regreta multi ca nu au pa~it cumult mai devreme pe cal~a Adevarului ~i a lubirii.A~adar aceasta carte nu ii vizeaza pe cei care incamerg pe drumurile piimantului ea se adreseaza doar celorcare au ales Cararea de lumina celor ale~i pentru a fisalvati in etapa actuala. . .Cerul Intotdeauna rabdiitorcu cei care s au intrupat inmateria pamantului ~isunt domici sa deseopere Adevarulva veghea mereu asupra celor angajati in mod con~tientpe drumul de intoarcere oferind de asemenea celor insetatide Adevar raspunsuri la problemele care ii framanta.Sper ca ideile abstracte ale Legii duale sa fie asimilabile de catre q mulin care exista dorinta de a cuno~te~ide a se corecta. In mod normal omul tara ca el sa posede

..-


18/182

9 Legeadualcapac~tatitranscen.dentale- ar trebui sa inteleaga deja, doarpnn slmpla sa ratmne i contiinta, ca ii face singur raudaca se opune Legii morale sau Legii divine, pentru caastfel atrage suferinta in viata sa spirituala, iar mai devremesau mai tarziu n vor ajunge, i in viata terestra, seria efec- _telor nedorite, care il vor tulbura in savurarea placerilorumane, in favoarea carora a incercat sa se eschiveze de subi~identa Legilor divine.. .Menireaacesteidrti este ca cititorulsa inteleaga,camoralitatea bazata pe Legile divine este factorul care pro-pulseaza sufletul pe calea evolutiei, i ca 0 viata traitii subauspiciile Legii duale, genereaza rezultate de 0 valoaredeosebitii..Aadar - in diteva cuvinte, i intr-un limbaj

comun - nu merita sa Jim rai sau sa producem raul.Dad omul ar cunoa~te ~i ar respecta Legea duaUi,societatea umana ar face un salt uria~~iodata cu ea ferici-rea ~ibunastarea omului ar atinge culmi nebanuite de ellaora actuala.Pentru ca, prin intermediul suferintei, omul a atins 0oarecare maturitate spirituaHi,iar lucrarile publicate panain momentul de rata exprima periferia Legii duale, fiind 0interpretare vulgara, care incita la sexualitate, consider

necesara aparitia acestei carti.Bineinteles ca aceasta lucrare fiu reprezinta decat 0modesta introducerein tainele Legii duale - cartea fiinddepartede a fi exhaustiva- darimpreunacu altelucraridefactura asemanatoare, vor constitui caramizile ce vor inaltape pamant Templul Marelui Adevar.Intrucat vietuim intr-o lume confruntatii cu un realdeficit de morala ~i fidelitate, in ceea ce prive~te relatiaconjugala, lume in care legatura dintre cele doua sexe seintemeiaza doar pe interese materiale ~i placeri fizice,constatfmdu-se 0 degenerare ~i pervertire totala a Legiiduale, ~i aparand totodata idei ~i conceptii care tind satransforme, tot mai mult, iubirea in senzualitate, se impunenecesitatea con~tientizarii omului ca, intr-adevar, Iubireaeste legea care sta la baza creafiei ~i ca doar prin ea nevom intoarce in Sdnul Tatalui iubitor.

.--.-..-.-.---...


19/182

AdamRomon

A~adar acest mar i~i propune sa ispiteasca sufletulfeminin - ~iprin intermediulei pe cel masculin- sa cunoas-ca iubirea adevarata. Cartea va incerca sa prezinte sufletulfeminin in lumina unei conceptii noi prin care orice bar-bat care poseda 0 gandire obiectiva ~i lucida situandu-sepe 0 treapta superioara a evolutiei spirituale sa accepte cain mana sotiei - devotata ~i gata oricand sa se sacrificesotului ei ~i in mana mamei - angajata intr-un continuusacrificiu ~iefort pentru educarea ~i cre~tereacopiilor saise afla cheia fericirii umanitatii viitoare cheia evolutieisufletului masculin imbogatirea vietii afective a barbatului~i prin aceasta posibilitatea propriei sale mantuiri.

evirul - rlQ~Sufletul omului este cople~it de teama de sentimenteostile ~ide revolta atunci cand i se vorbe~tede responsa-bilitatea pe care 0 are ~i de datoria sa de a se incadra inlimitele unor legi. Este firesc ca omul ignorant ~isuperfi-cial sa se manifeste in acest fel deoarece in con~tiintasalegea nu reprezinta altceva decat 0 povara care ii ingrade~telibertatea 0 obligatie care atrage dupa sine restrictii ce iilimiteazaaspiratiile~iposibilitatilede a-~isatisfacedorinteleterestre rapindu-i libertatea ~i fericirea .Aceasta conceptie gre~ita il urmiire~te pe om ca 0umbra in gandurile ~isentimentele sale pana in momentulin care recunoa~teAdevarul care asemenea unei oglinziii reflecta cu obiectivitate individualitatea Eul adevarat.

Omul va descoperi in acest fel ca personalitatea sa eul sauinferior este plin de dorinte de pasiuni de metehne ~i depreocupari care nu fac decat sa-l rataceasca.Adeviirul este lumina perfecta care reflectii realitatea.EI nu se poate falsifica ~tergesau distruge pentru di esteAdevar. Daca este sustras doar un fragment oricat de micdin Adevar survine moartea.

I


20/182

21 Sea dualIn limba ebraidi adevar sau moarte se serie 1 IQ~.Pen-tru se~sul ~e adevar, euvantul se eite~te eu 0 voeala, earese ~e..nepnn r-un punet pus sub aleph iar daea esteOI~llS~eeasta voe~la,.euvantul Inseamna moarte. A~adarpnn 19norarea unUl slmplu aspeet din Adevar ehiar aedimensiunea unui minuseul punct, adevarul devi~c moarte.A~evarul cuprinde In sine tot ceea ee a fost, este ~i vafl, decl Adevarul este etemitatea. El pastreaza binele ~iftumosul, trezind la viata ~ireveland tot ceea ce trebuie saiasa la suprafata ~i sa fie cunoscut In ~irul nestar~it alposibilitatilor vietii.Fiecare entitate spirituala este euprinsa In Adevar, eaconstituind 0 parte m~i mica sau mai mare din El, prin

simplul fapt ea exista. Intreaga creatie, tot ce exista, se aflasub incidenta Legii adevarului, -este deei In Dumnezeu,pentru ca Dumnezeu este Adevarul. Ceca ce nu exista darare aparentade a fl, esteminciuna,este eroareasau moartea,o umbra a Adevarului, un nimic tara putere ~i tara 0existenta vc~nica.Dar totu~iputerea acestui nimic slab ~iefemer, face casufletul omului sa devina infirm, silindu-Ila lungi eanoane,in decursul miilor de Intrupari ~iperegrinari prin materiaplanetelor din cuprinsul eelor p~tru universuri. Canoanecare pana la urma 11vor determina sa inteleaga, ea eeea ceconsidera el a fi adevar, nu este altceva decat umbra aees-tuia, eeea ce i se prezinta a fi realitate, nu este dedit iluzie- care de eele mai multe ori II seduce ~i II Inrobe~te prinformele ei deosebit de pHicute- iar ceea ce considera a flviata nu este dedit moarte.

, Omul este un spirit cazut, pentru ca ~i-aIntors fata dela Creatorul sau, s-a ratacit In valea umbrelor, In ale careiadancimi cauta acea fericire pe care a pierdut-o ~i care InSdnul Tatalui sau era 0 stare normala, avand In vedere caoriginea omului este divina.Iluzia Incearea intotdeauna sa imiteAdevarul, mai binezis Incearca sa copieze - mai mult sau mai putin fidel -fericirea adevaraHi~i etema, dar tara sa fie capabila de ao reali.za.

-. -. - -- -.. ---r- -.._--


21/182

dam omon 22

Aflat la ln~~pu~uldrumului saupe scara evolutiei spiri-tuale, o~1U ,c.al~u::l~~e un suflet imperfect ~ide 0 gandires~perficla a ~l ratac~ta,se multume~te cu aparentele ~i ilu-Zllle. La l.nceputfimta sa este intr-adevar cople~ita de 0oarecare senzatie de fericire, dar in momentul in care vreasa-~i insu~eascaaceasta fericire ~iincearca sa faca reala ~iconstantaaceasta imitatie a Binelui, Frumosului~iAdeviiru-lui, constata ca totul a fost 0 himera, 0 amagire, un adevarfals, care avea 0 infiiti~are frumoasa, dar care acum sedestrama sub privirea sa.Acesta este momentul in care omul constata ca a sufe-rit 0 deceptie, ~ide aici inainte contesta Binele, Frumosul~iAdeviirul, acumuland in sufletul sau veninul ~iamaraci-unea cu care mai tarziu va incerca sa ucida orice posibili-tate ~i idee promitatoare de fericire. Dar el nu se va opriaici, pentru ca deceptia ~i durerea acumulata 11vor deter-mina sa nimiceasca ~i din sufletul celor care traiesc injurul sau, posibilitatile ~i ideile aducatoare de fericire.Daca omul nu ar fi atat de adancit in ratacirile ~ide~ertiiciunile sale, el ar gasi cu mult mai u~or drumulGratiei divine, care se reveleaza intotdeauna cautatorilorAdevarului, celor care cauta Legea divina ~iimplinirea Ei.

A cluta Adevarul inseamna sa nu te multume~ti cuaparentele, ci sa cauti realitatea ascunsa in spatele iluziei,~i sa recuno~ti astfel minciuna ~i scopurile sale.Dadi minciuna a ereat iluzia, pe care a fost in stare sao coloreze, sa 0 parfumeze ~i sa 0 imbrace in forme princare sa devina deosebit de ademenitoare, inseamna ca aavut un scop precis. Oar ce alt scop poate sa aiba iluziadecat acelade a ispiti ~iamagi sufletulomului, promitandu-iobtinerea unor rezultate ~istari de fericire, pe care Iepose-da pe cand se afla in Sfera divina, dar de la care acum acazut foarte departe. Astfel, sufletul omului este mereuamagit, el crezand ca placerile ~i0 buna situatie materialii11vor elibera de acele realitatidureroasesub greutateacarorase zbate ~i se ruineaza.Minciunava incercamereusa imite- bineintelesim-perfect - Adevarul, iar daca exista 0 iluzie care incearca

- ___ d _H __ _ I: d.. d_


22/182

Legta dualimite reali ate.a,~seamna ca exista 0 realitate, ~i ca ea seP?ate dobandl pnn cunoa~terea ~i respectarea Legilor di-vme.

Legile divine ne poarta pe cararea de lumina spreAdevar ~i Viata. Adevarul se dobande~te prin Viata; iarViata i~idezvaluie frumusetile, devine perfecta, frumoasa~ibenefica, prin cunoa~terea~i respectarea Legilor divine.Sufletul omului a devenit infirm din cauza pacatului,de aceea el este orb In fata frumuseti10rvietii ~icu atat maimult, este incapabil sa valorifice in folosul sau, resursele~iposibilitatile vietii. Cu toate suferintele ~igreutatile vietiicamale, multe valori indintatoare ~ibenefice sunt ascunsesub praful de~ertaciunilor ~i al ignorantei, care acoperadrumul vietii terestre. Omului nu ii ramane decat sa cureteaceste valori de noroiul ratacirilor ~ide impuritatile paca-tului, iar ele vor straluci, luminandu-i viata terestra cubucurii ~i binecuvantari cere~ti.Cata fericire ~ibucurie ar inunda viata planetara, dacaomul ar recunoa~te valorile adevarate ~i eteme. Dar elprefera baloanele de sapun frumos colorate, care se spargimediat ce lncearca sa ~iIe insu~easca,construindu-~iferici-rea pe ceva ce se destrama, pe iluzii efemere, in loc sarecunoasca Legile adevarului ca fiind 0 autoritate incorup-tibiHi~i invincibila, de sub a carui-putere nu se poate ni-meni sustrage.In reteaua Legilor divine, care se impletesc intre ele,Legea dual ocupa un loc de frunte, ea fiind firul guvema-tor, din care pomesc nenumarate ramificatii, care se unesccu multe alte legi, pentru a colora, armoniza, ~i purificaacele simturi care se odihnesc, inaccesibile, in adancul su-fletului uman.

Legea dualitatii este 0 forta cu puteri inimaginabile ~imisterioase, guvemand deopotriva asupra formelor de viatasuperioare, precum ~i asupra celor inferioare. Pe cand inf()lmelesuperioare - ale entitatilor care traiesc in comuni-une cu Tatal creator, in iubire, in daruire ~iintr-un devota-ment absolut fata de EI - Legea dual se manifesta subformade bucurie, fericire~ipuritate stdilucitoare,in formele


23/182

AdamRomon 24de viata inferioare ea se manifestaprintr o f0rta eu 0 puterede epnstrangere ee raseole~te totul asemenea unei furtuni.In lumea terestra Legea dualitatii se manifesta asemenea unui torent ee nimiee~te ~iingroapa sub ea atat uratule~t ~ifrumosul lasand sa se vada ~isa se exprime paeatele~l metehnele sufletului vaeeinandu i ranile eu germenelerataeirii care 11indeparteaza ~i mai mult de Adevar ~irncandu l ~imai rau pentru a genera un infern de dureri ~isuferinte. Dar acest foe de dureri ~i suferinte nu are altseop decatde a determina sufletul ratacit sa cauteAdevarul.De obicei suferinta 11conduce pe om laAdevar. Oricats ar feri el de obstacolele grele ~iinfrico~atoare oricat ardori sa ocoleasca suferintele mereu se confrunta cu ele ~iacest lucru se intampla pentru ca acestea nu sunt stari ~icauze externe ci imagini reflectatedin interiorul sau imagini in care au fost surprinse destinul ~istarile pe care omul~i le a construit avand ca baza principiile prin care ~i aconqus sau a dorit sa ~i conduca viata terestra.In lumea efemera a planului fizic omul poate sa atingaadesea ceea ce dore~te chiar ~iatunci cand conceptiile salenu sunt corecte. Insa Legile divine eterne ~i inviolabilescot inevitabil la suprafata acele rezultate pe care omulle a creatprin sentimentele gandurile~ifaptele sale.Aceastaeste imaginea care in cursul vietii omene~tista ca 0 fatalitate imuabila in fata omului ~i de cele mai muIte ori ea semanifesta gasind 0 posibilitate de exprimare tocmai inmomentul in imprejurarile in care omul este condus dealte principii schimbandu ~i vechile conceptii de viata ~ipropunandu ~i un alt tel.Aceste rezultate sau efecte vor lovi in om tocmai inacel moment in care se a~teapta mai putin pentru ca el auitat de raul pe care I a produs fiind mirat ~i ofensat caatunci cand el face binele este rasplatit cu raul.Tot ceea ce este benefic este simplu pur ~i clar estedeci natural Prin urmare ~iLegea dualismului este atat desimpla este atat de curata ~ide clara incat cei cu 0 inimiicuram ccepmcafiindunadevarnatural a caruiintelegerevine de la sine.

r .--..--.-.----- to


24/182

Ltgta dJJaJDar pentru omul dizut, pentru eel care violeaza, aproapezilnic, Legea duala, gre~indimpotriva ei, aceasta lege esteo mare taina pe care nu 0 poate intelege. Din acest motivomul se revoWiimpotriva ei, incearca sa se eschiveze desub puterea ei, sa 0 denigreze, sa 0 nege, declarand-o cafiind superflua.J ntr-osituatie ~i mai dificila se afla omul care incepesa cunoasca doar coaja, doar straturile exterioare ~ivulgareale Legii duale. Acesta este momentul in care el incepesa-i cunoasca doar schema de functionare ~iprincipiile debaza, .acceptand-o ca fiind 0 realitate, ~i incercand sa 0inteleaga ~i sa ~i-o insu~easca prin natura sa pacatoasa,prin propria sa lume de simturi obscura ~i impura, cazand~i mai departe de intelegerea realitatii, gasindu-se intr-osituatie mai grava decat inainte de a 0 cunoa~te.

Misterul atractiei dintre barbat ~ifemeie a preocupat ~iva preocupa mereu imaginatia omului carnal.Din momentulin care, prin evolutia sa, sufletul omu-lui parase~te starea primitiva, de un profund materialism ~i

de 0 animalitate feroce, iar simturile sale suflete~ti purifi-cate se exprima ~i se reflecta, prin culori stralucitoare, inintentiile, preocuparile ~i dorintele sale, relatia dintre bar-bat ~ifemeie este transmutata tot mai mult din sfera fizicain sfera sufleteasca, iar acele dorinte care ii atrag pe cei doise manifesta tot mai mult in planul sufletesc, sentimental.Din acest moment sufletul intuie~te ca are 0 jumatate acarei lipsa 0 simte tot mai acuta, ~i fiidi de care viata luieste incompleta ~i lipsita de tel, dorintele ~isperantele saleram~and neimplinite.In sufletul care se gase~tepe trepte mai inalte de pu-ritate; acest dor i~i gase~te exprimarea ~i se manifesta totmai mult in lumea sa interioara, in lumea ideilor ~ia prin-cipiilor sale spirituale, pe care 0 coloreaza ~i 0 inalta totmai sus. Acest om nu se mai simte singur, pentru ca sufle-tul sau s-a unit cu intreaga creatie, prin foqa de atractie a

... ... -- .1: .u___..


25/182

damRomon 26Legii iubirii, simtindu-se una cu Creatorul sau ~icu fiecarefiinta a creatiei. EI devine om cosmic omul care a dezbra-cat limiteIevietii terestre, omul care simte ca apartineintre-gului cosmos, ~i nu dore~te sa-~i limiteze apartenenta lapersonalitatea sa actuala, la familia, natiunea sau rasa incare s-a intrupat in actuala sa viata terestra.o viata superioara, cu un continut bogat, este traimdoar de sufletele armonizate, a caror activitate se des~oarain cadrul Legii adevarului, care impreuna cu puterea Legiiduale conduce sufletul la 0 stare de pace ~i armonie. Cucat sufletul a cucerit mai multa pace ~i armonie in adan-curile sale, raza spiritului va lumina mai departe necu-noscutul, iar aceasta lumina va atrage perechea sa su-fleteasca- chiar dacauna dintreele este intrupampe pamantiar cealalm, eliberata de trup, se afla in Cer - pentru cadizolvandu-se intr-un fascicul de lumina stralucitoare, sastrabata impreuna drumul nesfiir~ital vietii eteme.Entitatea spirituala care a fost intr-o oarecare masuraluminata de flacara Adevarului, va accepta orice intrupare,va accepta suferintele ~ivicisitudinile vietii terestre, dar nuva accepta ca viata ei terestra sa fie frustrata de luminaAdeviirului, atata dit a putut ea asimila.

Chiar daca straluce~te prin sfera sa intelectuala, chiardaca reflecta unele adeviiruri divine - exprimate intr-o formaumana perfecta - omul nu poseda acele adevaruri decat inmomentul in care Ie inoculeaza in sfera sa sentimentala,atunci cand acele adevaruri exista ca certitudine ~i suntancorate ca legi, in sfera sa afectiva. A~adar cuno~tinteleasimilate doar prin intelect apaqin inveli~urilor exterioareale sufletului ~inu intra in patrimoniul con~tiinteiomului.Dupa ce omul a dobandit certitudinea unui adevar inlumea sa afectiva, dupa ce a concentrat ~iasimilat prin-cipiile ~i legile cristalizate ale acelui adevar, acesta se in-oculeaza pentru totdeauna in instinctul sau, in legea sa.

La fel cum 0 lentila convergenta concentreaza razeJe soareluiintr-un punct in care este capabila sa genereze 0 temperatura inalm.

I


26/182

Ltgca dualDupa ce a dobandit certitudinea adevarului respectivsufletul II va inregistra in interiorul sau sub forma uneilegi care se va constitui intr un centru i~ jurul caruia vorgravita fortele naturii sale aflate intr o perpetua mi~care

de transformare ~i regenerare. Metamorfoza acestor fortese va derula in a~afelincat natura sufletului sa fie generatadupa principiile pe care Ie dicteaza Adevarul.. Candsufletula atinspunctulin careincepesa semeneintr o oarecare masura cu Omul Isus Christos cu Cel pecare Tatalcreator i I a prezentat ca Model trezindu i nostalgia dupa starea din Rai ~ievocandu i figura Celui perfecta Celui bun adevfu at frumos ~ietern sufletul asimileazaAdevarul in mici particule afective legiferandu Ie in ce

lulele sa.lesuflete~ti.Din momentulin care incepe aceastametamorfoza sufletul pa~e~tepe cararea de lumina.Dar pana cand sufletul ajunge aici pana cand dupamulta truda ~i suferinta con~tiinta accepta Adevarul sufletul gre~e~te~i ditace~te pe carari false angrenat fiindintr p mare risipa de energie.In confruntarile vietii care ii produc cand durere candsuparare cand nemultumire cand nerabdare omul segase~te intotdeauna fata in fata cu el insu~i.Sentimentul dragostei poate ~i el sa gre~easca ~i decele mai multe ori 0 face pentru Cain aceasta lume instabila in care omul se confrunta cu multiple incerdiri ~idecele mai multe ori se lasa condus de interese materiale sau

de senzualitate iubirea nu se poate implini ~i nu poatesatisface acel ideal acea fericire la care aspira sufletul.Omul poate adesea sa gre~easca chiar daca este condus de intentii nobile. Ace~tioameni sunt asemenea copiilor care inca nu stapanesc bine scrisul dar imediat ce auobservat gre~eala fac corecturile necesare. Cand un astfelde suflet observa ca a pricinuit 0 durere 0 paguba sau unregres unui semen de al sau este gata sa corecteze raulprodus iar eel pagubit sau ofensat ar trebui sa l ierte ~isauite. Puterea de a ierta este una din atributele principale alesufletului care a pa~it pe Drumul christie al omului careare pretentia de a cunoa~te macar 0 farama din Adevar.


27/182

dam amon 28. . S1;1fletulc~~ ~i a constituit forma ~i structura dupal~el ~l c~nceptll pam~te~ti elaborand principii pe bazacar?ra ~l a lansat senttmentele gandurile sperantele ~idonntele este supus oricand pericolului de a suferi 0deceptie. Omul care i~i cauta fericirea ~ipacea in oameniin diferite lucruri sau in principii de viata terestre va suferineaparat deceptii pentru ca lipsurile ~i lacunele sale care~teapta sa fie completate nu pot fi suplimentate sau echilibrate de nici 0 alta fiintii sau obiect material.Omul care ~teapta completarea lacunelor ~i corectarea defectelor sale de catre un alf suflet acela nu ~i aconstituitinca 0 conceptiereala asupraDivinitatii conceptiepe care fiecare om trebuie sa 0 perfecteze in interiorul saucel mai intim. Omul sa nu a~tepte niciodata ~i sa nu aibapretentia ca partenerul sau sa i completeze carentelesuflete~ti acele calitati care ii lipsesc ~icare sunt chematesa serveasca fericirii ~isatisfactiilor sale ci sa ~idescoperelacunele ~i sa Ie umple cu acea Lumina pe care Tatal 0diiruie~tetuturor celor care angajati con~tient pe drumulevolutiei cauta Adeviirul.Pana cand sufletul omului are numeroase lacune darpretinde ca partenerul sau de viatii sa fie perfect ~i sa linconjoare cu 0 dragoste totala pana atunci va suferideceptii. Propriile lacune asemenea unor tiare infometatevor sta sa i devoreze sufletul ~i nu pot fi completate desufletul partenerului san caci chiar daca acesta ii ofera 0dragoste plina de sacrificii ~idiiruire 0 dragoste totala careil secatuie~tecomplet pentru acea viata omul imperfect totnu va fi mai bogat suflete~te nu va fi mai bun. Dragosteapoate aduce sacrificii dar nu poate corecta gre~elilealtuiaastfel ca fericirea satisfactia ~iimplinirea se lasa a~teptate.Daca cineva cIa mereu tara sa primeasca altceva inschimb decat vibratii negative care ii consuma energiilesuflete~ti la fel cum otrava descompune din punct devedere chimic anumite elemente aceste vibratii negativenu vor produce decat distrugeri in suflet. Sentimentele ~iactiunile ostile atacurile violente p~trund in sutletul rabdator il violeazii~iumple cu otrava transformand ~inimicind

r--- - - - -- _u .---


28/182

Ltgta dualpHipandulsentiment de iubire. Oici chiar dadi in sufletulrabdator exista iubire aceasta nu poate fi perfecta.De aceea este necesar ca omul sa vietuiasca intr-o stran-sa ~istanta comuniune cu Tatalsau creator intr-o nestar~itarugaciune pa~ind mereu inainte pe drumul vietii ~ilasandu-se condus de Graiul iubirii sfmte care in clipelesublime ale extazului mistic ii cople~esc sufletul cu pacecu sentimente ~icuno~tintepe care nu Ieva giisi in niciunadin laboratoarele bibliotecile sau bisericile pamantului.Daca yeti trai astfel yeti raspandi in jurul vostrusemintele raiului ceresc care chiar daca vor cadea pe unpamant stancos~isteril nu vorproduce distrugerileobtinutede cei care au semanat ura.

in du lit tiiOmul nu se poate descoperi pe sine tara a se desco- -peri in relatia cu Creatorul sau.Candel ajunge sa se cunoas-ca pe sine pa~ii sai sunt pe drumul perfectiunii pe drumul

de intoarcere in Sanul Tatalui iubitor.Cu cat este mai aproape de tintii pe masura ce seapropie de idealul sau suferintele omului se imputineaza.Prin eliberarea de suferinta nu trebuie sa ne inchipuim caomul este scutit de atrocitatile vietii terestre ci ca el aajuns la 0 stare de con~tiintiiprin care nu considera nimicca fiind suferinta cunoscand ~a orice durere este reversulfaptelor ~i gandurilor sale. In acest grad de evolutiecon~tiintasa este atat de treaza ~ide ancorata in Divinitateincat ~tie ca tot ceea ce - in Cer ~ipe pamant - nu vinede la Tatiil trebuie sa piara sa se nimiceasca. Con~tiintaintelege de la aceasta inaltime spirituala ca suferinta tinedoar pana cand se arde pacatul pana cand sufletul estepurificat de toate erorile cu care s-a hranit de-a lungulmultiplelor sale vieti terestre. Atunci in contul acestuisublim ~imare ideal de intregire cu dualul sau sufletesc ~i


29/182

AdamRamon

de c~:mtopirecu Divinitatea nici 0 suferinta nu mai estecon.slderata ca fiind suferinta ci este apreciata ca un focpunficator in care sufletul arde con~tient pentru a atingeIdealul ce se a~teapta cucerit.Pacatul a fost aruncatdin fata Tatalui insa n-a fostnimicit. Pacatul exista chiar daca exista departe de El.Acolo unde locuie~tepacatul toata natura este infectata deratacirile sale totul este degenerat fiind 0 manifestare anaturii sale deciizute.o astfel de casa a celor ciizuti este ~i planeta Pamant.Tatal prin marea Sa iubire ~i intelepciune a alcatuitprincipiiIe care stau la baza existentei ~isustinerii planeteide a~a natura incat sa-i determine pe oameni sa caute

inaltarea suflAeteasca a caute drumul de intoarcere in SanulSau iubitor. In acest scop apele ies din maluri bolile raz-boaiele ~i cutremurele nimicesc ~i aduc suferinta oame-nilor animalelor ~iplantelor pentru ca omul sa inteleagazadarnicia trudei sale sa inteleaga vocatia ~i rostulindepartarii sale.In decaderea~idegradarea lor sufleteasdi ceimaimultioameni spun deschis ca ei n-au nevoie de Dumnezeu sauefiAcesta nici riuexism edudindu-~i ~icresdindu-~i copiiiin aceste conceptii gre~ite.In conditiile acestea in proportiecu cre~terea numarului celor care II neaga pe Dumnezeucresc ~i suferintele ~i necazurile pe pamiint.Suferintele ataca sufletul iar de aici se reflecta asupratrupului carnal ~ia organelor sale pentru caAdevarul careexista pretutindeni sa-~ipoata face loc spre spiritul ce staintemnitat inauntrul trupului.

Energiile Erei Varsatorului in care am intrat deja se indreaptaatat de putemic asupra Pamantului incat tot ceea ce nu este inrezonanta ~i armonie cu ea va fi supus nimicirii. Aura neagra aplanetei Pamant care este a noastra a tuturor oamenilor va fi dis-trusa de energiile purificatoare ale noii Ere. Aceste mase de intunericse vor pune in mi~care ~i se vor intoarce asupra producatorilor siiifiecare om fiind silit sa bea propriul sau pahar tara sa primeasca nicio picaturii din paharul altuia.

[

:3' ugt u l


30/182

Doar sp~ritul.poate lua cunotinta de cuvantul i che-mareaA~eva.ruIUl,pen~ruca la randul sau spiritul sa dicte-ze contllntel omenetI ca e necesar sa puna originalul inlocul copiei.Cand con~tiinta omului ajunge in acel stadiu al dez-voltclrii sale, in care poate inregistra mesajele spiritului,omul dobande~te puterea de analiza ~i autoanaliza. Cuaceasta etapa a dezvoltclriisale, omul intra intr-o noua seriede suferinte, pe care. Ie suporta mai con~ti~nt, tiind eelacestea sunt focul punficator al tuturor falsitatilor, erorilor~i ticalo~iilorsale adunate de-a lungul existentelor terestre.Pentru a se lefui~itransforma intr-un diamant stralu-citor, necesar propriei sale mantuiri ~i fericiri, spiritul iachip de om pe pamant. Pamantul populat cu oameni estecel mai prielnic loc de manifestare a tuturor pomirilor laun-trice, bune ~irele, astfel incat de la escroc ~ipana la sfiint,fiediruia ii stau la indemana mijloacele cele mai prielnicede a-i.varsa continutul in fata celorlalti. Aici binele su-blim fuzioneaza cu raul eel mai grotesc ~idin nesfiir~italorfuziune, fiecare extrage propria experienta, culegand cufiecare ocazie recolta boabelor pe care le-a semanat.Pe aceastii planeta, adevarul, binele ~i frumosul esteve~nicdevorat de rau, pana cand intr-o etapa viitoare, raulumflat de atata bine, va exploda, tadindu-se tandari, iarbinele va fi azvarlit din el ~iva dainuiin ve~nicie.Atuncinimeni nu va ti ce este boala, ce este suferinta i crima.

. Omuluiii sta in putintasa grabeascasau sa intarzie-fata de termenul stabilit - sosirea acestor timpuri. Secretulconsta in.puterea omului de a se intoarce la el insui, dea se intelege pe sine, iprin sine sa inteleaga Divinitatea,sa inteleaga vointa Tatalui.Spre sfiiritulvietii tere8treaproape fiecare om iizice:Imi pare ca viata a fost un vis . Cu toate ca aproape totioamenii constata ca, intr-adevar, totul trece ca un vis - inaceasta tara a viselor ia umbrelor- este foartemic numarulcelor care tiu talmaci acest vis. Majoritatea oamenilorpadisesc viata terestra la fel cum cad frunzele de salcie inapa, tara sa tie de ce cad i tara sa ~tie unde vor ajunge.

u _u u_ ___ _


31/182

dam amon 32Aceasta din cauza di pe pamant legile Adevarului suntInchise soot oculte omul necunoscand ce a mai fost sauce va fi asemenea vantului pe care nu-l ~tie de oode adie~i Incotro se indreaptii.Tainuirea cuno~tintelor privitoare la viata ~i la sferelespirituale ale Pamantului soot atribuite tocmai acestei pla-nete pentru ca aici este locul de experiment in care fiecaresuflet sa poata exprima ceea ce este in interiorul sau ~ipentru ca pamantul sa-i ofere fiecaruia un cadru cat mainatural de a se manifesta fie ca diavol fie ca inger.Legea care opre~tefurtul a aparut in urma infractiuniiin urma savar~irii furtului. De aceea multi oameni nu furapentru ca exista legea. In acest caz trebuie sa ne dam sea-ma ca exista 0 mare deosebire intre cei ce fura - de~i ~tiuca violeaza legea intre cei ce nu fura - numai pentru caexista legea ~i intre cei ce nu fura - pentru-ca nu i-aindemnat simtul s-o faca nici inainte de a aparea legeadar pici pentru ca ea exista in prezent.In acest fel entitatea spirituala da examen in fataDivinitatii pamantul avand legi oculte pentru ca omulsa-~i exprime in voie sentimentele simturile ~i gandurile.Cand insa vine vremea sa i se puna omului in fatalegea el nu va face altceva decat sa se confrunte cu elInsu~i ~i atunci I~i va cunoa~te adevarata valoare.De aceea omul poate trai pe pamant departe de Tatalnegasindu-L ~i savar~ind toate ticalo~iile.Omul poate traipe pamant amintindu-~i doar uneori de Dumnezeu ~ireprezentandu-~i-L eronat din lipsa de cooo~tinta cacibisericile ~ipreotii nu cunosc nici ei Adevarul. Dar tot pepamant omul poate trai in comuniune cu Divinitatea ~iIndeplina c no~tinta de prezenta Sa de. tainele ~ale.

Tatal I~i face simtita prezenta In sufletul omului carecheama numele Sau intelepciunea Sa lumina Sa haml ~idarul.Sau.Dar sufletultrebuiesa fie atent ca sa sesizezeaceasta prezenta subtila sa analizeze felul in care gan-durile sale dobandesc lumina felul in care diferitele feno-mene primesc explicatii ~icumpovara ~isuferinta se trans-forma din jug in colier.

[ ..


32/182

33 ug du l~entru a atinge aceasta treapta evolutiva omul areneVOIede un al ~aselea simt. Simtul perceperii existenteisale ca om ~i a existentei lui Dumnezeu ca Demiurg altu~or fiipturilor ~i lucrurilor.In general oamenii nu-L inteleg pe Dumnezeu pentruca nu inteleg rostul vietii ~i al suferintei. Eise roaga laDumnezeu pentru a fi scapati de boli ~i de suferinta. Ni-meni nu se roaga: Doamne da-mi 0 suferinta prin care sapot curata tot raul de pe haina mea sufleteasca pentru a maputea intregi dit mai degraba cu dualul meu pe care de-ove~nicie it caut din suferinta in suferinta ~i sa ajung totmai aproape de Tine ca sa ma pot adaposti din nou inLumina Ta stanm . A~a ceva nu cere nimeni cu toate ca

telul vietii terestre este de a ne purifica prin suferinta dea invata .lectia iubirii prin care sa ne integram in armoniacosmica.Omul necunoscandu-~i propriul ideal ca~tiga foarteputin intr-o viata terestra ~i din aceasm cauza entitateaspirituala repem vietile carnale aparand pe pamant mereuin alta ip.ostaza pentru a experimenta pe un teren cat maivast. Dar omul irose~te 0 mare parte din viata terestraadunand lucruri pieritoare pe cand spiritul trebuie sa seprezinte dupamoartea trupului carnal cu rezultate spiritu-ale ~i suflete~ti cu cuno~tinte exacte despre viata ~iuni-vers cu ganduri ~i sentimente de iubire.Fiecare om aduce cu ella intrupare poarta in adanculsau launtric lumina lumii de dincolo de mormant. Aceastalumina ar trebui sa arda ~isa lumineze in fiecare suflet infiecare con~tiinta insa aici pe pamant in lumea dominatade legile materiei unde se intalnesc se atrag ~ise respingfel de fel de valori ~i nonvalori omene~ti omul se vededeseori in~elat in sperantele sale se deceptioneaza candfiicandbinele s-a intors asupra sa raul ~i atunci procedea-za fiecare dupa cum crede ca va putea rezista actionanddupa principiile care it reprezinta ca esenta umana.De obicei pe pamant prin existenta ~i manifestareadiferitelor grade spirituale de oameni de la eel mai pri-mitiv ~i pana la eel mai pur in simtire finalitatea exper-

r.. ....---


33/182

dam omon 34imentului vietii de a~anatura rezulta indit 11constrangepefiecare sa se interiorizeze sa se confrunte cu sine IiiSa-IiiP opuna.ca ideal I?ropriasa perfectare ignorand suferinteleiiIltpsunle celor dmJurul sau. Omul ajunge sa nu mai aibaincredere in nimeni Iiisa nu mai a1jteptede la nimeni nimic.Iubirea este manifestarea vointei Tatalui prin care I~icheama acasa copiii indepartati ~i rataciti. Vrand-nevrandomul intra pe fiiga~ pentru ca nimeni n~ se va intoarce laCreator prin celalalt ci numai prin el insu~i.Daca Divini-tatea n-ar organiza aceasta intoarcere omul n-ar face-oniciodata singur. De~i aceasta organizare se petrece subochii tllturor fiecare fiind.implicat in ea cati oare 0 potexpHca ~i cati 0 accepta ca fiind buna?Astrel in haosul acestei lumi numai sufletele care selasa patrunse de Dumnezeu ~i doresc comuniunea cu EIpot strabate intunericul vietii terestre luminati-de proprialor lumina launtrica in care straluce~te Sfiinta Treime cuputerea Ei. Unii merg prin bezna vietii cu lumina aprinsadar majoritatea merg cu ea stinsa. Cand Lumina alba aSfintei Treimi patrunde in suflet este clipa smnta in caresufletul se invioreaza se inalta generiindsimturi nobile ~idorinta de a face ordine in propria sa viata in viata vehi-culelor in care sal~luie~te.Fiecare om e destinat ca servind umanitatea sa-~iserveasca sie~i. Numai in mijlocul altora omul se poatecunoa1jtepe sine i~ipoate compara aptitudinile ~ivalentelesuflete~ti.Astfel ca nu aceia sunt sfinti in fata Tatalui carese retrag in colibe mizere departe de lume ca sa nu cadain paca ~i in ispitiri ci smnt este acela care poate paziLegile Cerului in mijlocul omenirii slujind umanitatea cutoata daruirea cu toatii iubirea.Oamenii au pe pamant acela~iscop inaintarea evolutiaperfectionarea. Fiecare i~i realizeaza telul mergiind pedrumul sau. Cu toate ca oamenii merg spre Tatal creatorfiecare cu ceea ce a adunat totu~iei merg in grup in masa.Din grupul respectiv fac parte elltWiti spirituale care auacelea~i atribute cele care au ca~tigat de-a lungul

r

=


34/182

35 egtadualexistentelor lor acelea~i calWiti sau aptitudini numiteafinilafi suflete~tiSub imboldul iubirii se reflecta in exteriorul trupuluicarnal 0 aura luminoasa care exercWi 0 putere de atractieasupra sufletelor care au aceea~icalitate aceea~i frecventavibratorie aceea~i luminozitate ~i intensitate.Acesta este motivul pentru care se Imprietenesc Inditeva clipe doi hoti doi arti~ti doi oameni de ~tiinta etc.fiind atra~iunul spre altul de calitatea inferioara sau superioara a sufletului lor determinata de sentimentele ~igandurile pe care Ie nutresc ~i care Ii aduc Intr o stare deinaltare sau dedidere.bin aceasta realitate omul W da seama ca are nevoiesa se interiorizeze sa se izoleze de ceilalti numai in masura in care aceasta interiorizare ii serve~tela completarealipsurilor sale suf1ete~ti a golurilor a regasirii propriei saleindividualitati ~i nicidecum pentru a se crede mai presusde altii ~i a i dispretui. Omul ajuns pe acest podium estechemat sa i iubeasca ~i sa i ajute pe cei din jurul sau sainteleaga neputinta lor ~ilipsa de cunoa~terea Adevaruluicare planeaza asupra umanitatii.Din cele aratate mai sus rezuWica este necesar ca intreoameni sa se realizeze suduri suf1ete~ti prietenii adevaratecare cu.cat sunt mai spiritualizate; cu atat constituie fortemai puternice de inaintare pe drumul evolutiei.Prietenia aceasta sudura sufleteasca pentru a fi durabila ~i folositoare trebuie realizata intre entitati spiritualecare au acelea~i afinitati suflete~ti acelea~i preferinte~acelea~i dureri ~i dorinte. Prin asemenea suduri entitatilespirituale merg alaturi iar atunci cand se asociaza conduse doar de spiritualitate ~ifiind dezinteresate una fata decealalta aceasta prietenie este de mare folos ~i este binecuvantata de Dumnezeu.Ciind doua sau mai multe entitati spirituale se imprietenesc avand Invedere unele interese materiale sau pHicerisenzuale aceste prietenii sunt false. Aceasta asociereneintemeindu se pe afinitati suf1ete~ti pe asemanari decaracter este sortita e~ecului~iduce la deceptionarea celor

damRamon


35/182

implicati in ea. Ca urmare apar conflicte care due la divul-garea Inpublic a unor intimitati sau confidente, incredintatepe timpul cand lucrurile au mers bine , sau pot duce la 0stare in care unul dintre parteneri sa adopte 0 atitudineslugamica fata de celalalt, ca 0 consecinta a faptului di, pecand erau prieteni s-a pus singur in mainile sale, cu toateslabiciunile, ca mielul care din necuno~tinta ~i lipsa dematuritate se pune singur in gura lupului.Viata este ceamai inalmfilosofie, ceamai inalm~coala,eel mai iscusit pedagog. Cand ea tine cu tot dinadinsul sadea omului 0 lectie, i-o preda de a~amaniera, incat acestanu () uita niciodata.Omul invata multe pe pamant, dar cele mai folositoaretemt~sunt cele prin care Invata iubirea, care, cu toate caeste cea mai importanta lectie, se invata eel mai greu.Iubirea este singura foqa care poate UQicandva celedoua suflete, care se cauta. Dragostea fizidi, sexualitatea,nu va constitui niciodata acea foqa necesara pentru a-i unipe cei doi. Numai iubirea pura, sufleteasca, poate conducela unirea a doua entitati spirituale. 0 sudura bazata pe puraspiritualitate, va da celor doua suflete 0 foqa mult maiputemica in atingerea idealului lor, decat 0 legatura im-pregnata cu sexualitate,In care gelozia ~idorintade a posedape c~lalalt, va aduce ura ~i dispret in sufletele celor doi.In vederea dobandirii foqei de propulsare necesaracandva unirii dualilor, sufletul trebuie sa devina un terenfertilpentru cultivarea~icoacerea iubirii. Conditia esentialaca sufletul sa devina apt pentru a cultiva simtul iubirii, esteca el sa devina tot mai despovarat de pacate, de ticaIo~ii,de gre~eli, cu alte cuvinte sa devina din ce in ce mai pur.TataI I-a creat pe om astfel incat in timpul vietii saleterestre sa-~i intalneasca jumatatea care-i completeaza su-fletul, pentru ca sufletul sau oricand ~ioriunde ar fi simtemereu ca ii lipse~e ceva, pana in momentul in care devinematur pentru iubirea dualiiSufletele duale trebuie sa fie maturizate ~i pregatitepentru intalnirea lor.Dadi se intalnesc doi dualineevoluatiin a caror parte periferica a sufletului s-au acumulat rezul-


36/182

Legtadual.t~tele gre~elilor ratacirilor ~i dorintelor perverse durerea~losteneala miilor de ani de truda ~iIncercari Ii va despaqi~i Indeparta pe unul de ceIalalt. Chiar daca au fost mo-mente In viata lor In care iubirea i-a unit mtr-o masuramai mare sau mai mica ruperea ei violenta despaqireabrutaHi lasa 0 mare durere In sufletul lor.Puterea iubirii ~isentimentul de iubire cre~teIn raportcu perfectiunea cu puritatea sufletului. Prin manifesmrilesale se observa cu u~urinta la un om graduLde degradaresau de puritate sufleteasca. Cu cat sufletul este mai pacatos~i mai decazut cu atat omul se manifesta mai dur maiviolent ~i mai agresiv.Pacatul ~i ratacirea nu favorizeaza simtul divin al iu-birii duale Intotdeauna iubirea fiind cea care sufera In-trucat pacatul este agresiv ~iputerea pacatului - atata timpcat sufletul este robul sau - este mai mare dedit simtulslab de iubire pe care omul abia este In stare sa-l exprime.Pacatul este ofensiv este Intr-o ve~nica activitate elneputand ~afie pasiv niciodata pentru ca daca ar fi pasivLegea adevarului l-ar distruge facaud imposibila manifes-tarea lui In suflet. Din acest motiv pacatul nu lasa In pacesufletul omului acesta fiind Intr-o perpetua agitatie ~i ac-tivitate speculand ~iframantandu-~imereu mintea. De celemai multe ori aceasta activitate -nu are alt rezultat decatdistrugerea sferei mentale ~i mobilizarea sufletului Intr-ove~nica agitatie care mai repede sau mai mrziu va pro-duce alienarea. .Daca privim putin In jurul nostru nu vedem decat su-flete bolnave oameni care I~i irosesc energia ~i timpul Inactivitati fizice de~arte neglijand aspectul sufletesc ~i spi-ritual al vietii terestre neglijandu-~icopiii ~ifamilia.Ace~tioameni sunt asemenea unor ceasuri care de~i merg nuarata niciodata ora exacta.Sufletul bolnav sufletul pacatos Intotdeauna dore~teceva mereu speculeaza ~i i~i framanm mintea cum sa sesustraga de sub puterea legii ~icum sa obtina cat mai u~or~i cat mai multii putere bogatie ~i apreciere din parteacelor din jurul sau. El este mereu nervos fiind angajat


37/182

dam omon 38int~-ope~etua cautare a ceea ce pare ca este mai placut ~imal atracttv in aceasta viata efemera.Nervozitatea este boala secolului XX iar mediciipamantului neputincio~i ~i cu resemnare afirma: Omulnu este de vina ~i nu raspunde de faptele sale criminaleintrucat este alienat sau este prea nervos .Aceasta stare degradata este urmarea indepartarii omu-lui de Divinitate. Comuniunea omului cu Creatorul sau araduce speranta lini~te ~i pace sufleteasca ar aduce aceacunoa~terecare ii ofera omului stabilitatea ~iincrederea intot ce este adevarat bun ~i frumos.Omului increzator in Tatal ceresc nu ii sunt urgentepropriile sale teluri pentru ca poseda puterile suflete~ticare ii ofera rabdarea ~i lini~tea aducatoare de impliniri.Omul aflat intr-o permanenta criza de timp ve~nicnervos produce in mediul sau 0 vibratie mereu activa careva corupe pe cei din jur. Cei care stau in preajma acestuiom devin ~i ei agitati pentru ca natura umana incearcainstinctiv sa adopte 0 atitudine de autoaparare in fatave~nicei agresivitati. Apararea in fata ostilitatilor solicitaun mare consum de energie nervoasa care va prejudiciasfera mentala dand na~tere la 0 stare nervoasa identica cua generatorului.Pacatosul este mereu nervos mereu agitat mereu i~isfarma mintea cu problemele lui ~i cu problemele altora.Pentru el chiar ~i lucrurile neinsemnate devin lucruri demare importanta apreciind ca intamplarile cotidiene suntadevarate evenimente istorice.Prin natura sa prin fluidul sufletesc pe care 11revarsaasupra celor cu care vine in contact omul degradatsuflete~tedevine insuportabil atat celor din jurul sau cat ~ilui insu~i.EI nu-i poate suporta pe altii dar ~imai trist este faptul cauneori nu se suporta nici pe sine. Actionand ~i venindmereu in contact cu un suflet pur i1poate otravi pe acestatreptat cu veninul sau sufletesc imbolnavindu-l.Nervozitatea imbraca forme atat de variate pe cat devariate sunt ~i cauzele care 0 genereaza pentru ca ~icau-zele suntmultiple in conditiile in care fiecare suflet incearca

.. .. ..


38/182

Lrgea dualsa se adapteze mediului sau in functie de instinctul sau deconservare ~i de puterea sa suflete~ca.

Un ~stfel de om angajat intr o ve~nica activitate prod.uce pnn faptele sale pagube in natura in care vietuie~te~~produce prin vorbele ~igfu1durilesale pagube suflete~ti:dlstrugand acele valori de care mai tarziu cand totul s anaruit in jurul sau el insu~i ar vrea sa profite.De aceea trebuie ~tiut ca dupa cum exista boli trupe~ticontagioase tot astfel exista ~iboli suflete~ti contagioase.Mereu cei bolnaviimbolnavesepe cei sanato~i~idin aceastaeauza viata terestra a devenit sufocanta ~i foarte greu desuportat. Aceasta este cauza pentru eare nervozitatea esteboala secolului ~ifiind 0 boala a sufletului medicina nu igase~te leacuI.Majoritatea oamenilor sunt foarte impulsivi provoefu1ddecaderi in sufletul eelor din jurul lor. lntotdeauna nervosuI eonsuma 0 mare eantitate de energie ~i conform legiiechilibrului din natura aceasta pierdere de energie se ceresuplimentata ~i reechilibrata. Aceasta energie maniosul 0ia incon~tient de la cei din jurul sau epuizfu1du ifinalmente pana la completa imbolnavire. Astfel se intampla caintr o institutie condusa de un nervos excentric toti subaltemii ar dori sa ~idepuna cereri de demisie.Ei simt in .stjnctiv ca sunt epuizati energetic in fata unui asemeneaom.

De aceea omul trebuie sa caute anturajul celor lini~titia oamenilor cu 0 inalta vibratie launtrica pentru ca paceape care ace~tia 0 emana sa treaca asupra lor. Cum insaviata nu prea poate oferi omului aceasta ~ansa blfu1dulnostru Mantuitor este Cel care supline~te fortele suflete~tipierdute risipitein valtoareavietii terestre.Nu trebuie decatsa ne prindem cu putere de El sa fim intr o permanentastare de rugaciune sau comuniune cu El.Cei care au pa~itpe Cararea de lumina dau dovada deo adanca pace stapanire de sine .iarmonie sufleteascadovedind in toate imprejurarile ca 11au ca model pe IsusChristos ~i ca implinesc Legea iubirii.

AdamRomon


39/182

otul tr~buie echilibrat ~iregenerat, dici altfel omul sepustle~te.Cand omul este in comuniune cu Divinitatea Ealasa fiecaruia tot ceea ce ii lipse~te, ii da toata indircaturade vitalitate necesara, pentru ca sa poata deveni 0 fiintaactiva ~i echilibrata.Invocand in orice imprejurare prezenta blandului nos-tru Mantuitor ~i stand cu umilinta in fata Tatalui, se ras-fling vibratii de armonie asupra fluidelor terestre, dandu-Ieun acord sublim. lar ceea ce se intampla intr-un punct alglobului terestru vizeaza toate punctele Pamantului, chiartoate punctele creatiei.A~a cum toti oamenii sunt ziditi din lut, din apa, dinaer ~i din foe divin, toti au acee~i putere unii asupra al-tora, prin actele vietii lor.Cand unul face un bine it resimteintreaga creatie ~i tot a~a ~i cand face un rau. Cei ce iliubesc p e Isus Christos ~i au pretentia ca il nrmeaza, tre-buie sa il urmeze in modelul viu pe care ni L-a lasat ~inuprin vorbe, caci nu intotdeauna ceea ce face omul este inacord cu legile Cerului ~i ale pamantului.Omul ori este con~tient,ori nu, incalcarea Legii aducela timpul oportun pedeapsa. Nu ca ~a vrea Tatal, ci pentruca a~aeste mcuta Legea, ~ipentru ca Tatal insu~ise mi~ca~i actioneaza in cadrul unor Legi imuabile.Spre deosebire de sufletul deciizut,degenerat ~iplin detoate ticalo~iile, sufletul pur, sufletul care a descoperit infiinta sa Divinitatea ~iin Divinitate s-a regasit pe sine, estecalm, lini~tit~iimpacat amtcu cei din jur, amt cu el insu~i,cat ~i cu lucrurile care nu aduc nici un folos. Nu se mirade nimic, nici de lucrurile mici, nici de cele mari, nici debucuriile, nici de durerile altora, pentru ca el cunoa~teoriginea lor, ~tiedi tot ce se intampla intre oameni nu estealtceva decat efectul unor cauze, iar cei implicati nu suntdecat cauzatori.Cu cat sufletul omului se afla pe 0 treapta mai inaltade puritate, cu amt el este mai imun in mijlocul celorbolnavi. Aceasta datorita faptului ca puterea lui de vibratieeste de 0 intensitate amt de inalta, incat vibratiile sufletelorbolnave nu 0 pot ajunge. Un astfel de suflet, prin contact

,.. --. -- -. .,. -- .- -- -- . . -- - I -. -~ -- - - . ----_.-


40/182

Ltgta dualCU0 persoana a ciirui suflet este otravit de fluidul de rau-tate al Qamenilor- In mijlocul carora traie~tesau a trait -are putere tiimaduitoareasupra celuilalt tocmai prin putereavibratiilor sale suflete~ti. Aceste fluide de natura magne-tica ~ipurtatoare a unor vibratii superioare au puterea - caprin privire prin atingere eu mana sau pur ~i simplu prinfaptul ca persoanele stau una In preajma eeleilalte - sapatrunda In corpul sufletesc bolnav vitalizandu-l ~ilnviorandu-l canaliziindu-l spre lini~tire spre ie~irea dinnervozitatea pe care a contactat-o de la cei care I-auotravit.Sufletul aflat pe cele mai lnalte trepte ale puritatii arelegaturi permanente cu Cerul. El va trai foarte lini~tit~i l~iva executa misiunea In mijl{}Culneurastenicilor pentru eaare puterea interpretariisuflete~tia manifestiirilor~irabufui-rilor celor bolnavi Ii lntelege ~iIe poartiimila rugiindu-sepentru tiimaduirea suferintei lor.Cei care sunt doar pe primeIe trepte ale puritatiisuflete~ti - In a caror suflet vibreaza doar dorinta de or-donare a vietii a eliberiirii de sub teroarea impulsurilorpacatoase Inca nefiind cunoscatori ai Adevarului sublimce-i lnconjoara - 0 duc mai greu in mijlocul nebunilor pede 0 parte pentru ca vibratiile lor suflete~tiau 0 frecventamai apropiatii de a celorlalti iar p~de altii parte pentru cade~i au vointa eoreetarii ~i a perfeetionarii trebuie mereusa faca.apella echilibrul sistemului lor nervos.Realitatea este ea la fieeare atac din partea celor eare-llnconjoara sufletulmanifestiitendinte de apiirare.Astfel 0vorba dura vulgara eu sensuri multiple ~i de ironie ungest sau 0 privire ostila ori chiar lipsa unei priviri toatesunt atacuri adresate sufletului. Cu cat aceste atacuri suntmai dese cu amt sufletul atacat apeleazamai des la sistemulnervos ~i astfel omul de~i are intentii bune ~i vointii decorectare se simte mereu sub nivelul vointei sale se simtemereu dereglat.Acest om l~ida seama de realitatea lnconjuratoare darnu se poate sustrage de sub puterea ei. Unui astfel de sufletnu-i lipse~te decat cunoa~terea legilor suflete~ti prin carese poate explica ~i se poate cunoa~te pe sine. Dar cum

damRomon


41/182

42aces.teLegi.sunt inchise ~amenilor de ditre legile paman-tu~Ul n~allndurarea l~l Dumnezeu poate actiona.asupralUlca.sa-l salveze numal Tatal ceresc poate sa-l ridice sauil. l~sa sa-l degenereze ceilalti ~i sa mai adune puteri invlettle urma oare.SemnulIndurarii lui Dumnezeu pentru un spirit doritorde a se salva din bezna pamantului este ca Divinitatea ilface cunoscator - intr-o masura mai mica sau mai mare -al tainelor Adevarurilor Sale dupa gradul evolutiei ~i aintelegerii spiritulqi respectiv. Daca acesta se va prinde eutoam nadejdea de Indurarea ~i lubirea Tamlului - care lu-creaza in fieeare suflet - drumul euratiei ~i a perfeetiuniisale suflete~tise va desta~ura eu mai putina suferinta ~ieumai mulm intelegere.Cand sufletul omului ~i-a pus toata nadejdea in Taml~i eu El aUiturii~i duce traiul zilelor pamantul se trans-forma din iad intr-un adevarat rai caci omul va intelegecare sunt adevaratele comori ~ise va zbate dupa ca~tigarealor in timp ce altii i~i risipesc zilele intr-un haos continuutara sa ~tie care lucruri sunt folositoare ~i care nu.Pamantul tocmai din acest motiv este locul eel maipotrivit pentru ca~tigarea valorilor suflete~ti ~i spiritualepentm di pe el sunt amestecate tot felul de suflete de lacele mai apropiate de fiare ~i pana la cele mai apropiatein puritateasimturilorlor deDumnezeu.Astfelciocnindu-se~i cizelilndu-seunii de altii cel bun se fortifica iar cei raivad manifestarea celui bun ~i mai imita ~i ei cate putininsu~irile acestuia.In viata spiritualii traita in sferele cere~ti aceasta ci-zelare nu este posibiUiintrucat entitatile traiesc In planurispirituale specifice in functie de afinitatile lor ~i dupaaceIea~iatribute care Ie caracterizeaza ~i Ie separa in sferespirituale concentrice dar bine delimitate. Acolo criminaliitraiesc intr-o sfera hoWintr-o aWisfera fiecare traind subtortura simtului pe care I-a produs.Daca in dorul lor unul pentru celiUalt doua sufleteimperfecte care sunt duali se intalnesc ~ica oameni car...nali ajung in calitate de sot ~i sotie yor duce e m i

LtgtQ dual


42/182

insuportabiHiviata unul eu altul, tocmai datorita mcarca-turii pacatelor care i-au decazut. Paeato~i fiind amandoi,mereu se vor manifesta violent unul fata de altul ~i dinsubcon~tientva rabufni mereu durerea pe care au suportat-ola despaqire. Astfel tot ce face unul devine 0 durere pentrucelalalt, distrugandu-se reciproc.Din acest motiv entitatile spirituale amana mereuconvietuirea cu dualul lor sufletesc, preferand fiecare safadi pro?e cu alte entitati, pentru a ca~tigaputerile de careau neVOle.

Dualii aflati pe 0 treapta Inaintata de spiritualitate -sufletele lor fiind suficient de pure ~idispunand de puterica~tigate cu alte entitati, In vieti anterioare momentuluiIntalnirii lor - vor convietui pe pamant, ducand traiul eelmai fericit. Ele se vor iubi pana la star~itul vietii terestre,~imai cu seama dincolo de aceasta, In sferele cere~ti,undesufletele lor Impletesc din iubire frumusetea clipei con-topirii fiintei lor.Divinitatea acorda ~i astfel de posibilitati. Oamenii Ievad, dar neputandu-Ie da 0 explicatie, ori Ii admira peace~ti fericiti, ori Ii invidiaza.Entitatile spirituale, Inainte de a se intemnita intr-untrup carnal, pe pamant, I~i iau-un destin de 0 a~a naturaincat sa-~i poata curata cea mai mare parte a gre~elilor ~isa fie In masura sa-~i completeze lipsurile. Din aceasrneauza nici un destin nu este u~or, motiv pentru care uniicad sub povara lui ~i nu mult adauga la cele ce-i lipsese,In timp ce a1tiise completeaza ~ichiar aduna ~iplusuri fatiide ceea ce ~i-au propus.Sa ne plecam cu supUllere,~i umilinta In fata SfinteiTreimi, cerandu-i sa ne Incarce eu puterile necesare, pentrua putea strabate drumul pe care n avem fiecare de urmat,indeplinindu-ne misiunea ter~stra, ~i platindu-ne datoriilede pe rabojul vietilor trecute. Iti multumim Tata creator caprin mtrupare ne oferi posibilitatea de a ne repara gre~eliletrecutului, pentru ca demni sa putem sta in fata Fiului Taustant, Isus Christos. Amin

..

dam omun 44


43/182

imful du lPe parcursul vietii terestremtalnim adesea oameni

care. .- chiardacapentruscurttimp- pareaua fi fostOOitiprin iubire. Aceasta iubire insa nu era 0 atractie spiritualasau sufleteasca ci 0 atractie fizica nascuta prin organelede simt ale trupului carnal la originea ei stand calitatiexterioare fizice sau diferite interese materiale. A~adariubirea lor era stralucirea falsa a ooei iubiri artificial con-struite prin defectele ~i patimile celor doua suflete.De obicei aceasta a~a-zisaiubire nu are 0 viata lungadeoarece continutul ei este mistuit de ve~nicele atacuri ~iciocniri ale imperfectiunii celor doua suflete dragosteatransformandu-se in contrariul ei - in ura.Daca dragostea care se infiripa mtre doi oameni estedegradatii prin sexualitate este inevitabil ca pe parcursultimpului acea simpatie sa se transforme in repulsie ~iura.Pentru ca ura nu este altceva decat sentimentul care informa ~i materia ei originala era dragoste trupeasca iaracum a devenit zgura ~icontrarietate .Dupa incercarile multiple pe care pamfu1tulIe oferaomului sufletul acestuia i~i va dezvolta increderea ~i iubi-rea fata de jumatatea sa chiar daca deocamdatii acestease dezvoltii in viata exterioara a simtmilor fizice. Cfu1dsose~temomentul in care viata va pooe la grele incercariiubirea ~iincrederea sufletul se va stradui ca prin interme-diul credintei sa-~i salveze sentimentele eteme care sootale lui ~i pe care Ie va duce ~i in lumea spirituala.Omul care crede in viata ve~nica a spiritului in etemulAdevar divin ~iin Legea imuabila ~i inviolabiHia Tataluicreator trebuie sa dezbrace ~i sa distruga tot ceea ce nueste perfect tot ceea ce nu este adevarat ~i nu este divin -

TennenuI de contrarietate exprimii tot ceea ce tine de intune-ric de eroare ~i de simturi demonice.

i --- _..---

5 Ltgta dual


44/182

adica ~otceea ce nu vine de la Tatal - ~i sa-l inlocuiascac~ Iublrea A< .eviirul~i Vointa divina cu acele Damri di-vIDecare fac sa straluceasca in sufletul sau bucuria ~iferici-rea care il unesc pentru ve~nicie cu Divinitatea.Pana cand nu se afla intreaga creatie in comuniune cuDivinitatea lupta ~i suferinta continua pentru ca ceea cenu prqvine de la Tatal trebuie nimicit chiar daca sufletuls-~ a~~~t ~i tine mult la ramcirile sale pentru ca ideile ~ipnnclpllie false nu au dreptul la existenta.Fiind creat de spirit raul traie~te ~i exism cerandu-~ilocul ~idrepturilein creatie luptiindpentru viata ~iexistenta.Dar pentru ca raul cel ce s-a indepiirtat de Taml esteata~at de viata ideile ~i principiile infectate ~i pervertite

produc in natura ~i in suflet transformari degenerari ~idenaturari care au dat na~tere la 0 aIm directie de evolutieprin care omul - spirit sau intrupat in materia terestra -animalul vegetalul sau mineralul intreaga creatie intregulval de viata creat sufera pana in momentul in care renuntala aceste principii ~i idei contrare refUzandorice asocierecu ele.Starea entimtii spirituale este mai dureroasa decat ceaa omului intrupat pentru ca ea vede ~ieste con~tienm infiecare moment al existentei sale de efectul penibil alratacirilor sale. Cu toate ca i~irecunoa~tegre~eala cu toateca i~i vede ratacirile ~i injustetea ideilor nu se poate eli-bera de ele pana in momentul in care trece peste anumiteprobe sufera ciocnirile necesare dupa care Adevarul vatriumfa in sufletul sau invingand eroarea ~i minciuna.Pentru acest scop entitatea spirituala trebuie sa devina omtrebuie sa coboare intr-un trup carnal prin care sa-~i traias-ca viata terestra intr-un vis obscur prin care acele situatii~istari care stau in fata sa ca realimti sa fie rezolvate prinarsenalul de vointa iubire ~i inteligenta acumulat in inte-riorul sufletului sau. Prin trupul carnal al entitatii spiritualecoborate in materia terestra sunt chemate sa razbata aceleenergii principii ~i idei pe care cu atata grija le-a stransdepozitat ~i inmultit in timpul existentei sale in lumeaspirituala.

l

H T -------. - -- - -.

AdamRomon 46


45/182

. ~~~darv ata fiecarui om este 0 ocazie care-l expuneclocI?-1flI~r.lec~re.om.i~i dii.seama dit de putin poate elfinahza ~lcucen pnn bmele ~ladeviirul acumulat in sufle-tul siiu, in acest curent de viatii illfectat de riitiiciri.Cu toate acestea binele este mereu la indemana omu-lui. Tatiilnu I-a piiriisitpe om in incerciirile ~i examenelesale, nu I-aHisatrarii sprijin, dandu-i intotdeauna un Semnde viatiidin partea Sa. Sufletul trebuie sii fie atent la acestSemn, trebuie sii recunoascii aceastiiRazii luminoasiiveni-tii de la Tatiil, pentru cii nerecunoscandu-L, va ciideapreadeparte de menirea sa.Cuvintele Mantuitorului nostru, Isus Christos, au rii-mas printre noi panii azi: Cine crede este viu i are via/ave nica. iar cine nu crede este mort chiar daca traie teu.Este mort pentru cii nu-~i poate duce mai departe rezul-tatele, succesele viefii sale, dedit pe cele al~ mortii.Sunt de compiitimit oamenii care cu toatii bogiitiaAdeviirului revelat ~i in fata unor autentice comuniciiricere~ti, riiman ignoranti in fata Inanifestiirilordivine, nea-cordand atentie lumii spirituale de unde vin ~iunde se vorintoarce odatii, ~i ale direi legi sunt datori sii Ie respecte,atat in viata terestrii, dit ~i in cea spiritualii, dupii dezbrii-carea trupului carnal. Toatii lumea poartii in sufletul sau

nostalgia ~imisterullumii spirituale, care va triumfa odatiiasupra principiilor ~i ideilor riiH iciteale materialismului.Pana dnd entitatea spiritualii tdiie~te0 viatii intrupatiiin materia planetei, 0 viatii triiitiisub incidenta legilor te-restre, a diferitelor situatii~iconflicte ivite in urma relatiilorcu semenii siii, omul se va confrunta cu nenumarateposibilitiiti prin care poate gre~i ~ise poate ditiici.Gre~ealasta la indemana fieciirui om, ~ia celui care este condus decele mai bune intentii. Chiar ~i printre cei care trudesc ~ise striiduiesc impreunii pentru atingerea unui tel comun,existii posibilitiiti multiple ca sii ajungii in conflict unul cuceliilalt.Astfel cii oamenii ajung foarte u~orsii se invriijbeascii,inviiluindu-~isufletullntr-o ceataluididi densii~i cenu~ie.Aceastii ceata sufleteasca trebuie luminatii~i striipunsiide

1.1.

... . .- . --

47 tgt du l


46/182

flacara iubirii, care sa arda ~isa lumineze fiecare suflet cuIntelepci.~.meai adevarul care ne arata drumul spre T~tal.Daca aceasta flacara se stinge, dualii nu se pot recu-noa~te, pentru ca In aceasta lume ireala ~i iluzorie, aflatasu? semn~l contrarietatii, iubirea este singurul lor sprijin,umcul ghld care Ie poarta pa~iiInainte, pe drumul ce duceIn Sanul TataIui iubitor.

. Omul are obligatii fata de fratii ~i prietenii sai spiritu-ah..f~tade cei eu care se scalda InLumina aceluiC ~idevarpnffilt de la Tatal, fata de cei cu al diror suflet s-a dizolvat~i s-a unit Intr-o sin~a rugaciune In fata Tatalui. Acestesuflete formeaza 0 unitate, ~i daca pentru cei care traiesco viata lumeasca sunt atilt de importante legaturile de iu-bire, cu atat mai vitale sunt aceste legaturi pentru cei carefOlmandlIDsingur suflet l~i dedica viata Binelui, Frumo-sului ~i Adevarului.Tot ceea ce pe pamant este bun ~i frumos nu este alt-ceva decat 0 umbra grosiera reflectata de lumile superi-oare. Dadi omul, In schimbul iubirii oferite fratilor ~iprie-teni lor sai, prime~te tot iubire, toate manifestarile lorsuflete~tise vor exprima sub forma unei forte de coeziune~ide omogenizare. Sufletele aflate In aceasta etapa evolu-tiva convietuiesc Intr-un cere superior de idei ~iprincipii,renuntand la lupta de zi cu zi,-pentru ac.aparareabunurilormateriale, uiHindde vicisitudinile vietH terestre, pentru caI~iclauseama ca de fapt nu sunt adversari ~istraini, ci suntfcati care au acela~i drum de parcurs. Cei care au atinsacest nivel de evo1utieI~idaruiesc iubirea, Intre ei existando legatura sufleteasca bazata pe incredere ~i fidelitate.Daca iubirea frateasdi este capabila sa distruga carapa-cea exterioara a sufletului, pana la disparitia ei totala, cuatat mai mult se va narui aceasta carapace la cei care-~iapartin, la cei care, in privin~asen imentului de iubire, suntdoua jumatati care se Intregesc. In acest caz sufletul tre-buie sa renunte la toate obiceiurile care Ii stau ca un ob-stacol, limitandu-i capacitatile spirituale. Aceste Ingradiriexterioare trebuie sa se dizolve in acea iubire, in aceaintelegere care leaga laolaWicele doua suflete umane, lega-

-.. _.. -- - -- --~- - ----

dom omon 48


47/182

tufa care.nu se bazeaza pe interese materiale ci pe afmitatis1 flete~tIcare.tr~buiesa~sec~nstituieintr-o unitate pentruca daca nu eXlstaaceasta unltate sau daca ea este violatadad este ciobita sau intrerupta sufletul devine obtuz ~ieste As:ffi~iatde durere.In aceasta lume a suferintelor ~i incercarilor fiecaresuflet se conftunta cu propriile sale fapte ~iganduri dar incele din urma constatand de~ertaciunea ~i falsitatea lor ildetermina sa se elibereze de toate ratacirile ~i gre~elilesale pentru a incepe 0 noua viata sub auspiciile Legilordivine. Pentru inlesn

Adam Ramon Legea Dual

Documents

Transcript of Adam Ramon Legea Dual