Actiunea unor metale grele asupra organismelor

8/19/2019 Actiunea unor metale grele asupra organismelor

1/34

AC IUNEA METALELOR GRELEȚ

ASUPRA

ORGANISMELOR VII


2/34

Obiectivul nostru in realizarea acestui referat este prezentarea principalelor metale grele cu care intram in contact zilnic

axandu-ne pe aplicatiile acestora si mai ales impactul pe care ilau asupra organismelor vii. De asemenea referatul este unavertisment asupra pericolelor la care ne expunem zilnic

datorita neglijentei si dezinformarii


3/34

Introducere

Relaţia om-mediu reprezintă o preocupare majoră a lumii de azi. Revoluţia industrialăa avut efecte pozitive semnificative în viaţa oamenilor dar în acela!i timp aceasta poate considerată ca fiind cauza principală a perturbării ec"ilibrelor specifice care se manifestă înnatură.#etale grele$ sunt elemente c"imice cu o greutate specifică care este de cel puţin % ori maimare dec&t greutatea specifică a apei. Dintre cele mai cunoscute cu o greutate specifică careeste de % sau mai multe ori cea a apei enumeram arsenic %.'( cadmiu ).*% fier '.+ plum,,. !i mercur , .% *. De i cele mai multe metale apar în natură în roci minereuri sol și aer nivelurile sunt de obicei scăzute i dispersate.ș ș

/oluarea aerului solului !i a apelor cu metale cum ar fi mercurul arseniul cadmiul plumbul contribuie la apariţia unor efecte nocive asupra elementelor mediului înconjurăto0floră !i faună1. /oluarea componentelor ecosistemului cu aceste metale toxice rezultă dincre!terea industrială rapidă progresele obţinute în industria c"imică sau din diferite activităţumane. 2oţi ace!ti factori au dus la răsp&ndirea metalelor toxice în mediu !i în consecinţă laafectarea stării de sănătate a populaţiei prin ingestia de alimente contaminate cu elementenocive. #etalele î!i pot sc"imba forma c"imică dar nu pot fi îndepărtate sau distruse ceea ce

înseamnă că sunt persistente în mediu !i pot fi bioacumulate în organismul plantelor !ianimalelor. Din acest motiv evaluarea riscurilor ce rezultă în urma expunerii la metale toxicreprezintă o problemă importantă pentru protejarea sănătăţii publice.In contextul actual peste % de metale cu care intram in contact ambiental sau profesiona prezinta un risc ridicat de toxicitate 3 din acestea sunt elemente grele sau $metale greleantimoniu arsenic bismut cadmiu ceriu crom cobalt cupru galiu aur fier plummangan nic"el platina argint telur taliu staniu uraniu vanadiu zinc.

/roprietatea metalelor grele de a se acumula în organismele vegetale !i animaleinclusiv în cel uman ca !i patologia pe care o determină justifică interesul care se acordăacestor poluanţi.Dacă nu sunt atent monitorizate plumbul !i alte metale grele din soluri aer apa pot pune în real pericol mediul ambiant !i mai ales sănătatea umană. Interesant este ca incantităţi mici de aceste elemente sunt comune in mediul nostru !i a dietei !i sunt de faptnecesare pentru o sanatate buna in cantităţi mari oricare dintre ele poate cauza toxicitate acutsau cronică 0intoxicaţii1.

#etalele in cantitati foarte mici sunt necesare tuturor formelor vitale. 5le patrund incelula vie sub forma de cationi dar inglobarea lor este strict reglata deoarece in cantitati ma


4/34

practic toate metalele sunt toxice. Omul asemeni celorlalte vertebrate are nevoie de cationi metale care asigura derularea multor procese de importanta vitala. Din ele mentionam4a1 metale grele - cobalt cupru fier mangan molibden zinc si in cantitati mici crom va plumb( b1 metalele usoare care de obicei se intalnesc in cantitati mari - calciu magneziu potasiusodiu.Divizarea metalelor in necesare neutre si toxice poate fi inexacta si deseori induce in eroaredeoarece toate elementele necesare in doze mici devin toxice si foarte toxice in doze mari.Diferenta intre concentratiile in care ele sunt folositoare si in care sunt daunatoare poate fiuneori foarte mica.

6n prezent în conditiile impactului antropogen intens asupra naturii este foarte important

a controla nivelul continutului metalelor in produsele alimentare in mediul ambiant deoaresunt cunoscute cazuri de intoxicare a oamenilor cu compusii metalelor grele./rin ce sunt periculoase metalele grele7In primul rand in procesul de preparare a "ranei metalele nu se descompun mai muconcentratia lor pe unitatea de masa creste.In al doilea rand metalele poseda proprietatea de a se acumula in organismul uman astfel efraneaza sau c"iar bloc"eaza procesele bioc"imice intracelulare.In al treilea rand majoritatea metalelor poseda proprietati mutagene si cancerigene.In acest referat am prezentat proprietatile aplicatiile si impactul pe care il are unele metalegrele precum plumbul mercurul arsenicul cadmiul zincul cuprul asupra organismelor vi


5/34

5cotoxicologia plumbului

/lumbul 0/b1 este unul dintre cele mai vec"i metale cunoscute fiind exploatat de cel pu in )888 de ani fapt confirmat de artefacte istorii vec"i i alte scrieri inclusiv cartea bibliț șa 5xodului. #ărgele de plumb au fost găsite în 2urcia de azi fiind datate acum aproximativ*%88 de ani fiind unul din cele apte metale utilizate în lumea antică 0celelalte sunt argintușaurul cuprul fierul staniul i mercurul1.ș 6n natură plumbul se găse!te răsp&ndit sub formă de compu!i4 galena sulfura de plumdin care se prepară plumbul( ceruzita carbonatul de plumb crocoita cromatul de plumanglezitul si sulfatul de plumb. /lumbul este un metal care în tăietură proaspătă are luciulcenu!iu-albastrui care dispare în aer curat c&nd metalul se acoperă cu un strat subţire cenu!ide oxid de plumb !i în aer umed c&nd se acoperă cu un strat alb de carbonat bazic de plumb/lumbul este un metal moale care poate fi zg&riat cu ung"ia tăiat cu cuţitul iar pe "&rtie lasurmă.

9ursele de plumb

9ursele de plumb pot fi naturale 0rocile naturale4 ceruzită galenă( solul prafuaerosolii de săruri marine incendierea pădurilor1 sau antropogene 0arderea combustibililfosili combustia benzinei cu /b arderea deseurilor solide arderea lemnului minele de /industria primară de metale neferoase industria secundară de metale neferoase industrivopselelor industria cauciucului industria maselor plastice colorate industria fierului oţelului fabricile de reciclare a bateriilor fabricile de radiatoare fabricile de ceramicolorată fertilizanţii fosfatici. 9ursele naturale sunt mai puţin importante în timp ce sursel

antropogene sunt majoritare./entru atmosferă sursele de plumb sunt reprezentate de produ!ii rezultaţi din combustia

benzinei cu /b 0tetraetil de plumb1 combustia carbunelui petrolului emisiile industrcontaminante sunt de ,8:38 ori mai mari dec&t sursele naturale reprezentate în special de praful dispersat în atmosferă 0roci vulcani1.

6n sol se acumulează plumb mai ales ca urmare a activităţilor antropogene 0reziduuriale idustriei miniere4 ape de mină( steril /b din atmosferă aplicarea nămolurilor de l

canalizare pentru terenurile agricole dejecţii rampele de de!euri menajere gloanţele utilizla v&nătoare de!euri depozite de cenu!ă etc.1.


6/34

/entru mediul acvatic sursele de plumb sunt de origine antropogenă fiind !i acestea deaproximativ ,8 ori mai multe dec&t sursele naturale. /rincipalele surse sunt apele reziduale provenite de la industriile contaminante apele uzate menajere nămolurile de la staţiile depurare infiltraţii din solul contaminat cu plumb lixivierea cenu!ii rezultate din arderecombustibililor.

;tilizarea plumbului

/lumbul se utilizează pentru confecţionarea acumulatorilor auto a conductelor !iţevilor pentru obţinerea aliajelor de staniu a tetraetil-plumbului din benzină ca mater pentru căptu!irea tancurilor !i a conductelor !i pentru protecţia personalului împotriva

radiaţiilor atomice !i 1 monoxidul de plumb este aditiv în sticfină 0=sticla plumbuită>1 iar "idroxicarbonatul !i sulfatul de plumb au fost principalii pigmealbi p&nă c&nd au fost înlocuiţi în ultimii ani de către bioxidul de titan. 6n primele padecenii ale secolului


7/34

Bevertebratele sunt mari acumulatoare de /b 0de exemplu la dafnii se acumulează înexosc"elet1. @a vertebrate concentraţiile uzuale în organe sunt de 8 EgF,88 ml s&nge ,8 p9; în ficat 38 ppm 9; în rinic"i. 6n zonele poluate concentraţiile în organe sunt mai crescute.2oxicitatea plumbului la animalele acvatice este influenţată în primul r&nd de prezenţa înmediu a altor contaminanţi care pot acţiona sinergic sau antagonic. Gormele tinere sunt masensibile. @a animalele acvatice plumbul duce la4 in"ibarea de"idratazei aciduluiaminolevulinic 0A@AD1 care intervine în sinteza "emului 0refacerea durează :,, 'saptăm&ni1 in"ibarea "em:sintetazei responsabilă de încorporarea Ge3H în protoporfirin pentru producerea "emului anemie. De asemenea este in"ibată !i A@AD din creier splinficat rinic"i maduva osoasă.

@a pesti actionează asupra 9B afectează funcţia de reproducere perturbarea cre!terii

modificarea comportamentului incapacitatea de a înota slăbire mortalitate în special la p- reducerea numerică a populaţiei asfixie.

@a amfibieni scade numarul eritrocitelor a tonusului muscular pierderea poziţisemierecte excitaţie înt&rzierea metamorfozei.

/lumbul în ecosistemul terestru

/lantele terestre preiau plumbul din sol 0mai puţin1 !i din atmosferă 0mai mult1 pristomate. antitatea acumulată depinde de concentraţia în atmosferă de mărimea particulelor !de condiţiile climatice 0iarna mai puţin vara mai mult1. /lumbul nu se acumulează în organelde fructificare ale plantei în sc"imb se acumulează în frunze !i radacină 0la suprafaţă1. @ peste 88 ppm plumb în sol în plantă se realizează concentraţii cu risc pentru consumat@ic"enii acumulează concentraţii crescute de plumb !i sunt consideraţi indicatori ai poluăriiatmosferice. onele considerate necontaminate au concentraţii în plumb sub , ppm în timp ce

zonele contaminate au concentraţii p&nă !i de 88 ppm. Bevertebratele din sol 0r&melacumulează concentraţii crescute. 9unt bioindicatori. @a vertebrate 0păsări mamifereacumularea depinde de distanţa de sursă specificul "rănirii !i de durata expunerii. Acumularedepinde de tipul expunerii 0expunerea acută în ţesuturi moi expunerea cronică în os1 formc"imică 0/b anorganic în oase /b organic în creier ficat musc"i rinic"i1.


8/34

5fecte asupra sanatatii omului

După ce este in"alat sau ingerat plumbul ajunge în s&nge !i în organe. De aici mare parte din cantitatea absorbită este depozitată în oase iar surplusul părăse!te organismul înc&teva săptăm&ni.

Absorbţia plumbului depinde de v&rsta individului de timpul trecut de la ultima masăde alimentele consumate !i de starea de sănătate a sistemului digestiv. De ex.4 în cazul adulţilodoar *J din cantitatea ingerata ajunge în s&nge în timp ce copiii absorb aproximativ %8J.

;n studiu efectuat pe un lot format din +8 de bărbaţi expu!i la plumb arată că nivelul deexpunere cauzează un anumit nivel al plumbului în s&nge care generează la r&ndul săucre!tere subclinică a "ormonilor. @a un nivel mai mare de ' Kg /bFml în s&nge acest efect nu

fost detectat. Asupra omului plumbul exercită toxicitate acută anorexie vomă !i indispozidatorită presiunii intracraniene ridicate produse fenomen înt&lnit mai frecvent la copii mic

opiii intoxicaţi cronic prezintă pierdere în greutate !i anemie iar la adulţi contaminarea csăruri organice de plumb produce simptome ale sistemului nervos central efecte gastrointestinale !i cardiovasculare respectiv leziuni renale !i "epatice. O mortalitate ridicată din cauza neoplasmului malign s-a înregistrat în cazulfurnali!tilor la artileri!ti nu s-au sesizat asocieri între expunerea la plumb !i cancer. 6n sc"imb

aberaţii cromozomiale s-au înregistrat în cazul muncitorilor expu!i la plumb pe o perioadă mailungă 0zeci de ani1. Astfel mortalitatea din cauza cancerului pulmonar s-a urmărit în cazul

+ muncitori siderurgici !i s-a dovedit că doar cei care au o vec"ime mai mare de 38 ani prezintă riscuri majore. ;nii cercetători susţin că mortalitatea din cauza cancerului pulmonar este asociată cu expunerea cumulativă la arseniu !i plumb. ;n studiu de caz a arătat că există un risc crescut pentru muncitorii din fabricile de sticlăde a muri de cancer la stomac plăm&ni !i de boli cardiovasculare din cauza contaminării c

plumb. 6n 9uedia s-a demonstrat că muncitorii din acela!i domeniu sunt expu!i la risculapariţiei cancerului de colon. Relaţia dintre concentraţia plumbului din s&nge !i tensiunea arterială s-a examinat într-un studiu efectuat asupra a ' ', bărbaţi cu v&rste cuprinse între 8 !i %+ de ani. După * ani

,* bărbaţi au prezentat apariţia cardiopatiei isc"emice iar ** au făcut infarct miocardic ceece demonstrează existenţa unei relaţii între plumbul din s&nge !i tensiunea arterială. 9aturnismul este o intoxica ie cronică cu plumb aceasta boala apare de regulă ț persoane care lucrează în mediu cu plumb4 extrac ia de minereuri industria acumulatoriloțindustria poligrafică industria c"imică prepararea i manipularea benzinei etilate etc.ș


9/34

6n afara saturnismului profesional care aproape că a dispărut aproape în ziua de azi aceas boală se poate căpăta i prin ingestie de plumb. /oate fi vorba de legume preparate intr-unșrecipient ce contine plumb sau de apa de la robinet din clădirile vec"i ale căror evi pentru apțsunt făcute din plumb. ;nele vopsele cu plumb dacă sunt vec"i i se cojesc de pe pere i pot fș țingerate de copii. /lumbul in"ibă sinteza "emului bloc&nd enzimele care catalizeaza trecerea de lacoproporfirină la protoporfirină. /rin acest mecanism intoxica ia cu plumb realizează anemiaț"ipocromă "ipersideremică numita acrestică.9emnele de început mai caracteristice sunt4 Llizereul de plumb$ care apare ca o dungalbastră-cenu ie pe marginea gingiei în dreptul din ilor din fa ă( colora ia palid-cenu ie aș ț ț ț ș pielii( usoare tremurături ale m&inilor.

/rintre simptomele precoce se numără4 apatia sau iritabilitatea astenia fizică anorexia greațconstipatia dureri abdominale intermitente diaree mialgii.


10/34

5cotoxicologia mercurului !i a compu!ilor organomercurici

#ercurul numit si argint viu sau "idrargir este un element c"imic cu simbolul Cg ișnumăr atomic )8. #etal al blocului d mercurul este singurul metal lic"id in conditii normalede temperatura si presiune. #ercurul are culoarea argintie-albicioasa usor intunecata in aerliber ing"eata sub forma unui solid moale si poate forma produsi cu majoritatea metalelor .

#ercurul este un element extrem de rar în scoar a păm&ntului crusta av&nd o medie țabundentei masice de numai 8 8) păr i per milion. u toate acestea pentru că nu are unțamestec geoc"imic cu acele elemente care constituie majoritatea masica a crustei minereurilde mercur pot fi extrem de concentrate. ele mai bogate minereuri con in mercur p&nă la 3 %ț

5ste înt&lnit fie ca metal nativ 0rar1 sau în cinabru corderoit livingstonit i așminerale cinabrul 0Cg91 fiind minereul cel mai comun. #inereurile de mercur apar deobicei îcenturi orogenice unde rocile cu densitate mare sunt for ate spre crusta terestră fiind de obicețîn apropierea izvoarelor fierbin i sau a altor regiuni vulcanice. #ercurul este extras prințîncălzirea cinabrului prin intermediul unui curent de aer i condensarea vaporilor. 5cua iaș țc"imică este 4

Cg9 H O3M Cg H 9O3

/roprietati fizice

#ercurul este alb stralucitor ca argintul. In stare solida are o structura "exagonalacompacta puternic distorsata 0 fiecare atom este inconjurat de sase atomi la 8. 88nm si de alsase atomi la 8. ' nm1. #ercurul este singurul metal lic"id la temperatura obisnuita.

oeficientul de dilatare termica a mecurului este foarte mare. Avand tensiune superficialafoarte mare 0 )8 dNn cm-,1 mercurul in stare pura se rostogoleste pe "artia alba fara sa las

urme. 5l este foarte greu. onductibilitatea termica a mercurului este redusa. #ercurul emitevapori monoatomici in spatii bineventilate. /rin actiunea descarcarilor electrice in vapori demercur rezulta o lumina bogata in radiatii ultraviolete.

/roprietati c"imice

#ercurul are tensiunea de polarizare putin mai mare decat a argintului( deci poate fi

considerat ca facand parte dintre metalele pretioase. Bu se oxideaza in aer la temperaturaobisnuita( in aer umed se oxideaza lent acoperindu-se cu o pelicula subtire de oxid de mercur


11/34

Cg3O care se dizolva in parte in metal facand-ul sa adere la peretii sticlei. Incalzit la %8o elel se oxideaza repede formand CgO de o culoare rosie care insa peste 888 se descompunein componente. @a temperatura obisnuita mercurul este atacat puternic de "alogeni cu care formeaz"alogenuri mai intai de tipul Cg3< 3 si apoi de tipul Cg


12/34

areometre pompe de vid( fabricarea fulminatului de mercur utilizat in lucrarile miniereexploziv conductibilitatea termica buna face ca mercurul sa fie folosit ca invelis si =racitor> reactoarelor nucleare.

#ercurul în ecosistemul acvatic

ontaminarea ecosistemelor acvatice este o problemă globală. #ercurul se poate bioacumula !i bioamplifica. @a toate formele de mercur bioacumularea depinde dconcentraţia sa în "rană de rata de metilare 0sau demetilare 1 de pC-ul mediului 0pC-ul scădetermină concentraţii mai crescute1 de duritatea apei 0în apele moi mai crescutăQioacumularea în organismul pe!tilor este corelată pozitiv cu adiţia de fosfor glucoză mater

organică acizi gra!i esenţiali. Qioamplificarea este dependentă de structurile trofice. Deexemplu la nivelul superior al lanţului trofic acvatic este mai pronunţată 0consumatorii d pe!te4 omul păsările acvatice mamiferele acvatice4 focile vidrele nurcile1.

Afectarea plantelor acvatice începe de la , mg Cg anorganicFl 0la concentraţii mai miciîn cazul Cg organic1 Algele sunt mai tolerante. Qacteriile din sediment crustaceele molu!teorganismele bentice 0musculiţe ierbivore !i carnivore1 sunt mai rezistente.

5fectele patogene ale mercurului la plantele acvatice sunt4 scaderea sintezei de

clorofilă( scaderea sintezei de proteină( scaderea activitatii peroxidazei( cre!terea raportulufosfatază acidă Falcalină( in"iba cre!terea !i înmulţirea algelor( afectează diversitatea algelor(

Atiunea mercurului asupra pe!tilor este o problemă mult discutată datorită rezistenţeiacestora la Cg. 9ensibilitate crescută prezintă stadiile timpurii de dezvoltare. #ercurul poatedetermina4

afectarea cre!terii dezvoltării statusului "ormonal( pericol de expunere indirectă prin dietă 0transfer maternal1(

expunerea directă a embrionilor determină mortalitate crescută la doze foarte mici 0exla păstrăv ,J din D2 pentru adult 1(

reduce capacitatea de înot 0la nivel muscular de 8 3 3 ppm1( afectează sănătatea la nivele musculare de + : 38 ppm(

efectele cronice sunt mai puţin studiate dar4 - afectează cre!terea - împiedică funcţde reproducere - provoacă malformaţii.

#ercurul în ecosistemul terestru


13/34

9pre deosebire de ecosistemul acvatic bioacumularea este mai scăzută. Aceasta sedatorează transferului limitat în lanţul sol-plantă-animal ierbivor. 6n plante căile de pătrunderesunt reprezentate de rădăcinile !i stomatele plantelor. #ercurul provoaca la plantele terestre4aberaţii cromozomiale( defecte anatomice( afectarea c"iar blocarea fotosintezei( germinaranormală. 5fectele patogene ale merecurului asupra mamiferelor sunt4 efecte nefrotoxice 0 mai pronunţate la Cg anorganic1( efecte neurotoxice 0mai pronuntate la Cg organic1( tulburări dreproducere( tulburări ale spermatogenezei !i ovogenezei( afectarea sistemului nervos alfetu!ilor( mortalitate 0Cg organic este mai toxic dec&t Cg anorganic1( afectarea cre!teriscăderea fecundatiei.


14/34

5cotoxicologia cadmiului

;n element c"imic extrem de periculos pentru sănătatea umană este prezent în jurulnostru la serviciu acasă !i nu de puţine ori c"iar în farfuriile noastre. admiul este metalul care se dă culoare somonului se colorează în ro!u aprins cutiile de răcoritoare se lipes bijuteriile !i se fac acumulatorii de la gadget-urile noastre de zi cu zi. 2oate acestea încondiţiile în care cadmiul este unanim asociat cu cancerul iar un tratament pentru tratareintoxicaţiei cu cadmiu este deocamdată necunoscut.

admiul a fost descoperit de c"imistul de naţionalitate germană Griedric" 9tromeNer înora!ul STttingen Sermania în anul ,),' în timp ce acesta studia compu!ii zincului pentru aobţine carbonat de zinc farmaceutic. 5l a observat că în loc să rezulte ca de obicei soluţiiincolore soluţiile obţinute aveau o culoare galbenă. @a început a crezut că acestea sunimpurificate cu fier sau arsen dar mai t&rziu a constatat că se afla în faţa unui element noAcest metal descoperit de Griedric" 9tromeNer în vaporii unui amestec de funingine !i de oxde zinc a fost un amestec Lpreparat= într-un cuptor. 5l a numit elementul cadmiu dupăLUadmeia= numele grecesc de calamină sau carbonat de zinc.

admiul este un component al scoarţei terestre. De obicei se găse!te în concentraţii maimici de ,8 ppm. 5ste un metal greu foarte toxic.

/roprietăţile c"imice !i fizice ale cadmiului

admiul este un element c"imic din grupa metalelor de tranziţie are numărul atomic )!i unitatea atomică de masă ,,3. ,. admiul funcţionează în combinaţii în stare de valenţă 3face mulţi compu!i bivalenţi iar în cea mai mare parte ace!tia sunt anorganici. admiul are unaspect argintiu metalic este un metal moale ductil electropozitiv structura cristalină e

"exagonală starea de agregare este solidă !i este foarte rezistent faţă de agenţii de coroziuneadmiul nu apare în mod natural principalele minerale de cadmiu sunt greenoc"itul 0sulfur

de cadmiu d91 av&nd ''J cadmiu otavitul 0carbonat de cadmiu d O1 !i monteponitul0oxidul de cadmiu dO1. Sreenoc"itul este singurul mineral care este aproape întotdeaunaasociat cu sfaleritul 0 n91. Această asociere este cauzată de similitudinile geoc"imice dintrezinc !i cadmiu ceea ce face ca separarea geologică să fie foarte greu de realizat. admiul esteun produs rezidual în urma prelucrării zincului. Acesta se găse!te în natură numai sub formă de

combinaţii c"imice 0zinc cupru !i plumb1.


15/34

/rincipalii compu!i ai cadmiului sunt4 carbonatul de cadmiu clorura de cadmiu 0 d ,31fluorul de cadmiu 0 dG31 iodura de cadmiu 0 dI31 oxidul de cadmiu 0 dO1 selenatul decadmiu 0 d9eO1 sulfuratul de cadmiu 0 d91.

9ursele de cadmiu

9ursele de cadmiu pot fi naturale !i artificiale 0antropogene1. ele naturale cuprind4roci naturale 08 83-83 ppm1 roci sedimentare 08 ,-3% ppm1 minereurile de n 0388-, ppm1 minereurile de /b u 0%88 ppm1 materii prime ale industriei cimentului 03 ppvulcani 0)38 toneFan1 oceanul planetar 0%-,88 ngFl1 padurile incendiate 0,-'8 toneF9ursele artificiale cuprind4 minele de metale neferoase( topitoriile de d u Bi( industrii

producatoare de u Bi Ge otel ciment( arderea combustibililor fosili( fertilizanti min0fosfati superfosfatii1( incinerarea de!eurilor urbane( dejectiile animalelor utilizate fertilizarea organică. 6n apă cadmiul pătrunde prin eroziunea solului precipitatii depunere aerosoli proveniti de la industrii 6n sol cadmiu ajunge din industriile contaminante fertilizanc"imici superficiali dejectiile de animale utilizate pentru fertilizare combustibilii fosirezultaţi prin incinerare vegetatia 5misiile de cadmiu ajung în sol în proporţie de )8: +8Jrezult&nd compusi stabili cu argile #n oxizii de Ge. Din cantitatea ajunsa în sol ) :+*

ram&ne în sol iar restul se întoarce în aer sau apă. 6n general cadmiul nu are o mobilitate ma6n atmosferă cadmiul ajunge de la emanatiile industriei de metale neferoase 0în special u Bde prelucrare a fierului !i otelului din arderile de deseuri solide !i din incendiile forestiere.

;tilizări ale cadmiului

/rincipala utilizare a cadmiului aproximativ %8J este în procesul de galvanizare a

altor metale în principal este vorba despre oţel fier !i cupru. admiul este folosit la4 obţinealiajelor 0nic"el cupru aur argint bismut !i aluminiu1 fabricarea de baterii din nic"cadmiu baterii reîncarcabile care se găsesc în telefoanele mobile !i în ec"ipamentele fără fir. ompu!ii cadmiului sunt utilizaţi în fabricarea pigmenţilor !i coloranţilor 0sulfura decadmiu !i sulfoselenida de cadmiu1 ca stabilizatori în materialele din plastic electroz bateriilor alcaline cu nic"el !i cadmiu. sunt utilizaţi în imprimare în industria textilă îfotografie lasere semiconductori pirote"nie în celulele solare în contoare cu scintilaţineutroni absorbanţi în reactoarele nucleare în amalgamele dentare fabricarea lămpilo


16/34

fluorescente bijuterii gravură industria de automobile !i avioane ca pesticide catalizato polimerizare.

/rincipala poartă de intrare a cadmiului în mediu este prin aer. 6n aer cadmiul ajungesub forma de particule în urma emisiilor de la incinerarea de!eurilor a emisiilor din metalurgie/articulele de cadmiu pot fi transportate pe distanţe lungi astfel că aria poluată se extindefoarte mult. 5xpunerea la acest metal se poate realiza în trei moduri !i anume expunereaocupaţională expunerea datorită ingerării !i expunerea Lambientală=. 5xpunerea la cadmiapare mai ales în locurile de muncă unde sunt fabricate produsele din cadmiu. 5xpunereaocupaţională apare în combinatele de metalurgie neferoasă în fabricile de baterii în timpusudurii. /ersoanele care lucrează în topitorii minerit industria textilă fabricarea aliajului dcadmiu fabricarea bijuteriilor fabricarea vitraliilor industria recuperării de!eurilor fabric

bateriilor prezintă un risc ridicat de expunere la cadmiu. 5xpunerea datorată ingerării apare îcazul consumului de alimente sau de apă contaminate cu cadmiu. 5xpunerea Lambientală=apare în cazul în care aerul ambiental este poluat cu cadmiu dar acest lucru este foarte puţin probabil. O altă sursă de expunere la cadmiu sunt ţigările. Gumul de tutun transportă cadmiul î plăm&ni.

5misiile crescute de cadmiu din producţia folosirea !i depozitarea de!eurilor persistenţa de lungă durată în mediul înconjurător absorbţia relativ rapidă a cadmiului !

acumularea acestuia în recoltele ulterior consumate contribuie la potenţialul său periculos./e o perioadă scurtă de timp aerul care conţine niveluri ridicate de cadmiu provoacă

stări asemănătoare gripei frisoane febră !i dureri musculare apoi mai t&rziu poate provafecţiuni pulmonare dificultăţi de respiraţie dureri în piept !i tuse care pot duce la decescazuri severe. In"alarea aerului cu niveluri mai scăzute de cadmiu pe o perioadă mai lungă detimp poate duce la boli de rinic"i si de oase. 6n urma unor studii efectuate organismul unui adult din ;5 absoarbe între , -) Eg

cadmiu pe zi. 9e pare că absorbţia de cadmiu în organism tinde să fie mai mare la femei dec&la bărbaţi. De asemenea ţigările au o contribuţie considerabilă la consumul de cadmiu 03- Ede cadmiu dintr-un pac"et de ţigări1.


17/34

Alte efecte asupra sănătăţii provocate de prezenţa cadmiului în organism sunt4 dificultăţi în procesul de reproducere !i c"iar infertilitate vătămarea sistemului imunitar afecţiuni psi"ice posibila vătămare a ADB-ului sau dezvoltarea cancerului. 6n cazul intoxicaţiei acute cu cadmiutrebuie îndepărtat c&t mai repede pacientul din zona contaminată sau inducerea de vărsături. Bexistă tratament eficient dovedit pentru intoxicaţia cu cadmiu.

admiul în ecosistemul acvatic

admiul se gaseste în cantitati mai mari în apele dulci dec&t în cele marine( în apelemarine realizeaza concentratii mai mari în apele de coasta. 6n apele de suprafaţă se înt&lnes

fenomenele de bioacumulare si bioconcentrare.#acrofitele !i fitoplanctonul acumuleaza cadmiu în cantităţi mari 0factorul de

bioacumulare este de ordinul de magnitudine 1 dar cantităţi apreciabile 0*8J1 pot fadsorbite. Sradul de acumulare în plante depinde de specie !i de ţesutul organelor interne. Deexemplu la algele filamentoase , : + EgFg la macrofite 8 ,:,* EgFg 9;. 6n planteacvatice marine cadmiul se acumulează mai mult în radacini !i mai putin în tulpină.

@a pe!ti cadmiul este preluat prin bran"ii din planctonul contaminat. 5l se acumulează

preferential în viscere dar si în musculatură în cazul contaminării puternice a "abitatulu/rintre efectele toxice cele mai importante sunt4 afectarea supravieţuirii 0diminuarea populationala si disparitia speciilor sensibile1( perturbarea cresterii( alterarea metabolismuluglucidic al clorurilor plasmatice si a potasiului tisular( leziuni vertebrale care duc ladiminuarea capacităţii de inot( tulburări nervoase( scăderea procentului de ecloziune.

admiul se bioconcentrează diferit în organismele animale. @a plantele macrofite se poate ajunge la valori de aproape %8 de ori mai mari la pe!ti aproape ,88 de ori la molu!te d

3888- 888 de ori. 6n ceea ce prive!te bioamplificarea se pare că fenomenul este prezent dar nufoarte pronunţat părerile speciali!tilor fiind contradictorii.

admiul în ecosistemul terestru

6n sol cadmiul este mai puţin mobil dec&t în aer !i apă. #obilitatea lui cre!te la pC acid!i scade c&nd contine substante organice oxizi metalici sau argilă. @a plante cadmiul acumulează preferential în rădacini mai putin în frunze si seminţe. 2otusi speciile cu frunzvoluminoase acumuleaza cantitati mari. admiul nu este toxic pentru plante.


18/34

5xpunerea la cadmiu a pasarilor se realizează prin consumul de nevertebrate în specialr&me. Acesta se acumuleaza în ficat rinic"i !i musculatură. 2oxicitatea depinde în primul r&de v&rsta păsările tinere fiind mai sensibile. De asemenea raţiile bogate în n Ge piridoxina vitaminele D !i scad toxicitatea. 5fectele toxice apar la nivele de ,88:388EgFVg. 5le se manifestă prin necroze ale tubilor renali proximali(@a mamiferele sălbatice ratonul este important pentru indicarea contaminarii mediulu

oncentraţia de , EgFg rinic"i este un indicator de contaminare 388 EgFg ficat sau rinic" prezinta pericol pentru viata indivizilor.

9tudii medicale

6n anul ,+)% a fost realizat un studiu cu privire la incidenţa cancerului în r&ndulmuncitorilor care lucrau cu cadmiu la o fabrică de baterii cu conţinut de nic"el-cadmiu din9uedia. Srupul ţintă a fost de %33 de lucrători suedezi care au fost expu!i la cadmiu cel puţinun an de zile. 6n urma studiilor realizate într-o perioadă de peste zece ani s-a ajuns la următoareleconcluzii4 din cei %33 de lucrători ,*3 s-au îmbolnăvit de cancer de prostată iar ,+% de can pulmonar. Analizele au arătat că pe termen lung expunerea la cadmiu este asociată cu cancerul.

Qoala LItai-Itai= a fost prima dată înregistrată în anul ,+,3 în 2oNama Waponia !i a fă peste 388 de victime. Această boală este una dintre cele mai cunoscute afecţiuni din Waponigenerată de poluare. Qoala a fost numită astfel de către localnici deoarece toxicitatea osoasindusă de cadmiu cauzează fracturi osoase dureroase. admiul fusese revărsat în r&uri de cătrcompaniile miniere din munţi. Datorită contaminării cu cadmiu pe!tii din r&uri au început să moară iar plantaţiile orez au fost afectate din cauza faptului că acestea au fost irigate cu apa din r&urile contaminat

cu cadmiu. Orezul absoarbe metalele grele în special cadmiul !i astfel acesta ajunge înorganismul uman. Qoala este caracterizată în primul r&nd prin dureri insuportabile la coloanvertebrală !i la picioare !i în timp mersul devine din ce în ce mai legănat din cauza oaselor deformate. Aceste simptome persistă !i avansează în c&ţiva ani p&nă c&nd pacientul ajungimposibilitatea de a se mai deplasa !i astfel răm&ne ţintuit la pat.

5cotoxicologia arsenicului


19/34

uvantul arsenic a devenit aproape sinonim cu cuvantul otrava. ;nul din primele cazuride otravire cu arsenic a fost otravirea lui Bero de catre Qritannicus pentru a-si asigura tronul in%% i.C. ;tilizarea pe scara larga a arsenicului ca otrava a rezultat din disponibilitatea sa pretuscazut si datorita faptului ca As3O este inodor si fara gust.

Arsenicul este un semimetal prezent în numeroase locuri din natură de exemplu înscoarţa păm&ntului !i în organismul vieţuitoarelor. Xi în metalurgie se lucrează des cu compude arsenic. Bumero!i compu!i organici !i anorganici - produse fito-sanitare erbicide pesticidotravă pentru !obolani mu!te - conţin arsenic. Arsenicul se utilizează !i la impregnarea blănurilor conservarea animalelor împăiate. Intoxicaţia cu arsenic face parte din r&nduintoxicaţiilor frecvente deoarece omul intră frecvent în contact cu compu!ii arseniculuiArsenicul este toxic deja într-o cantitate de 8 8, -8 8% g iar într-o cantitate de 8 ,-8 g letal.

Aproximativ +8J din arsenicul utilizat in 9tatele ;nite este folosit ca conservant pentru lemn.cantitati mai mici sunt utilizate pentru productia de produse c"imice agricole0insecticide erbicide algicide i stimulente de cre tere pentru plante i animale1 produc iaș ș ș țsticlă i aliaje neferoase precum i în industria electronică. Arsenicul de inalta puritateș ș0++.+++J1 este folosit pentru a face arseniura de galiu sau indiu care sunt folosite în fabricare

de semiconductori. Arseniura de galiu este folosita în diode emi ătoare de lumină 0@5D-uri1ț șde celule solare.Arseniura de indiu este folosita pentru a produce dispozitive infraro u i lasereș ș6nainte de introducerea de DD2 în anii ,+ 8 cele mai multe pesticide au fost făcute dincompu i anorganici care con ineau arsen.ș ț Arsenicul apare in mod natural in sol roci apa plante si animale. #ineralele carcontin arsenic includ4 arsenopirita0GeAs91 realgar 0As91 orpiment 0As39 1 arsenolite0As3O 1.Desi arsenicul are mai multe forme alotropice-gri galben si negru-num

arsenicul gri este de obicei stabilAproximativ ,88.888 t de arsenic este produs la nivel mondial cea mai mare parte este

obtinut ca produs secundar al topirii cuprului plumbului cobaltului si minereurilor de auantitatea de arsenic asociat cu minereurile de plumb si cupru pot varia de la 3- J in timp ce

minereurile de aur pot contine pana la ,,J arsenic.2rioxidul de arsen As3O este componentulcomercial care conduce.Arsenicul elementar este produs prin reducerea trioxidului de arsen cucarbon.

5xista doua tipuri de arsenic4- anorganic4 se gaseste in sol roci steril si apa si este cea mai periculoasa forma(


20/34

- organic4 se gaseste in animale si plante si este mai putin daunator decat cel anorganic.Arsenicul ajunge in organismul uman prin intermediul apei si alimentelor. Acesta mai

poate patrunde in organism si datorita ingerarii de sol sau nisip in"alarii prafului fin si prin piele. /rin piele se absoarebe o cantitate foarte mica de arsenic si nu este considerata o cale deacces importanta. De obicei arsenicul nu se acumuleaza in organism si este eliminat prin urinafecale ung"ii si par.

5fecte benefice

#ecanismul prin care arsenicul este folosit de organismul uman nu este foarte bine inteles.5xista totusi cateva teste facute pe animale ce au aratat ca acest element c"imic poate contribui

la metabolizarea metioninei. 5liminarea arsenicului din alimentatia animalelor a dus laafectiuni ale aparatului reproducator si la limitarea cresterii acestora. 9e considera ca arseniculeste implicat si in exprimarea informatiei genetice. ercetarile continua si probabil inurmatorul deceniu vom afla care sunt rolurile arsenicului in organism.

Otravirea cu arsenic

Ingerarea unei cantitati mari de arsenic are efecte foarte grave asupra sanatatii si poate provoca decesul persoanei otravite. antitati mari de arsenic pot afecta mucoasele stomaculuisi intestinelor pot distruge musc"iul cardiac nervii si sangele. O persoana otravita cu arsen poate avea urmatoarele simptome4

- dureri abdominale greata senzatie de voma diaree(- oboseala excesiva(- ritm cardiac anormal(

- intepaturiFfurnicaturi la nivelul mainilor si picioarelor(- amortirea extremitatilor(- "emoragie interna si coma.

onsumul de arsenic a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de vezica urinara plamani s piele.

oncentratia arsencului in tesuturi si organe2esut sau organ Arsenic concentration

0mgFUg1


21/34

suprarenale 8.8

s&nge integral 8.8

creier 8.8,

par 8. *

rinic"i 8.8

ung"ie 8.3)

ovare 8.8%

pancreas 8.8%

piele 8.8)

splina 8.83

dinti 8.8%

stomac 8.83

;/R;@


22/34

uprul a fost printre primele metale extrase !i utilizate de oameni ceea ce a făcut caacesta să prezinte o contribuţie majoră la dezvoltarea societăţii încă din cele mai vec"i timpuri

uprul poate forma aliaje 0amestecuri cu alte metale1 cele mai înt&lnite !i utilizate fiin bronzul 0aliaj cupru-staniu1 sau alama 0aliaj cupru-zinc1. 5ra folosit ca material pentru monedornamente !i unelte iar obţinerea aliajului cupru-staniu a marcat începutul 5pocii Qronzului.Denumirea cuprului este de origine latină !i vine de la numele insulei ipru 0Cyprium 1 insulacare reprezenta principala sursă de cupru pentru Imperiul Roman.

uprul este un metal tranziţional care se găse!te în sol roci rîuri !i în mare. 9e prezintat&t în stare nativă 0metal cărămiziu1 dar !i sub formă de combinaţii. ele mai cunoscucombinaţii sunt sulfurile : calcozina 0 u391 calcopirita 0 uGe931 covellit 0 u91 stan0 u3Ge9n9 1 sulfurile complexe cu alte elemente : enargit 0 u As9 1 burnonit 0/b u9b9 1

famatinit 0 u 9b9 1 dar !icarbonaţii bazici precum malac"it 0 u O . u0OC131 azurit03 u O . u0OC131. 6n apa mării se găse!te în cantităţi mici de la 8 88, la 8 8+ mgF@.

/roprietatile si aplicatiile cuprului

uprul metalic este maleabil ductil !i este un bun conducător de căldură !ielectricitate. ;tilizările acestuia se bazează tocmai pe versatilitatea lui din acest punct de

vedere. Astfel este folosit la confecţionarea cablurilor electrice a ţevilor materialelor construcţii a ustensilelor casnice monedelor. Aliajele cuprului cu diverse metale prezintă proprietăţi îmbunătăţite precum duritatemai mare rezistenţă ridicată la coroziune !i la frecare proprietăţi elastice superioare.

ompu!ii cuprului sunt utilizaţi ca pesticide 0sulfat de cupru penta"idratat : piatra v&nătăacetoarseniat de cupru : verde de /aris etc1 pigmenţi 05gNptian blue albastru de Poroneţ1litografie !i pirote"nică 0colorează flăcările artificiilor în verde sau verde-albastru1. ;tilizările

acestora se extind !i în industria alimentară : agenţi de colorare. ompu!ii cuprului !i-au găsitutilitatea în agricultură în anul ,'*, c&nd s-a descoperit că seminţele de cereale umectate cu osoluţie diluată de sulfat de cupru prezintă rezistenţă la atacul unor fungi. 6n anul ,))8cercetătorul #illardet încerc&nd să găsească un tratament contra manei viţei de vie din zonaQordeaux Granţa a descoperit că amestecul de sulfat de cupru !i "idroxid de calciu în mediapos dă rezultate foarte bune. Dizolvat în apa potabilă cuprul poate da o tentă albastră sauverde-albastră !i imprimă acesteia un gust metalic amar. uprul nu reacţionează cu apa dar în contact cu aerul atmosferic !i în timp se acopercu un strat verzui cunoscut sub denumirea de cocleală 0carbonat bazic de cupru1. Acest


23/34

fenomen poate fi observat la statuile din cupru !i la clădirile acoperite cu tablă din cupru.5xemple în acest sens sunt statuia @ibertăţii la a cărei construcţie au fost folosite *, tone decupru.

6n ultima vreme combinaţiile complexe ale cuprului prezintă un interes crescutdeoarece pot fi utilizate în medicină la tratamentul cancerului tratamentul artritei reumatoideca agenţi antimicrobieni sau ca adjuvanţi în terapia bolii Alze"eimer .

uprul în organismul animal

De!i cuprul era cunoscut ca un constituent al ţesuturilor animale de foarte multă vremerolul său de element esenţial la nivelul organismului animal a fost recunoscut abia în anul ,+3)

c&nd s-a descoperit că !oarecii sănăto!i au nevoie at&t de cupru c&t !i de fier pentru sinteza"emoglobinei Y,%Z.

uprul este un mineral dinamic antiinfecţios antiviral antiinflamator. Organismul îlmobilizează în cazuri de agresiuni microbiene în infecţii . Organismul uman adult conţine aproximativ '% mg de cupru Y 3Z. oncentraţiile celemai mari se găsesc în ficat creier inimă rinic"i !i păr iar cele mai mici în oase mu!c"i glaendocrine. /rincipalul depozit de cupru din organism se găse!te în ficat.

9urse alimentare de cupru sunt reprezentate de molu!te crustacee nuci cereale ficat rinic6n general alimentaţia obi!nuită asigură nevoile biologice ale organismului. Becesarul zilnicde cupru al unui adult este de 3 mg iar al unui sugar de % mg.Deficitul de cupru nu apare dec&t extrem de rar !i nu a fost semnalat la persoane care au o dietec"ilibrată din punct de vedere nutriţional. Apare cu precădere la prematuri !i sugari.

onsumul de alcool poate amplifica deficitul de cupru.arenţa se manifestă prin anemie decolorarea părului !i a pielii demineralizare osoas

fracturi spontane degenerare cerebrală. 2oxicitatea cuprului determinată prin aport alimentar este considerată imposibilă daea apare în urma consumului de apă cu concentraţii crescute de cupru sau la cei cu expunere profesională. Boala Wilson este o afecţiune ereditară care cauzează acumularea excesivă de cupru înorganism 0ficat rinic"i creier oc"i1 !i se manifestă prin tremurături contracturi musculafectarea raţionamentului !i a memoriei semne oculare 0inel pigmentar brun-verzui lmarginea corneei : inel VaNser-Gleisc"er1 disfuncţie renală ciroză "epatică. Qoala afectea


24/34

aproximativ , din 8.888 persoane !i în jur de , din +8 persoane este purtătoare a genei bolii[ilson. Dacă nu este descoperită la timp boala este fatală.

incul

incul este un element c"imic care are simbolul n i numărul atomic 8. incul esteșun metal de culoare albăstruie spre alb care devine maleabil în jurul a ,88\-,%8 \ . 9e ob inețdin minereuri i din compu i fiind folosit în aliaje cu alte metale pentru protejarea acestorș șîmpotriva oxidării 0ruginirii1. 6n antic"itate înainte de a fi identificat ca element c"imic zinera folosit pentru ob inerea alamei. ;n aliaj con in&nd aproximativ )'J zinc s-a găsit în uneleț țruine preistorice din 2ransilvania. incul se gaseste numai sub forma de combinatii c"imiceclarUul. #ineralele zincului sunt sulfuroase 0cele mai importante1 si oxidice. De obicei planga zinc mai contin si alte elemente 0in special plumb dar si fier cupru etc.1. ele muzuale minerale utilizate pentru extragerea zincului sunt urmatoarele4 blenda sau sfaleritu0sulfura de zinc : n91 contine *' ,J zinc( smit"sonit 0carbonat de zinc : n O 1 contine* )J zinc( calamina 0silicat de zinc : 3 nO 9iO3 C3O1 cu continutul de *' %8 J nO sizincit 0oxid de zinc : nO1 care contine )8 J zinc.

/roprietati fizice

incul este un metal alb-albastrui stralucitor al carui luciu metalic dispare repede incontact cu aerul datorita formarii unui strat superficial de oxid care impiedica oxidarea lui icontinuare. ristalizeaza in sistem "exagonal compact si nu mai prezinta alte forme alotropice.9e poate aprecia ca poseda o buna conductivitate termica 0*,-* J fata de argint1 si electrica

03)J fata de argint1. @a temperatura obisnuita zincul este fragil si nu se poate prelucra prinlaminare. Intre ,88 si ,%8 grade celsius devine plastic putand fi forjat sau laminat in tablesubtiri pana la 8 8% mm grosime.Datorita temperaturii de recristalizate destul de scazute incalzit la circa 3%8 grade zincajunge sa fie atat de casant incat poate fi sfaramat pana in stare de pulbere metalica. incul poseda caracteristici mecanice reduse datorita indeosebi structurii sale formadin graunti grosolani dar care poate fi imbunatatit dupa laminare. Astfel rezistenta de rupere l

tractiune creste de la 3-' daBFmm3 0in stare turnata1 la ,,-,% daBFmm3 0dupa laminare1 ialungirea de la 8 -8 % J 0in stare turnata1 la 8- 8J 0dupa laminare1.


25/34

;tilizari

n R, de puritate ++ ++J se foloseste la4 fabricarea tablelor benzilor barelor sarmeloetc. cu destinatii speciale( elemente galvanice anozi pentru electroliza aliaje cu baza de zin pentru electroliza aliaje cu baza de zinc pentru turnare sub presiune si oxid de zinc cdestinatie speciala. incul R3 de puritate +) *J este folosit pentru4 zincari la cald fabricatre

nO calitatea I fabricarea aliajelor. n D, de puritate +) %J este folosit pentru diferite produse laminate obisnuite pentru aliaje u- n obisnuite pentru fabricarea n praf si pentzincari la cald. incul D3 de puritate +' %J este folosit pentru aliaje u- n cu /b pentru

fabricarea nO calitatea a II-a si a III-a precum si in metalurgie la dezargintarea plumbului. Oxidandu-se cu usurinta in aer in prezenta o3 si a umiditatii stratul subtire de oxiformat este aderent si compact impiedicand corodarea in continuare a metalului. /e bazaacestei proprietati n este utilizat pe scara larga la acoperirea tablei tevilor si a sarmelor dinotel prin procedeul cunoscut sub numele de zincare. 2ot o acoperire de protectie se realizeazasi prin metalizare metoda cu ajutorul careia n topit este pulverizat pe suprafata materialelometalice.

O importanta cantitate de n este folosita in metalurgie la extragerea /b Au si Ag precum si la elaborarea unor aliaje in special alama. Dintre aliajele cu baza de n sementioneaza aliajele4 n-Al 0cu J Al1 sau n-Al- u 0cu J Al si ,-3 '*J u1 utilizate laobtinerea pieselor turnate sub presiune 0capace de ceasornice aparate de ras piese pentmasini de scris etc.1 asigurand o mare stabilitate dimensionala. antitati insemnate de n sunt folosite la fabricarea nO cel mai uzual pigmentanorganic alb. In afara de industria colorantilor nO este utilizat in industria cauciucului i

industria ceramica in medicina etc. 5fecte asupra organismului

incul îndepline!te în organism rolul unui agent de circulaţiei dirij&nd !i supraveg"ind buna desfă!urare a proceselor fiziologice !a întreţinerea sistemelor enzimatice !i celulare. 5steesenţial pentru sinteza proteinelor. ontrolează contractibilitatea musculaturii. Ajută laformarea insulinei. Important pentru stabilitatea c"imică a s&ngelui !i în menţinereaec"ilibrului acido-bazic al organismului. 5xercită un efect de normalizare a activităţii prostatei(


26/34

deţine un rol important în dezvoltarea tuturor organelor de reproducere. 9tudii recente audemonstrat efectul deosebit al zincului asupra funcţiilor cerebrale !i în tratamentulsc"izofreniei. 5ste necesar în sinteza acidului dezoxiribonucleic 0ADB1.

Doza zilnica recomandata de zinc 0D R1 este de ,% mg pe zi pentru un adult. utoate acestea aceasta contributie trebuie sa fie ajustate in functie de varsta ta si de activitatedesfasurata. Atentie in caz de exces de zinc urmarile pot fi toxice pentru organism.

2abelul cu D R de zinc4

Varsta/ stare DZR de zinc

9ugari pana la ,an

, % mg

opii ,- ani ,8 mg

Adolescenti , mg

Gemei ,3 mg

Qarbati ,% mg

Gemei insarcinate ,% mgGemei carealapteaza

,+ mg

9portivi 8 mg

Parstnici ,, mg

incul nu e considerat toxic totu i dacă se in"alează oxid de zinc 0 nO1 apare oștulburare cunoscută sub numele de $tremurat de zinc$ iar sarurile de n introduse in organism pe cale interna sunt toxice iar asupra pielii au o actiune astringenta si iritanta( aerosoli de nO pot provoca asa numita febra de n. 5xcesul de zinc

incul poate deveni toxic la ,%8- %8 mg F zi. In caz de exces de zinc simptomele sunt4- Dificultate la mers(- Porbire neinteligibila(- 2remuraturi(

- Sreata varsaturi.


27/34

De retinut ca acesta concureaza cu cuprul4 astfel la doze mari in"iba absorbtia cupruluin organism si invers un tratament de lunga durata cu cupru impiedica in mod semnificatabsorbtia de zinc si provoaca o carenta zinc.

9urse alimentare de zinc

#ulte alimente sunt bogate in zinc si astfel carentele sunt rare in tarile occidentale.Alimentele cele mai bogate 0cu exceptia stridiilor1 sunt organele carnea rosie painea si oua incul se gaseste in crustacee moluste coc"ilii 0stridii1 carne 0in special rosie daasemenea si in carnea de pasare1 oua produse lactate legume 0fasole verde macrisciuperci cartofi 1 cereale integrale 0ovaz secara mei orez brun paine integrala1

0linte fasole fasole mazare1 fructe uscate 0nuci alune1 germeni de grau seminte dedrojdie de bere citrice.9tridiile sunt cele mai bogate alimente in zinc si zincul din acestea este foarte asimilabil. Dain alimentatia occidentala zincul este luat in principal din carnea rosie si carnea de pasare.

Aluminiul

Aluminiul este un metal care se gaseste din belsug pe 2erra il intilnim in pamint iapa in aer. In stare naturală este înt&lnit sub forma mineralelor dintre care amintim silicațsilicoalumina ii 0feldspat mică argile1 criolitul 0fluoaluminat de sodiu1 bauxita corindoț Aluminiul a fost remarcat pentru faptul că este un metal u or cu o densitate de 3.' g-șcm . Aceasta calitate îl face să fie utilizat în cantită i mari în industria navală i aeronauticăț ș

apacitatea mare de reflexie este folosită în construirea oglinzilor metalice. 5ste un bunconducător electric i termic fiind folosit în industria electroc"imică sub formă de s&rmșînlocuind conductoarele electrice din cupru care sunt mai scumpe. 5ste un metal ductil șmaleabil fiind posibilă ob inerea unei foi e sub iri de 8.88% mm grosime. 2otodată aceasț ț ț proprietate este utilizată în industria alimentară aluminiul fiind folosit la ambalarea produseloalimentare sau în industria farmaceutică. O altă proprietate importantă a acestui metal este rezisten a la coroziune care seț

datorează formării unui strat protector de oxid. Rezistă la ac iunea c"imică a acidului azoticț


28/34

diluat sau concentrat iar acest lucru se reflectă în fabricarea canistrelor transportoare de aciazotic din aluminiu./roprietatile lui c"imice si fizice ii confera numeroase utilitati. In acest sens putem mentionafolosirea lui si a compusilor sai in produsele alimentare 0ca si aditiv1 in medicament0antiacizii1 in produsele de larg consum si in tratarea apei potabile. Din cauza abundentei sain mediul inconjurator el este practic inevitabil iar cercetatorii au inceput sa studieze inca dmai mult timp efectele lui asupra fiintei umane. Aluminiul din deodorante Antiperspirantele conţin aluminiu 0de obicei sub forma unui compus numit aluminiu-zirconiu-tricloro"idrat-glicină1. Rolul acestui compus este de a bloca porii glandelor sudoriparcare se desc"id la nivelul pielii !i totodată de a absorbi o parte din apă. Dar unele studii

arătat că aluminiul se absoarbe în piele. 6n studiile efectuate pe animale aluminiul s-ademonstrat a fi cancerigen. 9tudiile pe oameni nu sunt încă definitive sau conclusive.

Riscurile de sanatate legate de aluminiu

9-a considerat inca de acum mult timp aluminiul ca fiind putin toxic persoane sanatoase putind tolera doze orale de pina la ' grame pe zi fara sa apara efecte nocive. /e de alta parte

multe date indica astazi ca aluminiul poate provoca consecinte nefavorabile sistemului nervosuman si al animalelor. /acientii care sufera de maladii renale si primesc tratamente de dializa regulat si care inconsecinta pot fi expuse la niveluri crescute de aluminiu in lic"idele pentru dializa simedicamente pot sa manifeste encefalopatie o forma de dementa caracterizata de tremurariconvulsii psi"oza si alte sc"imbari la nivelul vorbirii si al comportamentului. ea mai mare parte a expertilor sint de parere ca nivelurile ridicate de aluminiu ale lic"idelor pentru dializa s

medicamentele sint cauzele dementei iar controlul nivelurilor diminueaza considerabiincidentele acestei boli. 9-a indicat ca expunerea la aluminiu este o cauza posibila a maladiei Alz"eimerdeoarece celulele creierului pacientilor suferinzi de aceasta boala pot contine de ,8 pina la 8de ori mai mult aluminiu decit media. 2otusi nu a fost stabilit daca acumularea de aluminiueste cauza sau rezultatul bolii. Absorbtia mare de aluminiu poate provoca anemie osteomalacie 0oasele moi sausfarimicioase din cauza tulburarilor profunde in metabolismul fosforului si al calciului dimasa osoasa1 infarcturi.


29/34

/oloniu

/oloniu-3,8 este unul dintre cele mai rare elemente descoperit în ,)+) de către oameniide !tiinţă #arie !i /ierre urie !i denumit în cinstea ţării lor de origine /olonia. Din punct devedere c"imic /o 3,8 aparţine categoriei de metale grele radioactive fiind un izotop cu uneutron în plus are o radioactivitate foarte mare.

2oxicitatea crescută a poloniului se datorează c"imismului în interiorul organismuluiuman fiind un metal greu precum !i faptului că este a radioactiv. După ingerare ,8-%8J dicantitate trece în s&nge !i se fixează cu precădere în ficat rinic"i splină măduvă osoaganglioni limfatici !i ţesuturi moi. O doză relativ mică de ordinul nanogramelor produccancer mai repede sau mai încet în funcţie de organele interne afectate iar doza mărită $forte$ : de ordinul microgramelor produce efectele rapide ale bolii de iradiaţie4 obosealintensă căderea părului dispariţia limfocitelor degradarea măduvei osoase accidevasculare. Dacă ar fi să facem o comparaţie /o 3,8 este de un milion de ori mai toxic dec&tcianura. Din fericire /o 3,8 este foarte rar fiind un subprodus al dezintegrării uraniului0c&teva picograme la tona de uraniu1. 9e mai poate produce !i artificial prin bombardarea neutroni a bismutului 38+ producţia anuală fiind estimată la o sutime de gram însă acesta es

un secret bine păstrat de puterile nucleare deoarece este utilizat în amestec cu beriliu ldetonatoarele bombelor nucleare. De asemenea mai este utilizat în industrie 0cantităţi dordinul picogramelor1 pentru eliminarea acumulării încărcăturii electrostatice la aparatele drulare a "&rtiei a firelor sau foiţelor metalice.

5cotoxicologia seleniului

9eleniul reprezinta un oligoelement ce in cantitati reduse exercita un efect benefic asuprasanatatii. Rolurile seleniului in organism sunt descoperiri de data recenta si se pare ca elexercita un important efect "epatoprotector 0formand alaturi de vitamina 5 si tiaminoacizifactorul "epatic 81. Gunctiile sale sunt foarte variate4 este antioxidant biologic 0previne lezarea si distrugere

celulelor1( o serie de date coreleaza seleniul cu scaderea mortalitatii prin cancer 0avand un ro protector1. Relatia seleniului cu bolile cardiovasculare nu a fost inca pe deplin clarificata


30/34

rezultatele necesitand inca noi confirmari se pare insa ca ar ameliora cardiomiopatiileisc"emiile sindroamele anemice. ;nele studii au demonstrat ca seleniul stimuleaza productia de anticorpi propriiorganismului consecutiv imunizarilor si ca are capacitatea de a reduce din toxicitatea unormetale precum plumbul cadmiul mercurul.5xista evidente clinice cum ca seleniul ar stimula fertilitatea mai ales in cazul barbatilordeoarece creste rata spermatogenezei si imbunatateste locomotia spermatozoizilor. 9eleniul a fost cunoscut încă de la descoperirea sa de către Qerzelius în anul ,),' cafiind un element toxic. ercetările ulterioare au demonstrat că acesta este de fapt un nutrienesenţial pentru organismul uman cu rol fiziologic împortant în prevenirea !i c"iar vindecareunorafecţiuni. Din punct de vedere bioc"imic seleniul este un component al enzimei glutation

peroxidaza care alături de alte enzime cum sunt superoxid-dismutaza catalaza !i de vitamin5 protejează componentele celulare de efectele negative produse de acumularea de peroxizi înţesuturi.9eleniul este un important antioxidant biologic acţiune la care participă în diferite moduri( esconstituent al glutation-9C-peroxidazei seleno-enzimă care catalizează reducerea peroxizilolipidici !i a peroxidului de "idrogen !i în acest mod previne efectele nocive ale peroxidăriilipidelor cu un conţinut ridicat în acizi gra!i nesaturaţi !i protejează eritrocitele de "emoliză.6n

plus seleniul protejează celulele !i membranele celulare de procesele oxidative facilit&reacţia dintre oxNgen !i "idrogen !i transferul ionilor la nivel membranar( în concentraţii micareacţiune antinecrotică.Alături de vitamina 5 !i de tioaminoacizi seleniul reprezintă un factor "epatoprotector numcurent factorul -"epatoprotector. De asemenea este binecunoscută acţiuna detoxifiantă aseleniului( în concentraţii mici reduce acţiunea nocivă a unor ioni metalici toxicogeni4 Cg3H

d3H /b3H u3H As H.

Din punct de vedere ecotoxicologic este important să intelegem caracteristicile c"imice aleseleniului sursele de apari ie i efectele pe care le are asupra organismului. Aceste aspecteț șlegate de c"imia seleniului pot ajuta la definirea zonelor geografice i de mediu în care seleniulș poate fi un produs c"imic cu impact asupra medului.9urse de seleniu

ele mai bune surse de seleniu sunt fructele de mare viscerele 0ficatul rinic"iul1 carnea rocerealele integrale germenii de grau drojdia de bere usturoiul semintele de susan sifloarea soarelui fructele oleaginoase 0nuci alune ara"ide1 ciupercile legumele si fructel


31/34

Din pacate bogatia in seleniu a produselor amintite depinde de nivelul de seleniu din regiunegeografica din care provin. In unele tari nivelurile seleniului din sol sunt extrem de scazut0 "ina Ginlanda Boua eelanda unele arii din 9;A si 5uropa ca si zonele centrale si estiale anadei1. In tara noastra determinarile nivelului de seleniu din sol sunt inca destul d putine dar cele efectuate pana acum indica faptul ca in sudul si estul tarii seleniul este ingeneral deficitar. Oricum studii care au masurat nivelul seleniului plasmatic la populatii dincentrul si estul 5uropei 0,+'8-,++81 au evidentiat niveluri scazute sau foarte scazute ceea ceindica un aport insuficient.

arenţa de seleniu

arenţa de seleniu este destul de rară. 6n general aceasta este prezentă în tările slab dezvoltate!i în ţările ce au soluri cu concentraţii mici de seleniu. @ipsa acestui mineral duce ladezvoltarea bolilor de inimă "ipertiroidismului retardului psi"ic !i la slabirea sistemuluimunitar.

Afecţiunile grave ale sistemului digestiv pot să scadă absorbţia seleniului. 6n general acestafecţiuni împiedică !i absorbţia altor nutrienţi !i este nevoie de monitorizare atentă !i

tratament. 6n cazul carenţei de iod lipsa seleniului poate agrava situaţia pacientului priafectarea funcţiilor tiroidei. 6n acest caz un aport ridicat de seleniu poate proteja organismul danumite efecte ale carenţei de iod.6n urma unui studiu efectuat în Granţa s-a ajuns la concluzia că un consum normal de seleniu poate să scadă riscul apariţiei afecţiunilor tiroidiene. /entru tratarea afecţiunilor prezentate maisus este recomandat consumul de suplimente alimentare dar în cazul copiilor !i adulţilorsănăto!i nu există o recomandare în acest sens.

5xcesul de seleniuoncentraţii mari de seleniu 0^,88 KgFd@1 pot duce la afecţiunea numită selenoză. 9imptome

acestei boli sunt4 probleme ale sistemului digestiv căderea părului oboseală iritabilitateafecţiuni ale sistemului nervos. Intoxicarea cu seleniu este foarte rară !i de obicei este produsăde accidente industriale.


32/34

oncluzii

/ericolul metalelor grele nu trebuie subestimat iar intr-o lume in care poluarea este =laea acasa> trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta sa ne protejam. 5ste important sa consumamcat mai multe alimente in stare cruda pentru a beneficia de astfel de proprietatile magice aleacestora care ne curata si ne protejeaza.


33/34

#etalele grele din corpul omului contribuie la multe probleme serioase de sanatate.#etalele grele toxice precum 4 mercur cadmium plumb uraniu si aluminiu pot intra in cornostru prin apa mancare aer sau se pot absoarbe prin piele. 2oxinele din metalele grele pot creea distrugeri enorme in corpul nostru daca nu avem grija.Astfel expunerea prelungita la metalele grele poate duce la o degenerare fizica neurologica si musculaturii. In multe cazuri acestea pot duce si la cancer. 9i desi aluminiul nu este un metalgreu acesta este rapid ingerat din aditivii din mancare sau din antacizi aspirine tamponatagenti de copt spraN-uri nazale vaccinuri folii de aluminiu si tavi de gatit. orpul nostru dispune de anumite procese proprii naturale de c"elare. /rocesele naturalede c"elare din organism sunt responsabile de o serie de operatiuni importante precum 4digestia transportul de nutrienti formarea de enzime si "ormoni si detoxifierea de c"imical

toxice si de metale grele. In lumea de azi este foarte greu sa eviti expunerea la astfel de metale. Insa este de ajutorsa ne amintim ca pe langa aceste procese naturale de c"elare mai exista si o serie de alimentelecare ajuta la inlaturarea metalelor grele din corp. 5xista o serie de alimente care contribuie la eliminarea metalelor grele din organism4 pectina coriandrul patrunjelul acidul alfa lipoic si lamaile. /ectina gasita in diferite fructe si legume este o fibra solubila nedigerabila despre care

s-a descoperit ca poate c"ela atat metalele grele din organism cat si alti poluanti din fluxulsanguin. Acesti poluanti sunt scosi apoi afara din sistem prin urina. 9urse bune de pectina suntmerele in special cele verzi varza bananele sfecla strugurii morcovii si perele. oriandrul este un aliment excelent care indeparteaza metalele grele din organism.Acest este extrem de eficace pentru metale precum mercur aluminiu sau plumb. Despreaceasta planta se crede ca poate trece bariera sange-creier si ca poate indeparta metalele greledin creier. Doctorul Robert . AtUins afirma ca daca folosima o doza de 88 mg de coriandru

pe zi ne putem curata corpul de metalele grele in numai doua saptamani. /atrunjelul este extrem de eficace cand vine vorba de scos metalele grele din corp inspecial mercurul. /atrunjelul si cruciferele precum broccoli Uale sau varza contin unantioxidant care creste productia de enzime detoxifiante din corp. Alimentele bogate in sulf precum usturoiul ceapa ajuta corpul sa elimine metalele grel precum plumbul. Acidul alfa lipoic este produs de catre corp si se regaseste in cantitati mai mici si inalimente precum 4 spanac broccoli linte. ;n alt specialist in acest domeniu Dr. @Nn /atricafirma despre acidul alfa lipoic faptul ca ar trece si acesta de bariera sange :creier si ca ar ficapabil sa =prinda> metalele grele in miscare prevenind astfel degenerarea celulelor.


34/34

@amaile prezinta o capacitate impresionanta de a c"ela metalele grele din corp.Doctorul

Actiunea unor metale grele asupra organismelor

Documents

Transcript of Actiunea unor metale grele asupra organismelor