ACTIUNEA NORMEI JURIDICE IN TIMP SI SPATIU

l.Notiuni generale

NaEterea, modificarea gi stingerea oricdrui fenomen juridic se incadreazd in timp gi spatirt.Legile (actele normative) qi situaliile juridice guvernate de legi sunt integrate in timp qi spaliu' Intimp, legile se inscriu odatd cu intrarea lor in vigoare qi inceteaz[ s5 mai fiinleze prin abrogare oriin alt mod. in spaliu, legile sunt coexistente pe teritorii supuse unor suveranidli distincte, fiecarestat avand propriul sdu sistem de drept.

intre legi qi situafiile juridice se stabilesc inevitabil raporturi de concomitenld sauanterioritate cAt priveqte timpul qi raporturi interne ori externe in ce priveqte spaliul.

Cunoagterea acestora prezintd importanld pentru corecta incadrare in lege a multitudiniisituatiilor j uridice dintr-o societate.

2.Aplicarea normei .iuridice in spatiu

Spaliul juridic este o entitate obiectivi diferitd ca trisdturi de cea astronomic[ saugeometricl. Pe planul dreptului, spaliul este omogen, adicb uniform in toate punctele saleputdndu-se deosebi: spatii supuse suveranitefi de stat qi spaliul nesupus unei suveranitili astatului, precum spaliul extraatmosferic, marea liberd; delirnitarea dintre cele doud categorii despaliu fiind f5cutd prin tratatele de drept internalional.

Problema acjiunii legilor in spaliu se pune sub doui aspecte principale: aspectulinterna{ional gi aspectul competen{ei teritoriale a organelor de stat in dreptul intern. In virtuteaprincipiului suveranit5lii statului, actiunea legilor unui stat se extinde asupra intregului sduteritoriu, excluzAnd totodatl acliunea legilor altui stat.

Desigur c[ necesiratea stabilirii gi dezvoltirii relaliilor internalionale (interstatale) atrageinevitabil qi anumite exceplii fa!6 de exclusivitatea aplicdrii legilor statului respectiv pe teritoriulsiu. Aceasta, in conditiile egalitilii depline intre state, nu incalci principiul suveranitSlii 5i sebazeazd pe liberul consimlimdnt al statelor. Rezolvarea problemei aplicdrii legilor in spaliu maidiferd qi de la o ramurl de drept la alta, principiul fiind solulionat mai cu seamd in dreptulinternalional public gi privat, precum qi dreptul civil gi dreptul penal, intre toate acestea existdndo strAnsi corelafie.Astfel, in dreptul internalional public, prin tratatele internalionale la care Ei statul romAn esteparte, sunt solufionate multiple probleme de aplicare a legilor in spaliu, cu influenle qi in celelalteramuri de drept. in dreptul penal este consacrat mai intdi principiul teritorialitilii legii penale, intemeiul cdruia infracliunilor sivdrqite pe teritoriul 15rii li se aplicd legea penald romAnd, indiferentde calitatea fdptuitorului. in art. 142

- 143 din Codul Penal este definiti qi no{iunea de teritoriu qi

faptele care sunt considerate ca flind sdvdrqite pe teritoriul tdrii. Legat de principiul teritorialitSlii,iraplicarea legii penale in spaliu existi Ei alte principii care dau eficienfd intr-un anume modprimului principiu.Acestea sunt:

- Principiul personalitdlii legii penale, potrivit clruia aceasta se aplicd 9i infracfiunilorsdvArgite in afara teritoriului ldrii dacd flptuitorul este cetdlean romAn sau fdr[ cetdfenie, dar aredomiciliul in tar5.

- principiul realitdlii legii care face posibila aplicarea ei qi pentru fapte savArqite in afara

lirii dacd sunt indreptat; impotriva siguianlei staiului _romdn ori contra viefii, integrit[giicorporale ori s6n6talii unui cetalean .oma"n gi sunt comise de un cet[lean str6in ori persoand fdr'cetdlenie qi care are domiciliul in str[indtate.

- (Jniversali.tatea legii penale romAne face posibild aplicarea ei qi pentru alte fapte

s6vArqite in afara teritoriului 1drii, altele decdt cele sus ardtate, dar cu condilia sd nu se fi dispusaltfel decAt prin convenlii internalionale. Legat de aceasta, in dreptul penal existi qi instituliajuridicd o

"^t.ada.ii, un act bilateral intre doud state suverane, qi in acelaqi timp o formd a

cooperSrii acestora in lupta impotriva infraclionalitdlii'---'

in -oteria dreptului civil, aplicarea iegii in spaliu este reglementatd prin_norme

specifice

de drept intern sau drept internalional. A foJ adopiatb in materie, Legea ntJ05122 septembrie1992 privind reglementarea raporturilor de drept internalional privat' Potrivit dispoziliiloracesteia, in inlelesul ei, raporturile de drept internalional privat sunt rapofturile civile' comerciale'de munc6, de procedurl civila qi alte raporturi, cu elemente de extraneitate. Legea solu{ioneaz[prin normele sale ;i conflictele de legi ivite in materie, ar[tAnd legea aplicabilb, toate aspecteleieoretice qi practice urmAnd a fi detaliate la cursul de "Drept internalional privat"'

privitor Ia aplicarea legilor in spaliu mai facem urmitoarele preciziri: a$a cum s-a ardtat'de principiu, legile gi, in general, toate actele normative se aplicl pe intreg teritoriul statului'Aceasta nu exclude posibilitatea ca un act normativ si se limiteze la aplicarea numai pe o parte ateritoriului (ex. in cazul zonelor libere). Actele normative ale organelor locale au aplicare numaipe teritoriul unit[tii teritorial-administrative. in cazul statelor federale de asemenea, se ridiclunele probleme plvitoare la aplicarea legii in spaliu, de principiu cele ale statului federal avAndprioritate.

Excepliile de 1a aplicarea principiului teritorialit[lii legilor sunt consacrate de convenliileinternalionale la care statele pot adera, qi care vor fi studiate in cadrul qtiintei dreptuluiinterna{ional. Acestea privesc in general imunitatea de jurisdiclie privind persoanele, aspect ce vafi succint prezentat qi mai jos.

3.Aplicarea normei iuridice in timp

Aplicarea legii in timp privegte problema stabilirii principiilor care determinl momentuiinitial qi final al efectelor in timp ale legii qi ale altor acte normative Adoptarea actelornormative nu coincide cu inceputufacliuniilor, cu intrarea lor in vigoare, deoarece trebuie adusemai intdi la cunoqtinfa celor c^hemati si le aplice ori a acelora cdrora li se adreseazd, iat aceastacere timp pentru a fi flcute publice.

principiut neretroictivitiilii legii, consacrat in toate legislaliiie moderne, stabileqte cdlegea produce efecte numai asupra fapielor petrecute dupd intrarea ei in vigoare, iar nu 5i pentrucele anterioare. Acesta este un principiu di baz6, inscris qi in actuala Constitulie a RomAniei,unde potrivit dispoziliilor art.15 al.2'. "Legea dispune numai pentru viitor cu exceplia legii penalemai favorabile". Acest principiu este unanim recunoscut qi se explicd prin aceea cd mai intdioamenii, pentru a-qi coordona conduita 1or fap de prevederile legii, trebuie sd o cunoasc5'Aceasta are loc prin publicarea legii. in Constituqia noastrd se prevede de asemenea, in modexpres (in art.78, 100, 108, 115) cd nepublicarea actelor normative (legi, decrete' hotirari) inMonitorul Oficial atrage inexistenla (nevalabilitatea) actului normativ respectiv qi a celorlalteacte normative eventual date in aplicarea lui.

Prin urmare, intrarea in vigoare a legilor are loc la trei zlle de la momentul publicdrii lorin Monitorul Oficial. Uneori, intrarea in vigoare a unui act normativ, poate avea loc ulteriorpublic[rii lui, la o datd expres previzutd chiar in conlinutul actului normativ. Pot exista actenormative care si intre in vigoare pe anumite p5r{i ori unele dispozitii din cuprinsul lor intrd invigoare la date diferite. Aceasta din necesitatea crelrii posibilit[tilor materiale ori de alti natur[necesare efectivei lor aplicbri.

Excepliile de la principiul neretroactivftdrtiDe la principiul neretroactivitetii legii existi qi unele excep{ii in care legea retroactiveaz5'.

O astfel de situalie apare atunci cAnd noua lege o prevede in mod expres, avem de-a face astfel cuo retroactivitate expresi. Pot exista anumite situalii, cAnd legiuitorul prevede in mod expres cdanumite dispozitii sau intreg actul normativ se aplicd gi pentru fapte anterioare. Unii autoriconsiderd ci existl in dreptul penal un principiu al activitSlii legii penale, opus celui alneretroactivitdtii ei. Acesta igi gisegte aplicarea atunci cAnd legea noui dezincrimineazd o faptdca infracliune. Prin urmare, degi acea faptb, sdvArgiti sub legea veche era considerat5 infracJiune,apirAnd o nou6 lege care nu o mai prevede, ca atare, aceastd noul lege va retroactiva, deci vadeveni activabild qi pentm o faptd sdvArqitd anterior intririi ei in vigoare. Avem aici exemplerelativ recente cAnd infracliuni ca "provocarea ilegald a avortului" sau "trecerea ilegalS afrontierei" au fost dezincriminate (au fost reincriminate ulterior intr-o altl formd).

O alti excepfie de la principiul neretroactivit[tii legilor este cazul legilor interpretative,adicd a acelor legi date pentru interpretarea dispoziliilor unei legi anterioare qi care fac corpcomun cu aceasta. Asemenea situalii se intAlnesc insd foarte rar in practicb.

O alti excepfie de la principiul neretroactivit5tii legilor, ardtatd. qi in art.15 alin.(2) suscitatdin Constitutie, este in cazul aplicdrii legii penale sau contravenfionale mai favorabile. Aceastase intAlneqte in cazul situaqiilor tranzitorii, respectiv atunci cAnd, spre deosebire de situalia maisus amintiti, in care noua lege dezincrimineazd fapta, existd o succesiune de legi, ambeleincriminAnd fapta respectivd ca infracliune, dar cu unele deosebiri. Problema se pune atunci cdndintre momentul sdvArgirii infracliunii sau contravenliei qi cel al judecdrii faptei sau chiar in timpulexecutdrii pedepsei pentru fapta respectivi, se succed doud legi penale, respectiv carecontravenlionale, ambele pedepsind acea fapt6, dar in condilii diferite. In doctrina gi practicapenald s-a impus gi a cipdtat consacrare gi in Codul nostru penal "aplicarea legii penale maifavorabile infractorului" sau a "legii penale mai blAnde" sau cum se mai nume$te principiul"mitior lex". Acest principiu este consacrat de dispozifile art.l3 qi l4 din Codul penal romAn.Potrivit acestuia, organul de aplicare a legii va alege intre cele doud legi succesive pe cea maifavorabild infractorului, aceastd alegere urmAnd a avea in vedere condiqiile de incriminare, detragere la rdspundere penalS gi de sanc{ionare (de pedepsire). Trebuie re{inut ci se alege unadintre cele doui sau mai multe legi succesive, iar nu dispozilii mai favorabile din ele, deoarece s-ar ajunge in acest mod la aplicarea unei a "treia legi" care nu poate exista qi, mai mult decAt atAt iieste interzis celui care aplicl legea sb creeze o noud lege. Problematica acestui principiu urmeazd.a fi aprofundati la gtiinta dreptului penal. Pe de altd parte, considerim c[ o solu]ie asemdndtoaretrebuie sd fie avutd in vedere gi-n cazul faptelor contraven{ionale.

Legat tot de aplicarea legii penale temporare, adicd a legilor avAnd valabilitate in timpprestabilitS, intAlnim principiul ultraactivitdlii legii penale temporare, consacrat 9i prindispozifile art.16 din Codul penal romAn, potrivit cdruia "legea penal5 temporarl se aplicdinfracliunii sivArgite in timpul cAt era in vigoare, chiar dacd fapta nu a fost urmiritd sau judecatdin acel interval de timp". Aceasta este o reflectare a principiului egalitdlii indivizilor in fala legiipenale qi nu contrazice pe cel al aplicdrii legii penale mai favorabile.

SubliniemcSaplicarealegiipenalemaifavorabileintervineatuncicAndintremomentulsivirgirii unei t'apte penale Ei cel a1 ;uO..a'ii ei (condamnatii) t" succed

doud sau uneori mai

multe legi, dar toate incrim i.neazE f"pu;;;ctiva ca infractiune' in unele Qaztfir' problema se

pune qi pentru infracliuni definitiv iuO""ut", iftestiune ce va fi detaliat[ in dreptul penal'

Iesirea legilor din vigoare are loc de obicei prin abrogare' Se face. distinclia intre legi

nelimitate in timp qi legile temporare, ;; din urm[ iegind"din vigoare la data prevdzutd in

cuprinsul 1or. ---1 r^ r^no i-

"enq l:rrs aclic[ incluzAnd orice actincazuliegilor(sefoloseqtetermenuldelegeinsensiarg'adic[incllnormativ) nelimitate in timp, ieqirea din vigoare ptit 1?l:g-11"

poate fi:

- abrogare expresdatunci cdnd noul act normatiu p'"uiO" expres c[ se abrog[ dispoziliile

anterioare din acel domeniu, numind u.".i" Oi'p ozil\i (ibr.ogo" 'ip"'d di.re,cta) t""

-tTi-.1-l:enumera expres, ci folosindu-r"

"^p."ril-;'" uU.oga orice dispozilii contrare" (abrogare expresa

indirectd)' r: +^^:+. cand noul act normativ nu aratl ce- abrogarea mai poate ft tacitd (impliciti) atunct

dispozitii anterioare se abrog[, dar este iimpede cd aceste noi Ji'po'i1ii stabilesc reguli diferite de

cele anterioare, inlocuindu-l. p. u""rt;;li; practica legislativd se foloseqte curent abrogarea

exPresl dirTrtlffi:t::ill;f; din vigoare a legilor este cel cunoscut sub numele de

"cddere tn

clesuetudine". Aceasta situalie apare atunci cnno actul normativ respectiv nu este abrogat in mod

expres gi nici inlocuit cu un alt act, dar nu iqi mai gese$te apticabilitatea' nu mai corespunde

situaliilor pentru "*

u fost adoptat 9i prin urmare' nu se mai aplic['Acesre situalii o"riui de rare se pot i"ii;;".1;"de de profunde transformdri

legislative'

E,ste de principiu cd legile (actele normative) se adreseazd persoanelor' oamenilor Ei c['

a;acumprev[dgidispoziliiref|e^-ainConstitulie..cet6!enii.sunt".q"|1i".futalegiiqiaautoridtilor publice, fird priviiegii qi fdrl discrimindri" qi "nimeni nu

este mai presus de iege"'

Acesta nu include ins6 situaliile, determinui" o" raporturire juridice internalionaie, intre state' in

care, prin "onr"n.ul

,tatelor'suverane pi ".S"!1.f"

U:tyl.:se convin[ asupra unor imunited dejurisdiclie. Astf'el, potrivit Convenliei de la Viena cu privire la relaliile diplomatice' incheiati

in

18 aprilie 1961 la care RomAnia a aderat, "*i"a imuniiate de. jurisdiclie' in materie penal'' pentru

personalul cu statut diplomatic, precum ii p"",tt b:lYtil: qi'terenurile misiunilor diplomatice' o

astfel de imunitate mai existd, d" u."m"nea, stabilitb prin tratate ori acorduri internalionale qi

pentru alte persoane cum ar fi membrii ".rtipu3"lor

navelor 9i aeronavelor strdine' aflate intr-un

port sau aeroport, sau pentru militarii ,rn"i u"nute strline in anumite situalii expres prevdzute de

lese.