Abordări teoretico

8/16/2019 Abordări teoretico

http://slidepdf.com/reader/full/abordari-teoretico 1/50

1. Abordări teoretico- conceptuale:

Protocolul: totalitatea normelor, tradițiilor și convenționalismelor general acceptate,respectate de conducătorii statelor/guvernelor, reprezentanțelor diplomatice, persoanelorofciale în comunicarea internațională.Reprezintă o ormă care îmbracă una sau altă acțiune a politicii eterne a statului, guvernuluisau reprezentantului său.Regulile rotocolului diplomatic se bazează pe așa!numitul principiu a curtuaziei internaționale.

• "otalitatea regulilor de etic#etă general!acceptate în practica internațională.• $titudinea respectivă.• %timareciprocă în relațiile dintre state.

Protocolul provine din vec#ea gracă ,,proto&ollon'! se reeră inițial la prima oaie lipită pe unsul de papirus pe care erau conturate date asupra originii sale, a(ungînd să desemneze însec. )* prima pagină a unui document ofcial,îi autentifca proveniența.

,,proto'! primul+ ,&olle'! clei, lipici, eamen, problemă

efniții: protocolul diplomatic

"otalitatea ormelor și a practicilor de ceremonial care se aplică la estivități ofciale în relațiilediplomatice+ serviciu însărcinat cu organizarea ofcială a ceremonialului.

$nsamblul de reguli și uzuanțe stabilite în materie de etic#etă, onoare, prioritate și înprecădere în cadrul ceremoniilor ofciale.

$nsamblul de reguli după care se conduce un ceremonial și diversele orme decurtuazieolositeîn raporturile dintre state.

2. Etapele formării și evoluției protocolului-ncălcarea urtuaziei internaționale, mai ales încălcarea ei intenționată esteeaminată drept provocare a pre(udiciilor prestigiului statului și a încălcării autoritățiistatului.

Protocolul diplomatic are o istorie bogată: particularitățile și tradițiile sale însă rădăcinile luisunt stabili și nesc#imbătoare.eprimarea unui pround respect ață de oaspetele străin derang înalt, ață de țara și poporul care îl reprezintă.$specte istorice:

• Protocolul apare mai întîi în cadrul tribului ca produs al relațiilor de comunicare întremembrii lui, care au stabilit o anumită ierar#ie.

• 0ai apoi acest pact se răsrînge între diverse centre de putere care locuiau acelașispațiu și au simțit necesitatea de a contacte unul cu altul pentru depășirea relaiilorviolente.

• a atare perioada de implementare a Protocolului nu poate f defnită cu eactitate.

• Prezența Protocolului se conturează mai clar cînd relațiile dintre state devin mai ormale1încep să se înc#eie acorduri politice/economice, de cooperare2 în mileniul ***.

• Protocolul $ntic devine structurat și atinge apogeul în 3giptul araonic, imperiile $sirian,4abilonian, Persan.

• Protocolul a(unge să se etindă ulterior din 5rient pînă în *mperiul Roman!conotație purreligioasă! se răsrînge asupre semnării acordurilor.

• .............• .............• %ec. 6)**!6)*** sunt dominate de absolutismul monar#ic, scopul normelor de protocol și

ceremonial era sublinierea importanței și prestigiului monar#ului.

• Primele încercări de a acorda o orță (uridică normelor protocolare au ost ăcute în sec.6*6 la ongresul de la $a#en .• 789: a ost elaborat proiectul onvenției, cunoscută drept onvenția de la )iena1

aprilie 78 despre relațiiloe diplomatice2



• -n sec.66 apar tendințe de stabilire a unui protocol unic.• ;a mi(locul sec. trecut protocolul 3uropean structurat, în baza căruia s!a constituit

Protocolul *nternațional.

3. Schematic asemănările și deosebirile dintre cele 3 noțiuni

$semănări deosebiri

eremonial "oate sunt seturide norme încadrul activitățiidiplomatice

Ceremonialul este cel care indică succesiuneaactelor unei solemnită<i civile, militaresau religioase =i determină ormele eterioare,creează cadrul =i atmosera în care urmează să sedesă=oare acestea =i arată ceea ce trebuie să acăcel sau cei care prezidează sauconduc o ceremonie.eremonialul ! legătura cumediul în care se desășoară relațiile dintre state,sistemele politice, instituții.

Protocol Protocolul reprezintă normele în materie deceremonial, pentru maniestările ofciale precum șiuzanțele ce trebuie respectate în rela<iileinterpersonale din via<a socială. Protocolul3primarea bunelor maniere în relațiile dintre state

3tic#eta Eticheta reune=te regulile conven<ionale decomportare politicoasă în via<a de zi cu zi înconteul vie<ii publice. 3primarea bunelor manierea în relațiile dintre persoane ofciale, politicieni cereprezintă statul său, aceasta se reeră la

ormalizmul relațiilor dintre particulari 1relațiileindividuale2 indierent dacă acest raport esteierar#ic sau nu.

1. Evoluția și semnicația actuală a protocolului

$specte istorice:! Protocolul apare mai întîi în cadrul tribului ca produs al relațiilor de comunicare între

membrii lui, care au stabilit o anumită ierar#ie.! 0ai apoi acest pact se răsrînge între diverse centre de putere care locuiau același

spațiu și au simțit necesitatea de a contacte unul cu altul pentru depășirea relaiilorviolente.

! a atare perioada de implementare a Protocolului nu poate f defnită cu eactitate.! Prezența Protocolului se conturează mai clar cînd relațiile dintre state devin mai ormale

1încep să se înc#eie acorduri politice/economice, de cooperare2 în mileniul ***.! Protocolul $ntic devine structurat și atinge apogeul în 3giptul araonic, imperiile $sirian,

4abilonian, Persan.! Protocolul a(unge să se etindă ulterior din 5rient pînă în *mperiul Roman!conotație pur

religioasă! se răsrînge asupre semnării acordurilor.! .............

! .............! %ec. 6)**!6)*** sunt dominate de absolutismul monar#ic, scopul normelor de protocol șiceremonial era sublinierea importanței și prestigiului monar#ului.

! Primele încercări de a acorda o orță (uridică normelor protocolare au ost ăcute în sec.6*6 la ongresul de la $a#en .



. er em

o

ni al ul

e r e m o n i a lu l c r e e a z ăc a d r u l = i a t m o s e r a î nc a re u r m e a z ă s ă s ed e s ă = o a r e r a p o r t u r i l ed i n t r e i n t e r l o c u t o r i /p a r t e n e r i . P ro t o c o l u lc o d i f c ă r e g u l i le c a r eg u v e r n e a z ăc e r e m o n i a lu l , a l c ă r u io b i e c t e s t e d e a o e r if e c ă r u i p a r t ic i p a n tp r e r o g a t i v e l e ,p r i v i l e g i i l e = iim u n i tă < i le l a c a r e a r ed r e p t u l . e r e m o n i a lu l= i p r o t o c o lu lg a r a n t e a z ă e g a l i t a t e a

în d r e p t u r i ap a r t e n e r i lo r , c a r e

p e r m it e f e c ă r e i ad i n t re e i s ă ! = i a c ăa u z i tă î n m o d l ib e rv o c e a .

P r ot o c ol ul

> i u n u l = i c e l ă l a lt im p u nc u r t o a z i a c a r e t r e b u i e s ăg u v e r n e z e r a p o r t u r i le

în t r e o a m e n i i d e b u n ăc r e d i n < ă . e r e m o n i a l u l = ip r o t o c o lu l g u v e r n e a z ă , d ea s e m e n e a , n e g o c i e re a ,

în c # e ie r e a = i i n t r a re a înv i g o a r e a u n o rd o c u m e n t e / a c tes p e c i f c e . $ m b e l e a u oi n c i d e n < ă z i ln i c ă a s u p r av i e < i i = i a c t i v i t ă < i i d ea a c e r i .P r o to c o l u l p u n e p r o b l e m ar e g u l i lo r c a r e d e t e r m i n ăo r d in e a d e p r e c ă d e r e

în t r e p a r t e n e r i .

3 t

i c# et a

? R e g u l il e d e c o n d u i t ă 's a u ? r e g u l i le d ec o m p o r t a re ' l a c a r e s er e e r ă e t i c # e t a c o n t r ib u i el a b u n a d e s ă = u r a re ar e l a < i il o r d i n s o c i e t a t e , î ng e n e r a l , = i l a od e s ă = u r a re n o r m a l ă aa c t i v i tă < i i in a a c e r i îns p e c i a l. 3 s t e o a r t ei m p o r ta n t ă c u n o a = t e re a= i a p l ic a r e a a c e s t o r r e g u l id e c ă t re f e c a r e p a r t e n e r ,d a t f i n d c ăn e c u n o a = t e re a s a ui g n o r a r e a l o r p o t d u c e ,u n e o r i , l a i n t e r p r e t ă r ie r o n a t e , l a c o m p l ic a < i ir e la < i o n a l e c a r e d e p ă = e s cs e r a r e l a < i il o r s t r i c tp e r s o n a l e a l e c e l o r în

c a u z ă . A u s e p o t c o n c e p er e l a < i i î n t r e p a r t e n e r i ă r ăc o n t a c t u l u m a n n e c e s a r= i , în c a d r u l a c e s t u ic o n t a c t , ă r ă re s p e c t a r e au n o r re g u l i d e e t i c # e t ă .A e c u n o a = t e r e a a c e s t o rr e g u l i p o a t e fc o n s i d e r a t ă , î n u l ti m ăi n s t a n < ă , o l ip s ă d ec o m p e t e n < ă p r o e s io n a l ăa u n e i p e r so a n e c # e m a t es ă r e p r e z i n t ei n t e re s e l e u n e i p ă r < i p ep l a n u l re l a < i i lo r s p e c i f c e .- n c o n c l u z i e , în s u = i r e a = ir e s p e c t a r e a u n o r r e g u l id e e t ic # e t a p o t = i t r e b u i es ă c o n s t it u i e o s a r c in ă d eo r d i n p r o e s i o n a l .

! 789: a ost elaborat proiectul onvenției, cunoscută drept onvenția de la )iena1 aprilie 78 despre relațiiloe diplomatice2

! -n sec.66 apar tendințe de stabilire a unui protocol unic.! ;a mi(locul sec. trecut protocolul 3uropean structurat, în baza căruia s!a constituit

Protocolul *nternațional.$bordări teoretico! conceptuale:Protocolul provine din vec#ea gracă ,,proto&ollon'! se reeră inițial la prima oaie lipită pe unsul de papirus pe care erau conturate date asupra originii sale, a(ungînd să desemneze însec. )* prima pagină a unui document ofcial,îi autentifca proveniența.,,proto'! primul+ ,&olle'! clei, lipici, eamen, problemăefniții: protocolul diplomatic

• "otalitatea ormelor și a practicilor de ceremonial care se aplică la estivități ofciale înrelațiile diplomatice+ serviciu însărcinat cu organizarea ofcială a ceremonialului.

• $nsamblul de reguli și uzuanțe stabilite în materie de etic#etă, onoare, prioritate și înprecădere în cadrul ceremoniilor ofciale.

• $nsamblul de reguli după care se conduce un ceremonial și diversele orme decurtuazieolositeîn raporturile dintre state.

2. !olul protocolului ceremonial și etichetei

5 parte integrantă a protocolului diplomatic este etic#eta =i cere!monialul diplomatic.Protocolul diplomatic este ?epresia bunelor maniere în rela<iile dintre na<iuni', iar etic#etadiplomatică constituie normele de conduită pentru persoanele ofciale, în timpuldiverselor evenimente publice, nu numai cu caracter ofcial, ci =i în rela<iile in!terpersonale.

3. Evaluați corelația dintre funcțiile "rolul normelor protocolare șiarmarea aptitudinilor diplomatice#

Respectarea normelor protocolului diplomatic în contetul relațiilor internaționale presupune:

• Recunoașterea noilor state•

%tabilirea relațiilor diplomatice• Aumirea șeflor reprezentanțelor diplomatice• -nmînarea scrisorilor de acreditare• 3ectuare vizitelor diplomatice• Petrecerea conversațiilor/ negocierilor



• Realizarea corespondenței diplomatice• 5rganizarea întîlnirilor/ petrecerii delegațiilor ofciale• onvocare conerințelor și consătuirilor internaționale.

Aormele protocolului diplomatic se bazează pe respectarea principiilor internaționale dedrept.

B. Principiul de egalitateC. Principiul curtuaziei internaționale

8. Principiul reciprocitățiiD. Principiul respectării prioritățiiEuncțiile Protocolului:

• e reprezentare• e comunicare• e armonizare socială• e coercivitate1constrîngere2

in cele mai vec#i timpuri, via<a în societate a impus reguli de comportare între membriicomunită<ii, între ace=tia =i institu<iile statului respectiv, precum =i între statul în cauză =i altestate, reguli care, codifcate de!a lungul timpului, s!au constituit în norme protocolare ce s!audovedit indispensabile bunului mers al comunicării interumane =i al raporturilor interstatale, întrucFt protocolul consolidează statul, institu<iile sale, impune respect a<ă de simbolurilena<ionale =i determină unc<ionarea efcientă a aparatului de stat. -n conormitate cu teoriacomunicării, protocolul cuprinde atitudini, gesturi =i semne care transmit interlocutorului, prinele însele, un anume con<inut, un anume mesa(. $tFt în trecut, cFt =i în prezent, a ost =i estenecesar să eiste reglementări clare în ce prive=te desă=urarea rela<iilor între state, o ierar#iestabilită între institu<ii =i în cadrul acestora, prevederi precise asupra ceremonialului dieritelormaniestări ofciale interstatale =i na<ionale, asupra ordinii de precădere între personalită<ipublice, a rolului =i locului fecăruia pe scena vie<ii sociale. $ten<ia a<ă de cunoa=terea =iaplicarea întocmai a normelor ce pot asigura buna desă=urare a tuturor acestor activită<i =i aac<iunilor specifce, în zilele noastre, nu trebuie în<eleasă ca epresie a unui ormalism, ci a

respectului, a considera<iei pe care le datorăm altor popoare, organismelor de stat, semenilorno=tri+ tocmai acestea sunt cerin<ele protocolului contemporan, prin ele urmărindu!se bunaconvie<uire generală. "ot protocolul indică să se <ină seama de uzan<ele proprii <ărilor saulocalită<ilor ce urmează a f vizitate, de tradi<iile ce le respectă un interlocutor străin, pentru aevita gre=eli care pot aecta grav G prin necunoa=tere G buna desă=urare a unor ac<iuniofciale sau a unor contacte de aaceri.$rocedura de acreditare

1. %oțiunile: a&rement' scrisoare de acreditare' de reconceliere' rechemare

A&rement ! onsimțămFnt, încuviințare, aprobare+ 1 în diplomație2 acord internațional între părți în scopul reglementării raporturilor (uridice+ încuviințare dată de un stat la

numirea reprezentanților diplomatici ai altui stat.erere de agrement ! acordul prealabil alstatului acreditar. ;a numirea 1acreditarea2 unei persoane ca =e al unei misiunidiplomatice, statul acreditant trebuie să ceară acordul prealabil al statului de re=edin<ăasupra persoanei respective 1agrHer I a accepta, a aproba2.$cordarea agrementului este o prerogativă a statului acreditar, care nu este obligat, încazul unui dezacord să!=i motiveze reuzul. Pentru a se evita eventualele reuzuri ofciale,este uzual să se sondeze guvernul statului străin, în mod neofcial, înainte de a se ace ocerere ormală pentru agrement 1demande dJagrHation2.

scrisoare de acreditare ! document ofcial prin care se confrmă împuternicirea unuiagent diplomatic de a reprezenta un stat în relațiile cu alt stat.ocument primit din partea

șeului statului de către ambassador pe lFngă =eul de stat al <ării unde este numit, princare îi este recomandat acestuia ca un reprezentant al său de încredere

scrisoare de reconceliere

scrisoare de rechemare



2. Esența procedurii de acreditare a șefului misiunii diplomatice"obli&ațiunile protocolare ale soției#

*ntrarea în unc<iune a =eflor de misiuni diplomatice =i a celorlal<i diploma<i este precedată de îndeplinirea unor ormalită<i prevăzute de onven<ia de la )iena din 78. -n cazulambasadorilor, se solicită acordul prealabil al statului acreditar, denumit cerere de agrement .$cesta poate f acordat sau reuzat, în cazul din urmă neeistFnd obliga<ia să se dea oeplica<ie reuzului.5dată ob<inut agrementul, ambasadorul prime=te din partea =eului statului său scrisori deacreditare, pe lFngă =eul de stat al <ării unde este numit, prin care îi este recomandatacestuia ca un reprezentant al său de încredere.#iar de la sosirea sa în capitala <ării unde urmează să unc<ioneze, noul ambasador sebucură, de regulă, de un prim gest de curtoazie diplomatică, ce constă în salutarea sa laaeroport sau gară, în numele ministrului aacerilor eterne, de către directorul sau directorulad(unct al protocolului din 0inisterul de 3terne al <ării gazdă. acă sosirea are loc cuautoturismul, reprezentantul ministerului îl vizitează pe ambasador la re=edin<ă pentru a!i urabun venit. $ceea=i ormulă de salut este uzitată =i în cazul în care, în <ara de re=edin<ă, după oanumită oră a serii nu se obi=nuie=te întFmpinarea la aeroport sau la gară a ambasadorilor

nou sosi<i la post =i c#iar a altor categorii de oaspe<i străini. Kn gest similar de curtoazie seace =i la plecarea defnitivă a ambasadorului, el findsalutat la aeroport/gară de către directorul protocolului din 0inisterul de 3terne sau dead(unctul acestuia.Prima ac<iune protocolară a noului ambasador sosit la post este solicitarea de a ace o vizitădirectorului protocolului din minister, prile( cu care cere o audien<ă la ministrul aaceriloreterne, pentru a prezenta copiile scrisorilor de acreditare =i a lua cuno=tin<ă de ceremonialulremiterii originalului scrisorilor de acreditare =eului statului. ;a primirea de către ministrulaacerilor eterne, pe lFngă înmFnarea copiilor scrisorilor de acreditare, ambasadorul aLă, înma(oritatea cazurilor, =i data posibilă a ceremoniei prezentării scrisorilor sale de acreditare.$ceastă ceremonie dieră, de la o <ară la alta, în ce prive=te amploarea ce i se acordă de către<ara gazdă.

upă prezentarea scrisorilor de acreditare de către =eul de misiune, so<ia acestuia poatesolicita o vizită protocolară de prezentare la so<ia ministrului aacerilor eterne. %o<iile =eflorde misiune trimit căr<i de vizită so<iilor personalită<ilor romFne cărora so<ii lor le!au ăcutvizite protocolare de prezentare sau le!au trimis căr<i de vizită

3. (onstruiți etapele )nm)nării scrisorilor de acreditare )n stat monarhic șirepublică

Procedura înmînării scrisorii de acreditare în RomFnia:(eremonialul de la (otroceni1. >eul de misiune este salutat de >eul Protocolului $dministra<iei Preziden<iale =i condus într!un salon de a=teptare

2. irectorul irec<iei Protocol îl conduce pe =eul de misiune către sala de ceremonii. 3. $re*entarea +efului de misiune $re+edintelui !om,niei 1MDomnule preşedinte, amonoarea să vă prezint pe Excelenţa Sa, domnul/doamna ….., amasadorul extraordinar şi

plenipotenţiar al……………. în !om"niaM2 . Salutul adresat $re+edintelui !om,niei de către +eful de misiune 1MDomnule

preşedinte, permiteţi#mi să vă înm"nez scrisorile prin care E.S. domnul/$a%estatea Sa …, preşedintele/!egele/&mpăratul …, mă acreditează în calitate de amasador extraordinar şi plenipotenţiaral………….. în !om"nia, precum şi scrisorile de rec'emare a predecesoruluimeuM2 . -nmFnarea, cu ambele mFini, a scrisorilor de acreditare =i de rec#emare apredecesoruluiKlterior pre=edintele prezintă =eului de misiune ofcialită<ile prezente la eremonie, =eul de

misiune î=i prezintă înso<itorii, se ace poza ofcială =i au loc convorbiri private./mportant000 %u se rostesc discursuri +i nu se efectuea*ă schimb de cadouri. Ninutaeste standard pentru participant: costum de culoare )nchisă' costum naional sauuniformă militară.



;a sFr=itul întrevederii deplasarea se ace în aceea=i coloană ofcială, însă pe limuzina pusă ladispozi<ie cu această ocazie este arborat anionul <ării =eului de misiune.

1. eterminați noțiunile: relații diplomatice și protocolul măsurilor )nstabilirea relațiilor diplomatice

!elații diplomatice I raporturi politice cu caracter de continuitate între state, stabilite prinmisiuni diplomatice permanente ale acestora.

Prin R.. se înțeleg R ofciale stabilite benevol între 9 state în toate serele de activitate și care își acordă dreptul de sc#imb reciproc de reprezentanțe și reprezentanți diplomatici.

Primul pas în stabilirea R este recunoașterea unui sau altui stat de către un alt stat.

%tabilirea R este consecință normală a recunoașterii * a statelor. 3a constitue un act * politicși (uridic. Pu stabilirea R este necesar un acord între cele 9 state însteresate. onvenția de la)iena din 78 cu privire la R prevede în art .

'%tabilirea de R între state și trimiterea de misiuni permanente se ac prin consemțămîntmutual.'

upă stabilirea R și după înc#eiereOa acordului cu privire la înfințarea de misiuni permanente, statele publică un comunicat.

Aoile state tind ca R dintre țări să se bazeze pe principii de bază:

! 3galitatea! Respectarea integrității teritoriale și suveranității! Aeamestecul în treburile interne

-n practica * eistă 9 orme de recunoaștere a unui stat:

. e (ure9. e acto

-n caz uneori R este numită și ad!#oc, adică poartă un caracter incomplet. -n acest tip serecunoaște doar aptul eistenței statului, guvernului altei țări dar nu stabilește R cu el, însăține legături comerciale.%tatele recunoscute de!acto pot ace sc#imb doar de reprezentanți doar neofcial, din anumite considerente pol și poate dura mult timp.

-n practica * recunoașterea de! se ace t rar1%K$ nu a recunoscut KR%% pînă în 7, iar de99 de ani nu a recunoscut #ina2

e!(ure este o recunoaștere totală a noului stat și presupune stabilirea R, a reprezentanțelor și dezvoltarea legăturilor reciproc avanta(oase în toate domeniile.

acă e să vb despre protocolul măsurilor la stabilirea R menționăm că nu eistă o modalitateunică de stabilire a R. Practica arată că cel mai bine este de a fa înțelegerileîn scris, înacorduri, note, comunicate de presă, pu evitarea oricăror divergențe în acest gen.

2. (onstruiți etapele )nm)nării scrisorilor de acreditare )n stat monarhicși republică

3. Evaluați importanța scrisorilor de a&rement' acreditareScrisoarea de A&rement

-n practica *ntern se obișnuiește că candidatura viitorului șe de 0 să fe discutată cu puterilelocale prin intermediul cererii de agrement 1din ranceză! acord2 r!ntă acordul guvernul

statului acredtar la numirea unor persoane în calitate de reprezentant dipl al statuluiacreditant. 3l se cere și se primește confdențial deoarece notoritatea reuzului poate săprovoace pre(udicii în R dinre stat.



(ererea de agrement se ace în baza onvenției de la )iena articolul B ! ! . %tatul acreditanttrebuie să se asigure că persoana pe care intenionează să o acrediteze ca șe al misiunii înstatul acreditar a primit agrementul acestui stat.9. %tatul acreditar nu este obligat săcomunice statului acreditant motivele reuzului agrementului.

ererea de agrement poate f ăcută rpin:

! *ntermediul ultimului șe de misiune în momentul cînd părăsește postul! *ntermediul însărcinatului cu aaceri ad!interim! *ntermed șeului 0 ale statului acreditar care se găsește în țara sa de către 0$3 al

statului acreditant.

$cordarea agrementului este prerogativa statului acreditar care este liber în principiul să!lacorde sau nu. -nsă statul acreditar nu trebuie să acă abuz de acest drept, deoarece reuzulpoate strica R dintre state.

0otivul reuzului poate f de ordin politic: atitudinea ostilă și neprieteneasca, în art B alineatul9 se vb despre neobligarea statului acreditant de motivele reuzului agrementului.

Răspunsul la cererea de agrement se comunică statului acreditant de către 0$3 al statuluiacreditar în mod direct sau prin intermediul șeului de 0 acreditat.

Răspunsul poate f numai epres.

$cordarea agrementului califcă persoana respectivă G persona non!grata, în art 7 aonvenției de la )iena: . %tatul acreditar poate oricFnd, =i QrQ a trebui sa motiveze#otQrFrea, sa inormeze statul acreditant ca =eul sau orice alt membru al personaluluidiplomatic al misiunii este persona non grata sau ca orice alt membru al personalului misiuniinu este acceptabil. -n acest caz, statul acreditant va rec#ema persoana în cauza sau va punecapQt unc<iilor sale în cadrul misiunii, dupQ caz. 5 persoana poate f declarata non grata sauinacceptabila înainte de a a(unge pe teritoriul statului acreditar.

. acă statul acreditant reuza sa eecute sau nu eecuta într!un termen rezonabil

obliga<iile care îi incumba conorm paragraului al prezentului articol, statul acreditarpoate reuza sa recunoascQ persoanei în cauza calitatea de membru al misiunii.

Răspunsul se oeră în aceeași ormă ca și agrementul.

acă e reuzată cererea de agrement unei persoane partea oensată poate implementaretrosiunea!măsuri luate de către statul oensat ca răspun la pre(udiciile morale sau materiale.-n acest caz postul de ambasador este vacant pu un timp și e condusă de însrcinatul cuaaceri ad!interim o conduce ceea ce înseamnă înrăutățirea R dintre state.

Scrisoarea de Acreditare

Aoul șe de misiune primește de la șeul statului acreditant o scrisoare ofcială către statul

acreditar, care denumirea de scrisoare de acreditare sau scrisoare creditențială! ea esteperectată sub orma unei gramote sau sub orma unei adresări personale a unu șe cătrealtul. G ea este sigilată în plic, care e desc#is în timpul ceremonii de acreditare. opiilescrisorilor sunt prezentate de către șefi de misiunii către 0$3 la sosirea la post.

%crisoarea de acreditare este un doc care stabilește ofcial statutul ambasadorului careprezentant al șeului statului său, în ea se eprimă rugămintea de a crede tot ce va spuneambasadorul. %crisoarea este consolidată cu semnătura ministrului de eterne.

%cr de acred contemporană este o scr laconică și are o anumită structură:

! -ncepe cu denumirea constituțională și ofcială a șeului statului care trimitO

ambasadorul! "itlul complet al șeului statului acreditar! %e eprimă dorința că el să contribuie la dezvoltarea R dintre state! Prenumele, numele și clasa reprezentantului! -n partea stîngă orașul și data



%tilul este ar#aic și pretențios dar este determinat de starea R bilaterale! de eemplu în %K$scrisorile de acreditare încep cu marele și bunul meu prieten și în continuare tetul

Reprezentanților diplomatici de rangul din clasa a *** nu li se oeră scrisori de acreditare ci și oscrisoare pe numele 0inistrului de eterne pregătește un doc numit scrisoare de rec#emare.

acă ambasadorul sosește în timpul unui alt șe de 0 serviciul protocolar pegătește un docnumit scrisoare de rec#emare, unde se comunică despre rec#emarea reprezentantului dipl dela postul care!l ocupă.

0ai eistă o ormă de rec#emare numită scrisoare de concediere, care se aseamană cuscrisoare de rec#emare.

"oate scrisori au stema statului. -n cazul decesului sau suspendării uncției scrisoarea deacreditare devine nevalabilă, și ele se mai înmînă încă odată.

$rincipii și re&uli de activitate a corpului diplomatic1. escrieți procesul de instituire a repre*entanței diplomatice

3isten<a acordului între statul acreditant =i statul acreditar este esen<ială în bazanormelor deprotocol diplomatic+ ea apare ca o condi<ie specifcă, intervenind în moddirect =i nemi(locitcu privire la înfin<area misiunii.3isten<a personalită<iiinterna<ionale =i recunoa=terea

lor ca atare permite stabilirea de rela<iidiplomatice,precum =i punerea problemei înfin<ării de misiuni diplomatice ără a orezolva însă+pentru aceasta,este necesar acordul devoin<ă între cele două state încauză.Problema înfin<ării unei misiuni diplomatice nuse poate pune decFt încontetul eisten<ei de rela<ii diplomatice între cele două state încauză, eisten<arela<iilor diplomatice apărFnd deci ca o condi<ie obligatorie pentruabordareaproblemei înfin<ării de misiuni diplomatice+ eisten<a rela<iilor constituiecadrulobligatoriu pentru înfin<area unei misiuni diplomatice, iar această înfin<arereprezintăconsecin<a logică a rela<iilor diplomatice eistente între cele două state. -nfin<areademisiuni diplomatice poate f #otărFtă de comun acord de cele două state, c#iar odatăcustabilirea de rela<ii diplomatice+ în acest caz, înfin<area misiunii diplomatice apare caunact concomitent cu stabilirea de rela<ii diplomatice însă numai sub

aspectcronologic, pentru că, =i de această dată, î nfin<area misiunii diplomatice rămFnetotconsecin<a logică a eisten<ei rela<iilor diplomatice.Recunoa=terea.e=i în baza protocolului=i normelor diplomatice intercondi<ionareadirectă se ace între recunoa=tere =i stabilirearela<iilor diplomatice, recunoa=terea rămFne însă ără eect, cel pu<in implicit, asupraeisten<ei misiunii diplomatice1pentru înfin<area unei misiuni diplomatice este necesară orecunoa=tere de iure+ orecunoa=tere de acto nu ar permite decFt sc#imbul de agen<i ofcialicare nu pot ftrata<i ca reprezentan<i diplomatici9 f invers+ înfin<area unei misiunidiplomaticeatestă recunoa=terea sau mai eact, o încorporează+ lot a=a, men<inerea într!unanumitstat a misiunii diplomatice a unui alt stat, după ce se produsese osc#imbareneconstitu<ională a guvernului statului gazdă implică, de reguli ! în lipsa uneideclara<iieprese în sens contrar din partea guvernului statului trimi<ător ! o recunoa=teretacitădin partea statului trimi<ător a noului guvern al statului primitor.Recunoa=terea desc#ide

calea spre înfin<area misiunii diplomatice, pentru ci odatăcu recunoa=terea unui stat =istabilirea rela<iilor diplomatice între statul care ace actulrecunoa=terii f statul recunoscut,pasul următor îl constituie, în mod normal,înfin<area de misiuni diplomatice.

9. %oțiunea de listă și corp diplomatic și procesul de admitere și numire așefului misiunii și procedura sosirii la post

(orpul diplomatic"(# este totalitatea misiunilor diplomatice acreditale pe lîngă guvrnulstatului de reședință. eistă ca un tot întreg și guvernul țării de reședință nu este în drept să!l divizeze în părți, în uncție de clasele și rangurile diplomatice. nu are dreprul să se amestece în treburileinterne ale statului de reședință.ista iplomatică"#: reprezintă înregistrarea membrilor și denumirilor șeflor misiunilor

diplomatice acreditați pe lîngă un stat la o anumită dată împreună cu numele și rangurilediplomatice al membrilor misiunii respective și numele altor instituții/persoane aLate înperimetrul diplomatic.; mai conține inormații despre adresa misiunii, uneori adresa diplomaților, starea civilă adiplomaților, inclusiv dacă sunt însoțiți de soții, numele ficelor care au a(uns la ani. %tatele



sunt ordonate alabetic, în limba statului acreditant. %e aneează o listă a șeflor de misiune înordinea de prioritate a statului respectiv.Responsabilitatea veridicității ; este a statului gazdă, cît și a șeflor de misiune care prezintăaceastă inormație. ; poate f pusă la dispoziția publicului.Potrivit onven<iei de la )iena din 78, statul trimi<ător trebuie să se asigure că persoana pecare inten<ionează să o acrediteze ca =e al misiunii diplomatice în statul primitor, a primit?agrementul' acestui stat. $ceasta obligă statul să se inormeze în prealabil dacă persoana pecare inten<ionează să o desemneze ca =e de misiune este agreată de statul care ar urma să o

primeascăB . ererea de agrement constă în comunicarea către un alt stat a inten<iei de anumi pe lFngă acesta din urmă o anumită persoană în calitate de =e de misiune. %e solicităstatului respectiv să răspundă, în prealabil , dacă î=i dă asentimentul a<ă de această numire.$cordarea agrementului constituie o prerogativă a statului primitor, un act discre<ionar, însensul că acesta rămFne liber să!l acorde sau nu, ără a trebui să dea eplica<ii. ecizia cuprivire la agrement este luată de >eul statului, pentru =efi de misiune din primele două clase=i de 0inistrul $acerilor 3terne, pentru cei din a treia clasă. $cordarea agrementuluidesc#ide calea pentru procedura acreditării =eului de misiune. $creditarea este proceduraprin care statul acreditant acordă calitatea de =e de misiune diplomatică persoanei care aprimit agrementul de la statul acreditar. 3a este concretizată în ?scrisorile de acreditare', carecon<in declara<ia statului acreditant în acest sens =i constituie documentul prin care se atestăcalitatea ofcială a =eului de misiune diplomatică. %crisorile de acreditare sunt semnate de

=eul statului acreditant =i adresate =eului statului acreditar, pentru primele două clase de=ef de misiune diplomatică =i sunt prezentate personal, de cei acredita<i, moment în care,practic, sunt investi<i cu eerci<iul deplin al unc<iilor lor. -n cazul Mînsărcinatului cu aaceripermanent', scrisoarea prin care este acreditat în această calitate, este adresată 0inistrului$acerilor 3terne al statului acreditar, de către 0inistrul $acerilor 3terne al statuluiacreditant 1scrisoare de cabinet2. %tatul acreditant poate acredita un =e de misiune în maimulte state, numai dacă nici unul dintre statele acreditare nu se opune în mod epres laaceasta. e asemenea, mai multe state pot acredita aceea=i persoană în calitate de =e demisiune într!un alt stat, dacă statul acreditar nu se opune.Procedura de sosire la post: 0isiunea diplomatică va comunica 0inisterului $acerilor 3terneG irec<ia Protocol, în timp util, data sosirii/plecării a =eului de misiune, cursa, punctul deintrare/ie=ire de pe teritoriul statului. ;a sosirea la post =i la plecarea defnitivă, =efi demisiune sunt saluta<i, la $eroport sau gara, în numele ministrului aacerilor eterne, dedirectorul irec<iei Protocol sau de ad(unctul acestuia. acă sosirea/plecarea =eului demisiune are loc în zilele de sFmbătă, duminică, sărbători ofciale sau în zile în care ofcial nuse lucrează, precum =i în intervalul 9. G., directorul irec<iei Protocol sau ad(unctulacestuia va ace o vizită protocolară =eului de misiune la re=edin<a acestuia sau la sediulambasadei în prima zi lucrătoare după sosirea la post a =eului de misiune, respectiv cu o zilucrătoare înainte de plecarea defnitivă din RomFnia.upă sosirea la post a =eului de misiune, irec<ia Protocol va ace demersurile necesareprimirii acestuia la conducerea 0inisterului $acerilor 3terne în vederea depunerii copiilorscrisorilor de acreditare =i de rec#emare a predecesorului. upă depunerea copiilor scrisorilorde acreditare, =eul de misiune î=i poate eercita unc<ia doar la nivelul 0inisterului $acerilor

3terne =i al corpului diplomatic acreditat la #ișinău. %e ace men<iunea că, pFnă lamomentul depunerii scrisorilor de acreditare, =eul de misiune nu poate contacta celelalteautorită<i ale statului romFn =i nu poate arbora anionul <ării sale pe autove#iculul dereprezentare. irec<ia Protocol va inorma, în timp util, =eul de misiune în legătură cu data =iora la care este programată ceremonia prezentării Pre=edintelui md a scrisorilor de acreditare=i de rec#emare a predecesorului. >eul de misiune este preluat de la re=edin<ă sau de lasediul misiunii diplomatice de un reprezentant al irec<iei Protocol =i de un ag#iotant al%erviciului de Protec<ie =i Pază. >eul de misiune poate f înso<it de so<ie/so< =i de maim diploma<i ai ambasadei, care se vor deplasa în coloana ofcială într!un autoturism al misiunii..eremonia propriu!zisă are următorul desă=urător: S irectorul irec<iei Protocol îl conducepe =eul de misiune către sala de ceremonii. S Prezentarea =eului de misiune Pre=edintelui md1Tomnule pre=edinte, am onoarea să vă prezint pe 3celen<a %a, domnul/doamna U..,ambasadorul etraordinar =i plenipoten<iar alUUUUU. în 0T2S %alutul adresat Pre=edintelui de către =eul de misiune 1 Tomnule pre=edinte, permite<i!misă vă înmFnez scrisorile prin care 3.%. domnul/0a(estatea %a U,pre=edintele/Regele/-mpăratul ..., mă acreditează în calitate de ambasador etraordinar =iplenipoten<iar, precum =i scrisorile de rec#emare a predecesorului meuT2



S -nmFnarea, cu ambele mFini, a scrisorilor de acreditare =i de rec#emare a predecesoruluiS Pre=edintele prezintă =eului de misiune ofcialită<ile prezente la ceremonieS >eul de misiune prezintă Pre=edintelui membrii misiunii care îl înso<escS Poză ofcialăS onvorbiri cu Pre=edintele 1participă ofcialită<ile =i membrii misiunii2 Au se rostescdiscursuri =i nu se eectuează sc#imb de cadouri. Ninuta: costum de culoare înc#isă, costumna<ional sau uniormă.

3. !olul ( la ceremoniile ociale si in mentinerea relatiilor dintre state

*nstitutia corpului diplomatic nu a ost reglementata prin conventii internationale ci are oeistenta pur cutumiara ,cu toate ca la conventia de la )iena din 78 sa propus eaminareaacestei probleme aceasteia nu ia ost consacrata atentie,astel tacerea conventiei de la )ienaa ost deliberanta. ifnitia de corp diplomatic reprezinta in sens larg totalitatea agentilor diplomatici intreuna cumembri amililor lor aLati pe teritoriul statului de resedinta iar in sens restrins corpuldiplomatie este totalitatea ambasadorilor si a ministrilor străini acreditati pe lFngă un guvern. Putem afrma ca principalul rol al corpului diplomatic este cel de a promova prin totalitateamisiunilor diplomatice relatile eterne ale statului. $ctivitatea corpului diplomatic depinde inmare parte de raporturile eistente intre cele doua state iar fecare activitate isi gasesteepresia politico (uridica in unctile misiune diplomatice. *n conormitate cu articolul aconventiei de la )iena din 78 unctile misiunilor diplomatice consta in urmatoarele:

! $ reprezenta statul acreditant in statul acreditar.

! $ ocroti in statul acreditar interesele statului acreditant si pe cele a cetatenilor statuluisau in limitele admise de dreptul international

! $ duce tratative cu guvernul statului acreditar.

! $ se inorma prin toate domenile licite despre conditile si evolutia evenimentelor dinstatul acreditant C.

! $ promova relatile de prietenie si a dezvolta relatile economice culturale si stintifceintre statul acreditant si cel acreditar.

Kna dintre cele mai vec#i si importante uncti ale reprezentantilor corpului diplomatic esteunctia de reprezentare ce presupune ca fecare membru al corpului diplomati va reprezentainteresul statului sau . *n Republica 0oldova rolul corpului diplomatic este stipulat in lege ArD8 din 9D.9.9 cu privire la serviciul diplomatic.in comormitate $rticolul 9.5bliga<iilepersonalului serviciului diplomatic prevede ca orce persoana anga(ată în serviciul diplomaticeste obligată:

! sa actioneze cu devotament si responsabilitate pentru promovarea politiciieterne a Republicii 0oldova

! sa apere interesele na<ionale ale Republicii 0oldova si ale cetatenilor ei1persoane fzice si (uridice2 în cadrul relatiilor eterne

! sa se ab tină de la actiuni si declaratii care ar putea pre(udicia imagineaRepublicii 0oldova, relatiile ei cu alte state sau cu organizatiile internationale+

! sa respecte legislatia Republicii 0oldova, sa pastreze secretul de stat si saasigure protectia datelor si inormatiilor pe care le detine

! sa reprezinte cu onoare Republica 0oldova, avind în toate impre(urarile uncomportament demn, o t

! inută moralăsi vestimentara ireprosabila+



sa respecte, ara a se aduce atingere privilegiilor, imunitatilor =iacilitatilor sale, legilestatului acreditar si sanu se lase implicată în activitati care ar reprezenta un amestec în treburile interne aleacestui stat ata de organizatiile internationale, la care participă Republica0oldova,saaibă un comportament conorm cu indatoririle unctiei ce rezultă din statutul sau,recunoscut de Republica 0oldova sa nu abuzeze de privilegiile, imunitatile si acilitatilede care benefciaza in virtutea calitatii ei de agent diplomatic sau de unc<tionarconsular+să inormeze conducerea 0inisterului $acerilor 3terne =i *ntegrării

3uropene in legatura cu orice modifcare intervenită în situatia personala care ar puteaaecta calitatea de agent diplomatic sau unctionar consular. Kna din atributilereprezentantilor corpului diplomati este si acumularea de eperienta din cadru activitatisale pe teritoriul statelor acreditare.

1. %oțiunea listă' ( "procesul de instituire a repre*entanței diplomatice#(orpul diplomatic"(# este totalitatea misiunilor diplomatice acreditale pe lîngă guvrnulstatului de reședință. eistă ca un tot întreg și guvernul țării de reședință nu este în drept să!l divizeze în părți,

în uncție de clasele și rangurile diplomatice. nu are dreprul să se amestece în treburileinterne ale statului de reședință.ista iplomatică"#: reprezintă înregistrarea membrilor și denumirilor șeflor misiunilordiplomatice acreditați pe lîngă un stat la o anumită dată împreună cu numele și rangurilediplomatice al membrilor misiunii respective și numele altor instituții/persoane aLate înperimetrul diplomatic.; mai conține inormații despre adresa misiunii, uneori adresa diplomaților, starea civilă adiplomaților, inclusiv dacă sunt însoțiți de soții, numele ficelor care au a(uns la ani. %tatelesunt ordonate alabetic, în limba statului acreditant. %e aneează o listă a șeflor de misiune înordinea de prioritate a statului respectiv.Responsabilitatea veridicității ; este a statului gazdă, cît și a șeflor de misiune care prezintăaceastă inormație. ; poate f pusă la dispoziția publicului.

2. Anali*a și comparația a precăderii diplomatice-n C: la ongresul de la )iena a ost adoptat primul regulament prin care sa stabilit oordine de precădere a șeflor de misiuni diplomatice, în uncție de data prezentării de cătreaceștea a scrisorii de acreditare. -n prezent activitatea misiunilor diplomatiice se desășoară înbaza reglementărilorconvențiilor de la )ien18!82. 5rdinea de precăderea membrilor misiuniieste notifcată de către șeul misiunii ministerului aacerilor eterne.)recăderea! ordinea protocolară în raport cu rangul și uncția fecărei persoane.)recăderea diplomatică reprezintă ordinea sau locul amplasării diplomațilorcu ocazia primirilorofciale, a estivităților, solemnităților. $stel la dierite ceremonii ofciale orpului diplomatic ise asigură un loc de onoare în imediata apropiere a șeului/guvernului statului, acelaș pentrutoți membrii .

Precăderea între șefi misiunilor diplomatice se stabilește conorm rangului lor, iar în cadrulfecărui rang! după vec#imea de acreditare, ecepție ace nunțiul papal care are precădereață de alți șef de misiune.5rdinea de precădere între șefi misiunoilor diplomatice este inLuențată de clasa din care aceparte:

*. $mbasador+ Aunțiu Papal**. "rimis etraordinar și 0inistru plenipotențiar sau *nternunțiu***. -nsărcinat cu aaceri

-n cadrul fecărei clase precăderea este determinată de data prezentării de către șeulmisiunii a scrisorii de acreditare șeului statului.-n alte state ordinea de precădere se stabilește cînd se înmînează scrisorile de acreditare.acă 9 șef de misiune prezintă scrisorile de acreditare în aceeași zi , ordinea de precădere sestabilește .........acă șeul statului decedează ordinea de precădere nu se sc#imbăPrecăderea diplomatică în cadrul unei misiuni diplomatice:

! $mbasador etraordinar și plenipotențiar! 0inistru plenipotențiar



! 0inistru!consilier! onsilier! %ecretar *! %ecretar **! %ecretar ***! ...

Precăderea diplomatică a diplomaților aLați în uncții ofciale și diplomatice:! Aunțiu

! $mbasador/ -nalt omisar/ Aunțiu sau Pronunțiu/! "rimis etraordinar și 0inistru Plenipotențiar! -nsărcinat cu aaceri 1entire2! -nsărcinat cu aaceri1ad interim2! 0inistru plenipotențiar! onsilier! %ecretar *, **, ***......3. 4uncțiile decanului și soției

onorm onvenșiei de la )iena șe al este ecanul . ecanul este șeul misiuniiiplomatice care are cel mai înalt reng în baza cele mai mari vec#imi la post și deține gradulde $mbasador Rtraordinar și Plenipotențiar. -n unele țări catolice această uncție o areAunțiul )aticanului.

ecanul este intermediarul între și autoritățile statului de reședință, el are dreptul să înterprinde orice acțiune pentru apărarea intereselor sau a unor membri, și să cearărespectarea prerogativelor imunităților și privilegiilor diplomatice, inormațiile adresate întregului corp diplomatic sunt transmise de către ministerul de eterne Veflor de misiuneprin intermediul ecanului.Poziția ecanului este destul de delicată: pe de o parte să eprime opinia colectivă a colegilorsăi1 care pot avea păreri dierite...2. pe de altă parte el reprezintă guvernul său și este obligatsă urmeze în acțiunile sale de principiile politicii eterne ale statului său , carea poate veni încontradicție cu . $stel ecanul are următoarele competenț:-n eterior: conduce la dirite ceremonii ofciale și prezintă/elicită /eprimă condoleanțe înnumele.

-n interior: ă inormații și consultații membrilor . *normează asupradorințelor/doleanțelor eprimate de ministrul de eterne al țării de reședință 1vizavi denumite probleme2+ inormează diplomații noi sosiți despre cutuma locală.%oția ecanului are și ea anumite atribuții. 3a le consultă pe soțiile șeflor de misiune înlegăeură cu protocolul și etic#eta. -n unele state, conorm tradițiilor locale soția decanului areprerogativa de a reprezenta soțiile șeflor de misiune, a șeului statului și a ministrulu deeterne.-n cazul în care ecanul este celibatar, aceste uncții sunt îndeplinite de de soția șeului demisiune care urmează imediat după ecan în lista iplomatică.ecanul îndeplinește 9 uncții ofciale:

. Reprezentativă 1reprezentant al statului său29. onorifcă 1reprezentant al 2

5r&ani*area recepțiilor1. 6ipurile recepțiilor' specicul lor-n practica diplomatică s!a stabilit o tipologie variată a recep<iilor diplomatice: cupa deşampanie, vin d*'onneur, masa + uet -la ourc'ette, de%unul, ceaiul, dineul, cina,cocteilurile.

Practica protocolară permite alegerea acelui tip de recep<ie care este adecvat unei situa<iianumite după ormă 1adică se petrece în picioare sau cu plasamentul la masă2 =i după timpulstabilit pentru petrecere: ziua sau seara. ;a recep<iile ce au loc *iua se referă cupa de+ampanie' cupa de vin' de7unul, iar cele de seară 8 ceaiul' coctailul' dineul' masă 8bufet' cina.Cupa de şampanie. ! tradi<ional ca la ceremoniile de semnare a unor acorduri sau

documente ofciale, înmFnarea de ordine =i medalii, conerin<e de presă, prezentare deelicitări sau la alte ac<iuni protocolare, avînd c#eltuieli de reprezentare minime. urează circaC G de minute, iar durata scurtă impune gazdei o aten<ie deosebită a<ă de oaspe<i învederea realizării unor contacte, dacă nu cu to<i oaspe<ii, cel pu<in cu principalele persoaneprezente la ceremonie.



%e recomandă să se servească =ampanie ?sec' sau ?demisec' 1nu concomitent ambeletipuri2, de un pi=cot. %e serve=te de către ospătari îmbrăca<i corespunzător 1smoc&ing sau rac=i mănu=i albe2, care poartă printre invita<i cupele de =ampanie pe tăvile acoperite de =ervet.Vin d’honneur este o ac<iune protocolară similară cocteilului, însă mai restrFnsă decFtacesta în privin<a varietă<ii =i cantită<ii produselor oerite invita<ilor. *n cursul căreia se bea vin în onoarea cuiva sau pentru a sărbători ceva'. %e organizează, mai ales, în (urul orei 9, cu odurată, de obicei, de o oră.Coctailul o reuniune la care se consumau respectivele amestecuri de băuturi.

-n prezent, prin cocteil în<elegem o întFlnire de mai mica anvergură, poate avea loc atFt în (urul amiezii, cFt =i după!amiază sau la începutul serii. urata scurtă.;a cocteil se stă înpicioare, !creează un mai mare conort oaspe<ilor =i gazdelor, care pot discute cu cine doresc.%erviciul poate f asigurat fe eclusiv de ospătari, care circulă printre invita<i, cu platourile demFncare =i băuturi, fe prin instalarea unei mese G buet, oaspe<ii servindu!se singuri sau cua(utorul a cFtorva ospătari. Prile(ul cu care se organizează cocteilurile ca =i în cazul recep<iilor.Dejunul G masa de prFnz =i dineul G masa de seară. *nvita<ia la astel de reuniuni esteconsiderată epresie a unei aten<ii deosebite din partea gazdei, a<ă de cel căruia îi esteadresată. e(unurile se organizează, de regulă, începFnd cu orele 9./. =i, peconsiderentul că se desă=oară la mi(locul zilei,de obicei au o durată de două ore, pe cFnddineurile, care încep, de obicei, în (urul orei 9., se pot prelungi =i peste trei ore. ineul estecel care are un caracter mai solemn, semnifcFnd un grad superior de maniestare a

considera<iei a<ă de cei invita<i.Aumărul participan<ilor la un de(un sau un dineu poate varia de la o persoană la cFteva sute, în unc<ie de prile(ul cu care este oerit =i de posibilită<ile materiale ale organizatorilor.Kn mic de7un se desă=oară la primele ore ale dimine<ii, respectiv cu începere de la ora .sau 7., cel tFrziu, =i nu durează mai mult de o oră =i (umătate. 0eniul se întocme=te luFnd în considera<ie tradi<iile =i obiceiurile <ării, =i ca regulă include una sau două gustări reci, unel de mFncare din pe=te sau carne =i desertul. -n timpul de(unului se poate servi elul întFi =ibucatele ferbin<i, înainte de de(un li se oeră oaspe<ilor sucuri, în timpul de(unului se va servivinul sec, =i la sFr=it se va propune =ampanie, caea sau ceai. e(unul se petrece o oră sau ooră =i (umătate, adică BC G 8 minute se oeră pentru servirea mesei =i C G minute pentrucaea. e obicei, se invită un număr mic de persoane, de la una la zece!douăsprezece, pentrua permite discu<ii cu participarea tuturor comesenilor. e=i de(unul de obicei poartă uncaracter de aaceri 1ecep<ie find de(unul ofcial în numele unui oaspete înalt2, invita<ii vorveni ără emei.$ceastă ormulă se olose=te =i în cazul vizitelor unor delega<ii străine, cFnd, din cauzaprogramului încărcat, nu se poate realiza o reuniune protocolară de mai mare amploare.ineul este considerat cel mai onorabil tip de recep<ie =i începe de obicei la orele 9!9.urata de petrecere a dineului este de două ore sau două ore =i de minute, din care C G8 minute se oeră pentru servirea mesei. 0eniul poate include cFteva eluri de gustare rece,supă, bucate din pe=te =i carne, desert, caea, ceai.-n timpul dineului se servesc vinuri seci, iar la sFr=it =ampanie. 0eniul dineului se deosebe=tede cel al de(unului prin aceea că după gustările reci se serve=te supă.-n unele cazuri îndată după dineu se petrece recep<ia de tipul ?a la fourchette'. îmbinarea

acestor două tipuri de recep<ii se organizează cu precădere în legătură cu sosirea în <ară aunui reprezentant ofcial de stat străin sau a delega<iei străine în cinstea cărora are loc dineul.-n aceea=i categorie de reuniuni protocolare restrFnse intră =i invitarea la ? un ceai9 saula ocafea9-modalită<i de desă=urare a rela<iilor cu caracter politic sau de aaceri. %e organizeazăfe diminea<a între orele .!., fe după!amiaza între orele 8.!.. *n practicaprotocolară acest tip de recep<ie este organizat la invitarea so<iei =eului de stat sau aministrului $acerilor 3terne, a so<iilor înal<ilor oaspe<i aLa<i în <ară sau a =eflorreprezentan<elor diplomatice. ;a ceai se invită nu mai mult de D! emei find a=ezate deobicei la o singură masă. %e servesc biscui<i, bomboane, ructe, sucuri, vinuri de desert. >i încazul acestor activită<i, uzan<ele protocolare cer gazdei să întFmpine invita<ii la intrarea în încăperile destinate primirii. ;our <. 3ste organizat de către so<ia ministrului $acerilor 3terne, unui alt membru alguvernului sau so<ia ambasadorului odată pe săptămFnă în aceea=i zi =i oră pe parcursul întregii perioade toamnă G iarnă. *nvita<ii la acest tip de recep<ie se trimit odată la începutulsezonului =i sunt valabile pFnă la sFr=itul acestuia. upă timpul de petrecere, ospătare =itipul vestimenta<iei, acest tip de recep<ie nu se deosebe=te de ?ceai'. ;a recep<iile ?(our f'pot f prezen<i =i bărba<ii.



=asa – bufet. Fnd eistă interesul invitării unui număr mai mare de persoane. *n acest caz,mFncărurile se aran(ează pe mese lungi, în centrul sau pe una din laturile salonului, avFndaspectul unei epozi<ii. Platourile cu preparate se aran(ează în Lu: gustări, preparate dincarne, produse de patiserie, de coetărie, ructe, etc., fecare platou avFnd tacFm de serviciu.5aspe<ii se servesc singuri sau a(uta<i de cF<iva. %e poate mFnca în picioare în acela=i salonsau în unul =i mai multe saloane alăturate 1în unc<ie de numărul invita<ilor2.4ăuturile 1vinuri, coniac, lic#ior, sucuri, apă minerală, etc2 se servesc de barman la o masăspecial amena(ată.

Au se ace plasament: invita<ii se servesc de la buet =i apoi iau loc la măsu<e cu cine doresc.Wazda =i colaboratorii săi pot trece de la un grup de invita<i la altul sau de la o măsu<ă la alte,luFnd contact cu persoanele care îi interesează.

2. Stabilirea și or&ani*area recepției5rice tip de recep<ie necesită o pregătire minu<ioasă =i include: alegerea tipului de recep<ie,stabilirea listei invita<ilor, transmiterea invita<iilor, primirea oaspe<ilor, plasamentul la masă, întocmirea meniului, aran(area mesei =i sălii, pregătirea toasturilor =i alocu<iunilor, ordineade petrecere a recep<iilor

4una desă=urare a tuturor acestor ac<iuni protocolare ?intra murosM necesită luarea, din timp,a unui comple de măsuri organizatorice pe etape, după cum urmează:

a#Stabilirea listei de invitai: consultFndu!se neapărat persoana în numele căreia se voradresa invita<iile. acă pentru un de(un/dineu sau un ceai cu caracter privat G oaspeții sestabilesc după preerință, în cazul recep<iilor, cocteilurilor =i al celorlalte reuniuni cu caracterofcial, întocmirea listei este o opera<iune difcilă, din cauza multitudinii criteriilor de alegere apersoanelor ce trebuie luate în considera<ie.pentru recepii' cocteiluri' vin d>honneur ! unul dintre criterii poate f motivul organizăriirecepției, ceea ce permite includerea pe listă în primul rFnd a categoriilor de ofciali =i a altorpersoane care lucrează nemi(locit în domeniul vizat de ac<iune. $stel, la o ac<iune consacratăvizitei unei delega<ii străine, invitații! membrii delega<iei =i reprezentan<ii organismelor destat =i private care au rela<ii cu <ara de unde vine delega<ia sau sunt interesate de stabilireade rela<ii cu aceasta.?n ca*ul de7unurilor@dineurilor ociale G mai pu<in al celor la nivel înalt G este bine să feinvitată cFte o singură personalitate de prim rang, în onoarea căreia se oeră de(unul saudineul, pentru a permite gazdei să!i acorde aten<ia cuvenită, prezen<a a două sau mai multorfguri marcante la acela=i de(un/dineu putFnd prile(ui unora dintre ele nemul<umirea de a nuse f bucurat de aten<ia a=teptată.b2 consultarea telefonică a celor vizaţi ,spre a vedea dacă pot accepta invita<ia Gopera<iune ce se ace, de regulă, prin secretariatele sau compartimentele de protocol alegazdelor =i ale celor invita<i. Primirea confrmării verbale a participării nu eclude necesitateatrimiterii cartonului de invita<ie, acesta dFnd invitatului certitudinea că ac<iunea despre care aost încuno=tiintat va avea loc =i oerindu!i, spre aducere aminte, elemente asupra datei =ilocului de desă=urare.c2 Tetul invitaţiei este de dorit să fe văzut =i aprobat de gazdă. on<inutul unei invita<ii

trebuie să fe întocmit în termeni curtenitori, cFt mai concis, =i să cuprindă: cine invită =inumele celui care este invitat+ motivul =i natura ac<iunii+ locul, data =i ora desă=urăriiacesteia+ <inuta vestimentară solicitată, precum =i teleonul la care să se comunice răspunsul1solicitat prin tipărirea pe invita<ie a ini<iatelor R.%.).P. G vă rugăm să răspunde<i2. -n cazul încare locul de desă=urare a ac<iunii este mai pu<in cunoscut, se va indica modul de a(ungere ladestina<ie, aneFndu!se o sc#i<ă a traseului de urmat.d2 !le"erea cartonului şi a elementelor de "ra#că, în vederea tipăririi invita<iei,controlFndu!se de către un reprezentant al compartimentului de protocol corectitudineaeecutării modelului de invita<ie stabilit.e2 $crierea, preerabil de mFnă G ca epresie a curtoaziei a<ă de invita<i G, a numeloracestora %n spaţiul li&er , anume lăsat pe cartonul invita<iei, precum =i a plicurilorrespective. # Transmiterea invitaţiilor prin po=tă sau prin curier trebuie ăcută din timp, ca semn alaten<iei a<ă de destinatarii lor. $stel, o invita<ie la o recep<ie/cocteil este de dorit să a(ungă lacel în cauză cu !B zile înaintea evenimentului, iar pentru dineuri/de(unuri cu 9! săptămFni înainte.



g2 $ta&ilirea meniului se va ace <inFndu!se seama de evenimentul ce urmează a f marcat,de caracterul ac<iunii organizate, de ora cFnd se va desă=ura aceasta. -n cazul participăriiunor oaspe<i străini G mai ales dacă este vorba de de(un/dineu G se va <ine seama de tradi<iiculinare sau de rigori religioase pe care ace=tia trebuie să le respecte. 3ste bine ca =i meniulsă fe văzut =i aprobat, în prealabil, personal de către gazdă. -n cazul de(unurilor/dineurilorofciale, se obi=nuie=te tipărirea meniurilor sau scrierea de mFnă a acestora, pe cartoanedestinate anume acestui scop, =i plasarea lor în dreptul locului fecărui invitat, pe aruriaacestuia sau în partea ei stFngă, lFngă urculi<e

#2 !ranjarea sălii în care va avea loc acţiunea presupune: amplasarea mesei sau a meselor=i barurilor, dotarea acestora cu e<e de masă, tacFmuri =i pa#are corespunzătoare, stabilireaatentă a modului de decorare cu Lori a sălii =i a meselor.i2 'otăr(rea modului de desfăşurare a servirii ! la unele cocteiluri, atFt preparateleculinare, cFt =i băuturile pot f servite, toate, pe tăvi purtate, printre invita<i, de către c#elneri,după cum, la cocteilurile mai bogate =i la recep<ii, preparatele culinare se a=ază pe mese, deunde fecare oaspete, eventual a(utat de c#elneri, se poate servi, iar băuturile se oeră de labaruri special amena(ate, în aceea=i încăpere.-n unele cazuri, oaspe<ii rămFn în picioare pe toată durata ac<iunii, în altele, mai ales larecep<ii, pot f amplasate, în dierite locuri din sala de desă=urare a ac<iunii, mese mici cuscaune, pentru ca invita<ii să se poată a=eza =i servi ceea ce aleg din preparatele culinareoerite.

Pentru de(unuri/dineuri se poate avea în vedere fe servirea, de către c#elneri, a oaspe<ilora=eza<i la o masă sau la mai multe mese, fe organizarea de buete, cu preparatele epuse, deunde fecare se serve=te =i apoi se a=ază la mesele anume pregătite, dotate cu tacFmuri =ipa#are, urmFnd ca băutura să le fe servită de către c#elneri, la masă. (2 Pentru de(unuri/dineuri se va întocmi planul de plasare) la masă) %n ordinea protocolară) a invitaţilor G.respectarea strictă a regulilor de precădere este singuramodalitate de a răspunde eventualelor repro=uri ce pot apărea. -n acela=i timp, însă, este deavut în vedere aptul că, la un de(un sau dineu mit, trebuie asigurată, la plasarea invita<ilor,alternan<a bărba<i/emei, iar în cazul ac<iunilor cu oaspe<i străini, intercalarea acestora cuparticipan<ii auto#toni la masa respectivă. Pentru indicarea locurilor la masă, se va scrie, pecartoane, a=ezate în dreptul fecărui loc, numele oaspetelui =i eventual unc<ia acestuia, dacăeste vorba de o ac<iune ofcială importantă.Planul de a=ezare la mese se va pune, pe o măsu<ă, la intrarea în sala în care se desă=oarădineul/de(unul, pentru a putea f văzut de către invita<i, sau va f <inut în mFnă =i prezentatfecărui invitat G mai ales la dineuri cu o participare nu prea numeroasă G de către ununc<ionar de protocol sau un maître dX#otel, spre a acilita găsirea de către invita<i a locurilorce le sunt destinate. Fnd numărul invita<ilor este mare, pentru a evita circula<ia acestora în (urul meselor, în căutarea locului, se va olosi un al doilea rFnd de cartona=e, pe care estesc#i<at planul general al mesei sau al ansamblului de mese =i este marcat locul invitatului,cartona=e ce se vor înmFna la intrarea în sala unde urmează să aibă loc ac<iunea.&2 acă la ac<iune se va <ine un discurs sau toast, este necesară pregătirea în acest scop aunui puncta( de idei sau a unui tet complet, pentru gazdă. ;a recep<ii, discursurile sepronun<ă la începutul maniestării, iar la de(un/dineu, de obicei, toastul se <ine spre sFr=it, la

servirea desertului. %unt =i cazuri cFnd se convine eectuarea sc#imbului de toasturi la începutul de(unului/dineului.

3. Evaluați comparativ ținuta vestimentară-n ceea ce privește ținuta vestimentară pu participarea la acțiuni protocolare trebuie să fecea indicată pe invitație. acă o asemenea precizare nu eistă, se va îmbrăca la apreciereapersonală un costum adecvat acțiunii la care urmează să participe.

onorm uzanțelor protocolare în ma(oritatea statelor pu recepții, cocteiluri, de(unuri seolosește în general 'ținuta de oraș', iar pu de(un G '#aina de culoare înc#isă', însă cea dinurmă poate f olosită și în acțiunile de(a menționate.

Practica internațională prevede menționarea pe invitații, pu acest gen de acțiuni, aurmătoarelor ormule:enue de ville sau inormal dress + costum de oraș.0ait once sau dar1 suit G costum de culoare înc#isă,(ravate noire sau lac1 tie G la noi smo&ing.



Regula de etic#etă vestimentară cere o îmbrăcămint corectă, în deplină armonie cuconfgurația corpului și împre(urările în care este purtată în aceasta constînd adevărataeleganță. Prin eleganță, în acest contet nu se are în vedere cele mai scumoe #aine sau să fi în ultimul pas al modei, ci să potrivești stoa cum trebuie.

2a ărați G accesoriile au o mare importanță. %e cere: o cămașă curată și bine călcată, ocravată discretă, asortatîă ca și încălțămintea sau ciorapii, la culoarea costumului. 2a emei Gculorile și desenul materialului, ca și croiala roc#iei, trebuie să fe armonizate cu aspectul fzic,

o emeie cu ten palid nu va ace abuz de culori precum verde și galben înîmbrăcăminte, pu căaceasta îi va ivedenția tenul. 5 emeie corpolentă nu va purta roc#ie cu dungi dispuseorizontal, iar una naltă nu va purta vestimentație cY dungi dispuse vertical. 3cesul debi(uterii strică imaginea.

3inuta de zi sau ținuta de ora4 1se olosește dimineața și după!amiază2

Pu emei:

• Roc#ie scurtă de sezon, din materie și culori potrivite sezonului 1ziua nu se îmbracăroc#ii din materiale lucioase2,

• 0ănușile simple și pălărie, asortate cu îmbrăcămintea,

• $ccesorii discrete,• Poșetă obișnuită de culoare asortată cu îmbrăcămintea,• Pantof de zi, cu tocuri, (oase, de culoare asortată cu îmbrăcămintea 1nu se recomandă

pantof din piele lucioasă2• Palton, #aină de blană, după sezon.

Pu bărbați:

• ostum de aceeași culoare 1nu prea înc#is2 de croială obișnuită,• ămașa albă sau cu dungi de culoare asortată la costum,• ravată, ciorapi și pantof asortați la culoarea costumului,• 0ănuși numai cînd se poartă și pălărie,

• Palton, numai cînd este cazulKnele precizări:

• ostumul uni se poartă cu cămașă uni sau crăvată cu dungi discrete,• ;a cămașă în dungi se poartă și cravată uni,• ravata modernă, înLorată sau cu dierite modele geometrice, trebuie să fe aleasă cu

multă gri(ă,• uloarea ciorapilor se asortează cu cea a cravatei,• Au se poartă cravată la cămașa cu mîinile scurtă,• "oamna, iarna și primăvara se vor purta mănuși din piele în circumstanțele care impun

eleganță.

3inută de seară sau de culoare înc'isăPu emei:

• Roc#ie de seară din mătase, lame, dantelă, lînă, de obicei de lungime obișnuită saudacă moda impune lungă.

• 0ănuși din piele sau mătase, scurte 1la roc#ie cu mînecă2 sau lungi Z 1la roc#ie ărămîneci2,

• 4i(uterii de preț, dar discrete și în număr redus,• Poșeta de dimensiuni mici din piele, mătase sau materiale lucioase, de culoare asortată

cu îmbrăcămintea,• Pantof din piele lucioasă sau mătase sau dantelă, în culori asortate cu îmbrăcămintea• -n sezonul rece, palton/#aină de blană de culoare înc#isă.

%u se recomandă folosirea pantalonilor cu tocul )nalt la ținuta cu pantaloni.

Pu bărbați:



• ostum de culoare neagră sau înc#isă, cu pantaloni și vestă de aceeași culoare• ămașa albă• ravată argintie sau asortată la culoarea costumului• iorapi negri• 0ănuși, cînd se poartă și pălărie• Palton întotdeauna cu mănuși.

Prin culoare înc#isă se înțelege bleumarin sau gri!fer, ambele apropiate de negru.

3inuta pu ceremoniile cu caracter unerar5

Pu emei:

• -mbrăcămintea de sezon, de culoare neagră• iorapi negri subțiri• Poșetă neagră• Pantof negri• 4atista albă, îndoliată1cu bordură neagră2• Pălărie și mănuși de culoare neagrățpalton negru în unție de anotimp

Pu bărbați:

a. ;a înmormîntări:

• ostum negru• ămașa albă• ravată, cioarpi, pantof negri• Palton, mănuși, pălărie neagră• Eular alb de mătase. ;a Prezentare de condoleanțe G #aină neagră sau ținută vestimentară de culoare

înc#isă, însă nu e obligatoriu,9. ;a depunerea de coroane, de Lori sau (erbe G se recomandă olosirea ținutei de culoare

înc#isă.

e retinut:• daca barbatul este imbracat in smo&ing, partenera va purta roc#ie scurta, ara maneci,

ara palarie si manusi 1in unele tari, la mesele care au loc la ore tarzii se indica roc#ielunga2+

• daca barbatul este imbracat in (ac#eta 1de obicei, la vizite ofciale in cursul zilei2,partenera va purta roc#ie scurta cu palarie si manusi+

• daca barbatul este imbracat in rac, partenera va purta roc#ie lunga, ara maneci si cumanusi lungi.

3ste imperios necesar ca in toate ocaziile, la actiunile protocoloare, vizite, mese, receptii,coc&tailuri, ceaiuri etc., sa se poarte imbracamintea indicata in program sau pe cartea deinvitatie.*n lipsa unei asemenea precizari, se va recurge la recomandarile cuprinse in acestmaterial

1. Abordări istorico-conceptuale a noțiunii de recepție "tipuri derecepție#

*ecepţia, denumire care vine de la cuvFntul ran<uzesc ?recevoirM 1a primi2, presupune oreuniune cu caracter estiv, care se desă=oară după un anumit ceremonial. onormdic<ionarelor eplicative, recep<ia este o sărbătoare de palat în care reprezentan<ii corpurilorsau claselor deflează în a<a persoanelor regale =i, de asemenea, la care demnitarii vin să leacorde un omagiu de supunere =i respect. Recep<iile ofciale, find deflări de omagiu primilor

autorită<i de stat, erau cunoscute ca săruturi de mînă sau recep<ii de curte. eva mai tîrziu, în<ările europene acest tip de recep<ii s!a transormat într!o deflare de ata=ament în a<aautorită<ilor. e regulă, orice autoritate care este prima în teritoriul său poate să primească lasediu pe celelalte autorită<i. %e organizează decătre autorită<ile unui stat sau de cătreambasade, cu ocazia zilelor na<ionale, a vizitelor unor personalită<i importante, a altor



evenimente cu caracter na<ional =i interna<ional, sau de către organisme ale vie<ii economice,social!culturale ori persoane private, cu prile(ul inaugurării unor obiective de interes deosebit,al semnării unor contracte importante, al unor vernisa(e, aniversări ale unor frme etc. -n cazulrecep<iilor diplomatice, este vorba de o ormă de contacte =i de dezvoltare a rela<iilor întremembrii corpului diplomatic dintr!o capitală =i între ace=tia =i autorită<ile, cercurile politice,economice =i culturale ale statului de re=edin<ă. -n practica diplomatică s!a stabilit o tipologievariată a recep<iilor diplomatice: cupa de şampanie, vin d*'onneur, masa + uet -laourc'ette, de%unul, ceaiul, dineul, cina, cocteilurile.

2. Stabiliți schematic tipuri de plasament3istă două mari categorii de mese: a# =ese dreptun&hiulare clasice, supranumiteimperiale, cu două locuri de prezidare, amplasate pe laturile laterale lungi 1maniera ranceză2sau în păr<ile înguste ale meselor 1maniera engleză2. 3ste tipul ideal de masă cu 9 locuri deonoare, olosit pentru prima dată la ongresul de la )iena în C, după căderea lui Aapoleon.0aniera ranceză este cea mai adecvată pentru reuniunile ofciale 1unde, de eemplu,pre=edin<ii delega<iilor trebuie să ducă negocieri2 sau pentru marile dineuri =i banc#ete. ;arîndul său, sistemul englez este preerabil mai mult pentru ocazii intime, masa este mai însuLe<ită, are doi poli de conversa<ie, comesenii nu se simt atît de îndepărta<i =i pot participala dialog cu oricare din pre=edin<i.b# =ese pre*ideniale, numite astel, findcă cel care prezidează este plasat într!o singurălatură, adică persoana poate să se aLe în capul mesei sau lateral centru.-n practica interna<ională se întîlnesc mai des două metode de plasament:a# metoda ceasului 1alternan<a dreapta!stînga2 %e acordă prioritate primei prezidări, adicădreptei =i stîngii primului loc de onoare =i apoi dreptei =i stîngii celui de!al doilea loc deonoare. 0asa ,,imperială' )arianta * 1numai bărba<i2 G plasamentul conorm metodei acelor deceasornic

): )9: 7 C *5 9 8 4D EC 4E1%W2 *5 E9 4B E8 4

9 B *59 D E 48 EB49 *59 41W2 E 4C ED

b2 metoda 6 Prevede a=ezarea comesenilor în cruce, acordînd prioritate dreptei primului locde onoare, apoi dreptei celui de!al doilea loc de onoare. Krmează stînga primului loc deonoare =i, corespînzător, stînga celui de!al doilea loc de onoare =i a=a pînă la ultimul invitat.0etoda încruci=ată se va olosi numai pentru participan<i de acela=i se. 7 C W D

9 B *5 9 8 0asa preziden<ială) * 1numai bărba<i2. [ ) ** 1bărba<i =i emei2. 0asăprezidată de un bărbat. D C \ 9 B 8 4B E 49 E \E9 4 EB 4

4arbati si emeiAumai barbati



+odalităţi de aranjare a meselor şi a invitaţilor la dejunuri şi dineuri cu participare mai numeroasă ,



3. !e&uli protocolare )n or&ani*area recepțiilor și la intrevederi

-ormule de adresare către %naltele personalită.i .

$stel în cazul unor monar#i, ormula introductivă de adresare va f cea de '%ire', pu împăratsau rege, și de 'oamnă', pu împărăteasă și regină, iar cea de adresare completa '0a(estățiisale 0a#omed al )*!lea, Regele 0arocului', în cuprinsul scrisorii se va olosi '0a(estateavoastră'. Pu prinți se va olosi după caz adresarea '$lteței sale %errenissime', dacă este prințsuveran al unui stat și '$lteței sale *mperale' sau '$lteței %ale Regale', dacă este ful unui împărat sau rege, în cuprinsul scrisorii G '$ltețea )oastră Regală/*mperială/%erenissimă'. Pustrăini, avînd uncții de președinte de stat, șe de guvern, ministru, ambasador, se va olosiormula introductivă de '3celență', iar în scrisori cea de '3celență )oastră' sau'umneavoastră'.

-n cazul demnitarilor auto#toni, în ma(oritatea țărilor se olosește ormula de ' omnule','umneavoastră'.

-n înc#eierea scrisorilor adresate unor înalte personalități de stat, se pot olosi ormule depolitețe ca 'Rog pe 0a(estatea )oastră/ $lieța )oastră să binevoiască a accepta epresia

proundului meu respect', ')ă rog, omnule Președinte, să bnevoiți a primi epresaconsderației mele cele mai înalte'.

Pu înalții ierar#i și aliați conducători și slu(itori ai cultelor religioase, se vor olosi următoareleormule de adresare: Patriar#ul: Prea Eericite Părinte Patriar#

0itropoliți: -nalt Prea %fnte3piscop: Prea %fnțitePreot: Prea ucernice Părinte-nc#eiere: $l Prea %fnțitei )oastre,Papa: %anctitatea )oastră

ardinal : 3minența )oastră.inuta *ică "pe stradă +i )n societate#

3ste oarte important ca partenerii să aibă o <inută corectă, îngri(ită, să se controlezepermanent în fecare ocazie asupra acesteia. -n societate este gre=it să te spri(ini de spătarulunui scaun sau de perete, să <ii mFinile în buzunar sau să te (oci nervos cu bric#eta, batistasau alt obiect. Pe cFt posibil, trebuie evitat să stai cu spatele la altă persoană care estea=ezată pe scaun, otoliu sau canapea. $=ezarea pe scaun sau canapea trebuie ăcută de a=amanieră încFt să nu denote o stare de plictiseală sau satisac<ia de a f cucerit un loc pe carenu e=ti dispus să!l cedezi. "rebuie evitată strFngerea genunc#ilor cu mFinile, spri(inireacapului de spătar, bătutul cu degetele pe bra<ele scaunului. -ncruci=area genunc#ilor la prea

mare înăl<ime trebuie, de asemenea, evitată. Eemeile trebuie să acorde mare aten<ie eluluicum stau pe scaun =i cum î=i încruci=ează picioarele, astel încFt roc#ia să poată acoperigenunc#ii. -n timpul conversa<iei este nepoliticos să!l apuci de rever sau de nasture peinterlocutor pentru a da mai multă greutate argumentelor personale sau să!l aprobi bătFndu!lpe umeri ori lovindu!l cu cotul. e asemenea, trebuie evitate o gesticulare ecesivă, un rFszgomotos, tusea, strănutul =i alte zgomote dizgra<ioase 1aeroagii etc.2

Salutul

%alutul este o maniestare de curtoazie a<ă de o altă persoană sau de un grup de persoane.3l comportă, în mimică =i în <inută, o serie de nuan<e care pot să!i modifce sau să!icompleteze sensul, să constituie o epresie de stimă sau o simplă obliga<ie ormală. Fteva

reguli de baza în legătură cu salutul:] bărba<ii salută primii emeile+] persoanele mai tinere salută primele pe cele mai în vFrstă+] subalternii salută pe superiorii in grad.



Răspunsul la salut este obligatoriu: un gest contrar poate f socotit ca lipsă de polite<e. 3sterecomandabil ca bărbatul cFnd salută cu pălăria să o <ină de calotă, înclinFnd u=or capul =iprivind la persoana salutată. acă mFinile îi sunt ocupate, se acceptă salutul printr!o simplă înclinare a capului. -n alte cazuri, salutul se ace printr!o înclinare a capului. e obicei, emeiarăspunde la salut printr!o u=oară înclinare a capului, arborFnd uneori un surFs. -n cazul întFlnirii cu o persoană cunoscută pe care nu dore=ti, totu=i, s!o salu<i, esc#ivarea trebuieăcută cu tact. Fnd este întFlnită o persoană care pare cunoscută, ără a o putea identifcaimediat, este preerabil, să fe salutată. Persoanele care se aLă intr!o ma=ina salută primelepersoanele cunoscute de pe strada, în cazul în care au ost văzute. acă persoana cunoscutăeste împreună cu mai mul<i prieteni, necunoscu<i celui care salută, se salută tot grupul. -ntimpul salutului se olosesc =i ormulele: ?bună diminea<a, bună ziua sau bună seara'. ;a întFlnirile ofciale se pronun<ă denumirea rangului: ?bună ziua domnule director, presedinte,ministru etc.^.

%trFngerea de mFnă poate interveni fe cFnd persoanele care s!au salutat se opresc pentru asta de vorbă sau a continua drumul împreună, fe cu ocazia prezentării lor. -n cazul strFngeriide mFnă rolurile sunt inversate: emeia este aceea care întinde prima mFna, persoana ceamai în vFrstă celei mai tinere =i persoana cu grad superior celei sau celor cu grad inerior.Pentru o secundă, cele două persoane se privesc în oc#i în momentul strFngerii mFinii.

-n toate împre(urările, bărba<ii se scoală pentru a strFnge mFna interlocutorului+ emeile, însc#imb, nu se ridică în picioare decFt cFnd este vorba de o persoană mult mai în vFrstă saupe care dore=te s!o onoreze în mod special.

%ărutul mFinii continuă încă să fe practicat în numeroase locuri sau împre(urări, findconsiderat ca o ormă de curtoazie, mai ales cFnd este vorba de emei în vFrstă saucăsătorite, de so<ii de înal<i demnitari etc. %ărutul mFinii se ace într!o ormă politicoasă, prinaplecarea corpului, iar în anumite împre(urări este recomandabil să se simuleze gestul 1în aerliber, de eemplu2. 3ste gre=it să se sărute mFna înmănu=ată. e asemenea, este gre=it să serezerve acest gest numai pentru unele dintre emeile care se aLă împreună.

$re*entările

-n probleme de etic#etă, de o deosebită importan<a în activitatea partenerilor este elul încare se ac prezentările. -n această privin<ă trebuie respectate următoarele reguli:

] bărbatul este prezentat emeii+] persoana mai tFnără este prezentată celei mai in vFrstă+] persoana cu gradul inerior este prezentată celei cu grad superior .Persoana care ace prezentările se adresează cu ormula: ?îmi permite<i să vă prezint peU'.acă persoana recomandată are mai multe titluri, se pronun<ă numai titlul cel mai mare. ;aprezentarea unuia dintre so<i de către celălalt se spune simplu: ?so<ul meu' sau ?so<ia mea'.;a prezentarea unei perec#i se va spune: domnul =i doamna *onescu sau domnul *onescu =i

doamna, începFndu!se întotdeauna cu so<ul. Eormule ca ?încFntat', ?sunt ericit de a vă f întFlnit / cunoscut' se olosesc în mod curent.

Knele ecep<ii de la regulile de prezentare:

] ata tFnără va f ea prezentată unui bărbat în vFrstă =i nu invers+

acă se prezintă o personalitate politică sau bine cunoscută în via<a publica se va pronun<anumai titlul acesteia nu =i numele+ e. ?domnul pre=edinte ' etc.

onversaia

5rice reuniune sau ac<iune protocolară, oricFt de atent ar f pregătită, riscă să devinăplictisitoare în lipsa unor conversa<ii interesante =i utile. Pentru crearea unei atmosereplăcute, gazda trebuie să se gFndească la alegerea oaspe<ilor, astel încFt între ace=tia săeiste anumite puncte de contact, fe prin aptul că lucrează în acelea=i domenii de activitatesau în domenii care au contingen<ă între ele, fe prin orma<ia lor intelectuală.



5rganizarea acestor ac<iuni nu constituie un scop în sine. 3le trebuie să devină instrumentede muncă, să constituie un element principal al activită<ii diplomatice, o componentăprincipală a muncii de inormare =i de rela<ii.

$rta conversa<iei nu poate f însu=ită după anumite ormule. Pentru desă=urarea uneiconversa<ii plăcute =i mai ales utile muncii de inormare se cer o bună pregătire politică =iproesională, cuno=tin<e variate de cultură generală, tact, aten<ie, polite<e =i alte asemenea însu=iri pe care diploma<ii trebuie să le posede =i care pot f ob<inute printr!o muncă

stăruitoare, permanentă de pregătire multilaterală.-n ceea ce prive=te atitudinea în timpul unei conversa<ii, de obicei se spune că nu este rumos?să pari nici mai inteligent =i nici mai instruit decFt interlocutorul tău'. -n timpul uneiconversa<ii, diplomatul trebuie să aibă o atitudine corectă, însă dega(ată, să fe plăcut înconversa<ie =i să o canalizeze în problemele care îl interesează. esigur, respectul opinieipersonale obligă pe oricine să asculte cu polite<e tezele interlocutorului său. $ceasta nu înseamnă că nu se poate interveni, ci este c#iar recomandabil să se intervină însă într!o ormăpoliticoasă, dar ermă, în eplicarea pozi<iilor proprii atunci cFnd ele sunt interpretate în moderonat. $cest lucru trebuie ăcut cu calm =i tact, astel încFt modul în care se sus<ine o părerecontrarie să nu se acă de pe o pozi<ie de superioritate ostentativă sau persiLare. "rebuie

evitate întreruperile partenerului cu eclama<ii de elul: ?nu ave<i dreptate_', ?ce eroare_' etc.%e va evita, pe cFt posibil, tusea sau strănutul zgomotos în timpul conversa<iilor, acesteaăcFndu!se cFt mai discret posibil =i întotdeauna în dosul batistei, cu corpul întors într!o partea<ă de interlocutor.

;a o masă este recomandabil ca diplomatul să se între<ină cu partenerul din dreapta =i dinstFnga sa =i să evite, pe cFt posibil, discu<iile cu partenerii îndepărta<i. ;a recep<ii, coc&tailurieste recomandabil să se circule printre invita<i, să nu se evite conversa<ia cu străinii, iarreprezentan<ii din cadrul acelora=i ministere sau ambasade să nu se adune în grupuri.

!e&uli ce urmea*ă a respectate cu prile7ul unor aciuni protocolare "mese'

recepii' cocBtailuri#. Ninuta =i comportarea lucrătorului diplomatic în timpul ac<iunilor protocolare men<ionateprezintă o deosebită importan<ă.

Ninuta =i comportarea în timpul unei mese

Ninuta vestimentară va f cea indicată în invita<ie. -n cazul cFnd o asemenea precizare nueistă, se va îmbrăca un costum adecvat ocaziei respective.

Ninuta fzica trebuie să fe dega(ată, nu or<ată. Picioarele se <in normal pentru a nu incomodavecinii. oatele nu se <in pe masă. -n timpul mesei numai capul poate să fe pu<in aplecatdeasupra marginei mesei =i nicidecum umerii sau întregul bust. -n mod normal ducerea

mFncării la gură se eecută cu antebra<ul =i mFinile ără a antrena mi=carea bra<ului =i aumerilor.

;a începutul mesei, =ervetul se pune desăcut pe genunc#i. 3l nu se va prinde în răscroiala#ainei, în decolteu sau de gFt. >tersul gurii cu =ervetul se va ace în mod cFt mai discretposibil. ;a terminarea mesei, =ervetul nu se pliază la loc, ci se strFnge =i se pune lFngăarurie. Au se mănFncă în grabă sau nervos. Westul de a <ine degetul mic în sus cFnd se beasau se mănFncă nu este recomandabil. ;ingura =i cu<itul se olosesc numai cu mFna dreaptă.Eurculi<a se <ine însă cu mFna stFngă cFnd, în acela=i timp, se olose=te =i cu<itul. acă seolose=te numai urculi<a, ea poate f <inută în mFna dreaptă. -n cazul stFngacilor adaptarea seace discret pe măsura desă=urării mesei, ără sc#imbarea ostentativă a tacFmurilor. -n timp

ce se mănFncă, tacFmurile se <in u=or deasupra aruriei, ără a le ridica cu vFrul în sus sau agesticula cu ele. Fnd se bea, tacFmurile se pun pe arurie, încruci=ate sau unul lFngă altul,cu<itul în partea dreaptă iar urculi<a cu din<ii în sus. upă terminarea fecărui el de mFncare,urculi<a =i cu<itul se pun în prealabil pe arurie, în aceea=i pozi<ie: urculi<a va avea însă, deastă dată, din<ii în (os. 3ste nepoliticos să se mănFnce direct de pe cu<it. Fnd se scapă un



tacFm pe (os, se ridică, se pune pe marginea mesei =i se cere altul. -n timpul mesei se vorevita zgomotele inutile =i dizgra<ioase: sorbirea cu zgomot a supelor sau a ciorbelor, ciocnireatacFmurilor, scobirea în din<i etc.

e asemenea pieptănatul, pudrarea sau ru(area în timpul mesei nu sunt un semn de bunăcre=tere. ontrolul <inutei trebuie ăcut înaintea intrării în suragerie.

;a mese se poate ura vecinilor ?potă bună'. %upele =i băuturile se servesc de către ospătardin partea dreaptă, în timp ce restul elurilor de mFncare se servesc din partea stFngă.

%erviciul începe cu emeia care ocupă locul de onoare la dreapta gazdei bărbat, ultima servităfind gazda emeie+ apoi se trece la bărba<i, începFndu!se cu bărbatul care ocupă locul dindreapta gazdei emeie =i terminFnd cu gazda bărbat. %emnalul de începere a mesei îl dăgazda emeie, invitFnd oaspe<ii să servească. 4ărbatul gazdă invită oaspe<ii pentru servireabăuturii. Ridicarea de la masă va f ăcută la semnul dat de gazda emeie, după ce s!aasigurat însă că to<i invita<ii au terminat de mFncat.

"oastul se roste=te, de obicei, la desert. %unt cazuri însă cFnd acesta este rostit =i la începutulmesei. -ntr!o asemenea situa<ie trebuie să se asigure că băutura alcoolică să fe de(a turnată în pa#are. Au se toastează cu băuturi nealcoolice. Pa#arul cu care se toastează se ridică pFnă

la nivelul e<ei. acă în timpul toastului bărba<ii se ridică de pe scaune, emeile pot rămFne (os. 3le se vor ridica numai după un toast ofcial, împreună cu bărba<ii.

5rganizarea unei mese!buet se obi=nuie=te oarte des, mai ales cFnd eistă interesul de a seinvita un număr mai mare de persoane. -n acest caz, mFncărurile 1buetul2 se aran(ează pemese lungi, în centrul sau pe una din laturile salonului. 5aspe<ii se servesc singuri sau a(uta<ide cF<iva ospătari. %e poate mFnca în picioare, caz în care este nevoie de mai multădeteritate, întrucFt cu mFna stFngă se va <ine aruria =i se va mFnca cu mFna dreaptă,olosirea cu<itului find oarte anevoioasă. acă este loc, se mai poate mFnca a=ezFnd aruriape masa de buet sau pe mese alăturate special amena(ate în acest scop.

oc&tailurile =i recep<iile au loc în picioare. -n acest caz serviciul poate f asigurat, fe de

ospătari, care circulă printre invita<i, cu platourile de mFncare =i băutură, fe prin instalareaunor mese!buet în centrul sau pe laturile saloanelor, oaspe<ii servindu!se singuri, sau cua(utorul cFtorva ospătari.

Ci*itele

1.$rocedura de or&ani*are a vi*itelor

$entru pre&ătirea vi*itelor responsabili sunt:

%erviciul Protocol al $paratului Președintelui epartamentul Protocol iplomatical 0$3*3 epartamentul Protocol al $mbasadei statelor ce întreprind vizita

Protocolul iplomatic de %tat are responsabilitatea organizării vizitelor în R0 a : Veflor de%tat/ Veflor de Wuvern/ 0iniștrilor aacerilor 3terne

Pentru toate vizitele 1ecepție: vizitele private2 șeul departamentului Protocol numește agent de protocol care elaborează proiectul programului de vizită în raport cu programastatului care vine în vizită.

$mbasada (oacă rol important. 3a pune la curent statul cu condoleanțele oaspeților.

3laborarea proiectului se ace în baza unei note verbale trimisă de către ambasadă la adresa

ministrului.Programul cuprinde:

! eremonialul de întîmpinare/ de luare de rămas bun! azarea delegației/stabilirea reședinței



%erviciulProtocol al$paratului

Președintelui

,epartamentulProtocol

diplomatic destat al 0$3 *3

$mbasada

Republicii0oldova în țarace urmează a f

vizitată

! )izite la diverse obiecte social! economice, de cultură, științifce, concerte de orgă.! Aegocieri 1data/ora/locul desășurării2! 0esele de recepție oerite în cinstea delegației, indicînduse cine le oeră, în onoarea

cui, cu ce prile(+! 5rganizarea vizitelor protocolare, dacă e cazul 1la Parlament/Wuvern...2! ;ocul/ cadrul/ și data semnării documentelor ofciale! -ntocmirea unui program pentru soția Veului de %tat, în cazul dacă e inclusă în lista

delegației.

-n uncție de nivelul delegației, programul vizitei se tipărește în 9 limbi: în limba noastră și încea a -naltului 5aspete.

2. 6ipuri de vi*ită "importanța lor politică#

-n corespundere cu practica protocolară a R0, vizitele pot f clasifcate în:

! )izite 5fciale! )izite de lucru! )izite Aeofciale

Ci*ita 5cială reprezintă o acțiune la nivel suprem, una din categoriile cele mai înalte

divizate în R0 a delegațiilor străine și a oamenilor de stat 1 se realizează cu respectareatuturor normelor protocolare2

Presupune maniestări protocolare:

! -ntîmpinarea și rîmas bun! onvorbiri cu dierite ofcialități! )izitarea unui spectacol! e obicei vizitele fnalizează cu semnarea unui acord

Ci*ita de ucru presupune sosirea persoanelor de stat șia a delegațiilor străine pentrunegocieri/semnarea acordurilor.

• e obicei sunt vizite scurte și nu presupun alte activități decît interesul bilateral concret• 0ăsurile protocolare sunt mai reduse 1 poate f un de(un sau dineu2

Ci*ita %eocială presupune vizita în R0 pe un termen scurt a oaspeților de nivel înalt, laodi#nă sau poate constitui o oprire în trecere sau spre altă țară.

$cest tip de vizită nu presupune respectarea protocolulu, ci doar a regululor de curtuazie.

3. $roiectăm schematic procedura de or&ani*are a vi*itelor )n străinătatea președintelui !=

%e transmit principalele date, componenta delega<iei =i dolean<ele =eului de stat. %erviciulProtocol al $paratului Presedintelui, Protocolul iplomatic, responsabilii de protocol aiambasadei întocmesc programul aLării înaltului oaspete în strînsă cooperare cu reprezentan<ii%erviciului Protocol al <ării străine. %e acumulează din timp materiale cu caracter inormativdespre <ară, ora=ele =i obiectele care vor f vizitate etc. acă pînă la eectuarea viziteiPre=edintelui în <ara predestinată din #i=inău sose=te grupul de pregătire, %erviciul Protocolal ambasadei îi va acorda suportul necesar.

Programul trebuie să <ină cont de particularită<ile protocolului local, tradi<iile =i, în primul rînd,de situa<ia politică în <ară. %e prelucrează minu<ios punctele de program care vizează



acă înaltul oaspete este invitat cu so<ia, aceasta participă la dineul ofcial =i la viziteeectuate la unele obiective ce pot prezenta interes pentru ea. -n timpul convorbirilor =i alaltor contacte ofciale ale =eului de stat oaspete, pentru so<ie se pregăte=te un programseparat+ pe lFngă întFlnirea cu so<ia gazdei i se pot propune vizite la institu<ii cu caractercultural, social, de sănătate, asistarea la o prezentare de modă =.a.;a vizitele de stat, principalele trasee parcurse de către oaspete, re=edin<a acestuia =iedifciile ce le vizitează sunt pavoazate cu drapelele celor două state. e regulă, ceremoniade plecare este similară celei ce a avut loc la sosirea oaspetelui. -n <ări în care nu eistă

practica vizitelor de stat, vizitele ofciale find considerate dreptcontacte interna<ionale de cel mai înalt rang, ceremonialul =i programul acestora esteasemănător celor specifce vizitelor de stat.Vizita o#cială G în cazul <ărilor în care aceasta nu este o ac<iune de nivel suprem G are, deobicei, o durată mai scurtă =i un protocol de desă=urare u=or simplifcat, în compara<ie cu celal vizitelor de stat.-ntFmpinarea oaspetelui la locul de sosire se ace de către un membru al guvernului,a=ternFndu!se un covor ro=u la scara avionului/vagonului de tren. Warda de onoare poate fmai restrFnsă numerice=te =i nu deflează, avFnd loc, însă, intonarea imnurilor =i trecerea înrevistă a gărzii+ escorta de motocicli=ti este =i ea mai mică+ pavoazarea este mai redusă.azarea are loc tot într!o re=edin<ă destinată =eflor de stat sau la un #otel, dar numărul celorprelua<i în seama gazdelor este mai mic+ în <ări ale Kniunii 3uropene, de pildă, acesta este

limitat la 9 persoane. >i numărul mi(loacelor de transport puse gratuit la dispozi<ia oaspe<iloreste diminuat în <ările sus!amintite, find limitat la autoturisme.Programul cuprinde, mai ales, convorbiri cu dierite ofcialită<i =i un dineu sau de(un ofcial 1cupronun<area de scurte toasturi2, ori ambele ac<iuni, una dintre ele find oerită de primul!ministru sau de pre=edintele parlamentului, la care se adaugă, în unc<ie de durata vizitei, întFlniri cu reprezentan<i ai cercurilor de aaceri, cu cei ai comunită<ii cetă<enilor originari din<ara oaspetelui, vizite la unele obiective de interes pentru rela<iile dintre cele două <ări =.a.,oaspetele find înso<it de un membru al guvernului <ării!gazdă.u prile(ul vizitelor ofciale, pot avea loc sc#imburi de decora<ii =i sc#imburi de cadouri.5rganizarea de programe speciale pentru so<ia înaltului oaspete =i contactele cu presa sedesă=oară, în mod similar, cu cele de la vizitele de stat, iar ceremonialul de plecare esteasemănător celui ce a avut loc la sosire.Eire=te, unele elemente de protocol pot dieri de la o <ară la alta, însă dieren<ă între cele douăcategorii de vizite eistă pretutindeni.Vizitele de lucru presupun un nivel al ceremonialului la sosire/plecare mai redus, întFmpinarea oaspeteluiputFnd f ăcută =i numai de către un consilier al =eului statului sau de =eul de protocol alacestuia. %e întinde obi=nuitul covor ro=u, iar în multe <ări, onorul nu mai este dat de o gardăcu drapel =i anară, ci de un număr mai mic de militari dispu=i de ambele păr<i ale traseuluiparcurs de oaspete, pFnă la salonul de onoare.azarea =i asigurarea mi(loacelor de transport se ac tot de către gazde, la o re=edin<ă sau#otel, însă numărul persoanelor preluate este redus, în <ări ale Kniunii 3uropene limitFndu!se

la + totodată, este redus =i numărul autoturismelor puse la dispozi<ie, cFt =i al motocicli=tilorcare îl înso<esc pe oaspete. -n program predomină convorbirile, completate cu un de(un delucru sau un dineu. Au au loc sc#imburi de decora<ii, ci doar de cadouri. -n astel de vizite, deobicei, nu se invită cu so<iile+ dacă, totu=i, oaspetele dore=te să vină cu so<ia, programulseparat al acesteia se organizează fe de gazdă, fe de către ambasada <ării oaspetelui. -n ceprive=te presa, dacă în <ara!gazdă nu eistă practica organizării de conerin<e sau dedeclara<ii de presă, cu ocazia unor astel de vizite, iar oaspetele dore=te, totu=i, să se întFlnească cu presa, acest lucru se realizează prin gri(a ambasadei sale.Vizitele private presupun G în unc<ie de raporturile dintre respectivele state =i, mai ales, derela<iile personale dintre =efi de stat în cauză G anumite gesturi de curtoazie, cum ar f: întFmpinarea la aeroport de către un reprezentant al institu<iei preziden<iale+ oerirea uneiescorte minime de protec<ie, pe durata vizitei =i, la cerere epresă, a unui autoturism blindat,dacă =eul de stat aLat în vizită are, conorm reglementărilor din <ara sa, interdic<ie de acircula în străinătate în autoturisme obi=nuite 1"urcia, *srael etc.2. azarea, care în mod frescintră în seama oaspetelui =i se ace la un #otel sau la re=edin<a ambasadorului <ăriirespective, poate f oerită de către gazde, la o casă de oaspe<i.%unt <ări în care modul detratare, din punct de vedere protocolar, a acestor vizite dieră, în unc<ie de aptul dacă



oaspetele urmează să se întFlnească sau nu cu =eul statului!gazdă. acă este prevăzută oastel de primire a oaspetelui, în Eran<a, de pildă, el se va bucura la sosire =i la plecare 1laaeroport/gară2 de covor ro=u =i de cF<iva militari care să!l salute la intrarea în salonul deonoare+ cel care va veni să!l întFmpine la sosire va f =eul protocolului preziden<ial sauad(unctul acestuia, iar la salonul de onoare vor f arborate B drapele ranceze =i B ale <ăriioaspetelui. acă nu se va întFlni cu =eul statului, salonul de onoare va f desc#is, dar ărăcovor ro=u, însă pavoazat cu cFte B drapele ale celor două <ări, iar persoana care îl va salutava f de grad mai mic.

2. emonstrăm comparativ importanța vi*etelor de statCi*ita de stat durează de regulă două!trei zile. ;a sosirea pe aeroport sau la gară, oaspeteleeste întFmpinat în unele <ări de însu=i =eul statului!gazdă, în altele de un reprezentat alacestuia, în persoana unui membru al guvernului. -n ambele cazuri, este aliniată o gardă deonoare, alcătuită din subunită<i reprezentFnd G în unc<ie de practica locală G o singură armăsau mai multe arme, cu drapel =i o anară+ se intonează imnurile de stat ale celor două <ări1întFi cel al oaspetelui, apoi al gazdei2, după care oaspetele, înso<it de cea mai înaltăofcialitate gazdă prezentă la sosire, trece în revistă garda de onoare. %unt <ări în care acestceremonial militar prevede =i tragerea unor salve de tun.;a primire sunt de a<ă ofcialită<ilelocale, civile =i militare, conorm ceremonialului statului de re=edin<ă, între care =iambasadorii celor două <ări din respectivele capitale. ;a aeroport sau gară, sunt arborate

drapelele de stat ale celor două <ări, iar în dreptul scării avionului sau a vagonului de tren dincare coboară oaspetele se întinde un covor ro=u. Pe întreaga durată a vizitei, oaspetele este înso<it, la toate ac<iunile din program, de un membru al guvernului sau de o misiune deonoare alcătuită dintr!un ministru =i alte două, treipersonalită<i din partea gazdelor 1ambasadorul acreditat în <ara de unde vine oaspetele, ungeneral, =eul protocolului sau o altă componen<ă 2. Programul mai poate cuprinde primirea=eflor de misiuni diplomatice, dacă ace=tia nu au ost de a<ă la ceremonia de sosire+ întFlnirecu reprezentan<i ai comunită<ii cetă<enilor originari din <ara oaspetelui 1ac<iune ce seorganizează de către ambasada statului respectiv2 =.a.-n ce prive=te contactele cu presa, acestea se realizează, în cele mai multe <ări, printr!oconerin<ă de presă ce are loc la înc#eierea convorbirilor ofciale, cu participarea ambilor =ef

de stat.azarea oaspetelui se ace, de obicei, într!o re=edintă destinată anume =eflor de stat veni<i caoaspe<i. %unt =i cazuri în care aceasta se ace la #otel, fre=te avFnd un nivel corespunzător1cel pu<in patru stele2. %e stabile=te, din timp, prin negocieri între păr<i, cFte persoane dindelega<ia ofcială =i dintre ceilal<i înso<itori ai oaspetelui urmează a f prelua<i în sarcină decătre gazde în ce prive=te cazarea, masa, mi(loacele de transport. "ot în prealabil, la transmiterea spre inormare a proiectului de program, păr<ile se tatoneazădacă eistă, în cazul lor, practica sc#imbului de decora<ii sau de cadouri, cu ocazia vizitei. -ncazul decora<iilor, se discută =i se convine, în prealabil, numărul =i nivelul acestora, în unc<iede reglementările din fecare <ară. e la sosire =i pe toată durata =ederii înaltului oaspete,ma=ina acestuia 1în unele cazuri blindată2, purtFnd pe aripa dreaptă anionul <ării sale, circulăescortată, în semn de curtoazie, de motocicli=ti, numărul lor depinzFnd de reglementările

protocolare în materie, din <ara gazdă.acă înaltul oaspete este invitat cu so<ia, aceasta participă la dineul ofcial =i la viziteeectuate la unele obiective ce pot prezenta interes pentru ea. -n timpul convorbirilor =i alaltor contacte ofciale ale =eului de stat oaspete, pentru so<ie se pregăte=te un programseparat+ pe lFngă întFlnirea cu so<ia gazdei i se pot propune vizite la institu<ii cu caractercultural, social, de sănătate, asistarea la o prezentare de modă =.a.;a vizitele de stat, principalele trasee parcurse de către oaspete, re=edin<a acestuia =iedifciile ce le vizitează sunt pavoazate cu drapelele celor două state. e regulă, ceremoniade plecare este similară celei ce a avut loc la sosirea oaspetelui. -n <ări în care nu eistăpractica vizitelor de stat, vizitele ofciale find considerate dreptcontacte interna<ionale de cel mai înalt rang, ceremonialul =i programul acestora esteasemănător celor specifce vizitelor de stat.

3. $rocedura de or&ani*are a vi*itelor dele&ațiilor de stat != și vi*itelordele&ațiilor străine

Protocolul iplomatic de %tat are responsabilitatea organizării vizitelor în Republica 0oldova a:



-n fecare stat eistă 9 grupe de organe a relațiilor și politicii eterne: organe centrale/ organestrăine

• onstituționale• onvenționale

onstituționale: organele conducerii politicii generale, împuternicirile ărora sunt stabilite decătre constituțiile statului.

onvențională: organizații specializate care se bazează pe acordurile internaționale înc#eiatede către stat cu alte state, sau se reglementează prin intermediul tradițiilor/obiceiurilorstabilite de către comunitatea internațională.

5rganizații entrale onstituționale:

• Parlamentul• Veul %tatului• Wuvernul• 0interul de eterne

$arlamentul: -n componența acestuia are loc:• %oluționarea războiului/păcii• onfrmarea ambasadorilor trimiși în țările străine

Deful statului: de competența șeului statului ține înăptuirea nemi(locită a relațiilor eterneși reprezentarea statului în treburile eterne. -mputernicirile șeului statului:

• Ratifcarea/denosarea1ruperea2 acordurilor internaționale• Primirea/acreditarea reprezentanților diplomatici• $nunțarea stării de război• Poartă negocieri cu șefi altor state în cazul problemelor ce țin de relațiile eterne

uvernul: organ suprem eecutiv al statului care îndeplinește uncția de conducere politică șioperativ politică a statului. $tribuțiile guvernului:

• %tabilește contacte economice/culturale/politice cu statele străine• Primește/oeră credite eterne și împrumuturi• %tabilește direcțiile activității ministerului de eterne/ urmărește îndeplinirea lor• -nc#eie acorduri internaționale

Veul guvernului• Primește reprezentanții altor state• uce negocieri• -nc#eie acorduri/convenții• Participă la conerințe internaționale

=inisterul de e<terne: acționează în numele șeului statului și guvernului pentruinițierea/negocierea și semnarea tratatelor/acordurilor sau altor înțelegeri internaționale,variază de la țară la țară în dependență de rtadiții/orma de guvernămînt.0inistrul aacerilor ecterne este responsabil de politica eternă a guvernului. $tribuțiile:

• %tabilirea relațiilor eterne cu alte state• Reprezentarea statului în organizațiile internaționale

$tăt șeul statului cît și ministrul aacerilor eterne se bucură de toate drepturile și privilegiile:• *nviolabilitatea personală• reptul corespondenței cirate• Knele privilegii onorabile1dreptul de a ridica drapelul pe clădirea rezidenței sau pe

mașină2Structura ministerului afacerilor e<terne"/.#:%ubdepartamente și secții regionale subdepartamente șisecții uncționale1e: $sia+ $rica+ Răsăritul apropiat...2 1analiza șiprognoza, inormarea operativă...2Structura ministerului afacerilor e<terne"//#:

• epartamentul 5AK• epartamentul 5rganizațiilor internaționale



• epartamentul tratate internaționale• epartamentul (uridic• epartament protocolar• epartament R* și comerț• epartament de presă și inormații• epartament Relații consulare

5r&anele (entrale (onvenționale 1care au o anumită direcție2:•

0inisterul culturii• 0inisterul comunicațiilor• 0inisterul științei și educației

5rganele străine:Permanente: "emporale:!$mbasadele !elegații!0isiunile!Reprezentanii!onsulatele!5bservatori !"rimiși

=isiunea diplomatica este organul de stat rezidind permanent pe teritoriul unui stat strainspre a reprezenta statulacreditar in vederea mentinerii relatiilor diplomatice in statulacreditar. 0isiunea caorgamn al statului nu trebuie conundata cu membrii sai, cu grupul deagenti careactioneaza in cadrul ei,dupa cum ea nu poate f conundata cu seul institutieicaredetine aceasta unctie temporar. 0isunea diplomatica in sens ca institutie sedeosebestede activitatea membrilor prin infintarea ei, este rezultatul ueni proceduri distinctadecea a agentilor, crearea ei este aneterioara numirii personalului.lasele Veflor misiunilor diplomatice:

• "rimiși și numiți acreditați de către stat• -nsărcinați cu aaceri acreditați de către miniștrii aacerilor eterne

$genți însărcinați de conducerea unei misiuni în timpul absenței temporare a titularului depost2. (omparați schematic activitatea or&anelor străine3. /mportanța activității or&anelor protocolare )n !=

$re+edintele !epublicii =oldova' în calitatea sa de =e al statului, reprezintă statul =i estegarantul suveranită<ii, independen<ei na<ionale, al unită<ii =i integrită<ii teritoriale a <ării. -nacest contet, determinantul M=e al statului' desemnează persoana, care este c#emată săreprezinte la cel mai înalt nivel statul, personifcînd întreaga na<iune =i teritoriul <ării

4uncțiile:

• poartă tratative =i ia parte la negocieri,• înc#eie tratate interna<ionale în numele Republicii 0oldova =i le prezintă, în modul =i în

termenul stabilit de lege, spre ratifcare Parlamentului+• la propunerea Wuvernului, acreditează =i rec#eamă reprezentan<ii diplomatici ai

Republicii 0oldova =i aprobă înfin<area,• desfin<area sau sc#imbarea rangului misiunilor diplomatice+• prime=te scrisorile de acreditare =i de rec#emare ale reprezentan<ilor diplomatici ai

altor state.$arlamentul !=' 4uncții:

• reprezentarea+• recrutarea personalului guvernamental si altor persoane care urmează sa îndeplinească

unele prerogative+• determinarea cadrului general al politicii eterne+• declan=area procedurii (udiciare ata de anumite persoane+• inormarea+



• lasifcarea activităților de protocol• eterminarea precăderilor și onorurilor la ceremonii• 5rganizarea vizitelor• epunerea drapelelor la sărbătorile• Respectarea ținutei vestimentare

Euncțiile departamentului Protocol diplomatic:

• Promovarea politicii eterne• ontrolarea activității misiunilor diplomatice ale R0 în alte state• Petrecerea ceremoniilor• -ntocmirea și trimiterea telegramelor în numel ....• Pregătirea scrisorilor de acreditare• $creditarea șeflor misiunilor diplomatice• Pregătire și petrecerea măsurilor de eplicare a direcțiilor politice interne și eternea

R0 reprezentanților acreditați în țară0inisterul stabilește și anumite ccalități 1calități ale personnalului diplomatic1:

•

evotament ață de țară• orectitudine și etică proesională• *ntegritate și proesionalitae• Reprezentarea cu demnitate în R* a statului

(orespondența diplomatică

1. eniți termenul corespondență diplomatică:principalele tipurioresponden<a, alături de comunicarea orală, este principala ormă de maniestare a rela<iilorinterumane, fe ele ofciale sau particulare, =i la întocmirea ei este necesar să se <ină seama

de unele reguli conven<ionale de polite<e, de o anumită etic#etă specifcă raporturilor între<inute pe calea scrisului.

2. Stabiliți re&ulile de )ntocmire/ota ver&ală este cea mai utilizată ormă scrisă de comunicare diplomatică. -ntocmită lapersoana a ***!a, pe o #Frtie cu antet, ea poartă un număr =i data întocmirii, însă nu estesemnată, ci doar paraată avFnd sigiliul 0inisterului $acerilor 3terne sau al ambasadei de lacare emană. ;a redactare, se olosesc, atFt la introducere, cFt =i la înc#eiere, ormuleconsacrate de curtoazie, după cum urmează: ?0inisterul $acerilor 3terne/$mbasada 6prezintă salutul sau complimentele sale $mbasadei 6/0inisterului =i are onoarea de a!icomunica/transmite/solicitaUM upă epunerea con<inutului, nota se înc#eie cu ormula:?0inisterul $acerilor 3terne/$mbasada 6 olose=te

acest prile( pentru a reînnoi $mbasadei 6/0inisterului asigurarea înaltei sale considera<iiM. -ncazul anun<ării decesului unei înalte personalită<i, nota va f redactată pe o #Frtie cu antetulambasadei avFnd un c#enar negruG /ota semnată, scrisă pe #Frtie cu antet, are un caracter mai solemn decFt nota verbală.3ste, în apt, o scrisoare redactată la persoana *!a sau a ***!a =i se adresează personalministrului aacerilor eterne sau unui =e de misiune diplomatică, find semnată de emitent.-ncepe cu ormula ?omnule 0inistruM sau ?omnule $mbasadorM =i se înc#eie cu ormula de curtoazie ?)ă rog să primi<i, omnule 0inistru/omnule $mbasador,asigurarea înaltei mele considera<iiM. %e olose=te pentru comunicări cărora statul trimi<ător leacordă o importan<ă deosebită.G /ota personală are orma unei scrisori redactate la persoana *, scrisă pe o #Frtie cu antet.%e olose=te pentru anun<area de către un =e de misiune, nou sosit la post, că =i!a prezentatscrisorile de acreditare, precum =i de către =efi de misiune care î=i încetează activitatea =i accunoscut numele însărcinatului cu aaceri desemnat să asigure interimatul la conducerearespectivei ambasade. %e olose=te, ca =i nota semnată, =i pentru alte comunicări consideratea f oarte importante.



G /ota colectivă are un caracter deosebit de solemn. %e adresează 0inistrului $acerilor3terne al <ării de re=edin<ă de către reprezentan<ii diplomatici ai mai multor state dincapitala respectivei <ări, eprimFnd punctul de vedere comun al acestora. 3ste semnată decătre =efi misiunilor diplomatice de la care emană. -n cazul în care nota este dinpartea tuturor =eflor de misiuni diplomatice din capitala în cauză, ea poate f semnată numaide către ecanul orpului iplomatic, cu precizarea că o ace în numele acestuia. -n acestultim caz, nota poate f scrisă pe o #Frtie cu antetul decanului.G /ota circulară este o comunicare, avFnd con<inutul identic, adresată de 0.$.3. tuturor

misiunilor diplomatice străine acreditate în <ara respectivă, pentru a le aduce la cuno=tin<ă odispozi<ie legală, o măsură protocolară sau un alt apt ce trebuie cunoscut de către misiunilediplomatice. $ceastă ormă de comunicare se olose=te =i între misiunile diplomatice dintr!o capitală, pentru a!=i anun<a, în mod reciproc, sosirea sauplecarea defnitivă de la post a membrilor personalului lor diplomatic, sc#imbarea adresei saua teleonului cancelariei ori re=edin<a ambasadorului etc .G /ote simultane sau identice, scrise pe #Frtie cu antet, sunt note separate, cu acela=icon<inut, transmise unui stat sau unor state, din partea mai multor state, cu privire la oanumită problemă. %unt olosite pentru a se sublinia identitatea de vederi a tuturor autoriloracestor note+G 5 categorie de note care nu se scrie pe #Frtie cu antet este aide0m1moire0ul. $cesta nupoartă semnătură sau sigiliu, nu con<ine nici o ormulă de curtoazie, singurele elemente de

identifcare find data =i locul remiterii. %e poate înmFna în timpul unei audien<e, a unornegocieri sau convorbiri, cu scopul de a preciza interlocutorilor unele c#estiuni discutate saupentru a confrma declara<ii ăcute verbalG $semănător cu aide!mHmoire!ul, însă avFnd un con<inut mult mai amplu, estememorandum0 ul. Redactat la persoana a ***!a, pe o #Frtie cu antet, nesemnat, ără număr,ără ormule de curtoazie, este o notă în care sunt epuse apte sau argumente în legătură cu una sau mai multe probleme, ori cu negocieri aLate în desă=urare, urmărindu!se eplicarea, (ustifcarea pozi<iei statului care îl trimite. acă nu este trimis ca un document independent, cica o aneă la o notă verbală sau personală, se redactează pe o #Frtie simplă, ără antet!5 comunicare mai rar utilizată este ultimatum!ul. Redactat în ormă de notă sau dememorandum, acesta con<ine o cerere categorică, ce nu admite discu<ii =i obiec<ii, pe care oormulează un stat sau un reprezentant al acestuia la adresa unui alt stat, de a îndeplini ocondi<ie sau a rezolva o situa<ie litigioasă, sub amenin<area unor anumiteconsecin<e. Kltimatum!ul nu este sinonim cu o declara<ie de război, însă constituie un mi(locde presiune, de intimidare

3. $roiectați tipuri de scrisori Nota verbala colectiva:

AMBASADA ROMÂNIEI

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Nr. 1!"

Not# verbal#

A$ba%a&or'l E(cele)t i Ple)i*ote) iar+ Deca) al Cor*'l'i Di*lo$atic acre&itat ,) Mol&ova+ *re-i)t# %al't'l %#'ș ț

Mi)i%ter'l'i Aacerilor E(ter)e i I)te/r#rii E'ro*e)e0 Direc ia e)eral# Aaceri Politice+ i $'l '$e te *e)tr'ș ț ș ț ș

r#%*')%'l *ri$it c' Nota Nr "2 &i) 13 $artie 2415. Î)%#+ a$ co)%tatat c# %it'a ia )' %e %c6i$b#+ i ,) $o& i)%i%te)t v#ț ș

ro/ %# i)terve)i i &i) )o'+ ,) )'$ele eilor &e Mi%i')e &oritori &e ') i)tere% eicace &i) *artea Parla$e)t'l'iț Ș

Re*'blicii Mol&ova ,) %ol' io)area *roble$elor relatate ,) )ota a)terioar#.ț

Deca)'l Cor*'l'i Di*lo$atic olo%e te ace%t *rile7 *e)tr' a re,)oi Mi)i%ter'l'i Aacerilor E(ter)e i I)te/r#riiș ș

E'ro*e)e0 Direc ia e)eral# Aaceri Politice 0 a%i/'rarea ,)altei %ale co)%i&era i')i.ț ț

C6i i)#'+ 28 $ai 2415ș

MARIUS LA9URCA



Deca) al Cor*'l'i Di*lo$aticA$ba%a&or'l E(cele)t i Ple)i*ote) iar ș ț

Direc ia e)eral# Aaceri Politiceț

Mi)i%ter'l'i Aacerilor E(ter)ei I)te/r#rii E'ro*e)eș

C6i i)#'ș

Scrisoare personala:

AMBASADAREPUBLICII BELARUSBUCURE I 24.48.2415Ș

STIMATE DOMNULE MINISTRU,

A$ o)oare %# V# e(*ri$ re%*ect'l $e' ;i %# V# 're- *ace ;i bel;'/. <olo%i)& oca-ia V# elicit c' $'lt$eritat# &i%ti)c=ie Or&i)'l Re*'blicii.

V# ro/ %# a/rea i+ Do$)'le Mi)i%tr' a%i/'r#rile ,)altei $ele co)%i&era i')i.ț ț

______________

OLEG IVANOV

AMBASADOR EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENŢIAR AL REPUBLICII BELARUS ÎN ROMÂNIA

DOMNULUI ALEXANDRU URSU MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE

REPUBLICA MOLDOVACHI INĂU Ș

Nota personala:

('i4inău, martie 6789



omnule $mbasador,

3celen<ă,0inisterul $acerilor 3terne și al *ntegrării 3uropene își eprimă

convingerea că dezvoltarea accentuată a rela<iilor dintre țara noastră și RomFnia vacontribui la crearea condi<iilor pentru consolidarea securită<ii =i a cooperării în3uropa =i în lume. 0inisterul afrmă siguranța că cu sus<inerea RomFniei Republica

0oldova va adera la amilia europeana în timpul cel mai scurt.$sigurFndu!vă de spri(inul 0inisterului $acerilor 3terne și *ntegrării3uropene în îndeplinirea atributelor importantei umneavoastră misiuni, 0inisterulolosește acest prile( pentru a reînoi asigurarea înaltei sale considerațiuni.

:2E; S&!<=

$>?>S!=2 @A@(E!>2:! EBE!?EC> >?E;!!>> E=!:)E?E

Domnului >:? A2:!ES(= @$<@S@D:! EB!@:!D>?@! C> )2E?>):E?3>@! @2 !:$?>E>(0>F>?=

Nota semnata

REPUBLICA MOLDOVA

MINISERUL A<ACERILOR E>ERNE

I INER?RII EUROPENEȘ

2 $ai 2415

DOAMNA AMBASADOR,

Î) calitate &e r#%*')% la %olicitarea D'$)eavoa%tr# ,) ca&r'l ,)treve&erii &i) 24 $ai a.c.+ a$ o)oarea %# v# co$')ica/re$e)t'l Mi)i%ter'l'i Aacerilor E(ter)e ,) acor&area a7'tor'l'i )ece%ar *e)tr' &e%# 'rarea eve)i$e)t'l'i c'lt'ral ,) ca&r'lș

%#*t#$,)ii e'ro*ei.

V# ro/ %# *ri$i i Doa$)a a$ba%a&or+ a%i/'rarea ,)altei $ele co)%i&era i')i.ț ț

NATALIA GHERMAN

MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE

EXCELEN EI SALEȚ

https://www.google.com/search?es_sm=122&biw=1366&bih=643&q=ambasador+extraordinar+si+plenipotentiar+romana&spell=1&sa=X&ei=pe1IVbPzH8zhatm5gLgD&ved=0CBkQvwUoAA

https://www.google.com/search?es_sm=122&biw=1366&bih=643&q=ambasador+extraordinar+si+plenipotentiar+romana&spell=1&sa=X&ei=pe1IVbPzH8zhatm5gLgD&ved=0CBkQvwUoAA



DOAMNEI ULRIKE KNOTZ AMBASADORUL GERMANIEI LA CHI INĂU Ș

%ota verbala

NO? VERBAL?

REPUBLICA MOLDOVA



Nr. 13

Mi)i%ter'l Aacerilor E(ter)e i I)te/r#rii E'ro*e)e al Re*'blicii Mol&ova *re-i)t# co$*li$e)tele %ale A$ba%a&eiș

<e&era iei R'%e la C6i i)#' i are o)oarea &e a@i co$')ica ca r#%*')% la )ota verbal# Nr. 1 &i) 13.48.2415 c# or/a)eleț ș ș

co$*ete)te &i) Re*'blica Mol&ova $a)ie%t# a/re$e)t'l *e)tr' &e%e$)area &o$)'l'i Ale(ei Iva)ov ,) calitate &e ata at *e l,)/#ș

A$ba%a&a <e&era iei R'%e ,) Re*'blica Mol&ova.ț

Mi)i%ter'l Aacerilor E(ter)e i I)te/r#rii E'ro*e)e olo%e te ace%t *rile7 *e)tr' a re,))oi A$ba%a&ei <e&era iei R'%e laș ș ț

C6i i)#' ,)altele %ale co)%i&era ii.ș ț

C6i i)#'+ 2 $ai 2415ș

A$ba%a&ei <e&era iei R'%e &i) C6i i)#'ț ș

Aide-memoire

Aide-memoire

Dele/a=ia *arla$e)tar# a Italiei va i co)&'%# &e &oa$)a La'ra Bol&ri)i+ *re;e&i)tele Ca$erei De*'ta=ilor.

E%te alc#t'it# &i) o*t *er%oa)e+ ,)tre care trei &oa$)e.

So%irea va avea loc+ vi)eri 2 $ai a.c.+ ora 1:"4 c' -bor'l Air Ital+ ve)i)& &e la Ro$a.

2 $ai 2415

Nota circulara

REPUBLICA MOLDOVA

http://www.publika.md/ambasadorul-ungariei-la-chisinau-matyas-szilagyi-invitat-la-fabrika_1937421.html








Nr. 49/3 25 mai 2016

Mi)i%ter'l Aacerilor E(ter)e i I)te/r#rii E'ro*e)e *re-i)t# %al't'l %#' $i%i')ilor &i*lo$atice i re*re-e)ta) elorș ș ț

or/a)i-a iilor i)ter)a io)ale la C6i i)#' i are o)oarea &e a@i co$')ica %c6i$barea a&re%ei %e&i'l'i Mi)i%ter'l'i Aacerilorț ț ș ș

E(ter)e+ ce , i va &e%# 'ra ,) co)ti)'are activitatea *e %tra&a tea) cel Mare 1"2!. Dea%e$e)ea+ )oile teleoa)e &e co)tact alș ș Ș

&e*arta$e)telor vor *'tea i acce%ate *e *a/i)a eb a $i)i%ter'l'i 0 .$a./ov.$& %a' la %olicitare la &@)a. E'&oc6ia

Melea)%c6i+ tel.422.".3.8!422.3.5.85.

Mi)i%ter'l Aacerilor E(ter)e i I)te/r#rii E'ro*e)e olo%e te ace%t *rile7 *e)tr' a re,)oi $i%i')ilor &i*lo$atice i re*re-e)ta) elor ș ș ș ț

or/a)i-a iilor i)ter)a io)ale la C6i i)#' a%i/'rarea celei $ai ,)alte co)%i&era i')i.ț ț ș ț

MISIUNIL! "I#LM$%I&' I !'#!'('N%$N 'L! !)$NI($ IIL! IN%'!N$ IN$L' L$ &*I IN+UȘ Ț Ț Ț Ș

Finuta vestimentară

1. (erințele de ba*ă a ținutei vestimentare

Regula de etic#etă vestimentară cere o îmbrăcămint corectă, în deplină armonie cuconfgurația corpului și împre(urările în care este purtată în aceasta constînd adevărataeleganță. Prin eleganță, în acest contet nu se are în vedere cele mai scumoe #aine sau să fi în ultimul pas al modei, ci să potrivești stoa cum trebuie.

2a ărați G accesoriile au o mare importanță. %e cere: o cămașă curată și bine călcată, ocravată discretă, asortatîă ca și încălțămintea sau ciorapii, la culoarea costumului. 2a emei Gculorile și desenul materialului, ca și croiala roc#iei, trebuie să fe armonizate cu aspectul fzic,

o emeie cu ten palid nu va ace abuz de culori precum verde și galben înîmbrăcăminte, pu căaceasta îi va ivedenția tenul. 5 emeie corpolentă nu va purta roc#ie cu dungi dispuseorizontal, iar una naltă nu va purta vestimentație cY dungi dispuse vertical. 3cesul debi(uterii strică imaginea.

2. !e&uli de port

-n ceea ce privește ținuta vestimentară pu participarea la acțiuni protocolare trebuie să fecea indicată pe invitație. acă o asemenea precizare nu eistă, se va îmbrăca la apreciereapersonală un costum adecvat acțiunii la care urmează să participe.

onorm uzanțelor protocolare în ma(oritatea statelor pu recepții, cocteiluri, de(unuri se

olosește în general 'ținuta de oraș', iar pu de(un G '#aina de culoare înc#isă', însă cea dinurmă poate f olosită și în acțiunile de(a menționate.

Practica internațională prevede menționarea pe invitații, pu acest gen de acțiuni, aurmătoarelor ormule:enue de ville sau inormal dress + costum de oraș.

http://www.mfa.gov.md/






0ait once sau dar1 suit G costum de culoare înc#isă,(ravate noire sau lac1 tie G la noi smo&ing.3inuta de zi sau ținuta de ora4 1se olosește dimineața și după!amiază2Pu emei:

• Roc#ie scurtă de sezon, din materie și culori potrivite sezonului 1ziua nu se îmbracăroc#ii din materiale lucioase2,

• 0ănușile simple și pălărie, asortate cu îmbrăcămintea,• $ccesorii discrete,• Poșetă obișnuită de culoare asortată cu îmbrăcămintea,• Pantof de zi, cu tocuri, (oase, de culoare asortată cu îmbrăcămintea 1nu se recomandă

pantof din piele lucioasă2• Palton, #aină de blană, după sezon.

Pu bărbați:• ostum de aceeași culoare 1nu prea înc#is2 de croială obișnuită,• ămașa albă sau cu dungi de culoare asortată la costum,• ravată, ciorapi și pantof asortați la culoarea costumului,• 0ănuși numai cînd se poartă și pălărie,• Palton, numai cînd este cazul

Knele precizări:• ostumul uni se poartă cu cămașă uni sau crăvată cu dungi discrete,• ;a cămașă în dungi se poartă și cravată uni,• ravata modernă, înLorată sau cu dierite modele geometrice, trebuie să fe aleasă cu

multă gri(ă,• uloarea ciorapilor se asortează cu cea a cravatei,• Au se poartă cravată la cămașa cu mîinile scurtă,• "oamna, iarna și primăvara se vor purta mănuși din piele în circumstanțele care impun

eleganță.3inută de seară sau de culoare înc'isăPu emei:

•

Roc#ie de seară din mătase, lame, dantelă, lînă, de obicei de lungime obișnuită saudacă moda impune lungă.• 0ănuși din piele sau mătase, scurte 1la roc#ie cu mînecă2 sau lungi Z 1la roc#ie ără

mîneci2,• 4i(uterii de preț, dar discrete și în număr redus,• Poșeta de dimensiuni mici din piele, mătase sau materiale lucioase, de culoare asortată

cu îmbrăcămintea,• Pantof din piele lucioasă sau mătase sau dantelă, în culori asortate cu îmbrăcămintea• -n sezonul rece, palton/#aină de blană de culoare înc#isă.

%u se recomandă folosirea pantalonilor cu tocul )nalt la ținuta cu pantaloni.Pu bărbați:

•

ostum de culoare neagră sau înc#isă, cu pantaloni și vestă de aceeași culoare• ămașa albă• ravată argintie sau asortată la culoarea costumului• iorapi negri• 0ănuși, cînd se poartă și pălărie• Palton întotdeauna cu mănuși.

Prin culoare înc#isă se înțelege bleumarin sau gri!fer, ambele apropiate de negru.3inuta pu ceremoniile cu caracter unerar5Pu emei:

• -mbrăcămintea de sezon, de culoare neagră• iorapi negri subțiri• Poșetă neagră• Pantof negri• 4atista albă, îndoliată1cu bordură neagră2• Pălărie și mănuși de culoare neagrățpalton negru în unție de anotimp



• guler drept cu colturi+• manusi albe din piele de caprioara+• (oben de matase+• ciorapi de matase neagra+ subtiri, cu (artiere+• pantof negri de lac+• pardesiu negru cu revere de matase sau pelerina neagra.

"inuta speciala se conectioneaza din stoa neagra uni. ;a smo&ing si rac reverele sunt

imbracate in matase neagra, iar la pantaloni se aplica cate o vipusca din matase neagra.e retinut:

• daca barbatul este imbracat in smo&ing, partenera va purta roc#ie scurta, ara maneci,ara palarie si manusi 1in unele tari, la mesele care au loc la ore tarzii se indica roc#ielunga2+

• daca barbatul este imbracat in (ac#eta 1de obicei, la vizite ofciale in cursul zilei2,partenera va purta roc#ie scurta cu palarie si manusi+

• daca barbatul este imbracat in rac, partenera va purta roc#ie lunga, ara maneci si cumanusi lungi.

3ste imperios necesar ca in toate ocaziile, la actiunile protocoloare, vizite, mese, receptii,coc&tailuri, ceaiuri etc., sa se poarte imbracamintea indicata in program sau pe cartea deinvitatie.*n lipsa unei asemenea precizari, se va recurge la recomandarile cuprinse in acestmaterial.

)ortul manusilor

Purtatul manusilor depinde de obiceiurile locale, care pot dieri de la o țară la alta, însă careguli generale sunt de menționat:

• Pe strada barbatul isi va scoate manusa din mana dreapta pentru a saluta. Eemeile nu!si scot manusile decat daca intalnirea este fata dinainte.

• *n interior, barbatul nu intra cu mîina dreapta in manusa. 3ste preerabil ca ea sa sescoata inainte de a suna la usa. 0anusile se scot in restaurant si intr!o sala de dans, darele se pot purta in tren, la sport si pentru condusul masinii. ;a bal, la teatru, ca si latoate maniestarile publice care au loc in interior, barbatii isi vor scoate manusile, intimp ce emeile !daca doresc! pot sa le pastreze.

• ;a o invitatie la masa, nu se intra in suragerie cu manusile in mana.• and se imbraca pardesiul, mantoul, paltonul, manusile sunt obligatorii.

Serviciul diplomatic și protocolar al !=

upă declararea independenței sale, R0 a ost recunoscută la nivel internațional și a devenitmembră a multor organizații internaționale.

Președintele R0 este garantul suveranității independenței statului, reprezentantul statului înțară și peste #otare.

Printre documentele ce reglementează activitatea ministrului și departamentului de protocolse numără onstituția și legile R0.

Euncțiile epartamentului Protocol de %tat:! Promovarea politicii eterne! Prote(area intereselor naționale R0 și a cetațenilor! iri(area, controlarea activității diplomatice



$rincipii constituționale ale politicii e<terne !=

onstituția din 77 prevedea activitatea diplomatică 1art.+ atr. + art.9+ art.972

$rt.: să respecte artea 5rganizației Aațiunilor Knite

$rt.: este ocrotită proprietatea altor state, a organizațiilor interstatale și a apartizilor

$rt.97: directiile principale ale activității economice eterne, principiile utilizării

împrumuturilor ....$rt.9: destinat reglementării problemelor legate de dobîndirea, păstrarea, .... cetățeniei

$rt.7: drepturile, îndatoririle cetățenilor străini și al apartizilor pe teritoriul țării: dreptul deazil

4uncțiile =AE/E:

! 3laborarea documentelor politice, publice, a actelor legislative! ..........

$tribuții 0$3*3:

! $pără, promovează interesele R0! *nițiază și desășoară activități internaționale! oordonează pe plan național pozițiile R0 epuse la orumurile internaționale! 5rganizează, desășoară activități consulare! $sigură uncționarea misiunilor diplomatice a reprezentantelor organizatiilor

internaționale și a ofciilor consulare străine pe teritoriul R0

4uncționarea instituțiilor și serviciului protocolar moldovenesc:

%erviciul diplomatic constituie activitatea instituțiilor diplomatice si consulare ale R0 și apersonalului anga(at în aceste instituții.

Euncțiile:! 3laborarea strategiei și politicii eterne a statului! oordonarea activitații dieritor organe pentru efcientizarea activității țării! $cordă protecție șiasistență cetățenilor R0! oordonează relațiile cu alte state! $sigură privilegiile și imunitățile statului

0isiunea diplomatică R0 este condusă de conducătorul acesteia: $mbasadorul 3traordinarși Plenipotențiar, sau de reprezentant ....

Personalul instituțiilor %erviciului diplomatic:

-n cadrul ministerului a.eterne0embrii personalului diplomatic consular al misiunilor diplomatice și ofcialelor....

Posturile diplomatice 0$3*3:! 0inistru! Prim!ministru 12! %ecretar general! $mbasador cu misiuni speciale

ondițiile de anga(are într!un corp diplomatic:! etățenia R0! %e bucură de toate drepturile politice și civile înscrise în constituție! eține o diplomă de studii superioare! unoaște limba de stat și o limbă de comunicare internațională! ispune de aptitudini fzice pe care le reclamă activitatea în domeniul R eterne

$nga(are/ rec#emarea dintr!un orp iplomatic:



! $mbasadorii 3rtraordinari și Plenipotențiari, Reprezentanții Permanenți și "rimișii decătre Președintele R0, la propunerea guvernului

! onsulul general G de către Wuvern la propunerea ministrului a.et.

/nvitațiile

u toate că teleonul înlocuie=te astăzi o mare parte din comunicarea scrisă, la invita<ii esteobligatorie comunicarea scrisă. *nvita<ia scrisă este un mod de prezentarea a gazdei =i aevenimentului care are loc, dar ea inormează =i despre locul, data, cauza desă=urăriirespectivei maniestări. *nvita<iile nu sunt numai bilete de intrare, ci =i căr<i de vizită alegazdei. 5 invita<ie nu trebuie doar să!l acă pe destinatar să a=tepte cu nerăbdareparticiparea la maniestarea respectivă, ea trebuie să pună totodatp =i prestigiul epeditorului într!o lumină avorabilă. *nvitatul prime=te scrisoarea =i astel se realizează primul contact între el =i evenimentul ce va urma. Primele impresii sunt totdeauna importante. e aceea,mărimea, culoarea, grafca olosite, dar =i con<inutul trebuie să conlucreze la ob<inereaeectului dorit. *ndividualitatea =i creativitatea ormulării pot inLuen<a valoarea =i

atractivitatea evenimentului.%tructura unei invita<ii cuprinde următoarele elemente:

• denumirea =i sigla frmei+

• numele =i eventual, unc<ia celui care lansează invita<ia+

• ormularea invita<iei+

• evenimentul propriu!zis 1genul de petrecere2+

• scopul întFlnirii 1petrecerii2+

• data, ora+

• locul+

• instruc<iuni speciale+

• unde se poate răspunde.

*nvita<ia ofcială cuprinde titlul gazdei ără nume, dar adăugarea numelui nu reprezintă ogre=eală. -n aară de numele gazdei, pe invita<ie mai poate f trecut numele unei personalită<ide al cărei prestigiu benefciază evenimentul. -nainte de a!i imprima numele, ne vom asigura

că această persoană este de acord, prezentFndu!i proiectul tetului.5 invita<ie poate f nominală sau nenominală. %punem despre o invita<ie că este nominalădacă în tet este scris 1cel mai indicat de mFnă2 numele invitatului. Pe invita<ie se va scrie fetitlul invitatului ără nume, fe numele =i titlul, fe doar numele. Pe invita<ia nenominală nueste scris numele invitatului.

Pentru motivul invita<ie, gazda trebuie să aleagă cuvintele, ormula cea mai potrivită pentru aclarifca scopul 1motivul2 invita<iei. Eormule olosite: ,,în onoarea', ,,cu prile(ulU', ,,la de(unul în onoareaUU.', ,,la cina oerită cu ocazia . U..', ,,la semnarea acordului între . . . ', ,,lainaugurarea pavilionului UU.' ,,la vernisa(ulUU..', ,,la o recep<ie cu ocazia vizitei delega<iei .UU'.

-n ceea ce prive=te data =i ora, acestea trebuie precizate cu mare eactitate. 1Fnd sestabile=te data se <ine cont de disponibilitatea invita<ilor2. e eemplu, în cazul unei invita<ii lacină, vom scrie ora 7 =i nu începFnd cu ora 7. 3ste bine să se indice =i o oră limită+ înacest caz, cunoscFnd dinainte durata activită<ii, invita<ii î=i pot organiza mai bine timpul. *ar



dacă se cere punctualitate, aceasta trebuie motivată. %pre eemplu: ,,eoarece evenimentuleste televizat, vă rugăm să nu întFrzia<i'.

ocul G constituie adresa eactă 1eventual o sc#i<ă2. 5 adresă cuprinde numele clădirii 1dacăare nume2, numele sălii, strada =i numărul 1aceste detalii vor evita multe apeluri teleoniceinutile2.

-n fnalul invita<iei destinatarul este rugat să confrme participarea. %e men<ionează un numărde teleon unde se vor primi confrmările, o persoană de contract =i o dată limită. -n ultimultimp, în loc de ,,)ă rugăm să confrma<i participarea dv. pFnă cel mai tFrziu pe .B 98 seolose=te din ce în ce mai des formula !.S.C.$., o abreviere a ormulei din limba ranceză?Repondez sXil vous plaît' G ?Răspunde<i vă rugăm' =i este urmată de un număr de teleon saua.

3ste important, dacă evenimentul o cere, indicarea pe invitaie a inutei: ,,<inuta deseară' sau ,,<inută de zi', aceasta va a(uta ca fecare invitat să se simtă bine+ se vor da =i alteinorma<ii pentru a!i a(uta pe invita<i 1de eemplu: ,,parcare specială în spatele clădirii' sau,,în caz de ... se amFnă'.

Wrafca este pentru suportul material ceea ce stilul este pentru tet: un mi(loc de eprimare în

slu(ba mesa(ului care trebuie transmis. *nvita<ia scrisă trebuie să re<ină aten<ia invita<ilor carevor veni. Pentru aceasta, resursele grafce sunt oarte utile. -n primul rFnd, în ceea ce prive=tetetul, dimensiunea, caracterelor, pentru anumite cuvinte =i grupuri de cuvinte, spa<iul întreele, dar =i culoarea invita<iei =i orma sa, în al doilea rFnd, prezen<a simbolurilor, emblemelor,blazoanelor, are o mare importan<ă. Kna din regulile grafce constă în a nu utiliza decFt unsingur tip de caractere pe aceea=i invita<ie. Resursele grafce contribuie în egală măsură =i larezolvarea problemelor de ierar#ie între dierite personalită<i. $stel, pre=edintele uneiasocia<ii, directorul unui muzeu etc, vor avea gri(ă ca numele sau titlul ministrului careprezidează evenimentul, să fe scris cu caractere mai mari decFt cele utilizate pentru ei.uloarea admisă entru litere este negrul.

*nvita<iile trebuie trimise cu sufcient timp înaintea evenimentului, pentru ca invita<ii să!=ipoată rezerva timpul necesar. Kzan<a protocolară pretinde ca invita<iile să primească unrăspuns prompt. Răspunsul de confrmare sau reuz se poate realiza printr!o scrisoare sauteleonic.

Scrisoarea de invitaie la nivel )nalt: este obligatoriu ca scrisoarea de invitare să seadreseze de omologul celui invitat. 3c#ivalen<a rangului se stabile=te la nivelul conducătoruluidelega<iei invitate. 3ste totdeauna tipărită =i are caracter diplomatic+ poate f precedată de una pentru operativitate, însă trimiterea prin curier a invita<iei originale este obligatorie. $reantetul institu<iei 1stema, alte însemne sau elemente distinctive, numele institu<iei celui careinvită2.

%crisoarea de invita<ie începe cu o rază de polite<e care să eprime bucuria de a comunica, încazul în care este primul contact după numirea în unc<ie, se adresează elicitări 1c#iar dacăacestea au ost transmise la învestitură, prin intermediul ambasadei2+ în cazul invita<iei lanivel înalt se ace o rememorare a ultimelor contacte.

(oninutul propriu-*is G cuprinde invita<ia concretă, precizFndu!se perioada =i locul. %e vaclarifca caracterul vizitei 1invita<iei2: de curtoazie, de lucru sau vizită ofcială2. e asemenea, în con<inutul invita<iei se va preciza scopul vizitei 1invita<iei2. upă defnirea generică ascopului, se ace o succintă propunere de agendă a întFlnirii. $genda întFlnirii nu se stabile=teconcret în scrisoarea de invita<ie, aceasta este stabilită ulterior de eper<ii celor două păr<i,după primirea scrisorii de acceptare.

Einalul scrisorii de invitare este o rază de polite<e =i trebuie să cuprindă asigurareaadresantului de respectul de care se bucură =i aptul că se a=teaptă un răspuns.

%oțiuni:



/munitatea diplomatică reprezintă , în sens larg tratamentul pe care, în dreptulinterna<ional, statele sunt obligate să!l acorde organelor diplomatice străine acreditate înacestea.

&n sens restr"ns , imunitatea diplomatică înseamnă scutirea de care se bucură organelediplomatice de sarcinile =i obliga<iile la care sunt <inu<i al<i subiec<i de drept 1cetă<eni saustrăini2 care se aLă pe teritoriul acelui stat + eceptarea de la o obliga<ie (uridică generală,scoaterea lor de sub (urisdic<ia penală =i civilă a statului acreditar.

$rivile&iile diplomatice constituie, de asemenea, un tratament special datorat agen<ilordiplomatici, con<inutul lor constănd în benefciul la unele acilită<i determinate de presta<iispeciale =i se eprimă în acordarea decătre statul de re=edin<ă a unor înlesniri ecep<ionale =icare au un con<inut,în principal, pozitiv, neimplicFnd în mod necesar, o activitate specială dinpartea benefciarilor.

-n consecin<ă, privilegiile sunt înlesnirile sau avanta(ele (uridice acordate de statul acreditarunei misiuni diplomatice =i agen<ilor diplomatic, un tratament (uridic aparte, avorabil, aplicatacestora,atFt în raport cu străiniii obi=nui<i, =i c#iar a<ă de proprii cetă<eni ai statului acredita.

6eorii ale imunităților:

6eoria e<traterior-ții"GG#: teoria a ost lansată de `ugoWrotius în Roma $ntică, aceastapresupunea:

acă un sol se duce aară, respectă legile țării din care vine, ambasada este teritoriul țării dincare vine.

6eoria !epre*entării:reprezentantul statului din care vine se consideră vocea suveranului

6eoria 4uncției .....G

(ate&orii de persoane ce benecia*ă de imunități și privile&ii:

*munitatile cele mai largi sunt recunoscute diplomatilor si amiliilor lor. $gentul diplomatic se bucura de imunitate de (urisdictie penala si civila, precum si deimunitate de (urisdictie administrativa a statului acreditar. 3l nu poate f urmarit in atatribunalelor statului acreditar si nici sa fe anc#etat de vreo autoritate (udecatoreasca saupolitieneasca a statului respectiv. *n privinta imunitatii de (urisdictie civila sau administartiva ,onventia de la )iena stipuleaza cateva eceptii: a2cand in cauza este un imobil particularsituat pe teritoriul statului acreditar, proprietate personala a diplomatului+ &2in cazul uneisuccesiuni, in care agentul diplomatic este eecutor testamentar, administrator, mostenitorsau legatar cu titlu particular+ c.cand agentul diplomatic desasoara in statul acreditar oproesiune libera sau activitatii comerciale.

onventia de la )iena stipuleaza mai multe privilegii misiunii si personalului diplomatic:scutirea misiunii diplomatice de impozite pe imobile+ scutirea personalului diplomatic deimpozite si tae de orice natura+ eceptarea de la prestatii personale in statul acreditar+scutirea de tae vamale pentru bunurile destinate activitatii misiunii si pentru bunurile deolosinta personala.

;a randul sau, personalul organizatiilor internationale benefciaza de imunitati acordate deconventiile aplicabile acestor organizatii. $stel este cazul pentru 5.A.K., onsiliul 3uropei,omunitatile europene etc.

/mportanța:

iplomatul aLat la post trebuie sa poata sustine liber interesele statului al carui reprezentanteste. um el nu dispune de nici o orta coercitiva, cutuma i!a acordat din timpuri stravec#i unanumit numar de privilegii si de imunitati destinate a!i garanta independenta necesara atat capersoana, cat si bunurilor sale, si a evita sa se aduca vreo atingere demnitatii natiunii pe careo reprezinta. $ceste privilegii si imunitati, consacrate de dreptul gintilor, au ost codifcate si



completate prin onventia de la )iena din aprilie 78, care oera un cadru (uridic si uncaracter contractual obligatiilor respective ale statelor si ale diplomatilor aLati in eercitiulunctiunilor lor.

ispunerea simbolisticii de stat )n cadrul acțiunilor ociale

1. ?nsemnele de stat

Stema' /mnul' rapelul

Stema de Stat a !epublicii =oldova este un simbol ofcial ma(or al suveranită<ii =iindependen<ei, al unită<ii =i indivizibilită<ii Republicii 0oldova.

12 etă<enii Republicii 0oldova =i străinii sînt obliga<i să manieste respect a<ă de %tema de%tat =i să nu comită acte prin care s!ar aduce oensă acesteia.

192 onducătorii autorită<ilor =i institu<iilor publice, =efi misiunilor diplomatice =i ai ofciilorconsulare ale Republicii 0oldova, conducătorii persoanelor (uridice =i persoanele fzice careutilizează sau reproduc %tema de %tat sînt obliga<i să asigure utilizarea corectă, demnitatea =iintegritatea acesteia.

12 Ktilizarea %temei de %tat cu încălcarea prevederilor prezentei legi, precum =i proanarea%temei de %tat prin murdărire, inscrip<ionare, desenare, aplicare a unor obiecte, ardere,sărFm

2. Semnicația drapelului !=

rapelul de %tat al Republicii 0oldova 1în continuare G Drapelul de Stat 2 este un simbol ofcialma(or al suveranită<ii =i independen<ei Republicii 0oldova. 12 rapelul de %tat reprezintă o

pînză dreptung#iulară, cu propor<ia dintre înăl<imea =i lungimea pînzei de :9, tripartităvertical egal, începînd de la lance în culorile albastru, galben =i ro=u, =i avînd în mi(loculcîmpului galben imaginea %temei de %tat a Republicii 0oldova, a cărei lă<ime constituie /Cdin lungimea drapelului. 192 4lazonarea #eraldică a rapelului de %tat este: tricolor 1:92 vertical albastru!galben 1deaur2!ro=u, purtînd în mi(locul cîmpului galben imaginea %temei de %tat a Republicii 0oldova1/C ;2. 12 )ersoul rapelului de %tat este în oglindă în raport cu a<a pînzei. 1B2 *maginea grafcă standard a rapelului de %tat este prezentată în anea nr. . 1C2 Auan<ele #eraldice ideale ale culorilor rapelului de %tat sînt albastru 1azur2 de 4erlin,

galben crom =i ro=u vermion.182 Recomandările te#nice privind respectarea nuan<elor cromatice =i a propor<iilor laabricarea =i reproducerea rapelului de %tat sînt stabilite în anea nr. 9. 1D2 rapelul de %tat =i imaginea acestuia, indierent de dimensiunile lor, trebuie săcorespundă întocmai nuan<elor =i propor<iilor stabilite. 12 rapelul de %tat de ceremonie arborat sau purtat poate avea decoruri veilareeterioare suplimentare 1ran(uri, ciucuri, cravate, panglici, vîr de #ampă etc.2, prevăzute înregulamente speciale avizate de omisia Aa<ională de `eraldică, acestea neaectînddimensiunile, propor<iile =i demnitatea drapelului.

3.Mo,ul i importan a utili-rii simolicii n ca,rul actiit ii ,iplomaticeș ț ț

%tema se amplasează pe edifciile autorită<ilor =i institu<iilor publice, pe plăcile indicatoare, înbirourile de serviciu ale conducătorilor, în sălile de =edin<ă, de protocol =i de estivită<i aleacestora+ *maginea %temei de %tat în culori se plasează în mod obligatoriu pe sediile



misiunilor diplomatice, ale ofciilor consulare =i ale reprezentan<elor comerciale ale Republicii0oldova, la re=edin<a =eflor acestora, precum =i în saloanele navelor sub pavilionul Republicii0oldova. Ktilizarea sau reproducerea %temei de %tat în străinătate în alte cazuri, seautorizează de către misiunea diplomatică a Republicii 0oldova în statul respectiv sau de0inisterul $acerilor 3terne =i *ntegrării 3uropene al Republicii 0oldova, cu avizul omisieiAa<ionale de `eraldică. >efi misiunilor diplomatice =i ai ofciilor consulare ale Republicii0oldova de comun cu 0inisterul $acerilor 3terne =i *ntegrării 3uropene vor supraveg#ea

utilizarea corectă a %temei de %tat în străinătate.onducătorii autorită<ilor =i institu<iilor publice, =efi misiunilor diplomatice =i ai ofciilorconsulare ale Republicii 0oldova, conducătorii persoanelor (uridice =i persoanele fzice carearborează, utilizează sau reproduc rapelul de %tat sînt obliga<i să asigure utilizarea corectă,demnitatea =i integritatea acestuia.rapelul de %tat se arborează permanent la sediul misiunilor diplomatice =i al ofciilorconsulare ale Republicii 0oldova, precum =i la re=edin<a =eflor misiunilor diplomatice =i aiofciilor consulare, potrivit uzan<elor de protocol. 192 rapelul de %tat se arborează pe mi(loacele de transport ale =eflor de misiunidiplomatice =i de ofcii consulare ale Republicii 0oldova în deplasările ofciale ale acestora. 12 rapelul de %tat se arborează la ac<iunile de protocol desă=urate în străinătate în aarasediilor misiunilor diplomatice =i ofciilor consulare, potrivit uzan<elor de protocol. 1B2 rapelul de %tat se arborează la sediile organismelor interna<ionale din care Republica0oldova ace parte, în conormitate cu normele dreptului interna<ional =i cu protocoluldiplomatic. 1C2 rapelul de %tat poate f arborat la sediile organiza<iilor =i asocia<iilor cetă<enilorRepublicii 0oldova de peste #otare cu avizul misiunii diplomatice a Republicii 0oldova sau al0inisterului $acerilor 3terne =i *ntegrării 3uropene al Republicii 0oldova.12 rapelele altor state se pot arbora pe teritoriul Republicii 0oldova, cu prile(ul vizitelor cucaracter ofcial de stat, al unor estivită<i =i reuniuni interna<ionale, pe clădiri ofciale =i în

locuri publice stabilite, numai împreună cu rapelul de %tat =i cu respectarea prevederilorprezentei legi.

192 -n cazul arborării rapelului de %tat împreună cu drapelele altor state pe teritoriulRepublicii 0oldova, rapelul de %tat are prioritate =i va ocupa locul de onoare, iardimensiunile liniare ale altor drapele nu vor depă=i dimensiunile liniare ale rapelului de %tat.Eiecare drapel de stat va f arborat pe catarg sau #ampă proprii. Pozi<ia corectă a rapeluluide %tat a<ă de celelalte drapele este prevăzută la anea nr. . rapelele altor state searborează în condi<ii egale, în ordinea alabetică a denumirii <ărilor în limba de stat aRepublicii 0oldova.

12 $rborarea rapelului de %tat la maniestările care se desă=oară sub egida organiza<iilor

interna<ionale se ace potrivit reglementărilor =i uzan<elor interna<ionale.

Abordări teoretico

Documents

Transcript of Abordări teoretico