1. Mass-mediaMass-media constituie un important instrument al stabilitii unei societi.Funciile pe care sistemul mass-media le ofer la nivel social consolideaz deci stabilitatea sa i, atta vreme ct societatea le reclam drept necesare, cu oricte schimbri tehnologice ale unor mijloace, cu oricte modificri impuse de noi realiti tiinifice dedicate comunicrii, sistemul mediatic va supravieui. n toate statele democratice, recunoscndu-li-se drepturile de a informa, comenta i critica, precum i rolul de vector al emanciprii, mass-media este, implicit, considerata centrul vital al vieii publice. Conceptul de funcii este difuz, fiind interpretat diferit. Pentru c funciile nu pot defini, n toat complexitatea lor, relaia pe care mass-media o ntreine cu ntreg cmpul social. Astfel, cerettorul Mihai Coman menioneaz:Relaia dintre mass-media i societate se poate pune n termeni de consecine globale (funciile presei) (efectele presei) sau (rolurile presei). n limbajul uzual i chiar n unele lucrri de specialitate, termenul funcie cumuleaz frecvent cele trei posibiliti enumerate mai sus. (...) Expresia funcia de informare a presei poate fi tradus prin trei sintagme diferite: a) drept urmare a activitii presei, publicul este informat funcie; b) presa are misiunea de a informa publicul rol; c) prin informaiile pe care le distribuie, presa influeneaz gndirea i comportamentul publicului efect. n primul caz, faptul c presa ne informeaz apare ca o consecin a existenei sistemului mass-media (Mihai Coman, Introducere n sistemul mass-media, Iai, Polirom, 1997, p. 70).De la un autor la altul sau de la un tip de pres la altul, numrul funciilor difer, ceea ce nu nseamn ns c pot fi identificate cele de maxim impact la nivelul culturii de mas, excluzndu-se din discuie presa de ni (care se adreseaz unui public restrns, specializat i fidel domeniului)Despre functiile comunicarii in masa s-a scris foarte mult si s-au facut diferite clasificari. De aceea, va prezint cateva functii ale comunicarii prin mass-media, ce vor fi regasite in cele mai multe lucrari de specialitate1.Mass media are urmatoarele functii:1. functia de informare2. functia de corelare (interpretare)3. functia de comunicare (legatura)4. functia cultural-educativa5. functia de evaziune (divertisment, psihoterapeutica, de identificare)6. functia publicitaraFunctia de informare. chiar din definiia cuvntului informare vedem c aceast funcie are rolul de a forma gndirea oamenilor. De a aduce cea mai relevant informaie Nu degeaba secolul 21 a fost numit drept unul al informrii, i asta deoarece informarea este foarte important la fel ca i alte necesiti (hran, mbrcminte, cas) Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si Internetul sunt canale care, prin informatiile difuzate satisfac o nevoie fundamentala a omului modern.

. Aceste canale de comunicare realizeaza mai mult decat o informare. Ele influenteaza, orienteaza si dirijeaza opinia publica, interesele si motivatiile oamenilor, constiintele chiar dincolo de propria vointa. Mass-media poate realiza chiar distrugerea discernamantului, instalarea unei apatii, poate distruge vointa de a intelege si a actiona. Cercetatorii americani Paul Lazarsfeld si Merton R. K. au denumit aceasta influenta-"disfunctia de narcotizareFuncia de informare Nelipsit din niciuna dintre clasificri, este cea care exemplific existena attor forme de media, care fie se completeaz, fie se concureaz n a-l bombarda pe utilizator cu informaii dintre cele mai diverse, unele cu impact imediat, sau temporale, altele de interes general, care ns nu modific n niciun fel comportamentul individului sau grupului. ntre o informaie despre schimbarea brusc a vremii i atribuirea premiului Nobel pentru literatura unui anumit scriitor, impactul imediat asupra consumatorului de mass-media va fi maxim n cazul primei informaii, i repede uitat n cazul celei de-a doua. Rcirea brusc a vremii, previzionat de un buletin meteo, va fi nsoit de comentarii numeroase, se vor pregti hainele i nclmintea adecvate, se vor izola spaiile sensibile la frig, pe cnd un nume de scriitori adesea greu de pronunat i dintr-o literatura mai puin cunoscut va fi uitat n momentele urmtoare.La rndul lor, informaiile pot fi generale, instrumentale sau de prevenire, toate acestea, n dozaje bine gndite, fac obiectul de interes al productorilor de media care mizeaz pe efectul de dependen al cititorilor de informaia pe care presa i-o aduce zilnic n fa supra-informndu-l i transformndu-l astfel ntr-un cititor pasiv al evenimentelor pe care el le acceseaz prin text, sunet i imagine, fr s reacioneze ns n vreun fel oarecare. Bombardamentul informatic d individului senzaia de control asupra lumii nconjurtoare, dar lipsa informaiilor l face sa intre in panica, el devenind dependent de ziare, radio sau televiziune. Renunarea la acestea, este analog cu efectul de sevraj pe care l au consumatorii de droguri, de alcool, de tutun, de cafea, n grade diferite, desigur, dar evident atunci cnd timpul liber trebuie umplut cu ceva. Politicul, economicul, socialul, juridicul etc. ofer publicului prin intermediul canalelor mass-media informaii generale, care permit apoi individului s se raporteze la lumea n care triete, dei datele eseniale ale vieii sale nu se schimb prea mult. Informaiile instrumentale sunt cele care i permit cititorului s se orienteze n activitile sale zilnice, l scutesc de efortul deplasrilor la distane considerabile de cas sau de serviciu, l ajut s-i organizeze viaa. Astfel de informaii sunt primele cutate ntr-un ziar, la radio sau TV, sunt accesate preponderent pe Internet. Ele vizeaz starea vremii, programele instituiilor de divertisment, transportul public, cotaia valutar i bancar, noutile comerciale, ofertele de vnzare, cumprare sau schimb, decese, nchirieri, sfaturi medicale, reete culinare, soluii de slbire etc. Cuantumul informativ al acestora nu este prea mare i de aceea au o valoare relativ, ns pe moment ele se dovedesc extrem de utile. . .Daca se intelege acum ca functia de informare este expresia unui intreg evantai de preocupari, cerinte si interese de tot felul ale publicului, putem arunca o rapida privire catre comunicator, catre cel care asigura promptitudinea, sanatatea informatiei si sa-l urmam pe David Randall intr-o declaratie concludenta: "Rolul unui ziar este de a afla informatia proaspata despre chestiuni de interes public si de a o transmite cititorilor cat mai repede si cu cat mai multa acuratete posibil, in mod cinstit si echilibrat. Asta-i tot".In acest atat de simplu si de firesc asta-i tot locuieste partea cea mai vie a jurnalisticii dintotdeauna, parte in spatiul careia din ce in ce mai putini ajung sa se mentina, oriunde in lume.Informatiile asupra evenimentelor care se produc in mediu nu au toate aceeasi valoare de intrebuintare pentru consumatorul mass-media. De aceea, am rafinat abordarea informatiilor, detectand (cel putin) trei niveluri sau trei tipuri: informatiile generale (neutre), informatiile utilitare (de serviciu sau instrumentale) si informatiile de avertisment sau de prevenire.2.1 informatiile generale (neutre).2.2 informatiile utilitarePe langa informatiile generale (neutre), consideram necesar a evidentia doar informatiile utilitare (de serviciu sau instrumentale) Gratie unor asemenea stiri, oamenii se orienteaza in "jungla" marilor orase, dobandesc instrumentele informationale prin care controleaza mediul imediat si pe baza carora isi organizeaza viata de zi cu zi2.3 informatia de avertismentInformatia de avertisment sau informatia de prevenire este o consecinta a particularitatii presei de a trata si subiecte legate de viitor, de posibilitatile pe care le are un fenomen de a se produce si cu ce eventuale consecinte pentru publicul caruia i se adreseaza.Functia de avertisment confirma disparitia privilegiului informational despre care scria John Naisbitt, cultivand acel sentiment de egalitate pe care-l genereaza mass-media, difuzand democratic mesajele sale si abordand "subiectele spre care oamenii se orienteaza in viata de zi cu zi si proprietatile structurale ale relatiilor si institutiilor sociale in care se gasesc implicati".Naisbitt pune intreaga miza a lumii contemporane pe informatie: O data cu ivirea societatii informationale, avem pentru prima oara o economie bazata pe o resursa chei Functia de informare, pe langa cele trei tipuri de informatii discutate aici, cunoaste si altele, cum este informatia de documentare. Informatia de documentare poate fi asimilata, pe un important segment al ei, informatiilor generale, deosebindu-se totusi limpede de acestea prin specificul sau de a vulgariza (populariza) cunostintele stiintifice.2.4 parazitarea functiei de informareprin :a)mimetismul mediaticMimetismul mediatic este un fenomen modern (si la moda, din pacate), un efect al crizei de supraproductie mediatica, numita suprainformare. "Mimetismul inseamna acea febra care cuprinde brusc mediile de informare si care le impinge, in cele mai urgente situatii, sa se repeada sa reflecte evenimentul sub pretextul ca celelalte mijloace de informare, in special cele principale, ii acorda o mare importantaPrin urmare, mijloacele media nu actioneaza doar asupra individului, oferind modele de comportament care pot fi adoptate prin invatare, ci au efecte si asupra culturii, volumului de cunostinte, valorilor si normelor unei societati, precum si a relatiilor sociale umane.

Universitatea de Studii Europene a Moldovei

Functia de informare

Tema:Mass media ,functiile si manifestarile ei.

A efectuatBacal Nadejda _____________A evaluatP.Derescu ______________

Chisinau 2012