Hăşmăşan Gavril

CRONOLOGIE CREŞTINĂ

DE LA ADAM LA NOI Studiu pentru Şcolile Duminicale

Dăruită tuturor iubitorilor de adevăr.

Lechinţa BN România, decembrie 2012

Alte cărţi scrise de acelaşi autor:

- Cronologie Biblică,- Cronologie Biblică revizuită (Adam – Isus şi Isus – Adam),- Nu există iertare?,- Manual de Catiheză,- Isus Hristos, profeţii VT,- Diavolul anestezist,- A avut Isus fraţi şi surori?,- Avem acelaşi Dumnezeu?,- Mic dicţionar Biblic,- Demonizarea,- Totul se plăteşte,- Iadul, adevăr sau minciună,- Care este diferenţa?- Cronologia religiilor lumii şi creştinismului,- Opriţi-vă creştini,- Cronologie creştină de la Isus la noi,- Răsplătirile Divine.- Darul de pret – Credinta.

Aceste cărţi şi altele culese şi postate pot fi găsite pe www.resursecreştine.ro, texte – studii – hasmasan gavril şi www.scribd.com/hgavril.

De citit prima dată

După terminarea celor două cronologii, prima în 2010 si a doua în 2012 am văzut necesitatea ca aceste două să fie unite aşa cum şi istoria noastră este una singură, chiar dacă noi o împărţim după tot felul de scheme necesare nouă.

În această lucrare am căutat să găsesc anii corecţi de referinţă pentru istoria lumii în care trăim, nu pentru că nu ar exista date istorice, teologice sau de alt fel în acest domeniu. Aceste date există din abundenţă, dar este greu de găsit una care să se apropie cât mai mult de adevăr. Nu vreau să susţin că eu deţin adevărul absolut în privinţa anilor prezentaţi mai jos, dar sunt cei mai aproape de realitate, deoarece am folosit doar Scriptura.

Mi-am zis, Scripturile sunt pline de ani de referinţă, iar eu nu am de ce să mă iau după descoperirile arheologice sau alte studii în această privinţă, care dintr-un motiv sau altul deviază de la adevăr prin interpretare şi reinterpretare. Eu sunt contabil de meserie, şi ca la orice contabil cifrele vorbesc singure, trebuie doar să le laşi să-şi facă treaba lor, fără prejudecăţi sau idei preconcepute.

Anii de referinţă folosiţi de mine pornesc corect, de la existenţa primului om pe pământ Adam si se termină cu anul naşterii Mântuitorului Isus Cristos în prima parte, şi a doua parte de la Isus la noi. Deci anii mei pornesc de la facerea lumii (FL) sau anul zero şi merg până în anul (2012) 6012 FL. Nu pot lua un alt an de referinţă deoarece acesta nu ar fi relevant, ex. nu pot lua anii de la prima zi de creaţie cum poate ar fi mai corect, ziua aceasta numai Dumnezeu o are în calendarul Său. Eu mă voi folosi doar de ce am la îndemână, ziua creaţiei primului om pe pământ, adică Adam, deoarece tot Creatorul îmi spune cât a trăit, El ştie cel mai bine, deoarece numai El a fost atunci prezent.

Majoritatea cercetătorilor din domeniul teologic, şi nu numai, sunt de acord cu faptul că lumea (oamenii lumii acesteia), au un termen fixat de Creator de 7.000 de ani din care 6000 de ani sunt pentru călătoria noastră pe acest pământ alături de duşmanul nostru comun Diavolul, iar ultima mie de ani este pentru Împărăţia de 1000 de ani a Domnului şi Mântuitorului Isus Hristos, dar fără prezenţa Satanei şi a îngerilor lui, deci fără prezenţa răului în lume. Iar după toate acestea se va intra în Împărăţia veşnică a lui Dumnezeu. De fapt vedem noi cu ochii noştrii că suntem pe ultima sută de metrii de parcurs, după succesiunea evenimentelor din întreaga lume.

Am făcut acest studiu având la bază Biblia versiunea Cornilescu, nu pentru că nu m-aş fi folosit şi de Biblia Ortodoxă, ci pentru că acelaşi studiu făcut pe BOR dă cu totul alte rezultate .

Lucrarea este structurată pe evenimente sau secole iar anii menţionaţi au fost în mare parte confruntaţi cu două sau mai multe surse, pentru a evita erorile majore. Chiar şi citită de la un capăt la celălalt ca o revistă, este o lectură interesantă şi o reamintire a marilor evenimente.

Menţionez că am folosit semnul ‘ / ’, pentru cazul în care nu s-a ştiut data exactă, iar semnul ‘ – ‘ pentru o perioada de timp. De asemenea data este după formatul românesc, adică ‘zzllaaaa sau aaaallzz’, deci cu luna la mijloc întotdeauna.

În unele cazuri s-ar putea întâmpla să găsiţi aceeaşi persoană de două ori sau în mai

multe locuri. Acest lucru este posibil deoarece a fost menţionat de mai multe ori pentru activităţi deosebite sau două surse diferite dau date deosebite despre acelaşi subiect, chiar şi după confruntări cu mai multe surse, dar sunt cazuri foarte rare sau rezolvate deja.

PARTEA I – ISTORIA LUMII DE LA ADAM LA ISUS

Numele patriarhului

Refe-rinţa

Anulnaşterii

Anii Trăiţi

Anul morţii

Adam Gen 5.5

0 930 930

Cain Gen 4.1

AbelGen 4.2

Set Gen 5:3,8

130 130 912 1042

Enos Gen 5:6,11

105 235 905 1140

Cainan Gen 5:9,14

90 325 910 1235

Mahaleel Gen 5:12,17

70 395 895 1290

Iared Gen 5:15,20

65 460 962 1422

Enoh Gen 5:18,23

162 622 365 -

Metusala Gen 5:21,27

65 687 969 1656

Lameh Gen 5:25,31

187 874 777 1651

Noe Gen 5:32; 9:29

182 1056 950 2006

Sem Gen 5:32; 11:11

502 1558 600 2158

POTOPULGen 7.6

600 1656 1 1657

Arpacşad Gen 11:10,13

100 1658 438 2096

Cainan BOR, Gen. 11:12

35 1693 460 2153

Şelah Gen 11:12,15

35 1728 433 2161

Eber Gen 11:14,17

30 1758 464 2222

Peleg Gen 11:16,19

34 1792 239 2031

Reu Gen 11:18,21

30 1822 239 2061

Serug 32 1854 230 2084

Gen 11:20,23

Nahor Gen 11:22,25

30 1884 148 2032

Terah Gen 11:24,32

29 1913 205 2118

Avram Gen 11:26; 25:7

70 1983 175 2158

Isaac Gen 21:3; 35:28

100 2083 180 2263

Iacov Gen.25:26; 47:28

60 2143 147 2290

ROBIA EGIPTGen 47.9; Ex 12.40

130 2273 430 2703

Moise Deut. 34.7

40,40,40

2623 120 2743

EXODULEx 16.35; Num 14.34

2703 40 2743

Iosua, Judecătorii,Samuel. (mai jos expus)*

2743 356 3099

Saul1Sam 13.1;Fapt 13.21

3099 40 3139

Iş Boşet 2Sam 2.10

3139 2 3141

David1Împ 2.11

3139 40 3179

Solomon 1Împ 11.42

480-4 3179 40 3219

PRIMUL TEMPLU1Împ 6.1

480 3183 7 3190

În enumerarea patriarhilor de la Noe până la Avraam lipseşte Cainan din Biblia tradusă de Cornilescu,(cartea Genezei), dar acesta apare la număr în Evanghelia după Luca (Luca 3:36), prin urmare, a fost trecut la socoteală şi el, în dreptul lui, dar după datele din Biblia Ortodoxă.

Regatul divizat

I U D A I S R A E L Beniamin şi Iuda Celelalte zece seminţii din IsraelDomnitorul şi vârsta avută

Începutul domniei

Anii dedomnie

Sfârşitul Domniei

Domnitorul Începutul domniei

Anii dedomnie

Sfârşituldomniei

Roboam 411 Imp.14:21

3219 17 3236 Ieroboam1 Imp.14:22

3219 22 3241

Abiam 1 Imp. 15:2

3236 3 3239 Nadab1 Imp.15:25

3241 2 3243

Asa 1 Imp. 15:10

3239 41 3280 Baeşa1 Imp.15:33

3243 24 3267

Iosafat 351 Imp.22:42

3280 25 3305 Ela 1 Imp.16:8

3267 2 3269

Ioram 322 Imp.8:17

3305 8 3313 Zimri 1 Imp.16:15

3269 0,07 3269

Ahazia 222 Imp.8:26

3313 1 3314 Omri1 Imp.16:23

3269 12 3281

Atalia 2 Imp.11:3

3314 6 3320 Ahab1 Imp.16:29

3281 22 3303

Ioas 72 Imp.12:1

3320 40 3360 Ahazia1 Imp.22:51

3303 2 3305

Amaţia 252 Imp.14:2

3360 29 3389 Ioram2 Imp.3:1

3305 12 3317

Azaria,Ozia162 Imp.15:2

3389 52 3441 Iehu 2 Imp.10:36

3317 28 3345

Iotam 252 Imp.15:33

3441 16 3457 Ioahaz2 Imp.13:1

3345 17 3362

Ahaz 202 Imp.16:2

3457 16 3473 Ioas2 Imp.13:10

3362 17 3379

Ezechia 252 Imp.18:2

3473 29 3502 Ieroboam2 Imp.14:23

3379 41 3420

Manase 122 Imp.21:1

3502 55 3557 Zaharia2 Imp.15:8

3420 0,6 3420

Amon 222 Imp.21:19

3557 2 3559 Salum2 Imp.15:13

3420 0,1 3420

Iosia 82 Imp.22:1

3559 31 3590 Menahem2 Imp.15:17

3420 10 3430

Ioahaz 232 Imp.23:31

3590 0,3 3590 Pecahia2 Imp.15:23

3430 2 3432

Eliachim-Ioiachim 252 Imp.23:36

3590 11 3601 Pecah2 Imp.15:17

3432 20 3452

Ioiachin 182 Imp.24:8Prima robie Babiloniană

3601 0,3 3601 Osea2 Imp.17:1

3452 9 3461

Matatia-Zedechia 212 Imp.24:18

3601 11 3612 Robie Asiria2 Imp.17:6

3461

A doua robie Babiloniană 2 Imp. 25:8

3612 70 3682 3461 220 3682

Reconstrucţia celui de-al doilea Templu Ioan 2:20

3682 46 3728

Macabeii şi ocupaţia Romană

3728 272 4000

Cei 70 de ani de robie Babiloniană ar putea fi cu 11 ani mai devreme, dacă se ia în considerare timpii probabili socotiţi de Daniel, deoarece acesta merge în robie prima dată (anul 3601), dar aceasta are o relevanţă mai mică în raport cu miile de ani în discuţie. De fapt eu sunt convins că şi Daniel a socotit tot de la pustiirea Ierusalimului, adică ultima robie şi cea finală, care de fapt a dus la prima desfiinţare a statului Israel, conform proorociilor.

Profeţii mari şi mici (cei cu cărţi scrise), încep din timpul domniei lui Ahab în Israel cu Ilie şi continuă cu Elisei, şi apoi cu Isaia din vremea lui Azaria şi Osea, iar mai pe urmă cu Ţefania (Iosia), Ieremia, Daniel, Ezechiel, Hagai, Zaharia şi alţii. Am folosit ordinea intării în lucrare conform Scripturii, deoarece în ultima perioadă (aproxumativ 450 de ani) Dumnezeu nu mai vorbeşte prin descoperiri.

JUDECĂTORII DIN ISRAEL

Judecătorii nu i-am pus la locul lor deoarece anii de odihnă nu corespund anilor de judecători. Adunaţi toţi anii specificaţi, (judecători, domnie, asuprire) depăşesc anii corecţi stabiliţi prin referinţe, ceea ce crează un decalaj dificil de echilibrat. Importantă este existenţa lor şi lupta ce au dus-o pentru izbăvirea poporului Israel în vremuri de necaz. Este de asemenea şi un exemplu pentru noi, ca atunci când suntem în necaz, să chemăm Numele Domnului şi El va veni în ajutorul nostru. Eu personal l-am chemat de atâtea ori şi a venit de fiecare dată, şi nu mă consider unul dintre sfinţi, ci un mare păcătos.

Nr.crt Numele Perioada Referinţa Biblie 1 Otniel 40 ani de odihnă Jud. 3: 7-11 2 Ehud 80 ani de odihnă Jud. 3: 12-30 3 Şamgar Jud. 3: 31 4 Debora şi Barac 40 ani de odihnă Jud. 4: 1-31

5 Ghedeon 40 ani de odihnă Jud. 6: 11- 8: 32 6 Abimelec 3 ani de stăpânire Jud. 9: 1-57(22) 7 Ţola 23 ani judecător Jud. 10: 1,2 8 Iair 22 ani judecător Jud. 10: 3 9 Iefta 10 ani judecător Jud. 12: 7 10 Ibţan 7 ani judecător Jud. 12: 9 11 Elon 10 ani judecător Jud. 12: 11 12 Abdon 8 ani judecător Jud. 12: 14 13 Samson 20 ani judecător Jud. 16: 31 14 Eli 40 ani judecător 1 Sam. 4: 18 15 Samuel În tot timpul vieţii lui 1,2 Samuel

Nota: - Anii sunt menţionati cu cifre întregi.

- Lunile sunt menţionate ca zecimale ex: 0.3 luni

- Zilele sunt menţionate ca zecimale cu două zerouri ex: 0.07 zile

Sunt: 23 Patriarhii până la Iacov

23 Regi pentru Iuda (nu se numără Iş-Boşet)

23 Regi pentru Israel (se numără Iş-Boşet)

15 Judecători.

PARTEA II – ISTORIA LUMII DE LA ISUS LA NOI

SECOLUL I (4000 – 4100)

Anul 0, Anul oficial al naşterii Domnului şi Mântuitorului Isus Cristos.

31/27 ÎCr. – 14 DCr. Domneşte la Roma împăratul Gaius Octavianus Augustus.

4 ÎCr. – 39 DCr. Irod Antipa, fiul lui Irod cel Mare domneşte peste Galileea şi Perea.

12 Isus Cristos urca pentru prima dată la Ierusalim la sărbătoare.

14.aug.19 – 37 Este împărat al Romei Tiberius.

26 – 36 Pilat din Pont, procurator a Iudeei, moare în 37 dar istoricii consideră că nu din cauza remuşcărilor privind execuţia lui Isus, ci de frica cezarului.

27 Ioan botezătorul îşi începe activitatea.

30 Isus Cristos este botezat în apa Iordanului de Ioan Botezatorul.

33 şi şase luni este data morţii şi învierii după trei zile a lui Isus Cristos.

33 şi opt luni. În ziua Cincizecimii ia fiinţă Biserica Lui Isus, Mireasa Domnului.

34 / 35 Diaconul Ştefan martirizat prin uciderea cu pietre.

34 / 35 Convertirea lui Pavel la creştinism.

34 / 67 Apostolul Petru primul Papă al Romei.

37 – 41 Devine împărat Caligula, acesta cere zeificare în timpul vieţii, adorare şi închinare la fel ca pentru zei, cere adorare chiar şi pentru calul său.

37 – 95/100 Josephus Flavius, istoric evreu care spunea ‘Noi nu avem zeci de mii de cărţi ce se contrazic între ele, ci doar 22 de cărţi ce conţin întreaga istorie, şi sunt considerate în mod just a fi divine’. Ei socoteau cărţile Judecători şi Rut o carte ; 1 şi 2 Samuel, 1 şi 2 Împăraţi, 1 şi 2 Cronici, Ieremia şi Plângerile o carte, 12 profeţi mici o carte. El aduce mărturisiri despre Isus, Ana, Caiafa, Anania, Farisei, Saduchei, etc. El descrie revolta poporului evreu din anii 66 – 70 care a dus la nimicirea temporară a acestuia de către romani.

38 Apostolul Andrei, fondator, Episcop a Bizanţului.

68 – 54 Stahie, Episcop a Bizanţului.

41 – 54 Ajunge împărat al Romei Claudius.

44 aprilie 30 Apostolul Iacov (fratele lui Ioan, fiul lui Zevedei şi Salomeei) este decapitat din ordinul lui Irod si a împăratului Agrippa.

45 – 50 Apare Evanghelia după Matei, scrisă de Matei/Levi, evreu, vames, fiul lui Alfeu.

45 / 49 Apare Epistola Lui Iacov, scrisă de Iacov, fratele Domnului.

46 – 48 Prima călătorie misionară a lui Pavel.

48 / 49 Consiliul Apostolic de la Ierusalim privind neamurile. Faptele Apostolilor 15 

49 – 53 A doua călătorie misionară a lui Pavel.

49 / 56 Apare Epistola către Galateni scrisă de Pavel.

51 Apare Epistola I –a către Tesaloniceni scrisă de Pavel.

52 Thallus, istoric de origine samariteană, explica că întunericul care s-a produs la moartea lui Isus a fost doar o eclipsă de soare.

52 Apostolul Filip este martirizat la Hierapolis, bătut şi apoi răstignit.

52 Apare Epistola a II –a către Tesaloniceni scrisă de Pavel.

54 – 58 A treia călătorie misionară a lui Pavel.

54 – 68 Onisim, Episcop a Bizanţului.

54 – 69 Este împărat al imperiului Roman Nero. După el urmează : Galba, Otho, Vitelius şi Vespasian, în perioade scurte pană în 81.

55 – 65 Apare Evanghelia după Marcu, scrisă de Marcu probabil ajutat de Ioan.

55/56 Este scrisă Scrisoarea I – a către Corinteni de Pavel.

55 – 117 Cornelius Tacitus, istoric roman, povesteşte despre persecuţiile lui Nero asupra creştinilor după ce au fost învinuiţi de aprinderea Romei.

56/57 Este scrisă Scrisoarea II – a către Corinteni de Pavel.

57 Apare Epistola sobornicească către Romani scrisă de Pavel.

58 Arestarea lui Pavel la Ierusalim.

58 – 60 Întemniţarea lui Pavel la Cezareea.

60 Evanghelistul Matei este ars pe rug şi ucis cu sabia.

60 – 61 Călătoria lui Pavel la Roma pentru a fi dus înaintea cezarului.

60 / 63 Apare Epistola întâia a lui Petru.

60 – 63 Apare Evanghelia după Luca, scrisă de medicul Luca probabil ajutat de Pavel.

60 – 155 Polycarp, teolog, ucenic al apostolului Ioan, învăţătorul lui Irineu, moare martirizat.

61 – 63 Pavel primeşte domiciliul forţat în Roma.

62 Apostolul Iacov, fratele lui Isus este martirizat.

62 Apare Epistola către Efeseni scrisă de Pavel.

62 Apare Epistola către Filimon scrisă de Pavel.

62 Apare Epistola către Coloseni scrisă de Pavel.

62/63 Apare Epistola către Filipeni scrisă de Pavel.

63 Eliberarea lui Pavel din temniţă.

63 – 64 Apare cartea Faptele Apostolilor scrisă de Luca ajutat de Pavel.

64 – 67 A patra călătorie misionară a lui Pavel.

64 – 66 Procuratorul Roman al Iudeei, Gesius Florus îşi însuşeşte 600 kg de aur din trezoreria sacră a Templului de la Ierusalim, ceea ce declanşează în 65 revolta militară în ţară, care va duce implicit la nimicirea Ierusalimului şi a Statului Israel pentru 1.800 de ani.

65 Apare Epistola I – a către Timotei scrisă de Pavel.

65/66 Apare Epistola către Tit scrisă de Pavel.

66/68 Apare a doua Epistolă a lui Petru.

66 Evreii declanşează revolta generală ceea ce atrage corpuri de armată superioare numeric pentru înnăbuşire. Acestea vin în două tranşe 67 şi 70.

66 Ebionismul, (ebion=sărac), mişcare teologică gnostică pornită din Ierusalim şi stabilită în Transiodania, susţinînd obligativitatea ţinerii Legii Mozaice pentru mântuire. De la ei au rămas fragmente ale unei Evanghelii a lui Matei, predicile lui Petru, Pseudo-Clementinele.

67 Apare Epistola a II – a către Timotei scrisă de Pavel.

67 Iunie 29 Apostolul Petru este răstignit cu capul în jos pe colina Ianiculum din Roma, din ordinul lui Nero.

67 – 76 Linus, Papă al Romei.

67 – 68 A doua întemniţare a lui Pavel.

67 – 69 Apare Epistola către Evrei, scrisă probabil de Pavel, unii cred că de Baraba sau chiar Apollo.

68 Iunie 29 Apostolul Pavel a fost decapitat din ordinul lui Nero. Cu toate că era creştin, apostolul Pavel a fost decapitat deoarece era cetăţean roman.

69 – 70 Vine împărat la Roma Vespasian. Acesta îşi retrage armatele din asediul Ierusalimului şi merge la Roma pentru înscăunare.

69 – 89 Policarp I, Episcop a Bizanţului.

70 August, Cucerirea Ierusalimului de trupele romane conduse de Titus, fiind trimis de noul împărat al romei Vespasian. Tradiţia Iudaică spune că în aceeaşi zi dar în 586 ÎDC a fost distrus Templul lui Solomon de Nabucodonosor II. Au fost aproxumativ 11.000 de morţi şi alţi 97.000 vânduţi sclavi.

70 Balaamismul sau învăţătura lui Balaam, din Apocalipsa 2:14, este o învăţătură veche dar mereu în actualitate. Ea conduce spre câştiguri mârşave, omiţând faptul că iubirea de arginţi duce la pierzare. Pericolul consta în a face un crez din aceasta.

70 Izabelianismul, sau îndemnurile Izabelei, menţionată în Apocalipsa 2:20, proorociţa care amăgea pe robii Domnului să se dedea la curvie, şi să ia parte la masa dracilor, idolilor. Pericolul major consta în autoritatea celui ce vorbea şi dădea dezlegări de acest gen, nimicind pe cei slabi. De aceea se atrăgea atenţia ca orice lucrare, fie de la prooroc, fie de la evanghelist să fie trecută prin filtrul perfect al Scripturilor, dar pentru aceasta Biblia trebuie păstrată în inimă nu bibliotecă.

70 Nicolaismul, învăţătura Nicolaiţilor. Menţionaţi în Apocalipsa 2:15, ea se întindea în biserici ca lepra pe oameni, cum spunea cineva din vremurile acelea. El dădea dezlegare la păcatele firii şi ale trupului, pe motiv că trupul doar era supus păcatului şi pieirii, sufletul fiind fără păcat şi deci măntuit. Au făcut mare prăpăd peste tot pe unde au putut prin minciuni şi înşelăciuni chiar.

70 Adâncimile Satanei, cum le numeşte Apocalipsa 2:24, reprezintă amestecul religiosului cu ocultul, adică a binecuvântării cu blestemul. Sau Satanismul cu faţă religioasă, consta în implicarea preoţimii în ritualuri oculte, aşanumita vrăjitorie albă, care venea în ajutorul omului prin tot felul de mijloace. Dar dracul este drac indiferent de culoarea pe care crezi tu că o are sau o spune el. Depăşirea graniţelor dintre creştinism şi magie nu duce niciodată la câştig. Cunoştiinţe esoterice, iniţiere în ocultism.

70 /80 Apare Epistola lui Iuda.

70 – 160 Policarp din Smirna, teolog creştin.

71 nov. 14 Apostolul Filip (frate cu Andrei, Petru şi Mariamna), născut în Betsaida, moare răstignit cu capul în jos în Hierapolis din Frigia. În anul 560 moştele sfântului au fost mutate la Roma în Biserica celor doisprezece apostoli. Un braţ al acestuia este din anul 1204 la Florenţa, Italia.

75 – 80 A fost construit Coloseumul. Avea o capacitate de 50.000 persoane. A fost ridicat pentru a oferi romanilor ‚Pane e circus’.

76 – 88 Anacletus (Cletus), Papă al Romei.

80 – 95 Apare Evanghelia după Ioan, scrisă de Ioan fratele lui Iacov, fiul lui Zevedei şi a Salome.

81 – 98 Ajunge pe tronul Romei Domiţian.

85 – 95 Apare prima, a doua şi a treia Epistolă a apostolului Ioan.

85 – 160 Marcion, intemeietorul Montanismului.

88 – 97 Clement, Papă al Romei.

89 – 105 Plutarh, Episcop a Bizanţului.

90 Sinodul de la Iamnia, unde serviciul religios al sinagogii este completat, prin excluderea creştinilor de la închinare.

90 Bartolomeu moare răstignit cu capul în jos în Armenia Mare, Albanus, Baku şi jupuit de viu apoi decapitat pentru a nu mai vesti evanghelia nici jupuit.

90 / 96 Apare cartea Apocalipsa sau Revelaţia lui Ioan.

97 – 105 Evarist, Papă al Romei.

98 – 117 Traian împărat al Romei.

SECOLUL II (4100 – 4200)

100 Didahii, sau învăţătura celor 12 apostoli, este un manual de disciplină bisericească. Nu a fost scrisă de apostoli.

101 în al 93-95lea an al vieţii lui apostolul Ioan moare de moarte naturală.

105 – 115 Alexander, Papă al Romei.

105 – 114 Sedecion, Episcop a Bizanţului.

107 decembrie 20 Ignaţiu, ucenic al apostolului Ioan, Episcop în Antiohia, Asia Mică este martirizat la Roma.

110 Lucian, scriitor satiric grec, scrie în ‘Despre moartea peregrinului’ despre Isus, creştini, tăgăduirea zeilor.

110 – 165 Iustin Martirul, filozof şi teolog creştin.

110 Elchasainismul, curent teologic înfiinţat de Elchasai, printre Sirieni şi Parţi. Secta susţine două principii : feminin – Duhul Sfânt şi masculin – Isus Cristos. Isus este om şi profet ce a avut mai multe reîncarnări. Legea Mozaică este obligatorie.

112 Pliniu cel Tânăr, guvernator al Bitiniei, povesteşte cum el a încercat să-i facă pe creştini să blasteme pe Isus dar nu a reuşit şi i-a omorât pe toţi.

114 – 129 Diogene, Episcop a Bizanţului.

115 – 125 Sixtus I (Xystus I), Papă al Romei.

117/138 Fragmentul John Rylans, reprezintă un papirus ce conţine cinci versete din Ioan 18:31-33 şi 37-38. Se află în Biblioteca John Rylands din Mancester.

117 – 138 Ajunge împărat al Romei Hadrian.

120 Suetonius, istoric roman. În ‘Viaţa lui Claudius’ scrie de evreii instigaţi de Chestos (Cristos), făceau revolte şi au fost expulzaţi din Roma. Iar în ‘Vieţile cezarilor’ scria că Nero a pedepsit pe creştini : o clasă de oameni dedaţi la o superstiţie nouă şi periculoasă.

120 – 203 Irineu de Lyon, teolog creştin. Este printre primii care susţin că dacă Dumnezeu a creat lumea în şase zile şi ziua este de 1000 de ani, atunci Isus va reveni în anul 6000, după care urmează mia de ani cu Cristos.

125 – 136 Telesphorus, Papă al Romei.

129 – 136 Eleuterie, Episcop a Bizanţului.

130 – 202 Irineu de Lyon. Teolog creştin.

136 – 140 Hyginus, Papă al Romei.

136 – 141 Felix, Episcop a Bizanţului.

140 – 155 Pius I, Papă al Romei.

140 Marcionismul, curent teologic pornit la Roma de către Marcion, sub influenţa Gnosticismului şi Epistolei către Galateni. Susţine că sunt doi dumnezei, unul al Vechiului Testament şi unul al Noului Testament. Un Dumnezeu superior, perfect şi altul inferior imperfect, unul creator şi celălalt răscumpărător. Între ei nu există legătură.

141 – 144 Policarp II, Episcop a Bizanţului.

144 – 148 Athenodor, Episcop a Bizanţului.

148 – 154 Euzios, Episcop a Bizanţului.

150 – 255 Tertulian, teolog de seamă adept al Montanismului.

150 – 215 Clement din Alexandria, teolog creştin.

150 Mandeismul, mişcare teologică gnostică asemănătoare Elchasaiţilor. Insistă asupra botezului ce poate fi făcut de mai multe ori. Există un mare rege al luminii : ‘Marele Manii’ iar alături de el alţii mulţi mai mici. Ei celebrează ascensiunea sufletelor defuncţilor în Impărăţia Luminii.

154 – 166 Laurenţiu, Episcop a Bizanţului.

155 – 166 Anicetus, Papă al Romei.

156 Montanismul, curent teologic înfiinţat de Montanus în Frigia – Asia Mică. El cerea manifestarea darurilor Duhului Sfânt în biserică.

160 Gnosticismul, (gnosis =cunoaştere, iniţiere), este un doctrină teologică sincretistă, compusă din elementele religiilor populare în India, Babilonia si Persia. Mântuirea se obţine prin cunoaştere relevantă, necesară revenirii în armonia pleormei, ea este susţinută de Valentin, creştin din Alexandria şi Marcion în Roma.

161 – 180 Marcus Aurelius, este împărat al Romei.

166 – 169 Alypius, Episcop a Bizanţului.

166 – 175 Soter, Papă al Romei.

169 – 187 Pertinax, Episcop a Bizanţului.

175 – 189 Eleuterie, Papă al Romei.

185 – 253 Origen din Alexandria. Teolog creştin care dezvoltă metoda de interpretare alegorica a Bibliei.

187 – 198 Olimpian, Episcop a Bizanţului.

189 – 199 Victor, Papă al Romei.

190 Modalismul (lat. Modus – mod, fel,), curent teologic apărut în Roma şi propagate de Praexax, Noetus şi Sabelie, de unde primeşte denumirea de Sabelianism. Ei spun că Dumnezeu s-a relevat succesiv în trei forme diferite: Tată, Fiu şi Duh Sfânt.

195 Adopţianismul, curent teologic înfiinţat de Theodotus din Roma. El susţinea că Isus ar fi fost adoptat ca fiu pentru exemplara supunere, nicidecum fiu înainte.

198 – 211 Marcu I, Episcop a Bizanţului.

199 – 217 Zefirin, Papă al Romei.

SECOLUL III (4200 – 4300)

200 Sabelianismul, curent teologic care continuă ideologia Modalismului.

200 Papirusul Bodmer, el conţine o mare parte a Evangheliei după Ioan şi după Luca, împreună cu cărţile lui Iuda, 1 şi 2 Petru.

211 – 217 Caracalla, împărat la Roma.

211 – 217 Filadelfie, Episcop a Bizanţului.

216 – 277 Manes – Mani, filozof persan întemeietorul Maniheismului.

217 – 222 Calist, Papă al Romei. Şi Hippolit 217 – 236.

217 – 230 Chiriac I, Episcop a Bizanţului.

221 Iulius Africanul, atacă teoria lui Thallus din anul 52, spunând că este imposibil să fi fost în timpul răstignirii eclipsă de soare, deoarece eclipsa de soare nu se produce când este lună plină, iar Cristos a murit pe vremea lunii pline din perioada pascală.

222 – 230 Urban I, Papă al Romei.

230 – 235 Pontain, Papă al Romei.

230 – 237 Castin, Episcop a Bizanţului.

235 – 236 Anterus, Papă al Romei.

236 – 250 Fabian, Papă al Romei.

237 – 242 Eugen I, Episcop a Bizanţului.

242 – 272 Tit, Episcop a Bizanţului.

249 – 251 Este la tronul Romei Traian Decius.

250 – 356 Antonie cel Mare, teolog creştin.

250 Maniheismul, curent teologic înfiinţat de Manes-Mani, filozof persan. El se considera întruchiparea fizică a Paracletului (Duhul Sfânt). Posesorul unor revelaţii secrete, ultimul trimis. Înfiinţează Religia Luminii cu cărţi de cult şi ierarhie proprie. El susţine că în lume sunt două principii eterne care se luptă la nesfârşit : binele şi răul.

251 – 253 Cornel, Papă al Romei. Şi Novaţian 251

253 – 260 Împărat al Romei ajunge Valerian.

253 – 254 Lucius I, Papă al Romei.

254 Moare Origen, teolog creştin, anatemizat la Sinodul V din anul 553 de la Constantinopol.

254 – 257 Ştefan I, Papă al Romei.

256 – 336 Arius, preot în Alexandria. Întemeietorul Arianismului. Compozitor de cântece bisericeşti, unele foarte populare, prin care îşi răspândea crezul său.

257 – 258 Sixtus II, Papă al Romei.

260 – 272 Pavel de Samosata, Episcop de Antiohia.

260 – 268 Dionisie, Papă al Romei.

263 S-a născut Eusebiu din Cezareea, cel care a întocmit prima istorie a Bisericii crestine.

269 – 274 Felix I, Papă al Romei.

270 – 275 Aurelian, împărat al Romei.

272 – 284 Dometius, Episcop a Bizanţului.

275 – 283 Eutyhian, Papă al Romei.

280 Arianismul, curent teologic înfiinţat de Arius, preot în Alexandria. El susţine că Isus este prima creaţie a lui Dumnezeu, nu sunt identici. Este schimbabil, mărginit şi păcătuibil. Discipolii lui Arius s-au divizat în două: Eunomienii – care susţineau că nu este nimic comun între Tatăl şi Fiul şi Homeenii care susţineau că Fiul are o esenţă asemănătoare cu a Tatălui.

283 – 296 Caius (Gaius), Papă al Romei.

284 – 306 Ajunge pe tronul Romei Diocleţian. Acesta împarte imperiul în trei mari regiuni şi anume : pe Rin – Constantin Clor din 293 ; pe Dunăre – Galerius 293 ; şi în Apus – Maximian în 285.

284 – 293 Rufinus I, Episcop a Bizanţului.

293 – 306 Probus, Episcop a Bizanţului.

296/8 – 373 Atanasie din Alexandria, teolog creştin. Episcop de Alexandria.

296 – 304 Marcellinus, Papă al Romei.

298 – 330 Tiridates III, al Armeniei s-a botezat împreună cu toată curtea sa.

SECOLUL IV (4300 – 4400)

303 – 313 Se porneşte împotriva creştinilor un adevărat Program de exterminare. Probabil cele zece zile scrise în Apocalipsa, alţii susţin ca ar fi vorba de 10 împăraţi romani.

305 – 311 Împăratul Romei Galeriu, pe patul de moarte semnează revocarea edictelor de persecuţie a creştinilor.

306 – 337 Ajunge pe tron Constantin cel Mare, fiu a lui Constantinus Clorus. Este numit Isapostolos – Apostol din afară.

306 – 314 Mitrofan, Episcop a Bizanţului.

308 – 309 Marcellus I, Papă al Romei.

309 – 310 Eusebius, Papă al Romei.

310 – 390 Apollinarie din Laodiceea, episcop eretic.

310 Este anul în care prima ţară din lume ARMENIA adoptă official creştinismul ca religie de stat.

311 – 314 Miltiades, Papă al Romei.

311 Donatismul, curent teologic apărut în biserica nord africană. Iniţiat de Caecilian hirotonisit episcop de Cartagina. Doctrina sta în validitatea tainelor şi caracterul moral al săvârşitorului.

311 – 383 Ulfila este episcop al Vizigoţilor.

312 octombrie 29, Sfârşitul celebrei bătălii dintre Constantin cel Mare şi Maxenţiu (Imperiul de apus) de la podul Milvius/Mulvius, unde Constantin a zis ca a avut viziunea Semnului de pe cer de dinaintea bătăliei. Se spune că ar fi fost semnul crucii după unii cronicari.

312 Împăraţii cumnaţi Constantin şi Licinius, subscriu şi ei edictului dat de Galeriu, dând amândoi un Edict de toleranţă.

313 Edictul de la Milan, prin care creştinii au primit libertate deplină legală, dar şi păgânismul era acceptat şi jertfele lor admise.

313 Conciliul de la Lateran, aici este combătut Donatismul.

314 Conciliul de la Arles şi Roma, unde Constantin cel Mare dă câştig de cauză donatismului.

314 – 337 Alexandru, Episcop a Bizanţului.

314 – 335 Silvestru, Papă al Romei.

315 – 386 Chiril din Ierusalim, teolog creştin.

315 – 403 Epifanie de Salamina, teolog creştin.

321 martie 7 Duminica este declarată zi de odihnă pentru tot imperiu de Constantin, prin Codex Justiniani care spune : Toţi judecătorii şi orăşenii şi muncitorii trebuie să se odihnească în venerabila zi a soarelui. Locuitorii satelor însă, pot să se ocupe liber de cultivarea câmpului…

325 Primul Conciliu Ecumenic al Bisericii de la Niceea (Iznik, Turcia). Au fost convocaţi peste 300 episcopi creştini şi prezidat de Constantin cel Mare. La acest conciliu se combate Arianismul, se fixează Crezul, se stabileşte data sărbătorii Paştelui şi Biserica creştină se declară deţinătoarea privelegiată a Legii Universale.

325/350 Codex Vaticanus, este manuscrisul de pergament care conţine tot Noul Testament şi traducerea greacă a Vechiul Testament. Descoperit şi catalogat de experţi în 1475, el se află în Biblioteca Vaticanului.

329 – 389 Grigore de Nazianz, teolog creştin.

330 - 379 Se naşte Vasile cel Mare din Cezareea, teolog. El este autorul cărţii : Despre Duhul Sfânt. Primul care contribuie la dezvoltarea Pneumatologiei.

330 Constantin cel Mare mută capitala Imperiului de la Roma la Bizanţ. Fostul Constantinopol, Istambulul de azi din Turcia.

330 – 395 Grigore de Nyssa, teolog creştin.

335 – 336 Marcus, Papă al Romei.

336 Stabilirea zilei de 25 decembrie ca ziua naşterii Domnului. Ea a fost ţinută iniţial în apus, apoi la recomandarea sfântului Grigore de Nazianz şi Ioan Gură de Aur a fost preluată şi în răsărit.

337 – 352 Iulius, Papă al Romei.

337 – 339 Paul I Mărturisitorul, Arhiepiscop al Constantinopolului.

337 Imperiul Roman se împarte în două : Constant I sau Constantin I 337-550 şi Constantin II sau Constant II între 337-340.

339 – 341 Eusebiu din Nicomedia, Arhiepiscop al Constantinopolului.

339 – 397 Ambrozie, episcop şi teolog creştin.

340 – 385 Prisciliano de Avila, teolog, este executat ca eretic la Trier, conform Edictului dat de Theodosie în 380.

340 Moare istoricul ecleziastic Eusebiu

340 Codex Sinaiticus (Aleph), reprezintă un pergament ce conţine Noul Testament şi jumătate din Vechiul Testament. A fost descoperit de contele Tischendorf în 1844 într-o Mănăstire de pe Muntele Sinai. Se află acum în colecţia Bibliotecii Universităţii din Leipzig, Germania.

341 – 342 Paul I, restaurat pentru prima oară, Arhiepiscop al Constantinopolului.

342 – 346 Mecedoniu I, Arhiepiscop al Constantinopolului.

342 – 343 Sinodul de la Sardica ( Sofia – Bulgaria), se prezintă toţi capii bisericilor de Apus şi de Răsărit. Acum se produce prima schismă, bisericile numindu-se Catolică (de Apus) şi Ortodoxă (de Răsărit).

346 – 350 Paul I, restaurat pentru a doua oară, Arhiepiscop al Constantinopolului.

347 – 395 Theodosiu cel Mare, împărat al Romei.

347 – 407 Ioan Chrisostom, teolog creştin.

347 – 420 Ieronim, teolog creştin.

348 În nordul Bulgariei vine un misionar numit Ulfila, unde se stabileşte si traduce Biblia în Gotă, limba goţilor.

350 Codex Ephraemi Rescriptus, conţine o parte a Vechiului Testament şi o parte a Noului Testament. Originalul a fost rescris cu altceva, dar scrierea originală a fost reactivată chimic. Se află în Biblioteca Naţională din Paris.

350 Mesalianismul sau Euhitismul, curent teologic supranumit şi ‘Cei ce se roagă’ sau ‘Rugătorii’, înfiinţat de Simon de Mesopotamia. Despre ei scrie şi Epifanie de Salamina. Propagau un ascetism riguros pentru atingerea ‘apathia’ – unirea sufletului cu Cristos. Botezul curăţă păcatele trecute nu şi cele viitoare.

351 – 360 Macedoniu I, restaurat, Arhiepiscop al Constantinopolului.

352 – 366 Liberius, Papă al Romei. Şi Felix II 355-365.

354 – 430 Toma de Aquino. Augustin, Născut în Tagasta, Algeria. Se converteşte în 384 citind Romani 13 :13, Botezat de Ambrozie în 387, iar în 396 ajunge episcop de Hippona, Cartagina până la moarte. Scrie 200 scrisori, 500 predici şi 100 lucrări de teologie şi filozofie.

355 – 449 Arsenie cel Mare, teolog creştin.

360 – 370 Eudoxius din Antiohia, Arhiepiscop al Constantinopolului.

360 Apolinarianismul, curent teologic întemeiat de Apolinarie, Episcop de Laodiceea. El susţine că Isus nu a avut suflet uman ci logosul Cristos, deci nu a avut suflet raţional, minte şi voinţă proprie ca orice om.

361 – 363 Iulian Apostatul, ultimul împărat necreştin, restaurează păgânismul şi desfiinţează toate privelegiile acordate de Constantin.

363 Florentin, Arhiepiscop al Constantinopolului.

364 – 375 Valentinian I împărat al Romei. El domneşte cu Valens 364 – 378.

366 – 383 Damasus I, Papă al Romei. Şi Ursicinus 366-367.

367 Atanasie cel Mare, episcop de Alexandria, cel ce a luptat ca Noul Testament să fie în forma actuală. Fidei defensor – apărător al credinţei.

370 – 379 Demofil, Arhiepiscop al Constantinopolului.

370 Pneumatomatismul, curent teologic întemeiat de Macedonie care neagă Dumnezeirea Duhului Sfânt, care în opinia lor este o creaţie. Sinodul ecumenic din 381 de la Constantinopol combate această învăţătură.

373 Mişcarea religioasa feministă Coliridianilor din Arabia. Aceasta aduce închinarea la fecioara Maria ca la Dumnezeu şi Isus. Imitau jertfa păgână cu colivă (colvis), ce se aducea zeiţei Ceres. Tot de aici se porneşte închinarea la fecioara Maria, îngeri şi sfinţi ca mijlocitori.

373 Moare Atanasie, diacon fiind a combătut Arianismul la Niceea, apoi ajunge papă al Alexandriei.

378 – 454 Eutihie, călugăr de Constantinopole.

379 Evagrius, Arhiepiscop al Constantinopolului.

379 – 395 Theodosius este împărat la Roma. După el imperiul se divide în două şi este sub Arcadius 395 – 408 şi Honorius 395 – 423.

379 – 381 Gregorie I de Nazianz, Teologul, Arhiepiscop al Constantinopolului.

380 Maxim, Arhiepiscop al Constantinopolului.

380 – 440 Nestorie, Patriarh al Constantinopolului, cel ce a înfiinţat Nestorianismul.

381 Conciliul de la Constantinopol declară oficial că Duhul Sfânt este Dumnezeu. Prezidat de Teodosiu I şi participă în jur de 150 episcopi.

381 – 385 Închinarea păgână a fost scoasă în afara legii în imperiu. Dar pentru a nu se crea tulburări în imperiu, deci din motive politice, o parte din practicile păgâne au fost transferate creştinismului.

381 – 397 Nectarius, Arhiepiscop al Constantinopolului.

384 – 399 Siricius, Papă al Romei.

390 Monofizismul, curent teologic iniţiat de Eutihie, călugăr din Constantinopole, susţinea că Isus nu a putut avea două firi, numai una. Că nu a avut corp real ci numai apparent, Deifizismul acceptă cele două firi.

391 Biblioteca din Alexandria, înfiinţată de Alexandru cel Mare, ce a construit şi Alexandria, este probabil distrusă de creştini în urma Edictului împăratului Teodosie de a scoate în afara legii păgânismul. O altă variant ar fi luptele de putere dintre creştini şi păgâni din anii 250-350. Această bibliotecă conţinea peste 800.000 de manuscrise din toate domeniile, actualmente este refăcută în stil modern şi poate fi vizitată faptic, dar şi pe internet.

391 – 392 Împăratul Teodosie inchide toate templele păgâne şi interzice toate sacrificiile, chiar şi cele particulare.

393 Conciliul de la Hippo (Iponia), din Africa, patronat de Aureliu, Primat al Africii.

395 Nestorianismul, curent teologic înfiinţat de Nestorie, Patriarhul Constantinopolului. El susţine că în Isus erau două persoane, omul Isus şi logosul Cristos, cele două persoane locuiesc împreună cu a treia care le uneşte şi le menţine. Maria nu este născătoare de Dumnezeu (theotokos), ci doar născătoare de Isus (hristotokos).

397 În Conciliul/Sinodul de la Cartagina sunt ratificate cele 27 cărţi ale Noului Testament, ca fiind inspirate de Duhul Sfânt, după lista propusă de Atanasie, episcop de Alexandria.

398 – 404 Ioan Gură de Aur, Arhiepiscop al Constantinopolului.

399 – 401 Anastasius, Papă al Romei.

SECOLUL V (4400 – 4500)

401 – 417 Inocent I, Papă al Romei.

402 Sinodul de la Mileve (Milevis), din Africa patronat de Aureliu, Primat al Africii.

404 – 405 Arsacius din Tars, Arhiepiscop al Constantinopolului.

405 Biblia Vulgata, în limba latina este terminata de Ieronim. Ea devine standardul pentru creştinătate pentru mai bine de 1000 de ani.

406 – 425 Attic, Arhiepiscop al Constantinopolului.

407 Moare Ioan Gură de Aur sau Ioan Hrisostomul. De la umil sihastru în Siria ajunge preot în Antiohia apoi arhiepiscop în Constantinopol.

410 Roma este jefuită de Alaric, regele Vizigoţilor.

417 – 418 Zosim, Papă al Romei.

418 – 422 Bonifaciu, Papă al Romei. Şi Eulalius 418-419.

422 – 432 Celestin I, Papă al Romei.

426 – 427 Sisiniu I, Arhiepiscop al Constantinopolului.

428 – 431 Nestoriu, Arhiepiscop al Constantinopolului.

431 Conciliul de la Efes, patronat de Teodosiu II cel tânăr şi se prezintă 200 episcopi.

431 – 434 Maximian, Arhiepiscop al Constantinopolului.

432 – 440 Sixtus III, Papă al Romei.

434 – 446 Proclu, Arhiepiscop al Constantinopolului.

439 Vandalii ocupă nordul Africii, dar ţin sub control tot apusul din Mediterana.

440 – 461 Leon I cel Mare, Papă al Romei.

446 – 449 Flavian, Arhiepiscop al Constantinopolului.

449 – 458 Anatoliu, Arhiepiscop al Constantinopolului. Din 451 se schimbă denumirea în Patriarh al Constantinopolului.

450 Pelagianismul, curent teologic înfiinţat de Pelagus. El susţinea că nu toţi oamenii sunt mântuiţi, ci numai cei aleşi la început, restul sunt pierduţi pentru vecie, fără şansă de izbăvire.

450 Codex Alexandrinus, este un manuscris pe pergamentea Bibliei. Are foarte puţine lipsuri, este în Biblioteca Naţională a Muzeului Britanic. Acest codex aparţine total sau parţial textului de tip Alexandrin (Alexandria, Egipt), ce sunt datate în jurul anului 100.

450 Codex Bezae, Descoperit de Theodore de Beza în 1562. Este scris în latină şi greacă şi conţine cele patru Evanghelii, Faptele Apostolilor şi o parte din 3 Ioan. Acesta a dăruit manuscrisele Universităţii Cambridge.

451 Conciliul de la Calcedon, Bitinia, patronat de Marcian, la care se prezintă peste 600 episcopi, unde se recunoaşte şi declară că Isus Cristos este Om şi Dumnezeu adevărat. Două naturi într-o persoană.

455 Vandalii jefuiesc sistematic Roma luând mari bogăţii, printre care si sfeşnicul adus de la Templul din Ierusalim şi aşezat în Templul păcii din Roma.

458 – 471 Genadiu I, Patriarh al Constantinopolului.

461 – 468 Hilarius, Papă al Romei.

468 – 483 Simplicius, Papă al Romei.

471 – 488 Acaciu, Patriarh al Constantinopolului.

476 Prăbuşirea Imperiului Roman de apus.

476 Regele Odoacru cucereşte peninsula Italică.

480 Regele Odoacru anexează Italiei cucerite Sicilia şi Dalmaţia.

483 – 492 Felix III, Papă al Romei. Felix II fiind papă anterior.

484 – 519 Schisma de 35 de ani, sau disputa Acachiană dintre Roma şi Constantinopole.

488 – 489 Fravitas, Patriarh al Constantinopolului.

489 – 495 Eufemiu, Patriarh al Constantinopolului.

492 – 496 Gelasius, Papă al Romei.

493 Zeno, Împăratul de Răsărit provoacă pe ostrogoţi să ia Italia din mâna lui Odoacru.

495 – 511 Macedonie, Patriarhul Constantinopolului.

496 – 498 Anastasie II, Papă al Romei.

498 – 514 Symmachus, Papă al Romei. Şi Laurenţiu 498 – 501.

SECOLUL VI (4500 – 4600)

511 Theopashismul, curent teologic iniţiat de Patriarhul Constantinopolului Macarie, acesta include în textul Trisaghionului, textul: care s-a răstignit pentru noi. Papa Leon al XII lea în anul 534 acceptă formula: ‘ Unus Trinitate passus est carne’, Unul din Trinitate a suferit în trup.

511 – 518 Timotei I, Patriarh al Constantinopolului.

512 – 538 Sever, Patriarh de Antiohia.

514 – 523 Hormisdas, Papă al Romei.

518 – 520 Ioan II Capadocianul, Patriarh al Constantinopolului.

520 – 535 Epifaniu, Patriarh al Constantinopolului.

523 – 526 Ioan I, Papă al Romei.

526 – 530 Felix IV, Papă al Romei.

530 – 532 Bonifaciu II, Papă al Romei. Şi Dioscorus 530.

532 Iustinian, Împăratul de Răsărit, porneşte război de nimicire asupra Vandalilor, sub conducerea generalului Belisarius.

533 – 535 Ioan II, Papă al Romei.

533 Iustinian recunoaşte printr-o scrisoare Episcopatul de la Roma ca şi: Cap al tuturor sfintelor biserici.

534 Regatul Vandal este desfiinţat, regele vandal Gelimer capturat, iar însemnele imperiale şi sfeşnicul iudaic redobândit.

534 Codex Justinianus – Codul lui Iustinian, este finalizat şi publicat. Acesta defineşte statutul creştinismului Ortodox ca religie de stat în imperiul Bizantin.

535 – 536 Agapetus I, Papă al Romei.

535 – 536 Antim I, Patriarh al Constantinopolului.

536 – 537 Silverius, Papă al Romei.

536 – 552 Menas, Patriarh al Constantinopolului.

552 – 565 Eutichie, Patriarh al Constantinopolului.

537 – 555 Vigilius, Papă al Romei.

538 Codex Iustinianus, publicat de Iustinian, şi cuprinde toate legile şi hotătârile emise.

550 Codex Claromontanus, conţine o mare parte din Noul Testament în greacă.

553 Conciliul de la Constantinopole patronat de Iustinian, şi se prezintă 165 episcopi.

556 – 561 Pelagius I, Papă al Romei.

561 – 574 Ioan III, Papă al Romei.

565 – 577 Ioan III Scolasticul, Patriarh al Constantinopolului.

575 – 579 Benedict I, Papă al Romei.

577 – 582 Eutichie, Patriarh al Constantinopolului.

579 – 590 Pelagius II, Papă al Romei.

582 – 595 Ioan IV Nesteutes, Patriarh al Constantinopolului.

590 – 604 Grigorie I cel Mare, primul mare papă medieval.

590 Aftarodochetismul (gr. Aphtartos =incoruptibil, nealterat, şi Dokesis=asemănare). Curent teologic susţinut de Iulian de Halicarnas, care susţine că trupul lui Isus este de fapt noul Adam.

592 Papa Grigorie I decide autoritatea universală a papalităţii şi puterea de a absolvi pe oameni de vină.

596 – 606 Chiriac, Patriarh al Constantinopolului.

SECOLUL VII (4600 – 4700)

604 – 606 Sabinian, Papă al Romei.

606 Phokas, centurion ajuns rege la Roma prin uciderea lui Maurikios, împărat al Bizanţului, recunoaşte primatul papal în creştinătate. Confirmând astfel hotărârea lui Iustinian din 533 (Episcop universal, Patriarh ecumenic, funcţii rezervate exclusiv papei de la Roma.).

607 Bonifaciu III, Papă al Romei.

607 – 610 Toma I, Patriarh al Constantinopolului.

608 – 615 Bonifaciu IV, Papă al Romei.

610 – 638 Sergiu I, Patriarh al Constantinopolului.

615 – 618 Deusdedit, (Adeodatus I), Papă al Romei.

619 – 625 Bonifaciu V, Papă al Romei.

625 – 638 Honorius I, Papă al Romei.

638 Prima cucerire a Ierusalimului de musulmani.

638 – 641 Pirus I, Patriarh al Constantinopolului.

640 Severinus, Papă al Romei.

640 – 642 Ioan IV, Papă al Romei.

641 – 653 Paul II, Patriarh al Constantinopolului.

642 – 649 Teodor I, Papă al Romei.

649 – 655 Martin I, Papă al Romei.

650 Iconoclasmul, curent militant împotriva icoanelor (eicon-chip, gr.). adică reflecţie a arhetipului şi nu arhetipul însuşi. Dacă între icoană ţi arhetip nu există deosebire, atunci ea nu ar fi chip al arhetipului, ci arhetipul însuşi. De aceea nici euharistia nu poate fi icoana, pentru că ea este însuşi arhetipul, deci identică cu el şi astfel se contrazice însăşi semnificaţia icoanei. Ortodoxia susţine că icoana este dovada întrupării lui Dumnezeu.

654 – 666 Petru, Patriarh al Constantinopolului.

655 – 657 Eugene I, Papă al Romei.

657 – 672 Vitalian, Papă al Romei.

667 – 669 Toma II, Patriarh al Constantinopolului.

669 – 675 Ioan V, Patriarh al Constantinopolului.

672 – 676 Adeodatus II, Papă al Romei.

675 – 677 Constantin I, Patriarh al Constantinopolului.

676 – 678 Donus, Papă al Romei.

677 – 679 Teodor I, Patriarh al Constantinopolului.

678 – 681 Agatho, Papă al Romei.

679 – 686 George I, Patriarh al Constantinopolului.

682 – 683 Leon II, Papă al Romei.

684 – 685 Benedict II, Papă al Romei.

685 Primele aşezări monahale iau fiinţă pe Muntele Athos.

685 – 686 Ioan V, Papă al Romei.

686 – 687 Conon, Papă al Romei.

687 – 693 Paul III, Patriarh al Constantinopolului.

687 – 701 Sergius I, Papă al Romei. Theodore şi Pascal în 687.

693 – 705 Calinic I, Patriarh al Constantinopolului.

SECOLUL VIII (4700 – 4800)

701 – 705 Ioan VI, Papă al Romei.

705 – 711 Cyrus, Patriarh al Constantinopolului.

705 – 707 Ioan VII, Papă al Romei.

708 Sisinnius, Papă al Romei.

708 – 715 Constantin, Papă al Romei.

711 Peninsula Iberică cade sub stăpânirea musulmanilor.

712 – 715 Ioan VI, Patriarh al Constantinopolului.

715 – 731 Grigore II, Papă al Romei.

715 – 730 Germanus I, Patriarh al Constantinopolului.

727 Împăratul Bizantin, în urma conflictelor avute cu Papa, confiscă acestuia teritoriile din sudul Italiei şi Iliricul.

728 Longobarzii cuceresc ducatul Romei.

730 – 754 Anastasie, Patriarh al Constantinopolului.

731 – 741 Grigore III, Papă al Romei.

730/2 – 804 Albin Alcuin, călugăr benedictin anglosaxon, la cererea insistentă a lui Carol cel Mare, vine la Aachen devenind un ministru al educaţiei. Acesta înfiinţează printre altele : Curriculumul lui Alcuin, care cuprindea şapte arte : Gramatica, Logica, Retorica, Geometria, Aritmetica, Astronomia şi Muzica.

741 – 752 Zaharia, Papă al Romei.

752 Ştefan II, Papă al Romei.

752 – 757 Ştefan III, Papă al Romei.

754 – 766 Constantin II, Patriarh al Constantinopolului.

756 Papa Ştefan al II-lea cere ajutorul lui Pepin cel Tânăr, regele Franc pentru redobândirea proprietăţilor pierdute. Acesta le cucereşte apoi le donează papei: de sufletul său şi al francilor. Aceasta este donaţia Pepiniană. Se formează statele Bisericii administrate de diaconi.

757 – 767 Paul I, Papă al Romei.

766 – 780 Nicetas I, Patriarh al Constantinopolului.

767 – 772 Ştefan IV, Papă al Romei. Şi Constanin II 767 cu Filip 768.

772 – 795 Adrian I, Papă al Romei.

774 Carol Magnul confirmă donaţia Pepiniană.

780 – 784 Paul IV, Patriarh al Constantinopolului.

784 Carol cel Mare, dă un decret prin care se înfiinţează şcoli în catedrale şi mănăstiri, indiferent de starea socială sau de cleric ori laic.

784 – 806 Tarasius, Patriarh al Constantinopolului.

787 Conciliul de la Niceea decide cinstirea icoanelor.

795 – 816 Leon III, Papă al Romei. În 799 este izgonit din Roma.

797 Împăratul Bizantin Constantin VI, este ucis de mama sa pentru a-i lua locul pe tron.

SECOLUL IX (4800 – 4900)

800 Data încoronării primului împărat Roman – Carol cel Mare, la care îsuşi papa Leon a îngenunchiat în mod simbolic. El stăpânea: Franţa, Benelux, Vestul Germaniei, Austria, Cehia şi nordul Italiei. A fost un împărat reformator în toate domeniile şi pentru toţi. A înfiinţat: Sfântul Imperiu Roman de naţiune Germanică.

806 – 815 Nichifor I, Patriarh al Constantinopolului.

810 – 877 Ioan Scotus Eriugena, teolog creştin.

815 – 821 Theodotus I Kassinteras, Patriarh al Constantinopolului.

816 – 817 Ştefan V, Papă al Romei.

817 – 824 Pascal I, Papă al Romei.

821 – 836 Anton I, Patriarh al Constantinopolului.

824 – 827 Eugen II, Papă al Romei.

827 Valentin, Papă al Romei.

827 – 844 Grigore IV, Papă al Romei.

836 – 843 Ioan VII Grammaticus, Patriarh al Constantinopolului.

843 – 847 Methodius I, Patriarh al Constantinopolului.

844 – 847 Sergiu II, Papă al Romei. Şi Ioan 855.

847 – 858 Ignatie I, Patriarh al Constantinopolului.

847 – 855 Leon IV, Papă al Romei.

855 – 858 Benedict III, Papă al Romei. Şi Anastasius 855.

858 – 867 Fotie I cel Mare, Patriarh al Constantinopolului.

858 – 867 Nicolaie I cel Mare, Papă al Romei.

867 – 872 Adrian II, Papă al Romei.

867 – 877 Ignatie I (restaurat), Patriarh al Constantinopolului.

872 – 882 Ioan VIII, Papă al Romei.

877 – 886 Fotie I cel Mare, Patriarh al Constantinopolului. Restaurat.

882 – 884 Marin I, Papă al Romei.

884 – 885 Adrian III, Papă al Romei.

885 – 891 Ştefan VI, Papă al Romei.

886 – 893 Ştefan I, Patriarh al Constantinopolului.

891 – 896 Formosus, Papă al Romei.

893 – 901 Anton II Kauleas, Patriarh al Constantinopolului.

896 Bonifaciu VI, Papă al Romei.

896 – 897 Ştefan VII, Papă al Romei.

897 Roman, Papă al Romei.

897 Teodor II, Papă al Romei.

898 – 900 Ioan IX, Papă al Romei.

SECOLUL X (4900 – 5000)

900 – 903 Benedict IV, Papă al Romei.

901 – 907 Nicolaie I Mystikos, Patriarh al Constantinopolului.

903 Leon V, Papă al Romei. Şi Cristofer 903 – 904.

904 – 911 Sergiu III, Papă al Romei.

907 – 912 Eutimie I Synkellos, Patriarh al Constantinopolului.

911 – 913 Anastasie III, Papă al Romei.

912 – 925 Nicolaie I Mystikos, restaurat, Patriarh al Constantinopolului.

913 – 914 Lando, Papă al Romei.

914 – 928 Ioan X, Papă al Romei.

925 – 928 Ştefan II din Amasea, Patriarh al Constantinopolului.

928 – 931 Trifon, Patriarh al Constantinopolului.

928 Leon VI, Papă al Romei.

929 – 931 Ştefan VIII, Papă al Romei.

931 – 935 Ioan XI, Papă al Romei.

933 – 956 Teofilact, Patriarh al Constantinopolului.

936 – 939 Leon VII, Papă al Romei.

939 – 942 Ştefan IX, Papă al Romei.

942 – 946 Marin II, Papă al Romei.

946 – 955 Agapet, Papă al Romei.

955 – 963 Ioan XII, Papă al Romei.

955 Împărăteasa Olga, după asasinarea soţului ei Igor merge la Constantinopol unde este botezată de însuşi patriarhul ortodox. Fiul ei Svatoslav nu-i urmează convingerile şi moare necreştin. Fii acestuia Yaropolk, Oleg şi Vladimir se luptă pentru tron. Zaropol îl omoară pe Oleg îar Vladimir fuge în Scandinavia. La 20 de ani Vladimir se întoarce cu armată şi cucereşte nu numai tronul dar şi teritoriile de la Marea Baltică până în Polonia şi Marea Neagră. Avea la

acea vreme 7 soţii şi sute de concubine. În 988 devine creştin căsătorindu-se cu prinţesa Ana, fiica Împăratului Bizanţului, renunţând la celelalte neveste. Tot Kievul devine creştin.

956 – 970 Polieuct, Patriarh al Constantinopolului.

963 – 964 Leon VIII, Papă al Romei.

964 Benedict V, Papă al Romei.

965 – 972 Ioan XIII, Papă al Romei.

966 Începe febra milenară a anului 1000. Împăratul Saxon Otto III-lea, porneşte misionarismul european, cu rezultate concrete: 966 convertirea Polonezilor, 990 a Suedezilor, 995 a Norvegienilor, 998 a Ruşilor, 1000 a Maghiarilor şi Islandezilor.

970 – 974 Basil I Scamandrenus, Patriarh al Constantinopolului.

973 – 974 Benedict VI, Papă al Romei.

974 – 980 Anton III Studitul, Patriarh al Constantinopolului.

974 – 983 Benedict VII, Papă al Romei. Şi Ioan XIV cu Bonifaciu VII 947.(984-985).

983 – 984 Ioan XIV, Papă al Romei.

984 – 996 Nicolaie II Chrysoberges, Patriarh al Constantinopolului.

985 – 996 Ioan XV, Papă al Romei.

988 august 1 Cneazul Kievului, Vladimir cel Crud, a adoptat creştinismul Bizantin. Ortodoxismul rus reprezentă jumătate cu cei 150 milioane credincioşi. Prontr-o procesiune uimitoare populaţia Kievului este botezată în Nipru. Instituie zeciuiala. Vladimir este canonizat in secolul XIX, fiind numit ‘’ Regele Soare’’ sau ‘’Egal cu Apostolii’’.

996 – 999 Grigore V, Papă al Romei. Şi Ioan XVI (997-998).

996 – 998 Sisinnius II, Patriarh al Constantinopolului.

999 – 1003 Silvestru II (Gerbert), Papă al Romei.

999 – 1019 Sergiu II, Patriarh al Constantinopolului.

SECOLUL XI (5000 – 5100)

1003 Ioan XVII, Papă al Romei.

1003 – 1009 Ioan XVIII, Papă al Romei.

1009 – 1012 Sergiu IV, Papă al Romei.

1009 Al-Hachim, califul de Cairo, cucereşte Ierusalimul, distruge Sfăntul Mormânt şi-i măcelăreşte pe creştini.

1012 – 1024 Benedict VIII, Papă al Romei. Şi Grigore 1012.

1019 – 1025 Eustatie, Patriarh al Constantinopolului.

1024 – 1032 Ioan XIX, Papă al Romei.

1025 – 1043 Alexa I Studitul, Patriarh al Constantinopolului.

1032 – 1045 Benedict IX, Papă al Romei. A fost dat jos şi reânscăunat.

1033 – 1109 Anselm de Canterbury, teolog creştin.

1043 – 1058 Mihail I Cerularie, Patriarh al Constantinopolului.

1045 Silvestru III, Papă al Romei.

1045 Benedict IX, Papă al Romei. Reînscăunat.

1045 – 1046 Grigore VI, Papă al Romei.

1046 – 1047 Clement II, Papă al Romei.

1047 – 1048 Benedict IX, Papă al Romei.

1048 Damasus II, Papă al Romei.

1049 – 1054 Leon IX, Papă al Romei.

1054 iunie 16 şi 24 Marea schismă dintre bisericile de Răsărit şi de Apus. Astfel apare biserica Catolică de apus cu capitala la Roma şi Ortodoxă sau de răsărit cu capitala la Constantinopol, aceasta fiind desprinderea oficială, în fapt ele erau de mai bine de 1000 de ani despărţite. În 16 se dă anatemă de Papa Leon al IX-lea prin cardinalul Humbert pentru Ortodoxie, iar în 24 se da contraanatemă prin Cerularie. Alexandria, Antiohia şi Ierusalimul trec de partea Ortodoxiei. Ulterior Papa Paul al VI-lea şi Patriarhul Athenagoras anulează anatemele.

1055 – 1057 Victor II, Papă al Romei.

1057 – 1058 Ştefan X, Papă al Romei.

1058 – 1061 Nicolae II, Papă al Romei. Şi Benedict X, 1058.

1059 – 1063 Constantin III Leichoudes, Patriarh al Constantinopolului.

1061 – 1073 Alexandru II, Papă al Romei. Şi Honorius II, 1061-1072.

1064 – 1075 Ioan VIII Xiphilinos, Patriarh al Constantinopolului.

1071 Turcii Seleucizi cuceresc o parte a Palestinei după bătălia de la Manzikert.

1073 – 1085 Grigorie al VII-lea Hildebrand, călugăr german, papă al Romei poreclit de Petrus Damianus ca: Sfântul Satan. A fost unul dintre cei mai autoritari şi demonici papi ai Romei. Moare la Salermo, unde se refugiază cu normanzii, fiind alungat de poporul roman. Canonizat ca sfânt în 1728. Şi Guibert (Clement III) în 1080 – 1100.

1074 Papa Grigore al VII-lea încearcă să susţină cu trupe Bizanţul dar fără succes. Se cerea o ofensivă armată mai puternică ce vine abia în 1096 prin prima cruciadă pornită de Papa Urban al II-lea.

1075 – 1081 Cosma I, Patriarh al Constantinopolului.

1079 – 1142 Peter Abelard, logician şi teolog creştin.

1077 21 – 24 ianuarie, Henric IV-lea al Angliei, detronat de papa Grigorie trece Alpii şi vine la Castelul Canossa, unde era papa în drum spre Germania. După trei zile de post şi penitenţă, papa acordă iertare acestuia condiţionat.

1081 Henric IV-lea, dorind răzbunarea, asediază Roma. După deschiderea porţilor papa se refugiază în Castelul Angelo, fiind dispus să negocieze ridicarea anatemei dată şi iertarea. Salvarea acestuia vine de la Robert Guiscard, prieten şi vasal al papei Hildebrand, ce vine cu oaste normandă. Henric se retrage iar normanzii jefuiesc cetatea Romei.

1081 – 1084 Eustratius Garidas, Patriarh al Constantinopolului.

1084 – 1111 Nicolaie III Grammaticus, Patriarh al Constantinopolului.

1086 – 1087 Fericitul Victor, Papă al Romei.

1087 – 1099 Fericitul Urban II, Papă al Romei.

1090 – 1153 Bernanrd de Clairvaux, reformator al bisericii, teolog şi autor de cântări creştine.

1095 noiembrie 27 Papa Urban al II-lea prezintă în faţa Conciliului de la Clermont ceea ce mai târziu s-au numit Cruciade. Deschide acţiunea cruciadelor sub nevoia de înlocuire a

penitenţelor. Scopul era cucerirea Ierusalimului cu teritoriile aferente şi înlăturarea dominaţiei Otomane.

1096 august 15 porneşte prima cruciadă . din ea făcea parte şi puternicul conte franc : Raymond de Toulouse, ce a luat şi el crucea. Au fost între 50.000 şi 70.000 soldaţi în etape. Ei s-au făcut vinovaţi de progromuri (Valea Rinului) şi masacre ale evreilor. Au fost măcelăriţi de turci.

1099 iulie 15 Ierusalimul cucerit de cruciaţii din al doilea val. Sîngele ajunsese până la genunchi şi frâiele cailor, scrie cronicarul Raymond de Aguilers, martor ocular la eveniment. El provenea de la zecile de mii de musulmani, bărbaţi şi copii şi a iudeilor din cetate. Cruciaţii au înghesuit pe evrei în sinagoga principală şi le-au dat foc dansând şi cântând TeDeum. În total au fost nouă cruciade mari pentru Ţara Sfântă între secolele XIII şi XIV.

1099 – 1118 Pascal II, Papă al Romei. Şi Teodor 1100, Aleric 1102, Silvester IV 1105-1111.

SECOLUL XII (5100 – 5200)

1111 – 1134 Ioan IX Agapetus, Patriarh al Constantinopolului.

1111 – 1113 Simon, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1113 Villarius, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1118 – 1119 Gelasius II, Papă al Romei. Şi Burdin (Grigore VIII) 1118.

1119 – 1124 Calistus II, Papă al Romei.

1119 Ordinul Cavalerilor Templieri este fondat şi activ.

1124 – 1130 Honorius, Papă al Romei. Şi Celestin II – 1124,

1124 – 1127 Felicianus, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1130 – 1143 Inocent II, Papă al Romei. Şi Anacletus II (1130-1138) cu Grigore Conti (Victor IV) 1138.

1134 – 1143 Leon Styppeiotes, Patriarh al Constantinopolului.

1139 Baranus, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1143 – 1144 Celestine II, Papă al Romei.

1143 – 1146 Mihai II Kourkouas, Patriarh al Constantinopolului.

1144 – 1145 Lucius II, Papă al Romei.

1145 - 1153 Fericitul Eugen III, Papă al Romei.

1146 – 1147 Cosma II Atticus, Patriarh al Constantinopolului.

1147 – 1151 Nicolaie IV Muzalon, Patriarh al Constantinopolului.

1151 – 1153 Teodot II, Patriarh al Constantinopolului.

1153 Neofit I, Patriarh al Constantinopolului.

1153 – 1154 Anastasius IV, Papă al Romei.

1154 – 1156 Constantin IV Chliarenus, Patriarh al Constantinopolului.

1154 – 1159 Adrian IV, Papă al Romei.

1156 – 1158 Valter, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1156 – 1169 Luca Crysoberges, Patriarh al Constantinopolului.

1159 – 1181 Alexandru III, Papă al Romei. Cu Octavius (Victor IV) (1159-1164), Pascal III (1165-1168), Callistus III (1168-1177), şi Inocent III (1178-1180).

1163 Conciliul de la Tours, ţinut de Papa Alexandru al II-lea, în care se cer pedepse exemplare pentru eretici.

1166 – 1169 Vilcina, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1170 – 1177 Mihai III din Anchialus, Patriarh al Constantinopolului.

1173 Peter Waldo, un bogat negustor din Lyon, în timpul cercetării Scripturilor, are o revelaţie citind cuvintele Domnului Isus către tânărul bogat : dacă vrei să fi desăvârşit…..apoi vino şi urmează-Mă. După ce-şi asigură soţia şi fiicele, vinde tot dă la săraci şi porneşte în predicarea Evangheliei. El înfiinţează mişcarea numită Waldenzii, Fraţii, Săracii din Lyon. Moare în 1202/1207, dar mişcarea continuă în ciuda tuturor prigoanelor.

1177 – 1178 Chariton, Patriarh al Constantinopolului.

1179 – 1183 Teodosiu I Boradiotes, Patriarh al Constantinopolului.

1181 – 1185 Lucius III, Papă al Romei.

1181 – 1185 Paul, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1182 – 1226 Francisc d’Assisi, teolog, despre care se spune că ar fi fost dus la curtea papei de la Roma, unde văzând bogăţiile a rămas uimit. Papa ar fi zis : Petru a spus odată ‘argint şi aur n-am, biserica de azi nu mai poate spune aceleaşi lucruri’. La care Francis car fi răspuns : este adevărat înălţime, dar biserica nici nu poate spune ‘în numele lui Isus scoală-te şi umblă’.

1183 – 1186 Basil II Kamateros, Patriarh al Constantinopolului.

1183 Conciliul de la Verona, se emite bula papală ‘Ad Abolendam’ prin care un eretic este pedepsit cu excomunicare definitivă şi cu pierderea tuturor drepturilor şi proprietăţilor.

1184 Valdenzii sunt excomunicaţi de biserică pentru schismă, fiind numiţi Schismatici.

1185 – 1187 Urban III, Papă al Romei.

1186 Bernard de Clairvaux, cu a doua cruciada masacrează creştinii apuseni care trăiau în Constantinopole.

1186 – 1189 Niketas II Mountanes, Patriarh al Constantinopolului.

1187 Grigore VIII, Papă al Romei.

1187 – 1202 Adorjan, (Adrianus), episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1187 – 1191 Clement III, Papă al Romei.

1189 – 1190 Leon Theotokites, Patriarh al Constantinopolului.

1190 – 1191 Dositheus, Patriarh al Constantinopolului.

1191 – 1198 George II Xiphilinos, Patriarh al Constantinopolului.

1191 – 1198 Celestin III, Papă al Romei.

1198 – 1206 Ioan X Kamateros, Patriarh al Constantinopolului.

1198 – 1216 Inocent III, Papă al Romei.

SECOLUL XIII (5200 – 5300)

1200 – 1280 Albert cel Mare, Magnus Albertus, teolog creştin dominican.

1204 – 1221 Vilmoş, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1204 Cea de-a patra cruciadă este îndreptată împotriva creştinilor, ceea ce duce la udarea străzilor Constantinopolului cu sângele creştinilor şi necinstirea altarelor bisericilor

1207 – 1213 Mihail IVAutoreianos, Patriarh al Constantinopolului.

1208 Mulţi valdenzi sunt ucişi într-o cruciadă catolică împotriva Catarilor.

1209 – 1229 Cruciada Albigensiană organizată de Papa Inocenţiu III-lea. În 22 iunie 1209 ocupă oraşul Beziers, împlinind porunca papei : Să fie toţi omorâţi, Dumnezeu cunoaşte pe aleşii săi. Unde omoară aproximativ 20.000, apoi urmează Carcasson şi alte localităţi.

1213 – 1215 Teodor II Eirenikos, Patriarh al Constantinopolului.

1215 Al IV-lea Conciliu Lateran, se rosteşte anatema împotriva valdenzilor.

1215 Maxim II, Patriarh al Constantinopolului.

1216 – 1222 Manuel I Charitopoulos, Patriarh al Constantinopolului.

1216 – 1227 Honorius III, Papă al Romei.

1222 – 1241 Rajnald, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1223 – 1240 Germanus II, Patriarh al Constantinopolului.

1225 Prima împărţire a Bibliei în capitole de Stephen Linghton.

1225 – 1274 martie 7 Toma de Aquino (Tommaso D’Aquino), teolog italian, al şaptelea fiu al contelui Landulf din marea casă feudală Aquino, aproape de Napoli. El este autorul tratatului de teologie ‘Summa theologica’.

1227 – 1241 Grigore IX, Papă al Romei.

1234 Conciliul de la Taragona a hotărât ca : nimeni să nu aibă cărţile Vechiului sau Noului Testament în limba romanică, şi dacă cineva le are, trebuie să le predea episcopului local în termen de opt zile …

1235 Inchiziţia bisericească, catolică, este considerată oficială de papalitate, iar călugării Dominicani se ocupau cu ea. Era deja răspândită în Europa.

1238 Împăratul Frederich II ordonă pedeapsa cu moartea prin ardere pe rug a ereticilor.

1240 Metodius II, Patriarh al Constantinopolului.

1241 Celestin IV, Papă al Romei.

1243 – 1254 Inocent IV, Papă al Romei.

1244 – 1245 Artolf, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1244 – 1255 Manuel II, Patriarh al Constantinopolului.

1246 – 1269 Gallus (Gal), episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1250 Prima împărţire pe capitole a Scripturilor făcută de cardinalul Hugo.

1254 – 1261 Alexandru IV, Papă al Romei.

1255 – 1259 Arsenius Autoreianus, Patriarh al Constantinopolului.

1260 – 1261 Nicephorus II, Patriarh al Constantinopolului.

1260 – 1328 Meister Eckhart, teolog creştin.

1261 Patriarhii Ortodocşi sunt reinstalaţi la Constantinopole. Este sfârşitul ocupaţiei latine la Constantinopol.

1261 – 1264 Urban IV, Papă al Romei.

1261 – 1267 Arsenius Autoreianus restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1265.05.29 – 1321.09.14 Dante Alighieri (Durante degli Alighieri), născut la Florenţa dintr-o familie nobilă dar săracă. Poet şi filozof italian. După trecerea în nefiinţă a iubitei lui Beatrice, se căsătoreşte cu o fiică de-a Donaţilor. Este autorul cărţii ‘Divina comedia’, o satiră ascuţită la adresa clericilor corupţi. În1302 Dante Alighieri este judecat şi condamnat pentru venituri ilicite, fraudă şi conspiraţie împotriva scaunului papal. În fapt el era condamnat pentru că a cerut în partidul Guelfilor, ce era în opoziţie cu Ghibelinii, ca clerul să nu se amestece în treburi politice. A fost condamnat la moarte prin ardere pe rug şi confiscarea averii. Dante a fugit din Florenţa scăpând de moarte.

1265 – 1268 Clement IV, Papă al Romei.

1265 – 1308 Duns Scotus, teolog creştin.

1267 Germanus III, Patriarh al Constantinopolului.

1267 – 1275 Iosif I Galesiotes, Patriarh al Constantinopolului.

1270 – 1307 Petrus Monoszlo, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1271 – 1276 Fericitul Grigore X, Papă al Romei.

1273 decembrie 6 Toma D’Aquino în timp ce ţinea liturghia a avut o experienţă deosebită. Unii au numit-o revelaţie, alţii atac cerebral numai el ştie. După această experienţă nu mai scrie nimic, considerând tot ce a scris până atunci doar paie.

1275 – 1282 Ioan XI Bekkos, Patriarh al Constantinopolului.

1276 Fericitul Inocent V, Papă al Romei.

1276 Adrian V, Papă al Romei.

1276 – 1277 Ioan XXI, Papă al Romei.

1277 – 1280 Nicolaie III, Papă al Romei.

1281 – 1285 Martin IV, Papă al Romei.

1283 – 1289 Grigore II Cyprius, Patriarh al Constantinopolului.

1285 – 1287 Honorius IV, Papă al Romei.

1288 – 1292 Nicolaie IV, Papă al Romei.

1289 – 1293 Atanasie I, Patriarh al Constantinopolului.

1291 Acra, ultimul bastion creştin din Asia a căzut, ea a însemnat încheierea cruciadelor în Ţara Sfântă.

1294 – 1303 Ioan XII, Patriarh al Constantinopolului.

1294 Celestin V, Papă al Romei.

1294 – 1303 Bonifaciu VIII, Papă al Romei.

SECOLUL XIV (5300 – 5400)

1303 – 1310 Atanasie I restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1303 – 1304 Fericitul Benedict XI, Papă al Romei.

1305 – 1314 Clement V, Papă al Romei.

1309 – 1319 Benedict, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1310 – 1314 Nephon I, Patriarh al Constantinopolului.

1315 – 1320 Ioan XIII Glykys, Patriarh al Constantinopolului.

1316 – 1334 Ioan XXII, Papă al Romei. Şi Nicolaie V (1328-1330).

1320 – 1321 Gherasim I, Patriarh al Constantinopolului.

1320 – 1356 Andreas Szechy, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1323 – 1334 Isaia, Patriarh al Constantinopolului.

1328 – 1384.12.31 John Wyicliffe. Englez zelot, cel ce a făcut prima Biblie în engleză şi a dat-o oamenilor de rând, pe vremea aceea circulând doar Biblia latină, Vulgata lui Ieronim şi o Biblie franceză, a fost întemeietorul Lolarzilor – preoţi săraci ce umblau din loc în loc predicând şi trăind din bunăvoinţa oamenilor. Dar devenind o putere pentru Isus. El este acela ce a interpretat textul din Daniel privind amestecul lutului cu fierul de la picioarele statuii din vis că este puterea împărătească şi puterea religioasă catolică.

1334 – 1342 Benedict XII, Papă al Romei.

1334 – 1347 Ioan XIV Kalekas, Patriarh al Constantinopolului.

1342 – 1352 Clement VI, Papă al Romei.

1342 – 1416 Iuliana din Norwich, teolog creştin.

1347 – 1350 Izidor I, Patriarh al Constantinopolului.

1350 – 1354 Callistus I, Patriarh al Constantinopolului.

1352 – 1362 Inocent VI, Papă al Romei.

1354 – 1355 Philotheus Kokkinos, Patriarh al Constantinopolului.

1355 – 1363 Callistus I, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1357 – 1368 Dominic Szechy, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1362 – 1370 Fericitul Urban V, Papă al Romei.

1364 – 1376 Philotheus Kokkinos, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1368 – 1376 Demeter, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1369 – 1415 Jan Hus (Jan de Husinec), preot catolic Licenţiat în litere, filozofie şi teologie, la 29 de ani este decan al Facultăţii de filozofie, la 30 de ani rector a Universităţii din Praga şi preotul Capelei Betleem, cu peste 2000 de locuri. Denunţă simonia, cere o viaţă curată cu evlavie, iar pretenţiile papale exagerate şi indulgenţele erau combătute şi demascate. Întemeietorul curentului creştin Moravian, Husiţii.

1370 – 1378 Grigore XI, Papă al Romei.

1376 – 1379 Macarie, Patriarh al Constantinopolului.

1386 – 1386 Goblinus, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1377 Vaticanul devine reşedinţă oficială a papalităţii. Au locuit până atunci în Lateran, Roma.

1378 Izbucneşte lupta de 40 de ani a schismei dintre papi – Papa Urban de la Roma şi Papa Clement de la Avignon. Începe falimentul papalităţii.

1378 – 1389 Urban VI, Papă al Romei. Şi Robert de Geneva (Clement VIII) 1378-1394.

1379 – 1388 Nilus Kerameus, Patriarh al Constantinopolului.

1380 – 1471 Thomas a Kempis, teolog creştin.

1386 – 1389 Emmerich Czudar, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1389 – 1404 Bonifaciu IX, Papă al Romei. Opozat de : Robert de Geneva (Clement VIII) 1378-1394, Pedro de Luna (Benedict XIII) 1394-1407, şi Batasar Cosa (Ioan XXIII) 1400-1415.

1389 – 1390 Anton IV, Patriarh al Constantinopolului.

1389 – 1391 Petrus Knoll, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1390 – 1391 Macarie, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1391 iunie Pogromul de la Sevilia, în care au fost asasinaţi sute de evrei şi sinagoga complet distrusă. Au mai fost incidente în Cordoba, Valencia şi Barcelona. Focul nimicirii evreilor a fost pornit de Ferrant Martinez, arhidiacon de Ecija.

1391 – 1397 Anton IV, restaurant Patriarh al Constantinopolului.

1391 – 1395 Demeter Janoki, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1395 – 1399 Maternus, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1397 Callistus II Xanthopoulos, Patriarh al Constantinopolului.

1397 – 1410 Matei I, Patriarh al Constantinopolului.

SECOLUL XV (5400 – 5500)

1400 – 1401 Nicolaus, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1400 – 1468 Johann de Gutenberg, fierar din oraşul Mainz din Germania, a inventat între anii 1439 şi 1440 tiparul mobil. A fost declarat Omul mileniului II al erei creştine.

1401 – 1464 Nicolaus Cusanus, teolog creştin.

1401 – 1402 Spephanus Upori, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1402 – 1403 Johannes Laki, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1403 – 1419 Stephanus Upori, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1404 – 1406 Inocent VII, Papă al Romei. Opozat de : Pedro de Luna (Benedict XIII) 1394-1407, Batasar Cosa (Ioan XXIII) 1400-1415.

1406 – 1415 Grigore XII, Papă al Romei. Opozat de Pedro de Luna (Benedict XIII) 1394-1407, şi Batasar Cosa (Ioan XXIII) 1400-1415, şi Pietro Philarghi (Alexandru V) 1409-1010 .

1410 – 1416 Euthymius II, Patriarh al Constantinopolului.

1415 Conciliul de la Constanţa, unde Wyclife a fost condamnat postmortem de Arundel, Episcop de Cantembury, ca fiind: un ticălos ... care a inventat o nouă traducere a Bibliei în limba maternă.

1416 – 1439 Iosif II, Patriarh al Constantinopolului.

1417 – 1431 Martin V, Papă al Romei.

1415 iulie 6 În Catedrala din Konstanz, Episcopul de Lodi – Jacob Balardi Arrigoni, împreună cu cardinali şi episcopi din imperiu roman, precum şi a împăratului Sigismund cu suita imperială, condamnă pe Jan Hus de 43 de ani la ardere pe rug. Tot atunci este ars şi prietenul său Ieronim.

1418-1427 Apare lucrarea Imitatio Christi – Imitând pe Cristos scris de Toma de Kempis. Cea mai râspândită scriere devoţională a vremii.

1419 – 1423 Georgius Paloczy, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1424 – 1427 Blasius Csanadi, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1427 – 1442 Georgius Lepes, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1431 – 1447 Eugen IV, Papă al Romei. Şi Amadeus de Savoy (Felix V) 1439-1449.

1437 – 1508 Isaac Bravanel, teolog, filozof şi comentator biblic.

1440 – 1443 Metrophanes II, Patriarh al Constantinopolului.

1443 – 1450 Grigore III Mammas, Patriarh al Constantinopolului.

1443 – 1461 Matei de la Bischino, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1447 – 1455 Nicolaie V, Papă al Romei.

1448 Biserica Ortodoxă Rusă iese de sub jurisdicţia Constantinopolului şi se declară independentă.

1448 Prima împărţire a Vechiului Testament în versete de R. Nathan.

1450 – 1453 Atanasie II, Patriarh al Constantinopolului.

1450 – 1750 Vânătoarea de vrăjitoare, este perioada de apogeu a urmăririi şi condamnării de către inchiziţie a vrăjitoarelor reale sau bănuite. Fiind acuzate sub diferite forme : aducere de molime, calamităţi, şi colaborare cu diavolul.

1453 Căderea Imperiului Bizantin, fiind cucerit de armatele Imperiului Otoman.

1454 – 1456 Gennadius II Scholarios, Patriarh al Constantinopolului.

1454 octombrie 22 prima indulgenţă tipărită la tiparul mobil a lui Gutenberg.

1455 Biblia lui Gutenberg – Sfânta Scriptură, versiuna Vulgata. Culegerea ei a durat 6 ani.

1455 – 1458 Callistus III, Papă al Romei.

1456 – 1462 Isidor II Xanthopoulos, Patriarh al Constantinopolului.

1458 – 1464 Pius II, Papă al Romei.

1461 – 1468 Nicolaus Zapolyai, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1462 – 1464 Sopronius I Syropoulos, Patriarh al Constantinopolului.

1464 – 1471 Paul II, Papă al Romei.

1464 Ioasaf I, Patriarh al Constantinopolului.

1466 Marcu II Xylokaraves, Patriarh al Constantinopolului.

1466 Simeon I din Trebizond, Patriarh al Constantinopolului.

1466 – 1471 Dionysius I, Patriarh al Constantinopolului.

1469 – 1536 Desiderius Erasmus, teolog creştin.

1471 – 1484 Sixtus al IV-lea, Papă al Romei.

1471 – 1474 Simeon I din Trebizond, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1472 – 1475 Gabriel Veronai, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1475 – 1501 Ladislau Gereb, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1475 – 1476 Rafael I, Patriarh al Constantinopolului.

1476 – 1481 Maximus III Manase, Patriarh al Constantinopolului.

1478 Papa Sixtus al IV-lea emite o bulă papală ‘ Exigit sinceras devoţionis affectus’ care autoriza înfiinţarea Inchiziţiei Spaniole pentru a descoperi falşii creştini, în speţă evrei. Iar regele Spaniei Ferdinand şi regina Isabela pune în aplicare proiectul sub motivul oficial de a păstra catolicismul curat.

1481 Februarie 6 prima ceremonie a inchiziţiei spaniole în care 6 eretici dovediţi, au fost duşi la catedrală unde au asistat la slujbă apoi scoşi din afara oraşului şi arşi.

1481 – 1486 Simon I din Trebizond, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1483 noiembrie 10 - 1546 Martin Luther se naşte în Eisleben, Germania. În 1510 merge la Roma şi în 1512 devine doctor în teologie.

1483 – 1498 Dominicanul Tomas de Torquemada devine închizitor general în cadrul inchiziţiei spaniole care capătă având prin el. El este supranumit ‘’ Ciocanul Evreilor’’

1484 – 1492 Inocent VIII, Papă al Romei.

1484 decembrie 5, Bula Papală emisă de Inocenţiu al VIII-lea care stimulează şi accentuează importanţa vânătorii de vrăjitoare. S-au emis în şase secole aproximativ 100 bule papale pentru vrăjitoare.

1484 Ianuarie 1 – 1531 Ulrich Zwingli din Wildhans, pastor, patriot, teolog dar şi politician. El este reformatorul din Elveţia, al treilea om al reformei după Martin Luther şi Jean Calvin. Moare la 47 de ani in 1531.

1486 – 1488 Nifon II, Patriarh al Constantinopolului.

1487 Cruciada împotriva valdenzilor din Dauphne, condusă de Cattaneo, pune pe fugă pe aceştia care se refugiază în Provence, Franţa iar o altă parte în Sudul Italiei.

1489 – 1491 Dionisos I, Patriarh al Constantinopolului.

1489 – 1556 Thomas Cranmer, teolog creştin.

1491 – 1497 Maximus IV, Patriarh al Constantinopolului.

1491 – 1556 Ignaţiu de Loyola, teolog creştin.

1492 – 1503 Alexandru VI, Papă al Romei.

1492 martie 31 Decretul Alhambra – susţinut de Torquemada şi prin care erau exilaţi toţi evreii din Spania. Aveau de ales între încreştinare sau exil.

1495 – 1508 Radu cel Mare domneşte în Ţara Românească.

1497 – 1498 Nifon II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1497 – 1560 Philip Melanchthon, teolog creştin.

1498 – 1502 Ioachim I, Patriarh al Constantinopolului.

SECOLUL XVI (5500 – 5600)

1500 – 1565 Alexander Alesius, teolog creştin.

1502 Exilarea musulmanilor din Spania de Inchiziţie.

1502 Nifon II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1502 – 1503 Dominic Kalmancsehi, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1503 Pius III, Papă al Romei.

1503 – 1504 Pachomius I, Patriarh al Constantinopolului.

1503 – 1513 Iulius II, Papă al Romei.

1503 – 1504 Nicolaus de Bacskai, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1504 – 1575 Heinrich Bullinger, teolog creştin.

1504 Ioachim I, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1504 – 1513 Pachomius I, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1504 – 1505 Sigismund Thurzo, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1506 – 1508 Johannes Foix, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1508 Apare în România Liturghierul lui Macarie.

1508 – 1513 Francisc Perenyi, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1509 – 1564 Jean Calvin, născut la Noyon, diacon în Geneva, francez de origine, reformator al cultului bisericii. A ţinut peste 4,000 de predici autorul institutelor creştine. Întemeietorul Calvinismului.

1510 Apare în România Octiohul.

1512 Apare în România Tetraevanghelul.

1512 Apare Evangheliarul din vremea lui Neagoe Basarab.

1512 Michelangelo Buonarroti, termină de pictat Capela Sixtină din Roma. Devenind una dintre cele mai importante opere renascentiste creştine.

1513 – 1521 Leon X, Papă al Romei.

1513 – 1572 John Knox, teolog creştin.

1513 – 1522 Theoleptus I, Patriarh al Constantinopolului.

1513 – 1524 Francisc Varady, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1516 – 4.1687 John Foxe, preot anglican puritan, autor de tratate de teologie si a Cărţii martirilor. Prieten cu Latimer şi Tyndale.

1517 Martin Luther – doctor în Biblia- titlu primit in 1512 la Universitatea Wittenberg la 29 de ani. Autorul celor 95 de teze care denunţă abuzurile papale – indulgenţele. Omul care este Mântuit prin Har, prin credinţă.

1519 – 1605 Teodor Beza, teolog creştin.

1520 Iunie 15 Papa Leon al X lea a emis bula prin care învăţăturile lui Luther erau declarate eretice, opera lui interzisă, iar el obligat se retracteze totul.

1521 Aprilie 18 Martin Luther dă socoteală la dieta din Worms, a împăratului şi altor autorităţi imperiale, dar nu renunţă la ideile lui. Este pus în interdicţie, apoi răpit de Frederic şi dus la Castelul Wartburg. Acolo Luther traduce Noul şi Vechiul Testament şi se porneşte reforma.

1522 – 1545 Ieremia I, Patriarh al Constantinopolului.

1522 – 1523 Adrian VI, Papă al Romei.

1523 – 1534 Clement VII, Papă al Romei.

1524 – 1527 Ioan Gosztonyi, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1524 Erasmus din Roterdam, finalizează Noul Testament în latină, după originalul grec.

1524 A fost înfiinţat ordinul religios catolic Teatinii pentru Evanghelizare.

1525 Tomas Muntzer, anabaptist, declanşează războiul ţărănesc german, care s-a soldat cu peste 100,000 victime.

1525 A fost înfiinţat ordinul religios catholic Capucinii pentru Evanghelizare.

1527 Ianuarie 5 Felix Manz devine primul anabaptist executat în Zurich prin înec. Parodiind botezul în apă, executatul era doar scufundat.

1528 Patriarhul de Niklosburg a fost ars pe rug în Viena iar soţia lui a fost înnecată în Dunăre.

1528 – 1540 Nicolaus Gerendi, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1529 Edictul de la Speyer prin care anabaptiştii sunt scoşi în afara legii iar execuţia celor vinovaţi se putea face oriunde după o judecată sumară.

1531 Octombrie 11 moare Ulrich Zwingli. Născut în 1484

1532 Valdenzii aderă la mişcarea de reformă, abandonând identitatea lor, declaraţia, acceptând căsătoria, proprietatea şi predicarea organizată.

1534 – 1549 Paul III, Papă al Romei.

1534 Henric al VIII-lea emite trei acte schismatice: actul de succesiune, actul de supremaţie ( şef suprem al bisericii) şi actul de trădare ( pedepsirea cu moartea orice împotrivire sau negare).

1539 Henric al IV-lea arde pe rug trei evanghelici şi trei catolici credincioşi papalitaţi ca să demonstreze că este imparţial.

1540 – 1542 Ioan Statileo, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1540 Papa Paul al III-lea aprobă înfiinţarea iezuiţilor prin bula Regimini Militantis care îi membru fondator era în Ignaţiu de Loyola şi încă şase membrii. Denumirea a fost schimbată din ‘’amigos el en senor’’ şi ‘’compania lui Isus’’ după O’Malley, ei au fost ori sfinţi ori savanţi, adică persoane deosebite, exemplare, oricum ei au avut un rol deosebit în istoria bisericii şi culturii, ei crează calendarul Gregorian realizat de Cristopher Clavius. Ei folosesc monograma ‘’IHS’’ – Iesus Hominum Salvator’’ şi AMDG (Admaiorem dei Gloriam).

1540 Apare ‘’The great Bible’’ din ordinul lui Henric al VIII-lea ce s-a declarat Cap al Bisericii Angliei şi s-a retras de sub tutela Romei.

1544 Catehismul, prima carte tipărită în româneşte la Sibiu.

1545 Conciliul de la Trent deschide a doua perioadă a reformelor până în 1590, aici se hotărăşte ca atât Scriptura cât şi tradiţia au aceeaşi autoritate. Se acordă mai multă autoritate versiunii Vulgata â- traducere, decât originalelor greceşti sau ebraice. Se introduc apocrifele existente azi în Bibliile ortodoxe, venerarea icoanelor. Conciliul s-a desfăşurat în trei sesiuni : 1545-1547 ; 1551-1552 şi 1562-1563.

1546 Joannicius I, Patriarh al Constantinopolului.

1546 – 1555 Dionysius II, Patriarh al Constantinopolului.

1550 – 1555 Iulius III, Papă al Romei.

1551 – 1553 Apare Evangheliarul Slavo-Român de la Sibiu.

1551 Prima împărţire pe versete a Noului Testament de editorul parizian Robert Stephanus.

1553 – 1556 Paul Bornemissza, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1554 – 1600 Richard Hooker, teolog creştin.

1555 Pacea de la Augsburg pune capăt luptelor religioase dintre catolici şi luterani în Germania.

1555 Marcelus II, Papă al Romei.

1555 – 1565 Ioasaf II, Patriarh al Constantinopolului.

1555 – 1559 Paul IV, Papă al Romei.

1559 Se înfiinţează Academia din Geneva. John Knox o numeşte cea mai desăvârşită şcoală de pe pământ a lui Cristos din zilele apostolilor.

1559 Catehismul de la Braşov, tipărit de diaconul Coresi.

1559 – 1565 Pius IV, Papă al Romei.

1559 – 1609 Iacobus Arminius, Iacob Harmenszoon, reformator şi teolog german.

1560 – 1613 Anton Praetorius, teolog creştin.

1560 – 1609 Iacob Arminius, teolog creştin.

1562 Teresa de Avila conduce ordinul carmelit spaniel pentru evanghelizare.

1563 Apare Cartea martirilor, scrisă de John Foxe în Scoţia după exilul în Geneva.

1563 Apare Tetraevangheliarul lui Coresi la Braşov.

1563 Apar Faptele Apostolilor traduse de Coresi din greacă, la Braşov.

1565 – 1572 Mitrofan III, Patriarh al Constantinopolului.

1566 – 1572 Pius V, Papă al Romei.

1568 The Great Bible este revizuită în Anglia şi devine The Bishop’s Bible.

1570 Apare Psaltirea, tradusă de Coresi la Braşov.

1572 – 1585 Grigore XIII, Papă al Romei.

1572 – 1579 Ieremia II Tranos, Patriarh al Constantinopolului.

1572 August 24 noaptea Sfântului Bartolomeu- masacrul hughenoţilor ( protestanţi francezi). În această noapte şi în săptămîna ce a urmat au fost ucişi aproximativ 8000 de oameni, în Paris majoritatea, Orleans, Bordeaux, Rouen şi alte oraşe. Papa Grigore al XIII-lea a bătut o monedă jubiliară a acestui eveniment şi a cerut să fie serbat mereu.

1575 – 1624 Jakob Bohme, teolog creştin.

1577 Apare Psaltirea diglotă – slavonă şi românăm făcută de Coresi şi tipărită la Braşov.

1579 – 1580 Mitrofan III, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1580 – 1584 Ieremia II Tranos, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1582 Apare Palia de la Orăştie.

1582.02.24 Se introduce în România Calendarul Gregorian.

1582 Apar Geneza şi Exodul, traduse de fiul lui Coresi Ştefan, din greacă şi tipărită la Orăştie.

1583 – 1645 Hugo Grotius, teolog creştin.

1584 – 1585 Pachomius II, Patriarh al Constantinopolului.

1585 – 1586 Theoleptus II, Patriarh al Constantinopolului.

1585 – 1653 Zachary Boyd, teolog creştin.

1585 – 1590 Sixtus V, Papă al Romei.

1585 Episcopul de Genova a dat 500 sentinţe de ardere pe rug pentru vrăjitoare.

1587 – 1593 Arhiepiscopul de Trier a trimis 368 vrăjitoare la rug.

1587 – 1589 Ieremia II Tranos, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1588 Francisco Ribera, cărturar iezuit. Acesta susţine că Anticristul va veni la sfârşitul lumii, (adică anul 6000), pentru a împlini Apocalipsa. În opoziţie cu Luis de Alcazar 1610 care susţine că anticristul a fost de fapt împăratul Nero. Această teorie este preluată de Darby în 1800 şi Cyrus în 1843.

1588 Baronius, istoric şi cardinal, dovedeşte că donaţia Constantiniană este un fals, pe baza limbii şi a expresiilor folosite. În această donaţie Împăratul de Apus Constantin, vindecat miraculos de lepră de Papa Silvestru, cedează papei imperiul tot. De asemenea i se atribuia papalităţii titlul de : Vicarius Fili Dei – Locţiitorul Fiului lui Dumnezeu. Documentul se presupune a fi făcut în secolele VIII sau IX.

1590 Urban VII, Papă al Romei.

1590 – 1591 Grigore XIV, Papă al Romei.

1591 Inocent IX, Papă al Romei.

1592 – 1605 Clement VIII, Papă al Romei.

1593 John Greenwood şi Henry Barrow au fost spânzuraţi în Olanda, o parte din grupul ‘’puritanii din Plymouth’’ care celebrau sâmbăta.

1596 Matei II, Patriarh al Constantinopolului.

1596 Gabriel I, Patriarh al Constantinopolului.

1596 – 1601 Demetrius Napragyi, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1597 Teofan I Karykes, Patriarh al Constantinopolului.

1597 – 1598 Meletie I Pegas, Patriarh al Constantinopolului.

1598 Aprilie 13 Henric de Navara emite ‘’ Edictul de la Nantes’’ în care hughenoţii se puteau închina liber oriunde aveau biserici, înafară de Paris. La scurt timp este omorât pentru aceasta.

1598 – 1602 Matei II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

SECOLUL XVII (5600 – 5700)

1600 Andreas Helwig, publică descoperirea sa prin care arată că cifrele latine ale titlului papa Vicarius Fili Dei insumează 666. Aceasta febră a cifrei 666 se extinde exponenţial şi la alte persoane.

1602 – 1668 Owen Feltham, teolog creştin.

1602 – 1603 Neofitus II, Patriarh al Constantinopolului.

1603 Matei II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1603 – 1607 Rafael II, Patriarh al Constantinopolului.

1605 Leon XI, Papă al Romei.

1605 – 1621 Paul V, Papă al Romei.

1607 – 1612 Neofit II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1611 Biserica Baptistă este începută de Martin Luther la Amsterdam şi întemeiată de John Smith dintr-un grup de imigranţi englezi.

1611 Apare King James vs Bible, după 6 ani de selecţie, cu 47 de experţi anglicani implicaţi, fiind implicate Universităţile Westminster, Cambridge şi Oxford. Prima versiune avea dimensiunea unei genţi diplomat,destinată doar amvonului in1862 Societatea Biblică Americană raportă un million de exemplare vândute.

1612 Chiril I Lucaris, Patriarh al Constantinopolului.

1612 – 1620 Timotei sau Timotheus II, Patriarh al Constantinopolului.

1615 – 1691 Richard Baxter, teolog creştin.

1616 – 1683 John Owen, teolog creştin.

1618 Izbucneşte conflictul dintre catolici şi protestanţii din Moravia. Clericii necatolici erau întemniţaţi sau ucişi, iar cărţile lor ‘eretice’ arse.

1618 – 1630 Stephanus Szentandrasi oder Csiki, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1620 Septembrie 6, Puritanii din Plymouth, 37 de persoane şi 65 de străini s-au îmbarcat pe Myflower, o corăbioară, cu destinaţia Lumea Noua ‘’ Virginia’’. După 65 de zile ajung la Capul Cod la 170km Nord de Virginia unde printre altele crează prima Constituţie bazată pe Principiile Democraţiei.

1620 – 1623 Chiril I Lucaris, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1621 – 1623 Grigore XV, Papă al Romei.

1623 – 1644 Urban VIII, Papă al Romei.

1623 Grigore IV din Amasea, Patriarh al Constantinopolului.

1623 Antimus II, Patriarh al Constantinopolului.

1623 – 1687 Francis Turretin, teolog creştin.

1623 – 1633 Chiril I Lucaris, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1623 – 1633 Prinţ-Primatul de Bamberg a trimis 600 vrăjitoare pe rug. Filip Adolf a trimis 1000 de vrăjitoare la rug, iar un profesor de drept penal al Universităţii din Leipzig se lăuda cu circa 20.000 de condamnări similare.

1624 – 1691 George Fox, teolog creştin.

1626.08.01 – 1676.09.17 Sabbatai Zevi (Zvi), rabin Cabalist, fondatorul curentului evreiesc Sabbatean, El a pretins a fi Mesia mult aşteptat iar unii din evrei au crezut il el începând purificarea sau împărţirea averilor. O creştină evreica din mănăstirile Poloniei a devenit soţia acestuia. Sultanul turc Mehmet IV l-a adus în faţa lui şi i-a cerut să-şi dovedească dumnezeirea acceptînd să fie săgetat de un pluton de arcaşi, sau să treacă la islamism, altfel va muri. Răspunsul a fost: Nu sunt Mesia, sunt prea-supusul vostru slujitor. Odată cu convertirea lui la islam, alte 300 de familii au trecut şi ele.

1627 – 1691 John Flavel, teolog creştin.

1628 Jan Comenius sau Jan Amos Komensky, născut în Ninvitz, Moravia, urmaş a lui Jan Hus, supranumit ‘Părintele educaţiei moderne’ care a scris în jur de 200 cărţi, multe având subiect educaţia creştină.

1632 – 1634 Ladislau Hosszutothy, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1633 Chiril II Kontares, Patriarh al Constantinopolului.

1633 – 1634 Chiril I Lucaris, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1634 Atanasius III Patelaros, Patriarh al Constantinopolului.

1634 – 1710 George Bull, teolog creştin.

1634 – 1653 Stephanus Simandi, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1634 – 1635 Chiril I Lucaris, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1635 – 1705 Phillip Jakob Spener, autorul cărţii ‘Pia desideria’ (Dorul fierbinte după o reformă pe placul lui Dumnezeu 1675). Întemeietorul Pietismului.

1635 – 1715 Thomas Burnet, teolog creştin.

1635 – 1636 Chiril II Kontares, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1636 – 1637 Neofitus III din Nicea, Patriarh al Constantinopolului.

1637 – 1638 Chiril I Lucaris, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1638 – 1639 Chiril II Kontares, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1638 A luat fiinţă prima biserică baptistă din America, la care a luat parte Roger Wiliams, care a luptat pentru separarea bisericii de stat.

1639 – 1644 Partenius I, Patriarh al Constantinopolului.

1642 - 1727 Isaac Newton, polisavant creştin. Acesta stabileşte revenirea Domnului Isus în 2060, dar aceasta nu ar reprezenta sfârşitul lumii cum se crede.

1643 – 1727 Isaac Newton, părintele fizicii moderne, după 22 de ani de studii biblice aprofundate, scrie cartea : Observaţii cu privire la profeţiile lui Daniel şi ale Apocalipsei Sfântului Ioan. Opera vieţii lui.

1644 – 1646 Partenius II, Patriarh al Constantinopolului.

1644 – 1655 Inocent X, Papă al Romei.

1645 – 1707 John Mill, teolog creştin.

1646 – 1648 Ioanicius II, Patriarh al Constantinopolului.

1648 Societatea Prietenilor este fondată de George Fox, membrii ei vor fi facuţi cunoscuţi ca şi Quaqeri.

1648 Apare Noul Testament de la Alba Iulia, tradus complet de călugărul Silvestru, tipărită la Bălgrad.

1648 – 1651 Partenius II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1650 – 1716 Antim Ivireanu, teolog creştin.

1651 – 1652 Ioanicius II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1652 – 1654 Chiril III, Patriarh al Constantinopolului.

1653 – 1656 Ioan Palfalvay, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1654 noiembrie 23. Noaptea în care s-au deschis cerurile pentru Blaise Pascal, matematician celebru, în timp ce citea din Evanghelia după Ioan în capitolul 17. Aceasta experienţă a durat aproxumativ două ore şi jumătate în care a perceput prezenţa lui Dumnezeu iar ulterior a scris : Bucurie, bucurie, bucurie, lacrimi de bucurie. A scris cartea de apologetică creştină numită ‘Pensees’ (Gânduri).

1654 – 1655 Paisius I, Patriarh al Constantinopolului.

1655 aprilie în dimineaţa paştelui, valdenzii sunt decimaţi de soldaţii care le-au promis protecţie şi au fost găzduiţi de creştini. Atrocităţile comise au stârnit reacţii puternice în Europa. Oliver Cromwell după ce a strâns bani pentru supravieţuitori a ameninţat cu acţiuni militare.

1655 – 1656 Ioanicius II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1655 – 1667 Alexandru VII, Papă al Romei.

1656 – 1663 Francisc Szentgyorgyi, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1656 – 1657 Partenius III, Patriarh al Constantinopolului.

1657 Gabriel II, Patriarh al Constantinopolului.

1657 – 1659 Partenius IV, Patriarh al Constantinopolului.

1659 Teofanes II, Patriarh al Constantinopolului.

1662 – 1663 Francisc Szegedi, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1662 – 1665 Dionisius III, Patriarh al Constantinopolului.

1663 – 1666 Francisc de Tolnay, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1665 – 1667 Partenius IV, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1666 – 1667 Răscolnicii sau Vechii-credincioşi, se separă de biserica ortodoxă Rusă ca semn de protest împotriva reformelor introduse de Patriarhul Nicon al Moscovei în biserică. Au fost anatemizaţi. În 1971 patriarhul Moscovei ridică anatemele. Din ei s-au desprins două mişcări : Duhoborţii şi Hlaştii.

1667 – 1669 Clement IX, Papă al Romei.

1667 Clement, Patriarh al Constantinopolului.

1667 – 1676 Matei Szenttamasi, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1668 – 1671 Metodius III, Patriarh al Constantinopolului.

1670 – 1676 Clement X, Papă al Romei.

1671 Partenius IV, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1671 – 1673 Dionisius IV Muselimes (Musulmanul), Patriarh al Constantinopolului.

1673 Apare Psaltirea lui Dosoftei.

1673 – 1674 Gherasimus II, Patriarh al Constantinopolului.

1675 – 1676 Partenius IV, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1676 – 1689 Fericitul Inocent XI, Papă al Romei.

1676 – 1679 Dionisius IV Musulmanul, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1676 – 1679 Andrei Mokcsay, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1678 Călătoria creştinului a lui John Bunyan, este publicată. Este considerată a doua carte citită după Biblie.

1679 Atanasius IV, Patriarh al Constantinopolului.

1679 – 1682 Iacob, Patriarh al Constantinopolului.

1679 – 1683 Andrei Sebestyen, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1682 Apar Evangheliile tipărite de Teodosie, Mitropolitul Valahiei, la Bucureşti.

1682 – 1684 Dionisius IV Musulmanul, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1683 Faptele Apostolilor şi Epistolele, tipărite de Teodosie la Bucureşti.

1684 – 1685 Partenius IV, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1685 Biserica Ortodoxă Rusă ajunge la Beijing în China.

1685 Un nou val de persecuţii determină pe valdenzi să fugă în Elveţia. După patru ani se întorc, din 900 câţi pornesc ajung 300 dar şi aceştia sunt aşteptaţi de trupele franceze. Ceaţa i-a ajutat să fugă înapoi în munţi ca să scape.

1685 – 1686 Iacob, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1685 – 1695 Stephanus Kada, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1686 – 1687 Dionisius IV Musulmanul, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1687 – 1688 Iacob, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1688 Apare Biblia de la Bucureşti. Sfintele Scripturi traduse de Nicolaie Milescu şi alţi colaboratori. Separat la Mănăstirea Snagov de lângă Bucureşti au fost tipărite Evangheliile în 1697, şi la Buzău Psalmii sub denumirea Psalitirea 1701/1703.

1688 Calinic II, Patriarh al Constantinopolului.

1688 Neofit IV, Patriarh al Constantinopolului.

1688 – 1772 Emanuel Swedenborg, teolog creştin.

1689 – 1693 Calinic II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1689 Apare prima mărturisire de credinţă a Cultului Baptist, ea se bazează pe cercetarea Scripturilor şi botezul în apă a adulţilor.

1689 – 1691 Alexandru VIII, Papă al Romei.

1691 – 1700 Inocent XII, Papă al Romei.

1693 – 1694 Dionisie IV Musulmanul, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1694 – 1702 Calinic II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1696 – 1712 Andrei Illyes, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1697 – 1771 John Gill, teolog creştin.

SECOLUL XVIII (5700 – 5800)

1700 – 1721 Clement XI, Papă al Romei.

1700 – 1760 Nikolaus Ludwig Von Zizendorf, el a deschis porţile misionarismului în întreaga lume. Acţiunea a pornit pe latifundiile sale, aşezarea Herrnut (Adăpostul Domnului), unde a adăpostit grupuri de fraţi moravi sau alte credinţe, şi unde i-a provocat în 1727 la o viaţă practică creştină. A încheiat cu ei un legământ frăţesc şi în fiecare dimineaţă, în zori de zi se închinau Domnului. A întocmit peste 2000 de cântări şi a instituit jertfa necurmată.(închinarea timp de o oră a fiecăruia pe rând).

1702 – 1707 Gabriel III, Patriarh al Constantinopolului.

1703.06.17 – 1791.03.02 John Wesley, evanghelist englez, fondatorul Metodismului, supranumit piticul uriaş, deoarece cu toate că avea o constituţie fizică mică, era mare şi puternic în vorbire.

1703 – 1758 Jonathan Edwards, predicator, considerat cel mai mare teolog American, între 1733 şi 1737 porneşte o redeşteptare în Northampton unde era pastor.

1703 Noul Testament este tipărit de Antim Ivireanu la Bucureşti. După el au mai fost tipărite ediţii în 1723, 1742, 1750, 1760, 1775, la Bucureşti şi la Râmnic în 1784, Iaşi 1762, 1794, iar la Blaj în 1765 şi 1776.

1707 Neofitus V, Patriarh al Constantinopolului.

1707 – 1788 Charles Wesley, teolog creştin fratele lui John.

1707 – 1709 Ciprian I, Patriarh al Constantinopolului.

1709 – 1711 Atanasius V, Patriarh al Constantinopolului.

1709 Societatea Tractatului Religios – pentru literature creştină.

1711 – 1713 Chiril IV, Patriarh al Constantinopolului.

1713 – 1714 Ciprian I, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1713 – 1721 Georg Martonffy, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1714 – 1770 George Whitefield, predicator şi scriitor, el a insistat pe naşterea din nou reuşind să dea o identitate şi unitate Americii, ciopârţită de culture diferite, confesiuni religioase, limbă şi chiar distanţe mari unii de alţii.

1714 – 1716 Cosma III, Patriarh al Constantinopolului.

1716 – 1726 Ieremia III, Patriarh al Constantinopolului.

1721 – 1724 Inocent XIII, Papă al Romei.

1722 – 1724 Ladislau Mednyanszky, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1724 – 1730 Benedict XIII, Papă al Romei.

1724 – 1804 Immanuel Kant, teolog creştin.

1724 – 1728 Ioan Antalffi, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1726 – 1732 Paisie II, Patriarh al Constantinopolului.

1727 august 13 Prima revărsare a Duhului Sfânt în comunitatea creştină din Herrnut (Paza Domnului), de pe domeniul contelui Zizendorf.

1729 – 1739 Gregor Sorger, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1729 – 1785 John Fletcher, teolog creştin.

1730 – 1740 Clement XII, Papă al Romei.

1732 – 1733 Ieremia III, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1732 august 21 Moravienii Leonard Dober şi David Nitschmann, pornesc spre insula Sfântul Petru pentru a se vinde ca sclavi în vederea propovăduirii Evangheliei, deoarece misionarii nu aveau voie pe insulă. Roadele apar imediat, iar după trei ani recolta era de 13000 de suflete pentru Isus.

1733 Moravienii intră în Groenlanda, unde propovăduiesc, botează şi învaţă populaţia să citească, cultive pământul, etc.

1733 – 1734 Serafim I, Patriarh al Constantinopolului.

1734 – 1740 Neofit VI, Patriarh al Constantinopolului.

1734 Moravienii intră şi vestesc evanghelia în Surinam.

1735 Moravienii intră şi vestesc evanghelia în America, printre indieni, Sri Lanka şi Africa de Sud.

1735 octombrie 14 John Wesley, în călătoria sa pe mare de la Anglia spre Georgia, are o întâlnire cu pietismul fraţilor Moravieni, ce se rugau şi cântau când pericolul morţii s-a abătut peste corabia unde erau. Wesley devine astfel ambasadorul unui nou current: Metodismul, care va redeştepta lumea prin mişcările lui.

1740 Un grup de 68 misionari Moravieni pornesc spre Constantinopol, Ţara Românească, etc.

1740 – 1758 Benedict XIV, Papă al Romei.

1740 – 1743 Paisie II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1741 – 1748 Francisc Klousiczky, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1743 – 1744 Neofit VI, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1744 – 1748 Paisie II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1745 – 1816 Francis Asbury, metodist şi teolog creştin.

1748 – 1757 Chiril V, Patriarh al Constantinopolului.

1749 – 1759 Sigismund Anton Stoica, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1755 – 1831 Hannah Adams, teolog creştin.

1757 Calinic III, Patriarh al Constantinopolului.

1757 – 1761 Serafim II, Patriarh al Constantinopolului.

1758 – 1769 Clement XIII, Papă al Romei.

1759.08.24 – 1833.07.29 Wiliam Wilberforce, politician britanic, filantrop şi lider a mişcării de eliminare a comerţului cu sclavi. Împreună cu Thomas Clarkson, Granville Sharp, Charles Middleton şi Hannah, au format grupul de luptă împotriva comerţului cu sclavi şi abolirea sclaviei.

1759 – 1760 Josef de Batthyany, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1760 – 1772 Iosif Anton Bajtay, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1760 – 1831 Richard Allen, teolog creştin, fondatorul ‚African Methodist Episcopal’.

1761 – 1763 Ioanicius III, Patriarh al Constantinopolului.

1761 – 1851 Heinrich Paulus, teolog creştin.

1762 – 1832 Adam Clarke, teolog creştin.

1763 – 1768 Samuel I Chatzeres, Patriarh al Constantinopolului.

1768 Împărăteasa Maria Tereza interzice procesele vrăjitoarelor în Transilvania. Ele au fost începute de Mihai Apafi I, principe al Transilvaniei prin 1718.

1768 – 1769 Meletie II, Patriarh al Constantinopolului.

1768 – 1834 Friedrich Schleiermacher, teolog creştin.

1768 Johann Petri, teolog reformat german anunţă Ziua Judecăţii şi venirea lui Isus în anul 1847. Aceasta accelerează misionarismul mondial şi încreştinarea.

1769 – 1773 Teodosiu II, Patriarh al Constantinopolului.

1769 Prima şcoală duminicală este deschisă de metodistul Hannan Ball.

1769 – 1774 Clement IV, Papă al Romei.

1772 – 1851 Archibald Alexander, teolog creştin.

1772 – 1774 Pius Manzador, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1773 Papa Clement al XIV-lea a suprimat ordinal iezuiţilor din pricina abuzurilor.

1773 – 1774 Samuel I Chatzetes, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1774 – 1780 Şofronie II, Patriarh al Constantinopolului.

1775 – 1799 Pius al VI lea, Papă al Romei. Papa cu care papalitatea primeşte o rană de moarte.

1775 – 1780 Laszlo Kollonitz, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1778 – 1862 William Booth, teolog creştin.

1780 – 1785 Gabriel IV, Patriarh al Constantinopolului.

1780 – 1789 Ignaţiu Batthyany, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1781 – 1833 Richard Watson, teolog creştin.

1782 S-a născut William Miller în Pittsfield, Massachutes, fiul căpitanului William Miller, veteran în revoluţia Americană, moare pe 20 dec. 1849. Ajutor de şerif, judecător de pace, mason de gradul 27’mare maestru’ după război, din cauza pierderilor din familie, cade în deprimare şi îl găseşte pe Cristos. Întoarcerea lui naşte ‘Milenarismul’ care se transform în Adventism în 1840. The second Advent. El a fost primul care a declarat că ‘Astăzi’ este ziua când trebuie să ne pregătim de venirea Domnului.

1782 Anne Goeldi este executată prin decapitare pentru vrajitorie. În 27 august 2008 autorităţile o reabilitează şi consider moartea ei o crimă judiciară. Acesta a fost anul final al condamnării vrăjitoarelor oficial, iar ea ultima condamnată.

1785 – 1789 Procopie I, Patriarh al Constantinopolului.

1788 Şcolile duminicale din Anglia numărau 60.000 de participanţi, în creştere.

1789 – 1794 Neofit VII, Patriarh al Constantinopolului.

1789 – 1799 Revoluţia franceză. Numită de istorici ‘Fiica Iluminismului’ a fost un atac direct şi dur împotriva bisericii şi a claselor monarhice. Gânditori precum: Voltaire, Jean-Jaques Rousseau, Montesquieu şi Diderot erau criticii de bază a vechilor practici. Catedrala Notre Dame din Paris a fost transformată în ‘Templu al Raţiunii’ iar o tânără actriţă încoronată ca ‘Zeiţa Raţiune’.

1791 Constituţia Franceză este votată, prin ea şi regale devenea supus legii.

1792 Se înfiinţează ‘Societatea Misionară Baptistă Engleză’.

1792 – 1875 Charles Grandison Finney, teolog creştin.

1792 – 1839 Wilbur Fisk, teolog creştin.

1794 Ortodoxia ajunge la Kodiac în Alaska prin opt misionari, deschizând drumul spre continentul nord-american.

1794 – 1797 Gherasim III, Patriarh al Constantinopolului.

1795 Se înfiinţează ‘Societatea Misionară Londoneză’.

1795 Sfintele Scripturi, tipărite de Samuel Micu Clain la Blaj.

1797 februarie 19 Bonaparte închie un tratat de pace cu Papa Pius al VI lea, care redă Avignonul Franţei, ulterior redă şi partea de nord a Statului Papal, plătind lui Napoleon o mare contribuţie.

1797 – 1878 Charles Hodge, teolog creştin.

1797 – 1798 Grigore V, Patriarh al Constantinopolului.

1798 februarie 15. Funcţia papală este desfiinţată. Generalul Bertier pronunţă destituirea Papei Pius al VI lea. Se împlineau 1260 de ani de la eliberarea Romei de Ostrogoţi.

1798 – 1801 Neofit VII, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1799 – 1815 Iosif Martonfy, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

SECOLUL XIX (5800 – 5900)

1800 – 1823 Pius VII, Papă al Romei.

1800 – 1882 John Nelson Darby, predicator al Fraţilor din Plymouth. El emite ideea că Biserica şi Israelul au destine paralele, dar care nu se suprapun (conform Isaia 32). Israelul în final va avea parte de binecuvântări cereşti şi pământeşti, Biserica doar cereşti. El împarte istoria creştină în şapte evenimente, dispensaţii.

1801 – 1866 Christian Hermann Weisse, teolog creştin.

1801 – 1890 John Henry Newmann, teolog creştin.

1801 – 1806 Calinic IV, Patriarh al Constantinopolului.

1804 Se înfiinţează ‘Societatea Bisericii Britanica’. Societatea Biblică pentru Britania şi Străinătate. Ea distribuia literatură creştină.

1804 Se înfiinţează ‘Societatea Biblică Germană’.

1805 – 1895 Joshua Himes, editorul revistei adventiste Sign of the times (Semnele timpului)

1805 Se înfiinţează ‘Societatea Biblică Prusacă’.

1806 – 1808 Grigore V, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1807 Comerţul cu sclavi este scos în afara legii. Proiect iniţiat de Wilberforce.

1808 – 1809 Calinic IV, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1809 Papa Pius al VII lea în anatemizează pe Napoleon, iar acesta îl desfiinţează din nou, Statul Papal este anexat Franţei, papa este întemniţat până în 1813.

1809 – 1813 Ieremia IV, Patriarh al Constantinopolului.

1811 Şcolile duminicale din Anglia au crescut la 415.000 de la 60.000 în 1788.

1813.03.19 – 1873.05.01. David Livingstone, medic şi misionar protestant. Luptător împotriva sclaviei. Misionează în sudul Africii din partea Societăţii de Misiune Londoneze.

1813 – 1818 Chiril VI, Patriarh al Constantinopolului.

1813 – 1895 John Miley, teolog creştin.

1813 Statul Papal este restituit după semnarea noului Concordat între Napoleon şi Papa Pius al VII lea.

1814 Papa Pius al VII-lea repune in drepturi ordinul iezuiţilor.

1815 – 1819 Alexandru Rudnay, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1817 Noul Testament este tipărit la St. Petersburg în Rusia, a avut un tiraj de 5000 exemplare şi costa 300 lire sterline. Traducător necunoscut.

1817 – 1893 Georg Daniel Teutsch, teolog creştin.

1818 – 1821 Grigore V, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1819 Sfintele Scripturi tipărite la St. Petersburg în 500 exemplare. Un exemplar costa 10 ruble.

1819 – 1893 Philip Schaff, teolog creştin.

1820 – 1827 Ignaţiu Szepessy, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1821 Joseph Wolff, evreu german începe misiunea în Egipt, Sinai, Ierusalim, Siria, Mesopotamia, Persia, Georgia şi Crimeea. El descoperă că printre popoare, triburi, sunt multe (Yemen), care credeau în revenirea Domnului. Şi că arabii au o carte ‘Seera’ care vorbeşte de venirea Domnului Cristos şi a Împărăţiei Sale, unii o aşteptau în 1840.

1821 – 1822 Eugeniu II, Patriarh al Constantinopolului.

1822 – 1903 William Burt Pope, teolog creştin.

1822 – 1824 Antim III, Patriarh al Constantinopolului.

1823 – 1829 Leon XII, Papă al Romei.

1823 – 1886 A. A. Hodge, teolog creştin.

1823 – 1886 Ivan Aksakov, teolog şi publicist creştin ortodox.

1824 – 1826 Crisant I, Patriarh al Constantinopolului.

1826 – 1830 Agatangel I, Patriarh al Constantinopolului.

1827 – 1852 Mikloş Kovacs, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1829 – 1830 Pius VIII, Papă al Romei.

1830 Cartea lui Mormon, este scrisă de Joseph Smith. Ea devine cartea sacră alături de Biblie a Bisericii lui Hristos a Sfinţilor Zilelor de pe urmă.

1830 Creştinii după Evanghelie, Creştinii Evanghelici, sau Plymouth Brethren, mişcare evanghelică apărută în Anglia.

1830 – 1834 Constantin I, Patriarh al Constantinopolului.

1831 – 1846 Grigore XVI, Papă al Romei.

1831 – 1903 Frederic William Farrar, teolog creştin.

1832.05.21 – 1905.06.03. James Hudson Taylor, misionar creştin protestant Britanic în China. A misionat 51 de ani în cadrul Misiunii Interne din China. A pornit aproape de la zero şi a ajuns prin credinţă unul dintre cei mai mari misionari din China.

1832 – 1910 Heinrich Julius Holtzmann, teolog creştin.

1833 Biserica Ortodoxă a Greciei se declară autocefală, devenind independentă de Constantinopol.

1833 Parlamentul Britanic votează abolirea Monarhiei definitiv – Proiect iniţiat de Wilberforce.

1834 – 1892 Charles Spurgeon, considerat prinţul predicatorilor, evanghelist şi teolog creştin.

1834 – 1835 Constantin II, Patriarh al Constantinopolului.

1834 Apar Evangheliile de la Buzău, tipărite în 6000 exemplare.

1834 Abolirea definitivă a Inchiziţiei Spaniole în timpul domniei reginei Isabela II.

1835 – 1840 Grigore VI, Patriarh al Constantinopolului.

1837 – 1920 Abraham Kuyper, teolog creştin.

1838 Apare Noul Testament tipărit la Smirna, într-o tipografie a Misiunii Americane, într-un tiraj de 5000 exemplare.

1839 Apare Vechiul Testament tipărit la Smirna de un preot pe nume Ioan.

1840 – 1841 Antim IV, Patriarh al Constantinopolului.

1841 – 1842 Antim V, Patriarh al Constantinopolului.

1842 – 1845 German IV, Patriarh al Constantinopolului.

1843 – 1919 Albert Benjamin Simpson, teolog creştin.

1843 – 1921 Cyrus Scofield, continuatorul teoriilor lui Darby, cu ajutorul unei Biblii cu adnotări difuzată în mii de exemplare. Acesta face în plus nişte preziceri, dintre care unele se împlinesc, altele nu.

1844 Baha’I, religie monoteistă fondată de Mârza-Ali Nuri, cunoscut sub numele Bahau’Ilah (Slava lui Dumnezeu). Este caracterizată de cele trei principii de bază : unicitatea lui Dumnezeu, unitatea religiilor şi unitatea oamenirii. În 1992 erau aproximativ 5 milioane adepţi din 235 ţări.

1844 Anul înfiinţării Bisericii Adventiste de ziua a şaptea, provenită dintr-un mic grup de Mileriţi (adepţi ai lui Miller din New York), ce renunţă la a mai face pronosticuri privind venirea Domnului Isus, şi se dedică Scripturilor. Au 28 puncte doctrinare, ţin Sâmbăta şi nu consumă carne neconformă cu Biblia. Importanţii fondatori sunt : Ellen (1827-1915) şi James White. În 2007 numărau 15 milioane membrii plus copiii nebotezaţi, în peste 200 de ţări.

1845 Meletie III, Patriarh al Constantinopolului.

1845 – 1848 Antim VI, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1846 – 1878 Fericitul Pius IX, Papă al Romei.

1846 – 1920 Nectarie din Egina, teolog creştin.

1846 – 1908 Friedrich Paulsen, părintele neocriticismului care spunea : Faptul că apostolii, oameni din clasa de jos a unui popor dispreţuit, cuceresc şi aduc lumea la picioarele lui Isus, puternica şi semeaţa lume greco-romană, este cel mai uimitor eveniment înregistrat în istoria lumii.

1847 – 1902 Hugh Price Hughes, teolog creştin.

1847 – 1910 Borden Parker Bowne, teolog creştin.

1848 februarie 17 Prin Edictul de emanicipare emis de Carlo Alberto, valdenzilor le sunt recunoscute drepturile politice şi civile în Italia. Ziua aceasta se sărbătoreşte de ei şi azi. Au realizat prima Biblie tradusă în franceză. Ei au demonstrat că simpla credinţă în Cristos te poate scoate biruitor din orice încercare, au avut harul acesta din plin.

1848 – 1852 Antim IV, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1848 – 1906 Bernhard Stade, teolog creştin.

1849 Italienii proclamă Republica Romană în Adunarea Naţională. Desfiinţând Papalitatea. Trupele franceze ce sosesc în luna iulie restabilesc autoritatea Papală.

1851 – 1930 Adolf von Harnack, teolog creştin.

1851 – 1921 B. B. Warfield, teolog creştin.

1852.02.16 – 1916.10.31 Charles Taze Russell, teolog creştin. Intemeietorul mişcării Martorilor lui Iehova, împreună cu un grup de studenţi în teologie.

1852 – 1853 German IV, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1852 – 1863 Lajos Haynald, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1853 – 1855 Antim VI, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1854 Unul dintre cei mai renumiţi predicatori ai secolului Charles Haddon Spurgeon îşi începe activitatea de pastor în Londra.

1854 Dogma Imaculatei Concepţii a fecioarei Maria, a fost proclamată de Biserica Romano-Catolică.

1855 Biblia Erbelfelder, apare în Germania. Revizuită în 1974.

1855 – 1860 Chiril VII, Patriarh al Constantinopolului.

1858 Apare Sfânta Scriptură cu litere mari de la Sibiu.

1859 Apare Noul Testament ediţia 6 de la Bucureşti, tipărit complet cu litere române. Este prima ediţie tipărită în româneşte, celelalte fiind tipărite în chirilică.

1859 Apare Biblia Sacră şi Psalmii, tradusă de Constantin Aristia la Bucureşti.

1859 Originea speciilor, scrisă de Charles Darwin este tipărită. Aceasta declară că toată creaţia este opera evoluţiei în miliarde de ani, a universului. Iar omul se trage din maimuţă. Dumnezeu este scos din toate calculele şi dat la o parte.

1860 – 1863 Ioachim II, Patriarh al Constantinopolului.

1860 Prima apariţie în România a Baptiştilor, conform documentelor vremii, prin emigranţii ruşi intraţi în Dobrogea, unde şi deschid ulterior în Tulcea prima biserică Baptistă.

1862 – 1965 Conciliul Bisericii Catolice sub comanda Papei Ioan al XXIII lea pe 11 octombrie. Papa Paul al VI lea continuă Conciliul după moartea predecesorului. Se adoptă măsuri cu adevărat revoluţionare.

1862 – 1929 Charles Henry Brenet, episcop anglican, fondatorul Creştinismului teologic prin Credinţă şi ordine. Ideea de bază consta în găsirea bazei teologice comune pentru înfăptuirea bisericii unite, universale, ecumenice.

1863 Un grup de Mileriţi formează Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea. În 2009 de exemplu, numărau 16 milioane de membrii în 230 de ţări.

1863 – 1866 Sofronie III, Patriarh al Constantinopolului.

1864 – 1882 Mihaly Fogarassy, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1865 – 1875 Nifon Rusailă, mitropolit a Ungrovlahiei, primat a Bisericii Ortodoxe Române.

1865 A luat fiinţă Armata Salvării sub conducerea pastorului metodist William Booth, scopul ei era de a duce Evanghelia la cei flămânzi şi fără adăpost, dar şi hrană, îmbrăcăminte şi adăpost. Are peste 1,6 milioane membrii, peste 15.300 biserici şi aproxumativ 1000 şcoli şi peste 250 spitale şi clinici, împreună cu United Way. Este una dintre cele mai mari organizaţii caritabile din SUA.

1866 – 1931 Nathan Soderblom, arhiepiscop al Suediei, fondatorul Creştinismului parctic, prin Viaţa şi lucrarea în vederea colaborării interconfesionale pentru promovarea păcii şi slujirii umanităţii. Precursor al ecumenismului mondial.

1867 – 1871 Grigore VI, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1869 – 1870 Conciliul Vatican I, în care biserica Romano-Catolică condamnă Raţionalismul, Relativismul, Liberalismul şi Materialismul şi defineşte Dogma Infailibilităţii Papale.

1869 – 1937 Rudolf Otto, teolog creştin.

1869.01.10 – 1916.2.29 Grigori Efimovici Rasputin, cel mai contoversat personaj cleric al vremii sale. Considerat om al lui Dumnezeu şi profet, porneşte la drum ca un simplu călugăr mujic (necălugărit, şi căsătorit), dar în scurt timp ajunge la curtea Romanovilor datorită puterii vindecătoare prin rugăciune. Ţarul Nicolaie II şi ţarina Alexandrina aveau pe fiul lor Alexei bolnav de hemofilie, iar Rasputin era ultima nădejde ce o mai aveau. Nu toate povestirile ţesute în jurul lui pot fi luate în considerare ca adevărate.

1870 Se decretează Infailibilitatea Papală.

1870 Martorii lui Iehova se formează în jurul grupului de studiu format de Charles Taze Russel (1852 – 1916), care influenţat de curentul adventist referitor la negarea Iadului, ca pedeapsă veşnică, divinitatea lui Isus, etc. Asimilează pe Ilinişti înfiinţând : Asociaţia Internaţională a Studenţilor Bibliei. În 1931 se autonumesc Martorii lui Iehova, pentru a se deosebi de Turnul de veghere. Corpul de guvernare al martorilor este format din un grup de bătrâni ce se află în Sediul Mondial din New York.

1871 – 1873 Antim VI, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1871 Biblia Darby, apărută în Franţa.

1873 – 1878 Ioachim II, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1873 – 1957 Louis Berkhof, teolog creştin.

1873 – 1953 Albert Knudson, teolog creştin.

1874 Biblia de la Iaşi, tradusă de Nitzulescu.

1875 Apare Psaltirea, tipărită la Viena de Societatea Biblică Britanică.

1875 – 1965 Albert Schweitzer, teolog creştin.

1875 – 1886 Calinic Miclescu, mitropolit a Ungrovlahiei, primat a Bisericii Ortodoxe Române.

1877 – 1961 H. Orton Wiley, teolog creştin.

1878 – 1903 Leon XIII, Papă al Romei.

1878 – 1884 Ioachim III, Patriarh al Constantinopolului.

1880 Biblia Louis Segond apare în Franţa.

1881 – 1937 J. Gresham Machen, teolog creştin.

1881 – 1959 Edwin Lewis, teolog creştin.

1882 – 1897 Ferenc Lonhart, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1884 – 1887 Ioachim IV, Patriarh al Constantinopolului.

1884 – 1953 Edgar S. Brightman, teolog creştin.

1884 – 1976 Rudolf Karl Bultmann, teolog creştin.

1884 – 1972 E. Stanley Jones, teolog creştin.

1885 Biserica Ortodoxă Romană se declară autocefală, Constantinopolul este de acord.

1886 – 1968 Karl Barth, teolog creştin.

1886 – 1965 Paul Tillich, teolog creştin.

1886 – 1909 Iosif Gheorghian, mitropolit a Ungrovlahiei, primat a Bisericii Ortodoxe Române. Cu o portiţă făcută de Ghenadie Petrescu între 1893 – 1896.

1886 – 1929 Franz Rosenzweig, teolog creştin.

1887 Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1671 – 1686). Mitropolit al Moşdovei.

1887 – 1891 Dionisie V, Patriarh al Constantinopolului.

1888.03.03 – 1938.02.12 Iosif Trifa, preot ortodox. Întemeietorul mişcării Oastea Domnului în 1923. A tipărit reviste şi aproxumativ 44 de cărţi.

1889 Psaltirea Scheiană. Poartă numele locului unde a fost găsită, la Scheia. Tipărită la Bucureşti.

1889 – 1966 Emil Brummer, teolog creştin.

1889 Apare Tetraevangheliarul diaconului Coresi, retipărit la Bucureşti după ediţia 1560/1561

1890 Charles Fox Parham, începe să predice necesitatea botezului cu Duhul Sfânt şi cu foc, în şcoala lui din Topeka şi acceptarea vorbirii în limbi – glosolalia.

1891 – 1894 Neofit VIII, Patriarh al Constantinopolului.

1891 – 1974 Georgia Harkness, teolog creştin.

1892 – 1971 Reinhold Niebuhr, teolog creştin.

1894 – 1962 H. Richard Niebuhr, teolog creştin.

1895 – 1987 Cornelius Van Til, teolog creştin.

1895 – 1896 Antim VII, Patriarh al Constantinopolului.

1895 – 1979 Fulton Sheen, teolog creştin.

1896 – 1991 Henri de Lubac, teolog creştin.

1897 – 1901 Constantin V, Patriarh al Constantinopolului.

1897 – 1980 Dorothy Day, teolog creştin.

1897 – 1938 Gustav Karoly de Majlath, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1898 – 1963 C. S. Lewis, teolog creştin.

1898 – 1975 John Murray, teolog creştin.

SECOLUL XX (5900 – 6000)

1900 Ia fiinţă Biserica lui Dumnezeu Apostolică – Biserica Penticostală botezată cu Duhul Sfânt, pornită de Charles F Parham, primul care a avut această experienţă dar şi idee de a forma o biserică de acest gen.

1901 – 1912 Ioachim III, restaurat Patriarh al Constantinopolului.

1902 – 1985 Gordon Clark, teolog creştin.

1902 – 2003 Nicolaie Neaga, teolog creştin.

1902 – 1999 Oscar Cullmann, teolog creştin.

1903 – 1914 Pius X, Papă al Romei.

1903 - 1993 Dumitru Stăniloaie, unul dintre cei mai mari teologi ortodocşi. El traduce – Filocalia sfintelor nevoinţe ale desăvârşirii.

1903 – 1956 Vladimir Lossky, teolog creştin.

1904 – 1995 Yves Congar, teolog creştin.

1904 – 1984 Karl Rahner, teolog creştin.

1904 – 1984 Bernard Lonergan, teolog creştin.

1905 – 1988 Hans Urs von Balthazar, teolog creştin.

1906 – 1945 Dietrich Bonhoeffer, teolog creştin.

1908 Sacra Congregaţio Romanae Et Universalis Inquisiţionis Seu Sancti Officii, sau Sfântul Oficiu ia fiinţă la Vatican ca şi formă de cercetare a tuturor ereziilor şi atacurilor împotriva Catolicismului.

1908 – 1989 Albert C. Outler, teolog creştin.

1909 – 1911 Atanasie Mironescu, mitropolit a Ungrovlahiei, primat a Bisericii Ortodoxe Române.

1909 martie 9 – 2001 feb.17 Richard Wurmbrand, pastor noutestamental. Din pricina convingerilor religioase a avut de suferit detenţie şi torturi din partea comunismului în special, alături de alţi martiri sau mărturisitori ai credinţei de toate confesiunile. În 1966 fiind răscumpărat pentru 10.000 dolari, pleacă în America unde înfiinţează Asociaţia ‘Vocea Martirilor’, de unde porneşte ajutorarea tuturor celor asupriţi din lume.

1910.08.27 – 1997.09.05 Maica Tereza, pe numele adevărat Agnes Gonxha Bojaxhiu în Albania. Alăturîndu-se Ordinului Misionar de Călugăriţe ‘Surorile Loreto’, lucrează ca profesor 20 de ani. Formează Organizaţia Misionarelor Carităţii în 1950 şi lucrează în India unde şi moare. Primeşte Premiul Nobel Pentru Pace în 1979, Medalia Prezidenţială a libertăţii de la Ronald Regan în 1985. Beatificată în 2003 de Biserica Catolică, în proiect fiind şi canonizarea.

1910 Conferinţa Misionară Mondială de la Edinburg, la care au participat 1200 reprezentenţi ai organizaţiilor misionare. Nu au participat Ortodocşii, Anglicanii şi Romano-Catolicii. Prima discuţie oficială despre Ecumenism.

1910 – 1989 Arsenie Boca, teolog creştin.

1910 – 1990 F. F. Bruce, teolog creştin.

1910 – 2002 John Walvoord, teolog creştin.

1911 – 1919 Conon Arămescu Donici, mitropolit a Ungrovlahiei, primat a Bisericii Ortodoxe Române.

1912 – 1984 Francisc Schaeffer, teolog creştin.

1912 – 1989 Nicolaie Steinhardt, teolog creştin.

1912.04.10 – 1998.12.02 Cleopa Ilie, născut Constantin Ilie în Suliţa – Botoşani. Arhimandrit şi stareţ a Mănăstirii Sihăstria. Un reprezentant de seamă a ortodoxiei Româneşti.

1913 – 1918 German V, Patriarh al Constantinopolului.

1913 – 2003 Carl F. H. Henry, teolog creştin.

1913 – 1988 Anthony A. Hoekema, teolog creştin.

1913 Şcoala Waldorf, înfiinţată de Societatea Antroposofică, întemeiată de Rudolf Steiner. Scopul şcolii este de a educa şi forma oameni liberi, independenţi de ordinea politică şi socială existentă, deoarece doar un om liber are capacitatea de a da în permanenţă noi forţe ordinii sociale. Ea poartă numele fabricii de ţigări Waldorf-Astoria, al cărui patron, Emil Molt a sponsorizat şi susţinut această iniţiativă.

1914 – 1922 Benedict XV, Papă al Romei.

1915 – 1968 Thomas Merton, teolog creştin.

1917 Creştinismul răsăritean primeşte o lovitură puternică de la Revoluţia Bolşevică.

1917 – 2005 Edmont Clowney, teolog creştin.

1918 Se naşte Billy Graham, unul dintre cei mai renumiţi evanghelişti ai secolului.

1919 – 1925 Miron Cristea, mitropolit a Ungrovlahiei, primat a Bisericii Ortodoxe Române. Din 1925 devine Patriarh al României.

1920 – 2005 Leo Scheffczyk, teolog creştin.

1920 – 2005 Carol Wojtyla, Papa Ioan Paul II.

1921 – 1923 Meletie IV Metaxakis, Patriarh al Constantinopolului.

1921.03.18 – 2011.01.31 Bartolomeu Anania, teolog creştin. Între anii 1993 şi 2005 este numit Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, iar din 2006 devine mitropolit a Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

1922 – 1939 Pius XI, Papă al Romei.

1922.02.03 – 2007.07.12 Nicolaie Moldoveanu, teolog creştin, compozitor,scriitor şi poet. A compus aproxumativ 8000 de cântări creştine cântate de majoritatea creştinilor.

1922 Apare prima comunitate Penticostală din România, în comuna Păuliş – Arad, dar abia în 1950 va fi recunoscută legal, chiar dacă din 1944, după război, funcţiona ca şi Cult Penticostal.

1922 – 1988 Hans Wilhelm Frei, teolog creştin.

1923 Oastea Domnului este înfiinţată de preotul ortodox Iosif Trifa. Ei participau cu regularitate la slujbele bisericeşti, dar se adunau separat pentru rugăciune, cântări şi învăţătură din Scripturi. Criticile şi tentativele de desfiinţare s-au datorat neimplicării preotului, bisericii şi Oastei în treburile politice.

1923 – 1924 Grigore VII, Patriarh al Constantinopolului.

1923 Este tipărită Sfânta Scriptură într-o traducere nouă făcută de Dumitru Cornilescu. Prinţesa Calimachi a angajat pe Cornilescu pentru traducere, iar Societatea Biblică Britanică a suportat tipărirea. Prima ediţie fiind de fapt cea din 1921 după traducerea francază a lui Louis Segond.

1924 – 1925 Constantin VI, Patriarh al Constantinopolului.

1924 – 1998 Trandafir Sandru născut în Secaş – Arad. Întemeietorul Seminarului 1976 şi a Institutului Teologic Penticostal din Bucureşti 1990. Pastor penticostal şi autor a unor importante lucrări teologice şi istorice penticostale din România.

1925 – 1939 Miron Cristea, Patriarh al României.

1925 John B Cobb, teolog creştin.

1925 – 1929 Vasile III, Patriarh al Constantinopolului.

1926.11.17 – 2005.08.29 Antonie Plămădeală, teolog creştin. Născut Leonida este între anii 1982 – 2005 Mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului.

1927 – 1997 John Howard Yoder, teolog creştin.

1929 Se naşte Martin Luther King în Atlanta – Georgia. Predicator şi un mare luptător pentru drepturile minorităţilor de culoare. El fiind negru. Moare în 14 aprilie 1968.

1929 – 1935 Fotie II, Patriarh al Constantinopolului.

1931 Apare Biblia Cornilescu cu traducerea fidelă a manuscriselor originale.

1934.08.13 – 1982.09.02 Serafim Rose, teolog ordodox american creştin.

1934.09.30 Iosif Ţon, evanghelist şi teolog creştin. Pastor Baptist.

1936 – 1946 Beniamin I, Patriarh al Constantinopolului.

1937 Înfiinţarea Consiliului ecumenic de la Oxford.

1938 Adolf Vorbuchner, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1938 – 1980 Aron Marton, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1939 – 1948 Nicodim Munteanu, Patriarh al României.

1939 – 1958 Pius XII, Papă al Romei.

1945 – 1946 Procesul de la Nurenberg, în care au fost judecaţi criminalii de război din cel de-al II-lea război mondial. Au fost aduşi în faţa instanţei 24 inculpaţi pentru moartea a aproxumati 50 milioane victime. O parte din ei au murit în cursul evenimentelor ce s-au desfăşurat cu căderea succesivă a fronturilor şi a Berlinului, iar altă parte a reuşit să fugă în ţări diferite sub identităţi false, ducându-şi viaţa mai departe. După ei au pornit echipe de vânătoare din diferite ţări, care doreau răzbunarea. Printre ele se afla şi organizaţia evreiască Nokmimi ce a reuşit să elimine cam 1000 de criminali de război ascunşi în diferite colţuri ale lumii.

1946 – 1948 Maxim V, Patriarh al Constantinopolului.

1946 A luat fiinţă ‘Societatea Biblică Unită’, care unea 146 Societăţi Biblice şi acţionau în 200 ţări. Astfel Biblia este tradusă în 2527 de limbi din 6500 cunoscute.

1947 În deşertul Wadi-Qumran din Iordania, la 2km de Marea Moartă şi 13km de Ierihon, trei beduini, printre care Mohamed ed-Dib, ce păşteau capre în zonă, descoperă, fiind în căutarea unei capre rătăcite, puţul ce duce la ‘Manuscrisele de la Marea Moartă’

1948 mai 14 Războiul de Independenţă a Israelului. După aproape 2000 de ani conform cu Planul de Împărţire a ONU din 1948, cu care Liga Arabă nu era de acord, se declară independenţa de stat. După părăsirea ultimelor trupe britanice a zonei oraşului Haifa, Ben Gurion declară Statul Independent Israel, dar acesta trebuia apărat cu arma. La acea dată erau 650.000 de evrei în Palestina, iar arabi 1,2 milioane. Luptele au continuat până în 1949, dar Scripturile se împlinesc sub ochii noştrii şi azi, prin întoarcerea Israelului acasă zilnic.

1948. august 22 A fost înfiinţat Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB), la Amsterdam în prezenţa a 151 delegaţi din 145 biserici şi 44 ţări. Ortodocşii au lipsit atunci şi Romano Catolicii spun că de la ei s-a ieşit, să se întoarcă la ei. Acesta a avut trei piloni de bază : 1) Consiliul internaţional de misiune, 2) Creştinismul practic a lui Soderblom şi 3) Creştinismul teologic a lui Brenet.

1948 – 1977 Justinian Marina, Patriarh al României.

1948 – 1972 Atenagora I, Patriarh al Constantinopolului.

1948 – 1995 Greg Bahnsen, teolog creştin.

1957 Hăşmăşan Gavril, autor de cronologii biblice şi a acestei micro-cronologii creştine, precum şi alte lucrări teologice.

1960 Templul Înţelegerii sau Asociaţia Religiilor Unite, ia fiinţă în America cu scopul de a se multiplica în întreaga lume pentru apariţia unei credinţe comune.

1958 – 1963 Fericitul Ioan XXIII, Papă al Romei.

1963 – 1978 Paul VI, Papă al Romei.

1963 august 28 Martin Luther King organizează Marşul de la Washington, la care participă peste 200.000 persoane de culoare şi albi, cerând drepturi egale pentru toţi cetăţenii Americii. King a ţinut cuvântarea ‘Am un vis’.

1964 Conciliul Vatican II în care Patriarhul Athenagoras şi Papa Paul al VI-lea îşi retrag anatemele date în 1054 iunie 16 şi 24.

1965 decembrie 7 La Vatican şi Istambul se citeşte declaraţia comună a celor două biserici prin care se recunosc excesele care au însoţit schisma : regretă cuvintele ofensatoare, acuzele nefondate şi gesturile reprobabile.

1966-1976 Biserica Ortodoxă Chineză este aproape distrusă de Marea Revoluţie Culturală Proletară.

1967 iunie 5-10 Războiul de şase zile a Israelului. Israel contra Alianţei : Egipt, Iordania şi Siria. După război Israelul ocupă Fâşia Gaza, Peninsula Sinai, Platoul Golan şi Cisiordania.

1970 Consiliul Mondial al Bisericilor CMB finanţează Conferinţa Ecumenică Mondială de la Ajaltoun – Liban, unde participă reprezentanţi ai marilor religii ale lumii.

1971 Teologia eliberării este scrisă de Gustavo Gutierez, preot peruvian din America Latină.

1972 – 1991 Dimitriu I, Patriarh al Constantinopolului.

1977 – 1986 Iustin Moisescu, Patriarh al României.

1978 Ioan Paul I, Papă al Romei.

1978 – 2005 Ioan Paul II, Papă al Romei.

1979 Comisia Comună a Bisericilor Ortodoxă şi Romano-Catolică pentru Dialog Teologic, este înfiinţată.

1980 – 1990 Jakab Antal, episcop romano-catolic a Transilvaniei.

1984 Printr-un Concordat cu Statul Italian, se recunoaşte suveranitatea papalităţii doar asupra Cetăţii Vaticanului. Biserica Romană nu mai este religie de stat în Italia.

1986.10.27 Papa Ioan Paul II convoacă toate religiile lumii la o rugăciune de pace la Assisi, Italia. Vin în favoarea păcii şi ecumenismului internaţional : creştini, evrei, musulmani, indieni din America, hinduşi, budişti, etc.

1986 – 2007 Teoctist Arăpaşu, Patriarh al României.

1988 Apare Biblia Teoctist.

1988 Giulgiul de la Torino sau Giulgiul Sfânt, în acest an Biserica Catolică, custodele giulgiului, autorizează datarea cu carbon radioactiv a pânzei de in cu chipul lui Isus imprimat pe ea, presupunându-se că este pânza în care a fost înfăşurat Isus în mormânt. Datele specialiştilor au fost foarte exacte : între anii 1260 – 1390, iar alte studii că ar avea o vechime cuprinsă între 1300 şi 3000 de ani.

1989 Prima Adunare Ecumenica Europeană din Basel, Elveţia.

1990 Mitropolia Ungrovlahiei, prin reorganizare administrativă, primeşte denumirea de Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.

1990 – 1994 Balint Lajos, arhiepiscop romano-catolic a Transilvaniei.

1991 Bartolomeu I, Patriarh al Constantinopolului.

1991 Este fondat AIDRom, adică Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România. Membrii fondatori sunt: Bisericile Ortodoxe, Reformată, Evanghelică CA, Evanghelică Luterană şi Armeană.

1992 S-a înfiinţat ‚Forumul Ecumenic a Femeilor Creştine din România’

1994 Gyorgy Jakubinyi, arhiepiscop romano-catolic a Transilvaniei.

1995.05.7-9 Papa Ioan Paul II vizitează România.

1997 A doua Adunare Ecumenică Europeană din Gratz, Austria.

1998 Conferinţa de pace de la Bucureşti,(Casa poporului) Romania, iniţiată de Papa Ioan Paul II la Assisi, Italia. Printre altele se stabilesc sărbătorile ecumenice creştine: crăciunul, botezul lui Isus, floriile, paştele, rusaliile şi înălţarea lui Isus.

SECOLUL XXI (6000 – 6100)

2001 Cu ocazia vizitei în Grecia a suveranului pontif Papa Ioan Paul al II-lea, acesta cere iertare în numele Bisericii Catolice, Bisericii Ortodoxe pentru cea de-a patra cruciadă.

2001 Consiliul Mondial al Bisericilor a fost mărit la 342 biserici şi 145 ţări.

2005 Benedict XVI, Papă al Romei.

2007 Daniel Ciobotea, Patriarh al României.

2007.09.4-7 A treia Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu, România. Acum se pune problema înfiinţării Institutului teologic ecumenic şi binenţeles formarea de cadre specializate. Formarea de cursuri, seminarii şi biblioteci ecumenice.

2011.08.3-4 Conferinţa Interfaith privind ‘ Religia în serviciul omenirii’ de la Sofia, Bulgaria, cu participarea bisericilor ortodoxe din balcani, dar şi a comunităţii evreieşti şi musulmane din Turcia, Bulgaria şi Israel.

Iar dacă timpul nu a expirat la împlinirea celor 6000 de ani, nu poate fi pusă vina pe greşeala socotelilor noastre umile, ci trebuie mulţumit lui Dumnezeu că El a extins timpul de milă şi har ca oamenii să vină la pocăinţă.