Actiunea in Justitie

30
ACTIUNEA IN JUSTITIE Prin incalcarea unei norme juridice se produce un anumit conflict de drept intre persoana care a manifestat atitudinea ilicita si cea ale carei drepturi si interese legitime au fost vatamate. Pentru restabilirea ordinii de drept incalcate este necesara interventia organelor competente sa aplice legea,rezolvarea conflictului de drept fiind un atribut exclusiv al justitiei. Mijlocul legal prin intermediul caruia conflictul de drept este adus spre solutionare organelor judiciare poarta denumirea de actiune in justitie 1 . Unii autori definesc actiunea ca fiind expresia unei imputerniciri legale(potestas agendi) in temeiul careia se poate aduce inaintea justitiei conflictul de drept nascut din incalcarea normei juridice 2 .Alti autori definesc actiunea ca fiind mijlocul practic pus la indemana de lege titularului unui drept subiectiv pentru realizarea acelui drept,ea reprezentand sanctiunea dreptului.Actiune in justitie este conditia necesara ca o instanta sa exercite atributiile sale jurisdictionale. In functie de norma incalcata,conflictul de drept poate viza domeniul dreptului civil,penal,administrativ etc.In 1 I.Neagu-Tratat,op.cit.,p.158 2 Dongoroz IV,p.53

Transcript of Actiunea in Justitie

Page 1: Actiunea in Justitie

ACTIUNEA IN JUSTITIE

Prin incalcarea unei norme juridice se produce un anumit conflict de drept intre persoana care a manifestat atitudinea ilicita si cea ale carei drepturi si interese legitime au fost vatamate. Pentru restabilirea ordinii de drept incalcate este necesara interventia organelor competente sa aplice legea,rezolvarea conflictului de drept fiind un atribut exclusiv al justitiei. Mijlocul legal prin intermediul caruia conflictul de drept este adus spre solutionare organelor judiciare poarta denumirea de actiune in justitie1. Unii autori definesc actiunea ca fiind expresia unei imputerniciri legale(potestas agendi) in temeiul careia se poate aduce inaintea justitiei conflictul de drept nascut din incalcarea normei juridice2.Alti autori definesc actiunea ca fiind mijlocul practic pus la indemana de lege titularului unui drept subiectiv pentru realizarea acelui drept,ea reprezentand sanctiunea dreptului.Actiune in justitie este conditia necesara ca o instanta sa exercite atributiile sale jurisdictionale. In functie de norma incalcata,conflictul de drept poate viza domeniul dreptului civil,penal,administrativ etc.In consecinta,actiunea in justitie poate fi si ea,dupa caz,o actiune civila,penala sau contraventionala.

Dreptul la actiune si cererea in justitie

Dreptul la actiune nu trebuie confundat cu dreptul lezat prin atingerea adusa valorii sociale ocrotite de lege.Actiunea in justitie este o actiune autonoma distincta de dreptul invocat(de exemplu,in cazul unei infractiuni impotriva vietii este lezat dreptul la viata al celui vatamat si nu trebuie confundat cu dreptul statului la actiune impotriva faptuitorului). De asemenea,nu trebuie confundata nici actiunea in justitie cu cererea in justitie.Cererea in justitie este actul procesual prin care se pune in miscare actiunea preexistenta cererii si care subzista independent de acest act si chiar ulterior lui(de exemplu,actul de inculpare prin care s-a pus in miscare actiunea penala echivaleaza cu o cerere in justitie).

1 I.Neagu-Tratat,op.cit.,p.1582 Dongoroz IV,p.53

Page 2: Actiunea in Justitie

Factorii actiunii in justitie

Prin factori sau termeni ai actiunii in justitie se intelege acele entitati care permit o reglementare precisa a dinamicii procesuale si asigura o corecta desfasurare a activitatii judiciare. Factorii actiunii sunt:temeiul actiunii,obiectivul actiunii,subiectii actiunii,aptitudinea functionala a actiunii. Temeiul actiunii poate fi atat de fapt,cat si de drept;temeiul de fapt al actiunii il constituie fapta ilicita,iar temeiul de drept il constituie norma juridica in care este prevazut dreptul la actiune in cazul savarsirii unei fapte ilicite. Obiectul actiunii il constituie tragerea la raspundere juridica a faptuitorului prin declansarea si realizarea procedurii judiciare corespunzatoare. Subiectii actiunii sunt subiectii raportului juridic de conflict,dar cu pozitii inversate,care,in virtutea procedurii judiciare au calitati procesuale ce le confera drepturi si obligatii. Aptitudinea functionala a actiunii desemneaza totalitatea actelor procesuale ce pot lua nastere prin exercitarea actiunii in cadrul legal specific ramurii de drept careia ii apartine.

ACTIUNEA PENALA

Actiunea penala constituie instrumentul juridic prin intermediul caruia se deduce in fata organelor judiciare raportul conflictual de drept penal,in vederea dinimizarii procesului penal si a realizarii scopului sau.Comiterea faptei penale genereaza un conflict de drept penal intre societate si cel care a comis infractiunea,conflict care trebuie adus in fata organelor judiciare pentru solutionare. Actiunea penala,ca instrument juridic de aducere a raportului de conflict in fata organelor judiciare,exista virtual in norma juridica de drept penal,ea devenind insa un factor concret,susceptibil de a fi efectiv folosit,numai in momentul in care norma juridica penala a fost incalcata prin savarsirea unei infractiuni.

Page 3: Actiunea in Justitie

Obiectul actiunii penale

In conformitate cu art.9 C.proc.pen.,actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanleor care au savarsit infractiuni.Actiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege si se poate exercita in tot cursul procesual penal. Obiectul constituie un criteriu esential de diferentiere a actiunii penale de celelalte actiuni sau proceduri judiciare.Astfel,actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanlor care au savarsit infractiuni,celelalte actiuni sau proceduri judiciare au o alta natura juridica si un alt continut.

Subiectii actiunii penale

In urma comiterii infractiunii,se naste un raport juridic penal unde subiect activ este infractorul,iar subiect pasiv este societatea.Acestia apar ca subiecti si in cadrul raportului de drept procesual penal,cu rol important insa in declansarea si rezolvarea actiunii penale.Implicarea lor in etapele solutionarii actiunii penale este fireasca,deoarece statul este cel care reprezinta societatea,realizeaza tragerea la raspunderea penala,iar faptuitorul suporta aplicarea sistemului sanctionator,in conditiile prevazute de lege. Diferit de raportul de drept penal generat de comiterea faptei penale,in care infractorul este subiect activ,in cazul actiunii penale acesta are locul si rolul de subiect pasiv.Inseamna ca in cursul procesului penal reprezentantii statului au initiative,infractorul urmand,in conditiile legii,sa isi dovedeasca nevinovatia.Corespunzator,legea prevede ca sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organelor de urmarire penala si instantei de judecata(art.65 alin(1) C.proc.pen.). Persoana care a fost vatamata intr-un drept al sau in urma comiterii infractiunii si care poate aparea in procesul penal in calitate de parte vatamata nu poate fi titular al actiunii penale,deoarece,conform celor aratate,dreptul de a realiza tragerea la raspundere il are statul. Pot fi sesizate cauze de natura penala prin intermediul carora se rezolva anumite chestiuni care nu implica existenta unei actiuni penale,prin derularea acestor proceduri judiciare neurmarindu-se tragerea la raspunderea penala.De exemplu,in cazul unei proceduri judiciare declansate prin depunerea unei cereri de reabilitare judecatoreasca sau in cazul procedurii

Page 4: Actiunea in Justitie

privind disparitia inscrisurilor judiciare nu se constata tragerea la raspunderea penala si,implicit,nu se exercita o actiune penala. Exista infractiuni la care declansarea procedurilor prevazute de lege se face numai la initiative persoanei vatamate.In aceste cause,partea vatamata poate determina,prin vointa sa,punerea in miscare a actiunii penale sau stingerea acesteia,prin introducerea plangerii prealabile sau retragerea acesteia,dar nu are calitatea de subiect active al actiunii penale.In aceste cazuri,legiuitorul a lasat la dispozitia persoanei vatamate numai dreptul de a decide cu privire la punerea in miscare a actiunii penale,actiunea penala apartinand si in aceste situatii statului.

Trasaturile actiunii penale

Avand in vedere obiectul sau specific,precum si cadrul legal in care se desfasoara,actiunea penala are anumite caracteristici: a)actiunea penala este o actiune sociala,apartine societatii si se exercita prin intermediul organelor statului anumite investite in acest sens.Dat fiind faptul ca actiunea penala se exercita prin organele statului,se obisnuieste a se spune ca ea apartine statului.Aceasta trasatura deosebeste actiunea penala de actiunea civila,care este privata. Actiunea penala apartine statului si in cazurile in care punerea ei in miscare ar fi subordonata unei conditii de punibilitate si de procedibilitate,fiindca asemenea cerinte nu sunt de natura sa schimbe trasatura esentiala a actiunii penale,si anume,aceea de a apartine statului. Si in situatiile in care punerea in miscare a actiunii penale este lasata la dispozitia persoanei vatamate,statul este acela care efectueaza tragerea la raspunderea penala sau dispune asupra actiunii prin amnistie. b)actiunea penala este obligatorie,ea trebuie sa fie pusa in miscare in mod necesar ori de cate ori s-a savarsit o infractiune.Aceasta trasatura a actiunii penale este consecinta directa a regulii oficialitatii care calauzeste intreaga activitate procesual penala.In anumite cazuri,oficialitatea procesului penal este suprimata atat in ceea ce priveste declansarea actiunii penale,cat si in ceea ce priveste stingerea acesteia. c)actiunea penala este indisponibila,deoarece,odata pusa in miscare,nu poate fi retrasa,ea trebuind continuata pana la epuizarea ei,epuizare care are loc prin ramanerea definitive a solutiei ce se da in cauza penala.Si aceasta trasatura a actiunii penale este inlaturata in cazul in care legea permite persoanei vatamate sa-si retraga plangerea prealabila sau sa se impace cu faptuitorul.

Page 5: Actiunea in Justitie

Indisponibilitatea actiunii penale face ca aceasta sa se deosebeasca de actiunea civila,care,in principiu,este disponibila. d)actiunea penala este indivizibila,ea extinzandu-se asupra tuturor celor care au participat la savarsirea infractiunii.Ca o consecinta a faptului ca infractiunea,ca fapt juridic indivizibil,determina si indivizibilitatea actiunii penale,in cazul participatiunii penale nu vom avea tot atatea actiuni penale cati infractori sunt,ci numai o singura actiune indreptata impotriva tuturor participantilor1. Actiunea penala isi pastreaza caracterul indivizibil si in cazul in care este pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.Potrivit dispozitiilor legii penale,fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor,chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine numai pentru unul dintre acestia2. e)urmare a principiului raspunderii penale personale, actiunea penala este individuala.Actiunea penala poate fi exercitata numai impotriva persoanelor care au calitatea de participanti la savarsirea infractiunii.Trasatura al carei support este principiul raspunderii penale personale,individualitatea actiunii penale exclude implicarea altor persoane in afara celor prezente in proces,in vederea tragerii la raspundere penala,indiferent de grad de rudenie,interes material etc. Punerea in miscare a actiunii penale are character in personam,iar exercitarea si stingerea se dispun prin masuri procesuale care vizeaza persoana faptuitorului,devenit ulterior invinuit,inculpat sau condamnat,in functie de modul solutionarii cauzei. Procedural,poate fi tras la raspunderea penala doar autorul infractiunii,fiind exclusa aceasta posibilitate fata de ceilalti participanti.

Momentele desfasurarii actiunii penale

Parcursul actiunii penale,conform reglementarilor actuale,este marcat de trei momente importante:punerea in miscare a actiunii penale,exercitarea actiunii penale si stingerea actiunii penale.Potrivit art.9 alin.(2) C.proc.pen.,actiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege,iar dispozitiile alineatului urmator arata ca actiunea penala se poate exercita in tot cursul procesului penal,adica atat in faza urmaririi penale,cat si in faza judecatii.

1 I.Gorganeanu,Actiunea penala,op.cit.,p.482 Volonciu I,p.104

Page 6: Actiunea in Justitie

Dispozitiile art.10 si art.11 C.proc.pen.indica situatiile in care poate fi constatata stingerea actiunii penale.

1.Punerea in miscare a actiunii penale

Punerea in miscare a actiunii penale este un act procesual diferit de inceperea urmaririi penale.Inceperea urmaririi penale marcheaza declansarea procesului penal si este dispusa de organul de urmarire penala printr-un act procesual prevazut de lege(rezolutie). Cu toate ca actiunea penala poate fi pusa in miscare chiar din momentul declansarii procesului penal,practic,acest moment se situeaza pe parcursul sau chiar la terminarea urmaririi penale,cand sunt indeplinite condiiile prevazute de lege pentru concretizarea acestei activitati procesuale. Punerea in miscare a actiunii penale are un character in personam,fiind conditionata de cunoasterea identitatii faptuitorului,identificarea acestuia fiind intotdeauna anterioara.Aceasta situatie poate fi dedusa chiar din reglementarea punerii in miscare a actiunii penale:in art 235 alin.(3) C.proc.pen. se prevede ca ordonanta de punere in miscare a actiunii penale trebuie sa cuprinda,printer altele,date cu privire la persoana inculpatului,fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridical a acesteia. Fata de punerea in miscare a actiunii penale,inceperea urmaririi penale are efecte in rem.Declansarea procesului penal prin acest act procesual se face,in primul rand,pentru crearea cadrului procesual necesar lamuririlor legate de comiterea faptei penale,cu implicatii in ceea ce priveste realizarea competentelor organelor judiciare,exercitarea dreptului de aparare,precum si a drepturilor si a obligatiilor partilor. Legea cuprinde reglementari distincte privind punerea in miscare a actiunii penale in faza urmaririi penale fata de cea a judecatii.In faza urmaririi penale,daca organul de cercetare penala considera ca sunt temeiuri pentru punerea in miscare a actiunii penale,face propuneri in acest sens,pe care le inainteaza procurorului(art.234 C.proc.pen.). In functie de momentul cunoasterii identitatii faptuitorului si existentei temeiurilor prevazute de lege,actiunea penala este pusa in miscare la inceputul urmaririi penale sau in cursul urmaririi penale.Legiuitorul prevede posibilitatea punerii in miscare a actiunii penale si la sfarsitul fazei urmaririi penale.Potrivit art.262 alin.(1) C.proc.pen.,cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista,a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde penal,daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale,da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea

Page 7: Actiunea in Justitie

penala si dispune trimiterea in judecata.In acest caz.rechizitoriul constituie si act de inculpare. Este posibil ca actiunea penala sa fie pusa in miscare si in faza judecatii,si anume in situatiile prevazute la art.336 C.proc.pen.,in cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte noi.In acest caz,actiunea penala este pusa in miscare de procuror prin declaratie orala. Pentru aceste ipoteze,punerea in miscare a actiunii penale se face de catre instanta printr-o incheiere.Conditiile care se impun a fi indeplinite sunt urmatoarele: a)in cursul judecatii,se descopera in sarcina inculpatului,date cu privire la savarsirea unei alte fapte prevazute de legea penala,fapta care are legatura cu infractiunea pentru care inculpatul este trimis in judecata sau daca se descopera date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului ori date cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana,dar in legatura cu fapta inculpatului; b)procurorul nu partcicipa la sedinta de judecata.

2.Exercitarea actiunii penale

Prin exercitarea actiunii penale se intelege sustinerea ei in vederea realizarii tragerii la raspundere penala a inculpatului. In cursul urmaririi penale,exercitarea actiunii penale se face de catre procuror,alaturi de care poate participa si persoana vatamata in cazul cand,in baza prevederilor legale,plangerea prealabila se introduce la organul de cercetare. Exercitarea actiunii penale in faza de urmarire penala presupune strangerea,administrarea si verificarea tuturor probelor in baza carora se poate decide trimiterea in judecata sau,daca este cazul,se poate da o solutie de scoatere sau incetare a urmaririi penale,care sa duca la stingerea actiunii. Aceasta activitate se realizeaza sub conducerea procurorului care supravegheaza urmarirea penala sau chiar de catre procuror,cand acesta efectueaza personal urmarirea penala. La sfarsitul urmaririi penale,daca este cazul,procurorul,prin rechizitoriu,il trimite pe inculpat in judecata. In cursul judecatii,procurorul exercita actiunea penala prin diferite cereri si concluzii pe care le formuleaza in fata instantei,prin sustinerea invinuirii,prin folosirea cailor de atac etc. Procurorul poate renunta la invinuire punand concluzii de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului(art.316 alin(3) C.proc.pen.).Aceasta

Page 8: Actiunea in Justitie

nu echivaleaza cu o revocare a actiunii care este indisponibila,constituind numai o renuntare la exercitarea ei,instanta fiind obligata sa adopte solutia legala ce se impune,indifferent de atitudinea procurorului. Actiunea penala poate fi exercitata si de partea vatamata,in cauzele in care se pune in miscare la plangere prealabila,dar activitatea acesteia este completata de cea a procurorului,care,practice,niciodata nu poate fi exclus de la exercitarea actiunii penale.

3.Stingerea actiunii penale

Intre momentele procesuale importante pe care le distingem in desfasurarea actiunii penale se inscrie si stingerea acesteia.Actiunea penala exista virtual in norma juridical de drept penal,ea devenind exercitabila in momentul in care s-a savarsit o infractiune.Raportata la acest mod de existenta a actiunii penale,putem afirma ca stingerea acesteia poate fi plasata,in timp,atat inaintea punerii in miscare,cat si dupa punerea in miscare. Stingerea actiunii penale poate avea loc inainte de punerea ei in miscare ori de cate ori se constata existenta uneia dintre cauzele prevazute in art.10,inainte ca organelle competente sa fi pus in miscare actiunea penala. Actiunea penala pusa in miscare se stinge,in mod normal,prin judecata,adica prin pronuntarea unei hotarari de catre organelle judecatoresti carora le-a fost dedus spre solutionare conflictul nascut in urma savarsirii infractiunii.Solutiile prin care actiunea penala se stinge in urma desfasurarii judecarii cauzei sunt:achitarea,condamnarea sau incetarea procesului penal. Stingerea actiunii penale poate avea loc,insa,pe parcursul urmaririi penale,inainte ca activitatea procesuala sa se epuizeze prin desfasurarea judecatii.Solutiile prin care actiunea penala se stinge fara ca sa fie epuizata intreaga activitate procesuala normala sunt:scoaterea de sub urmarire penala,incetarea urmaririi penale,incetarea procesului penal si clasarea cauzei penale. In urma celor aratate mai sus,achitarea si condamnarea,ca solutii prin care se stinge actiunea penala,pot intervene numai in urma desfasurarii integrale a activitatii procesuale de administrare a probelor,ele epuizand primele doua faze ale procesului penal. Condamnarea,ca solutie in procesul penal,poate fi pronuntata daca se constata ca fapta exista,constituie infractiune si a fost savarsita de catre inculpate.

Page 9: Actiunea in Justitie

• Cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau care sting actiunea penala

Actiunea penala are rolul de a dinamiza si propulsa desfasurarea activitatii procesuale,aceste efecte conferindu-i o aptitudine functionala1. Sunt insa anumite situatii in care legea exclude sau inlatura aceasta aptitudine functionala in sensul ca actiunea penala nu poate fi pusa in miscare sau,daca a fost pusa in miscare,nu mai poate fi exercitata. Unele cauze care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau exercitarea acesteia pot avea un character definitive,in sensul ca,o data intervenite,ele inlatura pentru totdeauna raspunderea penala(amnistia,prescriptia,decesul faptuitorului)2. Alte cauze(impedimente)au un character temporar,existand posibilitatea desfiintarii,in anumite conditii,a solutiilor pronuntate.Astfel,in cazul in care impedimentele au disparut(cand se obtine plangerea prealabila,autorizarea sau sesizarea organului competent),procesul penal poate fi declansat sau reluat. Art.10 C.proc.pen. arata toate situatiile in care actiunea penala nu poate fi declansata sau,daca a fost pusa in miscare,se stinge. Avand in vedere solutiile ce se pot pronunta in conformitate cu dispozitiile art.11,cauzele prevazute de art.10 pot fi impartite in doua mari categorii:impedimente rezultand din lipsa de temei a actiunii penale[art.10 lit.a)-e)] si impedimente rezultand din lipsa de obiect a actiunii penale[art.10 lit.f)-j)]. In cazul in care aceeasi cauza subzista atat impedimente care atrag scoaterea de sub urmarire penala,cat si incetarea urmaririi penale,respectiv atat achitarea inculpatului,cat si incetarea procesului penal,in cursul judecatii,procurorul sau,dupa caz,instanta trebuie sa ia in considerare cauzele de scoatere de sub urmarire penala,respective de achitare,excluzandu-le pe cele de incetare a urmaririi penale,respective a procesului penal.

A.Fapta nu exista(art.10 alin.(1)lit.a)C.proc.pen)

1 Dongoroz I,p.652 Theodoru I,p.257

Page 10: Actiunea in Justitie

Singurul temei al raspunderii penale este savarsirea unei infractiuni.Existenta infractiunii implica in mod necesar existenta unei fapte care prezinta anumite trasaturi caracteristice1. Inexistenta faptei presupune,in mod logic,si inexistenta infractiunii,si in consecinta,apare imposibilitatea fundamentarii obiective a tragerii la raspunderea penala. Prin reglementare acestei cause de stingere a actiunii penale legiuitorul a avut in vedere situatia in care fapta nu exista in materialitatea sa2,cu alte cuvinte nu a fost savarsita o fapta care sa fi produs modificari fizice in lumea inconjuratoare.Poate fi stinsa actiunea penala fiindca fapta nu exista in cazul in care se constata ca un gestionar trimis in judecata pentru furt nu si-a insusit si nu a sustras bunurile pe care le gestiona;in acest exemplu,procesul penal a fost pornit datorita unor erori comise de revizorii contabili care au verificat gestiunea. Solutiile ce pot fi date in cazul in care fapta nu exista sunt:scoaterea de sub urmarirea penala,daca actiunea penala se stinge in faza de urmarire penala,si achitarea,in faza de judecata.In cazul in care nu exista invinuit in cauza,se da solutia clasarii.

B.Fapta nu este prevazuta de legea penala (art.10 alin.(1)lit.b)C.proc.pen)

In acest caz fapta exista in mod obiectiv,dar ea nu figureaza intre faptele prevazute de legea penala.Nefiind apreciata de lege ca infractiune(nullum crimen sine lege),fapta nu poate constitui un temei al tragerii la raspundere penala.In asemenea conditii actiunea penala,fiind lipsita de temei,se stinge.Poate fi retinuta cauza de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazuta de art.10lit.b in cauza faptelor de natura disciplinara,civila,contraventionala sau cand faptele au fost dezincriminate.In asemenea situatii,inculpatul trimis in judecata va fi achitat,fiindca fapta nu este prevazuta de legea penala si nu pentru inexistenta faptei,asa cum gresit s-a procedat uneori in practica judiciara. Cand se constata ca fapta nu este prevazuta de legea penala pe parcursul urmaririi penale solutiile pot fi:scoaterea de sub urmarirea penala,daca exista invinuit sau inculpat in cauza,si clasarea cauzei penale,cand nu exista invinuit in cauza.Instantele judecatoresti,in cazul in care constata ca fapta nu

1 Theodoru I,p.2572 Volonciu,p.108

Page 11: Actiunea in Justitie

este prevazuta de legea penala,trebuie sa pronunte solutia achitarii inculpatului.

C.Fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.10 alin.(1)lit.b¹)C.proc.pen)

Este stiut ca o anumita fapta constituie infractiune numai daca este prevazuta de legea penala,prezinta pericol social si este savarsita cu vinovatie.In vederea tragerii la raspundere penala a faptuitorului,trebuie sa se constate existenta simultana a trasaturilor esentiale ale infractiunii. In cazul in care se constata ca fapta savarsita aduce o atingere minima valorilor sociale ocrotite de legea penala,in asa fel incat sa nu prezinte gradul de pericol social al unei infractiuni,ea nu atrage aplicarea unei sanctiuni penale,deoarece ii lipseste una din trasaturile sale esentiale,si anume pericolul social. Pentru ca o fapta sa fie lipsita de gradul de pericol social al unei infractiuni,legea nu cere,in mod expres,ca faptuitorul sa nu aiba antecedente penale,dar exista prevedere conform careia la stabilirea in concret a gradului de pericol social se va tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei,de scopul urmarit,de imprejurarile in care fapta a fost comisa,de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce,precum si de persoana si conduita faptuitorului. Solutiile pe care le pot da organele judiciare in cazul cand constata ca fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni sunt scoaterea de sub urmarirea penala,in situatia in care procesul penal se afla in faza de urmarire penala,si achitarea,in faza de judecata.

D.Fapta nu a fost savarsita de invinuit sau inculpat (art.10 alin.(1)lit.c)C.proc.pen)

In aceasta situatie,fapta exista in materialitatea ei,constituie infractiune, dar nu a fost savarsita de persoana impotriva careia a fost indreptata actiunea penala. Solutiile ce se pot da in situatia in care fapta nu a fost savarsita de invinuit sau inculpat sunt:scoaterea de sub urmarirea penala,in situatia in care se afla in faza de urmarire penala,si achitarea,in faza de judecata.Solutia clasarii in mod practic nu poate fi data,deoarece,in acest caz,identitatea celui despre care se presupune ca a savarsit fapta penala este cunoscuta.

Page 12: Actiunea in Justitie

E.Faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii (art.10 alin.(1)lit.d)C.proc.pen)

Este necesara stingerea actiunii penale in cazul in care faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii,deoarece fara realizarea cumulativa a elementelor prevazute de lege pentru o infractiune,nu poate exista tragerea la raspunderea penala. Solutiile ce pot fi date in timpul urmaririi penale sunt: scoaterea de sub urmarire,daca exista invinuit sau inculpat in cauza,si clasarea,daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza.

F.Exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei (art.10 alin.(1)lit.e)C.proc.pen)

O anumita fapta concreta savarsita de o persoana are un character penal cand insumeaza trasaturile esentiale prevazute de legea penala(pericolul social,vinovatia si prevederea faptei de catre legea penala). Caracterul penal al faptei,ca insusire sintetica ce exprima un anumit specific al faptei incriminate1,poate fi retinut numai dupa ce organelle judiciare constata,pe de o parte,existenta trasaturilor esentiale ale infractiunii,iar pe de alta parte,nu exista vreo cauza legala care ar conduce la excluderea vreuneia dintre aceste trasaturi. Ori de cate ori organele judiciare constata existenta unei cause care inlatura caracterul penal al faptei,tragerea la raspundere penala nu este posibila,deoarece aceste cause impiedica realizarea eficienta a uneia dintre trasaturile esentiale ale infractiunii,fara de care fapta nu are character penal. Solutiile pe care le pot da organelle judiciare in prezenta uneia dintre cauzele care inlatura caracterul penal al faptei sunt: scoaterea de sub urmarire,daca procesul se afla in faza de urmarire penala,si achitarea,in faza de judecata.Solutia clasarii nu este,in mod practic,posibila deoarece fiecare cauza care inlatura caracterul penal al faptei exclude vinovatia unei anumite persoane si,in consecinta,nu se poate vorbi de inexistenta invinuitului sau inculpatului in cauza.

• Cauzele in care actiunea penala se stinge ca urmare a lipsei de obiect1 Dongoroz I,p.331

Page 13: Actiunea in Justitie

A.Lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate,autorizarea sau sesizarea organului competent,ori alta conditie prevazuta de lege,necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale (art.10 alin.(1)lit.f)C.proc.pen)

Acest caz contine mai multe situatii care impiedica punerea in miscare a actiunii penale,astfel: -lipsa plangerii prealabile este prevazuta de art.131 alin.(1) C.pen.,in care se arata ca in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata,lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala; -autorizarea organului competent are in vedere unele din exceptiile de la principiul oficialitatii,asa cum sunt infractiunile prevazute de la art.5 C.pen.,in cazul carora punerea in miscare actiunii penale se face numai cu autorizarea prealabila a procurorului general,precum si imunitatile constitutionale(Presedintele Romaniei,senatori,deputati,membri ai Guvernului etc.) -existenta sesizarii organului competent este o conditie ceruta de lege in cazul unor infractiuni cum sunt cele referitoare la siguranta circulatiei pe caile ferate,precum si in cazul unor infractiuni savarsite de militari(absenta nejustificata,dezertarea,calcarea de consemn etc.); -ultima situatie are in vedere orice alta conditie prevazuta de lege,necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale.De exemplu,infractiunile prevazute in art.171 C.pen.(infractiuni contra reprezentantului unui stat strain),cand punerea in miscare a actiunii penale se face numai la dorinta exprimata de guvernul strain respectiv. Cu privire la natura juridica a institutiei plangerii prealabile,sunt de parere ca aceasta are un character mixt,rezultat din insusi caracterul institutiei plangerii prealabile,care este,in acelasi timp,o conditie de pedepsibilitate,cat si una de procedibilitate. Nerespectarea dispozitiilor legale privind introducerea plangerii prealabile echivaleaza cu insasi lipsa acesteia,organele judiciare urmand sa inceteze urmarirea penala sau procesul penal. Nu sunt indeplinite conditiile privind existenta plangerii prealabile cand aceasta a fost introdusa pentru persoana vatamata-minora in varsta de 17 ani-de mama sa,intr-o asemenea situatie,punerea in miscare a actiunii penale facandu-se de catre minora cu incuviintarea reprezentantului legal. In cazul in care se constata ca lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate,solutiile ce se pot pronunta sunt:incetarea urmaririi penale,daca

Page 14: Actiunea in Justitie

procesul se afla in faza de urmarire,si incetarea procesului penal,daca procesul se afla in faza de judecata.In faza de urmarire penala,in situatia in care nu exista invinuit in cauza,se dispune solutia clasarii.

B.A intervenit amnistia,prescriptia ori decesul faptuitorului sau,dupa caz,radierea persoanei juridice atunci cand are calitatea de faptuitor (art.10 alin.(1)lit.g)C.proc.pen)

Amnistia,potrivit art.119 C.pen.,inlatura raspunderea penala cu privire la fapta savarsita;in cazul in care intervine dupa condamnare,inlatura executarea pedepsei pronuntate,precum si celelalte consecinte ale condamnarii,insa nu are efecte asupra masurilor de siguranta,masurilor educative si asupra drepturilor persoanei vatamate. Prescriptia inlatura raspunderea penala,cu exceptia infractiunilor contra umanitatii.Termenele de prescriptie a raspunderii penale se calculeaza de la data comiterii infractiunii.Cursul termenului prescriptiei este suspendat pe timpul cat o dispozitie legala sau o imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.Pentru ca prescriptia raspunderii penale sa opereze,nu intereseaza daca privitor la infractiunea savarsita a afost pornit procesul penal,nici in ce stadium se gaseste acesta(in faza urmaririi penale sau a judecatii in prima instanta,in caile de atac sau in rejudecare);cat timp procesul penal se afla in curs,poate interveni prescriptia raspunderii penale. Decesul faptuitorului duce la impiedicarea declansarii actiunii penale sau,dupa caz,la impiedicarea exercitarii acesteia,avand in vedere caracterul personal al raspunderii penale.Pentru a inceta procesul penal,datorita interventiei decesului faptuitorului,organul judiciar trebuie sa solicite serviciului de stare civila al primariei unde acesta a domiciliat actul official de deces,in lipsa caruia cauza nu poate fi solutionata conform art.10 lit.g)C.proc.pen. De asemenea,organul judiciar,in cazul in care se decide incetarea procesului penal ca urmare a decesului inculpatului,este dator sa verifice din oficiu daca actiunea civila se exercita in continuare fata de succesorii care au acceptat succesiunea sau,in lipsa de succesori ori in cazul refuzului acestora de a accepta succesiunea,facuta cu respectarea formelor legale de validitate,actiunea civila se exercita contra statului beneficiar al vocatiei succesorale,in limita activului succesiunii.

C.A fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat ori a fost incheiat un accord de mediere in conditiile legii,in cazul infractiunilor

Page 15: Actiunea in Justitie

pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala(art.10 alin.(1)lit.h)C.proc.pen.)

Potrivit art.131 C.pen.,in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata,lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala.In alin.(2) al aceluiasi articol se prevede,de asemenea,ca retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala. Pentru a produce efectele prevazute de lege,retragerea plangerii prealabile trebuie sa fie totala si neconditionata,adica trebuie sa vizeze ambele laturi,atat latura penala,cat si latura civila.Actiunea penala introdusa impotriva unui participant la infractiune se extinde asupra celorlalti,ceea ce,pe cale de consecinta,face ca retragerea plangerii penale sa aiba acelasi effect in rem,actiunea penala stingandu-se cu privire la toti inculpatii1. Potrivit art.13 C.proc.pen.,in cazul amnistiei,prescriptiei sau retragerii plangerii prealabile,precum si in cazul existentei unei cause de nepedepsire,invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal.Daca se constata vreunul din cazurile prevazute in art.10 lit.a)-e),procurorul dispune scoaterea de sub urmarire,iar instanta de judecata pronunta achitarea. Legea prevede drept cauza care inlatura raspunderea penala si impacarea partilor,care este un act unilateral si presupune un act de intelegere intre cel care a comis fapta penala si persoana vatamata.Impacarea partilor produce efecte in personam.Potrivit art.132 C.pen.,impacarea partilor inlatura raspunderea penala si stinge si actiunea civila.Impacarea este personala si produce efecte numai daca intervine pana la ramanerea definitiva a hotararii.Impacarea intervenita ulterior nu produce efecte penale. Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu,impacarea se face numai de reprezentantii lor legali.Cei cu capacitate de exercitiu restransa se pot impaca cu incuviintarea reprezentantilor lor legali.Impacarea partilor produce efecte si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.Cand partea vatamata este surdo-mut,retragerea plangerii prealabile facuta prin declaratie consemnata in incheiere nu este valabila daca aceasta nu s-a facut prin interpret sau printr-un inscris depus la dosar.In acest caz,este necesar sa se examineze si necesitatea de a desemna partii vatamate un aparator din oficiu,conform art.173 alin.(3)C.proc.pen.

D.S-a dispus inlocuirea raspunderii penale (art.10 alin.(1)lit.i)C.proc.pen)1 N.Volonciu,op.cit.,p.244

Page 16: Actiunea in Justitie

Inlocuirea raspunderii penale se dispune in conditiile art.90 si art.91 C.pen.,solutie luata,potrivit actualei reglementari,numai de catre instanta de judecata. Potrivit art.91 C.pen.,sanctiunile cu character administrative aplicabile in cazul inlocuirii raspunderii penale sunt:mustrarea;mustrarea cu advertisement;amenda de la 10 lei la 1000 lei.

E.Exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege (art.10 alin.(1) lit.i¹)C.proc.pen)

Potrivit art.260 alin.(2) C.pen.,marturia mincinoasa in forma prevazuta la art.(1) a acestui articol nu se pedepseste daca,inainte de a se produce arestarea inculpatului ori in toate cazurile inainte de a se fi pronuntat o hotarare sau de a se fi dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase,martorul isi retrage marturia.In conformitate cu art.30 alin.(1) C.pen.este aparat de pedeapsa faptuitorul care impiedica in cursul executarii,dar inainte de descoperirea faptei,consumarea acesteia.Efectul se produce atata vreme cat infractiunea nu s-a consumat,savarsirea faptei aflandu-se in faza tentativei.

F.Exista autoritate de lucru judecat(art.10 alin.(1)lit.j)C.proc.pen)

Hotararile judecatoresti devin definitive in conditiile legii,avand autoritate de lucru judecat din acel moment.Totodata,o hotarare judecatoreasca intrata in sfera autoritatii de lucru judecat dobandeste un effect pozitiv si unul negative.Efectul pozitiv consta in punerea in executare a hotararii,iar cel negative in impiedicarea exercitarii unei noi actiuni penale pentru aceeasi fapta si fata de aceleasi persoane.Asadar,actiunile penale care au o rezolvare definitive nu mai pot fi exercitate din nou. Pentru invocarea autoritatii de lucru judecat in materie penala,trebuie indeplinite doua conditii: a)identitatea de persoane; b)identitatea de obiect. Pentru invocarea autoritatii lucrului judecat,proba consta in hotararea judecatoreasca definitive,din examinarea careia rezulta identitatea de obiect si persoane cu privire la care mai exista o hotarare judecatoreasca definitive.In aceste conditii,daca hotararea judecatoreasca anterioara priveste aceeasi persoana,dar o fapta savarsita la o alta data,chiar daca incadrarea juridical este aceeasi,solutia de incetare a procesului penal in baza art.10

Page 17: Actiunea in Justitie

lit.j)C.proc.pen.,si anume ca exista autoritate de lucru judecat,este nelegala.De asemenea,daca pentru aceeasi fapta s-a dispus anterior de catre procuror prin ordonanta scoaterea de sub urmarire penala,solutia instantei de incetare a procesului penal potrivit art.10 lit.j) C.proc.pen este nelegala,deoarece numai hotararile judecatoresti definitive,nu si actele procesuale ale procurorului au autoritate de lucru judecat. Exista autoritate de lucru judecat chiar daca faptei definitive judecate i s-ar fi dat o alta incadrare juridica.

Page 18: Actiunea in Justitie

BIBLIOGRAFIE

1.Ion Neagu,Tratat de procedura penala,Editura Universul Juridic,2008

2.Adrian Stefan Tulbure,Angela Maria Tatu,Tratat de drept procesual penal,editia a II-a,Editura All Beck

3.A.Boroi,Ş-G.Ungureanu,N.Jidovu,Drept procesual penal,editia a II-a,Editura All Beck

4.N.Volonciu,Drept procesual penal,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti,1972

5.V.Dongoroz,Tratat de drept penal,Bucuresti,1939

6.Codul de procedura penala,actualizat

7.Codul de procedura penala ce va intra in vigoare

8.Codul penal,actualizat