Actiunea Insecticida a Sapunului

9
Acţiunea insecticidă a săpunurilor şi detergenţilor Interesul pentru utilizarea pesticidelor (în acest caz insecticide şi acaricide) eficiente şi compatibile în acelaşi timp cu măsurile de control biologic sau inamicii naturali, cum ar fi parazitozele şi prădătorii, creşte continuu. Se vorbeşte despre aşa-numitele pesticide “alternative”, care includ regulatorii de creştere ai insectelor, săpunurile insecticide, uleiurile horticole, inhibitorii de creştere, fungii şi bacteriile utile şi alte microorganisme. Multe dintre aceste pesticide “alternative” sunt folosite în sere şi depozite şi lasă, în general, reziduuri minime, sunt mai puţin toxice pentru om şi au perioadă scurtă de înjumătăţire în mediul înconjurător. Ba mai mult, aceste pesticide nu sunt toxice pentru utilizatori dacă nu sunt ingerate în cantităţi foarte mari. Cele mai recomandate şi utilizate astfel de pesticide, atât în sere cât şi în spaţii de depozitare sunt săpunurile cu acţiune insecticidă. Săpunurile insecticide sunt aplicate de la controlul până la eradicarea unor specii de insecte şi acarieni cu corp moale . De ce are acţiune insecticidă săpunul? Săpunul este o substanţă derivată din sinteza unor alkali, cum ar fi: hidroxidul de potasiu (săpunul fin) sau de sodiu (săpunul dur) în combinaţie cu grăsimile. Grăsimile sunt un amestec tipic de lanţuri carbonice, de anumite lungimi, ale

Transcript of Actiunea Insecticida a Sapunului

Aciunea insecticid a spunurilor i detergenilor

Interesul pentru utilizarea pesticidelor (n acest caz insecticide i acaricide) eficiente i compatibile n acelai timp cu msurile de control biologic sau inamicii naturali, cum ar fi parazitozele i prdtorii, crete continuu. Se vorbete despre aa-numitele pesticide alternative, care includ regulatorii de cretere ai insectelor, spunurile insecticide, uleiurile horticole, inhibitorii de cretere, fungii i bacteriile utile i alte microorganisme. Multe dintre aceste pesticide alternative sunt folosite n sere i depozite i las, n general, reziduuri minime, sunt mai puin toxice pentru om i au perioad scurt de njumtire n mediul nconjurtor. Ba mai mult, aceste pesticide nu sunt toxice pentru utilizatori dac nu sunt ingerate n cantiti foarte mari. Cele mai recomandate i utilizate astfel de pesticide, att n sere ct i n spaii de depozitare sunt spunurile cu aciune insecticid.

Spunurile insecticide sunt aplicate de la controlul pn la eradicarea unor specii de insecte i acarieni cu corp moale.

De ce are aciune insecticid spunul?

Spunul este o substan derivat din sinteza unor alkali, cum ar fi: hidroxidul de potasiu (spunul fin) sau de sodiu (spunul dur) n combinaie cu grsimile. Grsimile sunt un amestec tipic de lanuri carbonice, de anumite lungimi, ale acizilor grai. Spunuri este termenul generic atribuit srurilor acizilor grai, care sunt componentele primare ale grsimilor i uleiurilor care se gsesc n plante i animale.

Spunurile pot fi combinate cu uleiuri de pete, de balen, vegetale, de cocos, de secar, de linte sau de soia. De exemplu, Spunul verde este un spun de potasiu i ulei de cocos i a fost larg folosit ca spun lichid pentru mini n toaletele publice. Acum este condiionat i ca spun de mini de uz personal, ampon i/sau pentru tratarea diferitelor afeciuni ale pielii. Cu toate acestea, a fost dovedit a fi eficient, ca un insecticid neomologat, n controlul duntorilor cu corp moale, inclusiv al afidelor.

Spunul este unul dintre cele mai vechi insecticide de contact folosite mpotriva unur insecte duntoare care se hrnesc cu sev. Cele mai multe specii de insecte i acarieni cu corp moale, cum sunt afidele, pduchii, pduchii albi, tripii, musculia alb i muli acarieni, sunt sensibile la aplicarea spunurilor. Spunurile sunt mult mai puin active asupra albinelor i altor insecte cu corp tare, deoarece cuticula ngroat sau ntrit a acestor insecte este rezistent la penetrarea soluiilor cu spun. Totui, nu se poate generaliza, odat ce s-a demonstrat c au murit i insecte cu corp tare, cum sunt gndacii de buctrie. Spunurile sunt eficiente doar dac insectele i acarienii intra direct i nemijlocit n contact cu ele, deoarece reziduurile de spun se degradeaz rapid. Aadar, acoperirea tuturor prilor plantei (tulpini, frunze, muguri) este esnial pentru a obine o mortalitate suficient, prevenirea dezvoltrii generaiilor urmtoare i mai ales rspndirea insectelor i acarienilor. Eficacitatea spunurilor insecticide asupra duntorilor este direct proporional cu tensiunea de suprafa (fora de la suprafaa picturii de lichid care o mpiedic s se risipeasc pe suprafaa tratat) i cu unghiul de contact (unghiul la care interfaa lichidului atinge suprafaa solid) al soluiei de stropit. Spunurile insecticide sunt mult mai active la temperaturi peste 32C i umiditate relativ peste 85%.

Dozajul, preparare insecticid din spun

Efectul spunurilor insecticide asupra duntorilor, insecte i acarieni, depinde de dozaj. n general, o doz mare va duce la o mortalitate crescut. De aceea este foarte important s ne asigurm c aceste doze nu provoac daune i plantelor, concomitent cu uciderea duntorilor. Trebuie menionat c fitotoxicitatea va depinde de mrimea plantei i de vrsta ei i dac planta este erbacee sau lemnoas. Stropirile cu spun insecticid la o concentraie de 0,1% aplicate mpotriva afidului bumbacului (la pepeni) (Aphis gossypii) i afidului verde al citricelor (Aphis spiraecola) nu au avut niciun efect secundar asupra mugurilor de Pyracantha spp. Stropirile cu spunuri insecticide reduc populaiile ambelor specii de afide sub dimensiunea la care pot cauza pagube economice [(sub PED Pregul Economic de Dunare) not personal]. Mai mult, pot exista diferene ntre efectele spunurilor insecticide aplicate n diferite stadii de dezvoltare din ciclul biologic al duntorilor: ou, nimf, larv sau adult i imaturii, de obicei mult mai sensibili dect adulii. De exemplu, tineretul de (Aphis fabae) afidul fasolei este mult mai uor de ucis cu spunuri insecticide dect adulii.

Spunurile insecticide sunt mai puin toxice asupra agenilor de control biologic sau a dumanilor naturali ai duntorilor, n primul rnd datorit cantitii sczute de reziduuri, dect pesticidele convenionale din clasele chimice: organo-fosfai, carbamai i piretriozi. Totui, spunurile insecticide pot fi periculoase pentru organismele benefice, dumanii naturali ai duntorilor: buburuzele i crisopele (prdtori ai afidelor) au fost gsite moarte n urma pulverizrii soluie de spun pe plantele unde ele se hrneau. Chiar dac aplicarea spunurilor insecticide este foarte puin periculoas pentru acarienii prdtori, Neoseiulus(Amblyseius) cucumeris a fost decimat n proporie de 90% n primele 48 de ore de la tratament. Aplicarea direct a spunurilor insecticide este deosebit de periculoas pentru Phytoseiulus persimilis, nregistrndu-se o mortalitate de 100%. Abia dup trei zile de la aplicare dispare toxicitatea. n general, odat ce reziduurile de la tratamentul cu spunuri insecticide au fost disipate, ele sunt mai puin periculoase pentru entomofauna util.

Modul de aciune a soluiei de spun

Modul de aciune al spunurilor insecticide nu este nc foarte bine neles, odat ce s-au evideniat patru ci prin care acestea ucid duntorii insecte i acarieni:

1. Cu ajutorul acidului gras prezent, spunurile penetreaz mai nti cuticula insectelor, dizolvnd sau distrugnd integritatea membranei celulare. Aceasta cauzeaz celulelor scurgeri citoplasmatice i colapsul, distrugndu-le funciile respiratorii, avnd ca rezultat deshidratarea i moartea insectei sau acarianului.

2. Spunurile pot aciona ca regulatori de cretere ai insectelor, interfernd cu metabolismul acestora i cu producerea de hormoni de cretere n timpul metamorfozei (trecerea de la un stadiu larvar la altul, pn ajung aduli)[(filmele americane cu insecte gigantice au avut ca surs aceste adevruri descoperite de cercettori, sau sunt SF ale cror realiti le descoperim n zilele noastre!?)not personal]

3. S-a presupus c spunurile blocheaz porii respiratori ai insectelor, interfernd cu respiraia, omorndu-le prin sufocare.

4. Spunurile ntrerup fosforilarea oxidativ sau inhib producerea de ATP (adenozin trifosfat), [(principalul component al ciclului lui Krebs, care este rspunztor de producerea de energie necesar vieii organismelor, fie ele plante, fie duntori, fie entomofaun util)(Ciclul lui Krebs reprezint ciclul respirator al organismelor vii, unde printr-o serie de reacii metabolice, ATP- adenozin trifosfat, sub influena unor enzime catalitice, se transform n ADP adenozin difosfat, bioxid de carbon, ap i energia necesar vieii).not personal]

Exist o mulime de acizi grai. Doar civa au proprieti insecticide. Aceste proprieti se bazeaz numai pe lungimea lanului carbonic al acidului gras. Cele mai multe spunuri cu efect insecto-acaricid au n compoziie un lan carbonic lung al acidului gras (10 sau 18-lanuri de grupri carbonice, naitea radicalului liber), pe cnd acizii grai cu lanuri carbonice scurte (9 sau mai puine grupri carbonice) au efect erbicid (de distrugere a buruienilor), aa c utiliznd produsele care au n compoziie lanuri catenare scurte, riscm s ucidem plantele. De exemplu, acidul oleic, un acid gras cu 18 legturi de carbon, care este prezent n uleiul de msline i alte uleiuri vegetale, este foarte eficient ca spun insecticid. De fapt, cele mai multe spunuri insecticide care se gsesc n comer conin oleat de potasiu (sarea potasic a acidului oleic), care este unul din cele mai toxice spunuri!

Ce marc de spun poate fi folosit ca i insecticid?

Este o concepie greit c orice spun sau detergent poate fi folosit ca pesticid (insecticid sau acaricid). Doar cteva spunuri au proprieti insecticide sau acaricide, cele mai comune dintre ele fiind: Palmolive, Dawn, Ivory, Joy, Tide i Dove, care nu sunt omologate ca pesticide, au o anumit aciune asupra unui numr de duntori cu corp moale, dac sunt aplicate n soluii apoase cu concentraie de 1%, maximum 2%. Cu siguran este puin probabil c spunurile insecticide vor fi formulate sau omologate ca pesticide.

Exemple de studii care au demonstrat eficacitatea unor diferile lichide pentru splat vasele i diferii detergeni asupra speciilor de insecte duntoare i acarieni:

Palmolive, Dawn, Joy, Ivory i Dove reduc populaiile de afide la varz (Brevicoryne brassicae), piersic (Myzus persicae), musculia alb (Bemisia tabaci) la cartoful dulce i pianjenul rou comun la o mare varietate de culturi vegetale

Dawn Ultra, lichid pentru splarea vaselor, este att de eficace n combaterea gndacului de buctrie (Blatella germanica) nct cauzeaz o mortalitate de 100 %

Ivory, detergent de vase, ntre concentraiile de 0,4 %-3% sunt eficace n combaterea afidelor, psilidelor i acarienilor. La tripi sunt eficace concentraiile ntre 1%-2%

Ivory, detergent de vase i Tide, detergent de rufe, reduc populaiile de afide i acarianul citricelor (Panonychus citri), tripsul de ser (Heliothrips haemorrhoidalis)i psilidele (mute) la culturile de cmp.

Precauii

n ciuda acestor exemple, detergenii de vase i de rufe sunt n principal concepui s dizolve grsimile de pe vase i s curee hainele nu s omoare insecte sau acarieni duntori. Aceste materiale pot cauza fitotoxicitate prin dizolvarea cuticulei cerate de pe suprafaa frunzelor. Pe de alt parte, multe frunze de plante au epiderma ngroat i unele flori sunt cerate, distrugerea acestora genernd un risc mare de fitotoxicitate. Spunurile insecticide n formulri comerciale, omologate, sunt mai puin capabile s dizolve cerurile plantelor, comparativ cu produsele de curenie domestic. Lichidele de splat vase i detergenii de haine, ca spunuri insecticide, lipsite de orice activitate rezidual, necesit o aplicare mult mai frecvent, [(ceea ce ar stressa foarte mult plantele, n procesul de fotosintez sau fecundarea florilor) not personal]. n plus, detergenii difer fa de spunuri, din punct de vedere chimic. De fapt, multe spunuri pentru mini nu sunt compuse din acizi grai puri. Este foarte important de reinut c aceste soluii nu sunt omologate ca pesticide (insecticide sau acaricide). Cu att mai mult, companiile productoare de spunuri nu intenioneaz ca produsele lor s fie folosite mpotriva duntorilor de plante, deoarece nu trec prin procesul de nregistrare EPA [(Environmental Protection Agency Agenia Internaional pentru Protecia Mediului nconjurtor) not personal].

n muli detergeni de rufe i vase nu se cunosc: tipul acizilor grai, lungimea lanului de carbon al acizilor grai utilizai i concentraia. De asemenea, eficacitatea acestor produse poate fi compromis de prezena agenilor de colorare i a parfumurilor. Toate acestea duc de cele mai multe ori la rezultate nesatisfctoare. Muli detergeni de vase i haine precipit n ape dure i i pierd din eficacitate.

n ciuda efectelor pe care unele lichide de splat vase i spunuri de haine le au asupra insectelor sau acarienilor, folosirea lor pe plante trebuie evitat, n primul rnd pentru c ele nu sunt nregistrate ca pesticide i nu au numr de nregistrare EPA. Cu att mai important este garania pe care companiile productoare de pesticide o asigur produselor lor, atunci cnd apar probleme. Dac n timpul folosirii unui detergent de vase sau haine plantele sunt distruse, riscul este al utilizatorului. Aa c, ntotdeauna folosii un spun insecticid mpotriva duntorilor cel mult n serele personale i/sau depozite.Raymond A. Cloyd este profesor asistent la disciplina de Management Integrat al Controlului Duntorilor Entomofagi la Plantele Ornamentale, n cadrul Departamentului de Resurse Naturale i tiinele Mediului, la Universitatea din Illinois. El mbin armonios cercetarea cu nvmntul i aplicaiile practice. Dr. Cloyd deine poziia de consultant n industria privat, ca supervizor al ntreinerii parcurilor i manager la sere. i-a fcut teza de doctorat n Entomologie la Universitatea Purdue.