din Transilvania Fortificatã Un adevãrat muzician este...

15 iunie - 15 iulie 2014

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

C M Y K

Anul 6 • Nr. 3920 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Natura - darul care ne aratãdragostea lui Dumnezeu

Bookfest 2014, Bucureºti - Editura Universitarã i-a cucerit peadulþi ºi pe copii

Românul Claudiu Boantã, unuldintre cei mai buni popicari aiAustriei

România a aderat la reþeauaeuropeanã pentru cercetareacomunismului

Cinci poliþiºti români trimiºti sãprindã hoþii din buzunare în Olanda

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 8

Pagina 13

Pagina 5

Pagina 10

Sã cunoaºtem bisericile fortificate din Transilvania

BisericaFortificatãEvanghelicãSaschiz

PPPP aaaa gggg iiii nnnn aaaa 3333RICKY DANDEL: Un adevãrat muzician

este muzician oriundear trãi el Ricky Dandel s-a nãscut în 30 septembrie 1952,

la Sibiu. Este un solist vocal, compozitor, textier,prezentator, moderator ºi show-man. A urmatªcoala de Muzicã din Sibiu. În anul 1975 aabsolvit Facultatea de Litere ºi Istorie din Sibiu,secþia englezã-germanã. În 1967 înfiinþeazã laSibiu trupa beat-rock ,,Solaris" cu care face maimulte turnee în Transilvania. Cu aceastã trupãdebuteazã la televiziune. Din 1989 se stabileºteîn Germania. Din 1996 este profesor de englezãºi germanã la München, iar din 1998 este artistliber profesionist (docent liber-profesionistpentru marketing, retoricã ºi business english).

PPaaggiinnaa 44

RICKY DANDEL: Un adevãrat muzician

este muzician oriundear trãi el

“Natura este arta lui Dumnezeu celVeºnic” afirma Dante Alighieri.

Natura poate fi comparatã cu o ”staþiede radio nelimitatã”, prin care Dumnezeune vorbeºte tot timpul, doar sã alegempostul.

Ca ºi omul natura este Creaþia luiDumnezeu, Creaþie pe care am primit-o îndar. ªi darul este foarte preþios pentru cãne aratã dragostea lui Dumnezeu, Tatãlnostru Ceresc Cel ce este izvorul vieþii, alînþelepciunii ºi al bucuriei.

Natura înconjurãtoare este mediul deviaþã al omului, ea ne dã zilnic exemplulde a trãi. Dumnezeu a creat mai întâimediul ºi condiþiile de viaþã, apoivieþuitoarele din apã, din vãzduh ºi de peuscat, iar la sfârºit l-a fãcut pe om.Creaturã specialã, fãcutã dupã chipul ºiasemãnarea lui, omul se bucurã de oatenþie specialã.

Viaþa omului este strict dependentã deîntreaga Creaþie a lui Dumnezeu, adicã denaturã. Când omul a apãrut, el a gãsit oplanetã plinã de ospitalitate, cu toate celenecesare: un pãmânt fertil, scãldat delumina soarelui, o atmosferã excepþionalã,apã, minerale, hidrocarburi,vegetaþie ºi vieþuitoare de tot felul.“?i a luat Domnul Dumnezeu peomul pe care-l fãcuse ºi l-a pus îngrãdina cea din Eden, ca s-o lucrezeºi s-o pãzeascã.” (Geneza 2,15)

Pãrintele Stãniloae scria:“Dumnezeu i-a dat omului lumea cadar de o fertilitate continuã ºi cabogãþie de alternative posibile deactualizat de cãtre om prin libertateºi muncã. Dumnezeu aºteaptã canoi sã înþelegem tot mai bine ºi totmai deplin gândurile lui puse înlucruri ºi cuvintele ce ni le-a adresatprin ele”.

Totul este atât de perfect organizat, cuatâta precizie ?i dupã legi exacte. Toate

lucrurile lumii înconjurãtoare suntdestinate omului, spre creºterea lui aºacum spunea ºi Sf. Ioan Gurã de Aur cã“pentru el au fost fãcute toate”. Dumnezeuvegheazã nu numai asupra omului, ci ºiasupra întregului univers, pânã în cele maimici ºi mai neînsemnate amãnunte.“Întrucât a fost fãcut prin Cuvântul luiDumnezeu, Universul întreg este ocuvântare a lui Dumnezeu cu oamenii, încare El ni se descoperã nouã, ca într-un felde scripturã sensibilã.”(Sf. MaximMãrturisitorul)

Dumnezeu este Acela care are grijã denevoile zilnice ale tuturor fãpturilor Sale.În cuvinte frumoase psalmistul Davidspune: “Ochii tuturor spre Tinenãdãjduiesc ºi Tu le dai lor hranã la bunãvreme./ Deschizi Tu mâna Ta ºi debunãvoinþã saturi pe toþi cei vii.”(Ps. 144,15-16)

Privind la lucrurile naturii care neînconjoarã pe acest pãmânt simþim cãavem parte de un miracol.

Natura ºtie sã se dãruiascã. ªi tuturor,ºi cu decenþã. Doar ascultând muzicanaturii învãþam despre eterna frumuseþe.

Sufletul omenesc îºi gãseºte plãcere înliniºtea naturii care se descoperã numaicelor care o cautã.

“Dumnezeu este iubire”( 1Ioan 4,8)este scris pe fiecare boboc de floare ce stãsã se deschidã, pe fiecare fir de iarbã ce seridicã. Pãsãrelele încântãtoare care fac sãrãsune aerul cu trilurile lor înveselitoare,florile atât de delicat colorate care în

desãvârºirea lor îºi rãspândescparfumul, copacii falnici ai pãduriicu bogatul lor frunziº de un verdeviu. Lumina soarelui ºi ploaia careînveselesc ºi reîmprospãteazãpãmântul. Mãrile ºi oceanele careîºi înãlþã cãtre cer spre Dumnezeu”mâinile cele înspumate alevalurilor”. Munþii cei înalþi ºisemeþi care îºi înãlþã piscurile lorspre înaltul cerurilor, strãpungânddin loc în loc norii cei grei ºi plinicu vãlãtuci de vatã, pãrând asprijini cumva din loc în loc ºibolta cereascã. Câmpiile ºi

dealurile îmbrãcate cu o hainã de vegetaþiemulticolorã ºi foarte variatã ca formã ºimãrime, ce are la bazã verdele cu toate

nuanþele sale reprezentând promisiuneavieþii veºnice. Toate acestea mãrturisescdespre grija pãrinteascã ºi iubitoare aDumnezeului nostru ºi despre dorinþa Sade a face fericiþi pe copiii Sãi.

El a cãutat sã ni Se descopere prinlucrurile din naturã ºi prin cele maiprofunde ºi gingaºe legãturi omeneºti pecare inimile noastre le pot cunoaºte. Doarprivind la mãreþia ºi frumuseþea acesteilumi create ne putem da seama deuimitoarea înþelepciune ºi nemãsuratamilã a lui Dumnezeu. Cât este Dumnezeude bun ºi milostiv!

Dragi cititori sã iubim, sã respectãm,sã preþuim ºi sã îngrijim Darul luiDumnezeu pentru noi, Natura. Sãîncercãm sã o studiem, sã-i desluºimtainele ºi sã urmãm calea pe care ea ne-oaratã, pentru cã ea încearcã sã ne înveþe penoi oamenii cum sã îl slãvim peDumnezeu tot timpul ºi-n tot loculpururea!

Adriana –Lucia Ciugudean

iunie - iulie 2014Pagina 2

NNaattuurraa - ddaarruull ccaarree nnee aarraattããddrraaggoosstteeaa lluuii DDuummnneezzeeuu

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Albinele, aºa cum spune ºi o legendãenglezeascã, au apãrut odatã cu pãmântul,iar timpul a nãscocit numeroase altepoveºti despre ele. Unele spun ca o bãtrânaavea un bãiat ºi o fatã, pe care ii iubea maimult decât orice pe lume, însã atunci cândsoarta a hotãrât cã zilele sale erau pesfârºite, doar fata a venit sa o vadã, iarlacrimile bãtrânei înainte de moarte au fostfoarte amare. O binecuvântã pe fatã, iaraceasta se fãcu o vrednica albinã, admiratãde toata lumea…

Însã bãiatul fu transformat într-unpãianjen înfiorãtor, pe care nimeni nu voiasã îl vadã. Alte legende spun cã albinele auapãrut pe pãmânt atunci când Zeul Soare aînceput sã plângã, lacrimile sale cãpãtândaripi ºi transformându-se în albine. Sespune cã Dumnezeu a vrut sã aleagã de pe

pãmânt câþiva muritori cãrora sã le ofereharul vorbei, aºa cã a trimis pe pãmântalbinele, acestea li s-au aºezat pe buze unorcopii, pecetluindu-le astfel, soarta. Sespune cã Platon a fost unul dintre aceºticopii, devenit apoi unul dintre mariioratori.

Albina, munca ei ºi produsele stupuluiau fascinat omenirea încã din cele maivechi timpuri. „Slaba în putere, darminunatã în iscusinþã – aºa cum ocaracterizeazã Solomon, albina apare ºi înmitologia româneascã întruchipândlacrimile Fecioarei Maria.

În complexa lucrare „Istoria naturalã”,Aristotel dedica cartea a IX-a acesteifascinante insecte, despre care se ºtia chiarºi acum douã milenii cã este de mare ajutoromenirii. Nu se ºtia însã cu exactitate cum

se înmulþesc, aºa cã circulau ipotezepotrivit cãrora albinele îºi culeg puii dinflori. În þara noastrã, în special în Moldova,exista credinþa cã albinele nu se înmulþesc,dar sunt binecuvântate cu pui dãruiþi decãtre Dumnezeu. Despre albinã se maispune, în superstiþiile româneºti, caprevesteºte sosirea unui oaspete de seama.

În India, numeroase zeitãþi hinduse suntreprezentate prin albine, simbolizând astfelpuritatea ºi puterea divinã. Pânã ºiînþelepþii mayaºi îºi reprezentau zeitãþileprin albine, acestea având un rol esenþial înmenþinerea sãnãtãþii ºi bunãstãrii în lume.

Tot mayaºii considerau ca albinele suntresponsabile pentru cerul care staîntotdeauna acolo sus ºi pentru faptul cã pepãmânt recoltele cresc tot mai bogate, de laan la an.

În religia catolicã, existã ºi un sfântprotector al celor care cresc albine, numitSfântul Ambrozie, despre care se spune cãar fi fost salvat de la moarte de cãtre niºtealbine care i s-au aºezat pe buze si ar fivãrsat un lichid miraculos ºi misterios îngurã. Atât Biblia, cât ºi Coranul amintescde minunatele albine ºi de miraculoasamiere, semn cã întreaga omenire, încã de laînceputul lumii, a beneficiat defascinantele proprietãþi vindecãtoare aleproduselor stupului, produse de care putembeneficia ºi acum, când tehnologiaavansatã ne permite sã studiem în detaliifine viaþa ºi comportamentul albinelor, darmai ales contribuþia produselor stupului lasãnãtatea noastrã ºi a lumii întregi.

Sursa : DACIC COOLhttp://www.daciccool.ro

Despre albine vorbesc atât Biblia cât ºi Coranul

iunie - iulie 2014 Pagina 3

Oraºul Sibiu din România senumãrã printre cele maifermecãtoare oraºe din Europa,care trebuie vizitate cât mairepede posibil, potrivit site-uluiamerican huffingtonpost.com.Jurnaliºtii de la The HuffingtonPost le recomandã turiºtilor nouãoraºe europene, a cãror mãrimepoate varia, dar care au în comunacelaºi lucru - farmecul. Printreaceste oraºe se numãrã ºi Sibiudin România, despre carehuffingtonpost.com precizeazã cãa fost Capitalã CulturalãEuropeanã în anul 2007.

“Acest oraº pietonal prietenosare un nivel superior (oraºul de sus,

n.r.) plin de numeroase locuriistorice, care este completat de unnivel inferior (oraºul de jos, n.r.) cucase situate pe strãzi pietruite. Nueste de mirare cã a fost CapitalãCulturalã Europeanã în 2007”, sespune pe site-ul The HuffingtonPost. Alãturi de Sibiu, pe listaoraºelor fermecãtoare din Europarecomandate de site-ul american senumãrã: Bibury, considerat “celmai frumos oraº” din MareaBritanie, Giethoorn, despre care sespune cã este “Veneþia Olandei”,Eguisheim din Franþa, Bruges dinBelgia, Colmar din Franþa,Gruyeres din Elveþia, Alberobellodin Italia ºi Cesky Krumlov din

Republica Cehã.The Huffington Post este un site

american de informaþii ºi un blogagregator de ºtiri fondat de AriannaHuffington, Kenneth Lerer ºi JonahPeretti.

Lansat în 2005 ºi achiziþionatîn februarie 2011 de portalulAOL, The Huffington Post ºi-aînceput expansiunea dincolo degraniþele Statelor Unite aleAmericii prin lansarea iniþial adouã noi ediþii anglofone - una înCanada ºi una în Marea Britanie.Ulterior, The Huffington Post ºi-adezvoltat mai multe versiuni, înmai multe limbi.

http://www.descopera.ro

Un oraº din România intrã în topul celormai fermecãtoare oraºe din Europa


Tradiþionala sãrbãtoare de mai a saºilor reghineni,Maifest ºi-a derulat duminicã, 11 mai 2014 la Reghin unnou moment de bucurie, comunitatea sãseascã din zonaReghinului respectând ºi în acest an tradiþia sãrbãtorii demai, sãrbãtoare dedicatã atât venirii primãverii, cât ºimamei, ambele fiind incluse în cadrul sãrbãtorii de Maifest.

Biserica Sãseascã, loc de întâlnireLocul tradiþional al debutului sãrbãtorii de Maifest a

fost curtea Bisericii Evanghelice din Reghin, dupã carecei prezenþi au asistat la o slujbã religioasã oficializatã depãrintele Johann Zey. Slujba, la care au asistat ºi primarulmunicipiului Reghin, Maria Precup ºi deputatul VasileGliga a fost completatã de un moment artistic susþinut deelevii secþiei germane din cadrul Gimnaziului “AugustinMaior”, care au colorat atmosfera cu cântece destinatemamei.“Ne bucurãm sã ne întâlnim din nou cu ocaziaMaifestului aici la Reghin. Începem aceastã slujbã înnumele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh. Amin. Înbraþele Domnului sunt vremurile noastre. Cu acest mottoal Maifestului din acest an vã salut pe toþi cu un cald ºiprietenos bine aþi venit la Reghin la serbarea noastrã, labiserica noastrã. În mod deosebit o salutãm în miljoculnostru pe doamna primar Maria Precup. Doresc sã-miexprim faþã de domnia sa marea noastrã mulþumire ºifericire cã este alãturi de noi. De asemenea, îi mulþumescpentru tot sprijinul acordat pentru buna desfãºurare a ser-bãrii noastre. În mod deosebit salut ºi prezenþadeputatului Vasile Gliga care onoreazã cu prezenþa lasãrbãtoarea noastrã de suflet”, a precizat preotul JohannZey.

Respect pentru istoria saºilorCei doi oaspeþi, primarul Maria Precup ºi deputatul

Vasile Gliga au punctat în discursul lor rolul saºilor în istoriaReghinului, de numele acestora legându-se nu doar istoria,ci ºi meºteºugurile dezvoltate aici.

“Suntem mândri de istoria noastrã”“Este o mare onoare pentru noi sã fim prezenþi la

aceastã manifestare a saºilor acum la începutul primãverii.Numãrul mare al celor prezenþi spune cã putem trãi fericiþiîmpreunã, indiferent ce limbã vorbim, indiferent cum nerugãm lui Dumnezeu, important este sã fim uniþi pentruReghinul nostru pe care-l iubim cu toþii. Este important sãne respectãm istoria, suntem mândri de istoria noastrã, iarsaºilor le mulþumim cã au scris istoria pentru noi. Chiar dacãsunt puþini, sã ne bucurãm de aceastã istorie, sã ne bucurãmde Reghinul de astãzi, iar contribuþia saºilor la civilizaþia ºicultura oraºului conteazã pentru noi foarte mult. Ne implicãºi ne obligã sã le respectãm tradiþiile ºi împreunã sã nebucurãm de toate evenimentele pe care Reghinul le oferã

cetãþenilor ºi invitaþilor sãi”, a spus primarul Maria Precup.

Reghinul este un oraº cu lucruri deosebite“ Faptul cã Reghinului i se mai spunea ºi Reghinul

sãsesc înseamnã mult pentru noi. Noi care suntem mai noiîn acest oraº suntem foarte impresionaþi ºi foarte multinfluenþaþi de ceea ce a fost în Reghin. Pentru mine ºi pentrumulþi alþii, Reghinul este un oraº cu lucruri deosebite.Aceastã bisericã evanghelicã este ºi va rãmâne un simbol aloraºului. Faptul cã meseriile ºi tradiþiile care au fost înReghin face ca ºi astãzi oraºul sã fie remarcat prinmeºteºuguri. Chiar dacã eu reprezint viorile, pe lângã altesimboluri ale oraºului, acestea reprezintã tradiþiimeºteºugãreºti care se datoreazã priceperii ºi ceea ce aufãcut saºii în Reghin. Faptul cã sunt mai mulþi copii prezenþide la clasa germanã pregãtitoare înseamnã o deschidere aoamenilor din Reghin spre ceea ce înseamnã o deschiderespre Europa. Mã bucur încã o datã cã sunt aici ºi în ceea cemã priveºte voi sprijini Reghinul ºi oamenii de aici”, a spusdeputatul Vasile Gliga.

Parada saºilor spre Pãdurea RotundãSãrbãtoarea saºilor de la Reghin s-a bucurat de prezenþa

a numeroºi oaspeþi din þarã ºi din strãinãtate, care împreunãcu saºii reghineni s-au îndreptat spre locul tradiþional deîntâlnire al saºilor de Maifest, Pãdurea Rotundã. Parada sprelocaþia gazdã a programului artistic al Maifestului i-a avut ºide aceastã datã la loc de cinste pe Fanfara MunicipiuluiReghin precum ºi pe Kotzer ºi Casandra, cei doi simpaticiponei nelipsiþi de la fiecare paradã de Maifest. Adunaþi înspatele Restaurantului Marion de la Pãdurea Rotundã, saºiialãturi de reghineni au asistat la un program artistic la careºi-au dat concursul atât cei mici cât ºi veteranii, atât dinReghin cât ºi invitaþi veniþi din Târgu Mureº, Bistriþa ºi alteoraºe. Sãrbãtoarea de Maifest a consfinþit ºi o dublãsãrbãtoare, 25 de ani de la înfiinþarea Forumului Germandin Reghin, respectiv a 22 a ediþie a tradiþionalei sãrbãtori demai a saºilor din Reghin.

“Mai existã un suflet de saºi în acest oraº”“Un sas de Maifest simte în primul rând cã trãieºte.

Povestea Maifestului o auzeam, copil fiind, de la bunica, dela mama, eu fiind reghinean get-beget. Atunci nu dãdeam omare importanþã pe aceastã sãrbãtoare, nici nu visam cã o sãajung vreodatã sã fiu chiar atât de solicitat pentru aceastãsãrbãtoare, lucru care mã bucurã nespus, în numelepãrinþilor mei, în numele bunicilor mei, ºi cred cã mai existãun suflet de saºi în acest oraº. Este o veche tradiþie aMaifestului ºi uite cã reuºim ºi în zilele de astãzi sã ocontinuãm cu succes” a menþionat Robert Zajzon,preºedintele Forumului German din Reghin.

http://www.zi-de-zi.ro

Un loc important pe lista UNESCO a bisericilor fortificate dinTransilvania revine Bisericii Fortificate de la Saschiz1. Situatã în satulcu acelaºi nume, biserica dateazã din secolul al XIII-lea ºi a fost ridicatãpe locul în care se afla în trecut o bazilicã romanicã. Construcþia bisericiia fost finalizatã în 1525. Sub aspect arhitectural, biserica evenghelicã dinSaschiz este fidelã stilului gotic ºi are forma unei sãli foarte lungi întãritecu 22 de contraforturi. În partea de vest a bisericii se aflã douã turnuleþedin cãrãmidã prin intermediul cãrora se face accesul în interior.Ferestrele bisericii sunt create în stil „gotic târziu” ºi sunt formate dinrondele de sticlã incluse într-o plasã din plumb. Dacã iniþial orga bisericiise afla deasupra altarului, în secolul al XIX-lea ea a fost mutatã într-unspaþiu, special amenajat, din partea vesticã a construcþiei.

Cu totul deosebit este turnul de apãrare al bisericii care are un aspectmasic ºi este situat la 20 metri de sacristie. Dupã distrugerea completã aturnului, în urma incendiului din 1677, turnul este reconstruit, în 1832, ºitransformat în clopotniþã.

Iniþial întregul complex arhitectural a fost înconjurat de un zid

puternic înalt de 9 metri. Forma zidului este pãstratã ºi astãzi de gardulcare înconjoarã biserica. Documentele istorice dovedesc cã în apropiereabisericii a fost ridicatã o cetate þãrãneascã care a avut 6 bastioane ºi ofântânã adâncã de 60 de m. În ziua de astãzi adâncimea fântânii este dedoar 2 m.

În privinþa acestei moºteniri culturale pe care ne-au lãsat-o saºii dinTransilvania este indicat sã reþinem cã ea se aflã judeþul în Mureº, în satulSaschiz. Cunoscutã ºi sub denumirile „Keist” (germanã), „Keisd”,„Kaisd”, Hünenburg” (dialectul sãsesc), localitatea Saschiz a rivalizat întrecut cu Sighiºoara, care în secolul XV era consideratã capitala saºilordin Transilvania. Aºa se explicã, probabil, faptul cã vechiul turn alBisericii fortificate Saschiz, care a fost distrus în incendiul din 1677, eraasemãnãtor cu Turnul cu Ceas din Sighiºoara.

Un moment important din istoria localitãþii îl reprezintã anul 1419,când Saschizul a fost considerat oraº. Existau aici mai multe bresle, ojudecãtorie, câteva ºcoli ºi o baie.

Numãrul saºilor din localitate a scãzut dramatic dupã Cel de alDoilea Rãzboi Mondial ºi mai ales dupã emigrãrile în Germania din anii’80. Astfel, conform statisticilor actuale, în comuna Saschiz, mai trãiescaproximativ 70 de saºi, în marea lor majoritate fiind persoane vârstnice.

Liliana Moldovan

1 A se vedea : http://www.saschiz.ro/ pagina/istoricul-localitatii

Sã cunoaºtembisericile

fortificate dinTransilvania

BisericaFortificatã

EvanghelicãSaschiz

Bucuria saºilor reghineni etalatã la Maifest

Pagina 4 iunie - iulie 2014

C M Y K

Adalbert GYURIS: De undeizvorãºte dragostea pentrumuzicã?Ricky DANDEL: Aceastã

dragoste pentru muzicã mi-a fosttransmisã genetic de cãtre pãrinþi,respectiv bunicii mei. Bunica mea aavut pânã la vârsta de aproape 88 deani o voce frumoasã, stabilã,manifestând totodatã un autentic talentpentru show. Desigur, nu s-a ocupat demuzicã în mod profesional, însãdragostea pentru cântec m-a învãluit înanii copilãriei. Mama a avut ºi ea ovoce frumoasã ºi cânta totodatã la pianºi la vioarã. Tata, reþin bine, a avut ovoce caldã ºi totodatã puternicã detenor. Toþi însã, au fost doar amatori,însã însufleþiþi de o autenticã dragostepentru muzicã. Cum sã nu pãstrezi unasemenea cadou ca pe ceva aproapesacru?

ªi tot genetic, dar mai ales prinatmosfera creatã în jurul lui, fiul meuElvin a dezvoltat, ca ºi mine, unautentic ataºament ºi devotamentpentru muzicã.

A.G.: Cum v-au privit profesoriila liceul de artã ºtiindu-vãinterpretând muzicã uºoarã?R.D.: Profesorul, care mi-a fost

diriginte din clasa a 8-a ºi pânã într-a11-a a fost totodatã cel mai mare fan almeu. Profesorii de la Liceul de Muzicãºi de la ªcoala de Artã, care fuseserã înmare parte membrii ai juriilor care mi-au înmânat multe premii la concursuride interpretare, au fost ºi ei printresusþinãtorii mei. Desigur, din cauzapletelor pe care le purtam ca ºi convinsinterpret de muzicã beat ºi rock, mãmai loveam de exigenþa unorprofesori. Având însã sprijinuldirectoarei mele, respectiv a d-neiGross, aceastã nonconformitate a fosttoleratã, elevul fiind totodatã ºi artist.De fapt, nu am încercat niciodatã sã fiuun conformist, mai ales în ceea ceprivea muzica, miºcarea scenicã ºiimaginea mea de artist.

A.G.: Când aþi debutat?Consacrarea a venit uºor? R.D.: Am debutat la vârsta de 14

ani, câºtigând locul 1 la mai multeconcursuri de interpretare judeþene ºiinterjudeþene. De fapt, bunica mea afost primul meu „sponsor”,cumpãrându-mi prima chitarã. Înaceastã zi „microbul a fost inoculat”pentru întotdeauna”. Mã refer, bineînþeles la muzicã. Cântam oriundeeram ºi eram veºnic înconjurat decolegi iubitori ai muzicii. Au urmatprimele concerte cu formaþia mea deliceeni” Solaris”. Primele apariþiiTV… ºi restul a venit ca de la sine. Decurând am primit un e-mail dinAustralia de la o doamnã care îºi aduceaminte de acei ani minunaþi în care le-am dãruit tinerilor, în zeci ºi sute despectacole, feeling-ul Beatles, RollingStones, Elvis Presley sau Tom Jones:Cu toate cã eram „departe de lumeadezlãnþuitã” a vestului, la acestespectacole am deschis împreunãpoarta spre aceastã lume.

A.G.: V-aþi stabilit în Germania,afost un avantaj în carieradumneavoastrã ? Cum se vedeRomânia de aici ?

R.D.: În vara anului 1989 amhotãrât sã mã stabilesc în Germania.Povara cenzurii devenise tot mai greude suportat. Desigur, când am pãrãsitRomânia am fost în culmeasuccesului. Compozitia mea „Cu tine”,care dãduse de fapt ºi titlul ultimuluiLP produs în România înainte deplecarea mea, era în acea varã timp demai multe sãptãmâni pe locul 1 întopul revistei „Sãptãmâna”. Mi-aducaminte de extraordinare spectacole însãli de concerte sau pe stadioane, undealergam de la o tribunã la cealaltã,publicul cântând cu mine hiturile pecare le aveam în acei ani: Cu Tine, Ozi, Sunt un om, Trecând prin noapte…

Dupã sosirea mea în Germania,am semnat la începutul anului 1990 uncontract pe o perioadã de 5 ani cuprestigioasã casã de discuri BMGAriola, unde am editat discuri ºi CD-uri singur, apãrând totodatã pe multecompilaþii cu interpreþi germani demarcã. Marea mea ºansã, mai ales peplan sufletesc, a fost faptul cãRomânia ºi-a dobândit libertatea îniarna anului 1989. Acest lucru mi-apermis sã pãstrez ºi pe plan artisticlegãtura cu România, prin emisiuni deteleviziune cât ºi prin intermediulconcertelor. Un adevãrat apogeu a fostlunga ºi frumoasa colaborare cuTeleviziunea Româna în „renaºterea”

prestigiosului festival internaþional„Cerbul de Aur” de la Braºov.

Chiar dacã te poþi întoarce înRomânia ori de câte ori doreºti, unanumit dor de casã rãmâne permanent.Bunãstarea materialã nu a fostniciodatã motivul principal pentru caream luat decizii importante în viaþã.Desigur, în toþi aceºti ani am urmãrit ºiam sesizat cu bucurie în sufletschimbãrile înspre bine din România.Locul unde te-ai nãscut rãmâne, defapt, parte din structura ta sufleteascãpe tot decursul vieþii. Câtã fericire ºicâtã mândrie simt în suflet în acest anîn care Sibiul este, alãturi deLuxembourg, capitala culturalãeuropeanã ºi ca România a aderat laUniunea Europeanã, un lucru la caream visat de mult. Tot aici la Sibiu, laaceeaºi universitate pe care amabsolvit-o în 1975, cu 30 de ani maitârziu, respectiv în 2005, am obþinut, înurma susþinerii publice a lucrãrii dedoctorat, titlul de Doctor în Filologie,cu distincþia Magna cum laude.

ªi tot aici la Sibiu, în cadrulmanifestãrilor pentru „Sibiu CapitalaCulturalã Europeanã” voi susþine îndata de 18 august un mare concertOpen Air, împreunã cu fiul meu Elvin.Acest concert, care va fi susþinut ºi laLuxembourg, va marca aniversareamea de 40 de ani de carierã muzicalã.

A.G.: Cu ce se aseamãnã saudeosebeºte un muzician dinRomânia cu cel din Germania? R.D.: Un adevãrat muzician este

muzician oriunde ar trãi el. Desigur,stilurile muzicale abordate într-o þarãsau alta pot sã difere, însã „brandul”artistic individual rãmâne, dacã eºtiautentic. Desigur, în Germaniaconcurenþa este mult mai mare,deoarece ca ºi muzician te confrunþipractic cu toatã lumea, printre caresunt o mulþime de „monºtrii sacrii” aigenului. Nu este uºor sã te faci vãzut ºiauzit în acest context. Dar tocmai deaceea, meritã sã te strãduieºti.

A.G.: Elvin, fiul dumneavoastrã,cântã ºi el, are alte preferinþemuzicale decât tatãl? R.D.: Elvin, care este un

compozitor ºi un textier cu mult harautentic, are stilul sãu propriu pe carenu încerc sã-l influentez. De fapt, el areo personalitate artisticã bine conturatã,aºa cã nu are nevoie de mine ca ºimodel artistic. Ca ºi model cred cã aluat de la mine doar seriozitatea ºidragostea cu care se apropie demuzicã. Nenumãratele premiiinternaþionale pe care le-a primit atestãadevãratul lui talent de muzician. Estepianist ºi orchestrator, ºi a jucat pânãacum, la cei 25 de ani ai sãi, în 7 filmeartistice americane ºi germane curezltate remarcabile. Este student laUniversitatea LMU din München, ouniversitate de renume din Germania,la „Mass-Media ºi Jurnalism” , ºiurmeazã sã-ºi dea examenul dediplomã în acest an.

A.G.: Cum a fost contactul încolaborarea cu ,,Cerbul de aur”?

R.D.: În timpul unei filmãri înTVR, la începutul anului 1992, amnimerit, absolut întâmplãtor la uncasting pentru viitori prezentatori ai„Cerbului de Aur”. Cu toate cã nu amparticipat la acest casting, am fostrugat sã le demonstrz celor prezenþi,cum aº prezenta eu festivalul în maimulte limbi. Totul s-a întâmplat maimult în joacã, dar jocul s-a trasformatdintr-o clipã în cealalta într-ocolaborare de duratã, care a durat întreanii 1992 – 2001, prezentând cele maimulte ediþii ale acestui prestigiosfestival, fiind pe scenã alãturi de TomJones, Ray Charles, Kylie Minogue,Jerry Lee Lewis, James Brown ºimulþi alþii. „Cerbul de Aur” va ocupapermanent un loc special în carieramea artisticã.

A.G.: Ce transmiteþi tineretuluiiubitor de muzicã pop? R.D.: Cândva marele compozitor

Ludwig van Beethoven spunea:„Fereºte-te de oamenii care nu iubescmuzica.” ªi câtã dreptate avea cuaceste cuvinte. Arta, în general, nepermite un sublim loc de refugiu dinbanalitatea cotidianã care adeseori neîntunecã orizontul. Iubind muzica,indiferent de genul muzical pe care îlpreferã, tinerii îºi vor pãstrafrumuseþea sufleteascã. Muzica este,de fapt, un nesecat izvor de fericire ºiarmonie sufleteascã.

A.G.: Dragã Ricky DANDEL vãdoresc dumneavoastrã ºi fiuluiElvin realizãri pe toate planurile.R.D.: Mã bucur cã am colaborat ºi

vã mulþumesc pentru acest interviu.Toate cele bune.

Adalbert GYURIS

Interviu cu Ricky DandelZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Ricky Dandel s-a nãscut în 30 septembrie 1952, la Sibiu.Este un solist vocal, compozitor, textier, prezentator, moderator ºi

show-man. A urmat ªcoala de Muzicã din Sibiu.În anul 1975 a absolvit Facultatea de Litere ºi Istorie din Sibiu, secþia

englezã-germanã.În 1967 înfiinþeazã la Sibiu trupa beat-rock ,,Solaris” cu care face

mai multe turnee în Transilvania. Cu aceastã trupã debuteazã lateleviziune.

Din 1989 se stabileºte în Germania.Din 1996 este profesor de englezã ºi germanã la München, iar din

1998 este artist liber profesionist (docent liber-profesionist pentrumarketing, retoricã ºi business english).

Este deþinãtorul titlului academic MA (Magister Artium) pentrulimba englezã, al Ministerului de Culturã ºi Învãþãmânt din Bavaria,Germania.

În 1990 Ricky Dandel devine membru al Uniunii Compozitorilor dinGermania ºi membru ,,GEMA”, în calitate de compozitor ºi textier.

În 1999 discul single „Du bist mein Licht”, creaþie proprie,deþinepatru sãptãmâni locul I în topul Bavariei la „Deutsch Schlagerparade”difuzat pe postul de radio Bayern 1.

,,Muzica este un nesecat izvor de fericire ºi armonie sufleteascã”

În urma implementãriiproiectului ROCRIS – SistemulInformatic al Cazierului JudiciarRomân, persoanele juridice fãrãantecedente penale vor puteaobþine “pe loc” certificate decazier judiciar de la orice unitatede poliþie conectatã la ROCRIS –informeazã IGPR.

Potrivit unui comunicat al

IGPR remis, presei, începând din15 mai a.c., ghiºeele de eliberarea certificatelor de cazier judiciar

au posibilitatea de a emite “peloc” certificate de cazier judiciarcãtre persoanele juridice fãrãantecedente penale. Pentrupersoanele juridice cuantecedente penale, documentulîn cauzã se elibereazã întermenul legal de trei zile.

Cererea-tip pentru obþinereracertificatului de cazier judiciar se

depune de reprezentantul legal alpersoanei juridice la orice unitatesau subunitate de poliþie

conectatã la ROCRIS (SistemulInformatic al Cazierului JudiciarRomân). Pânã acum, cerereatrebuia depusã la unitatea depoliþie pe raza cãreia persoanajuridicã îºi avea sediul social,sucursala, filiala sau punctul delucru, iar termenul de eliberareera de trei zile.

“În prezent, la nivel naþional,se elibereazã certificate de cazierjudiciar prin intermediulSistemului Informatic alCazierului Judiciar Român –ROCRIS, în 225 de centre,activitate ce va fi extinsã ºi înviitor, pe mãsurã ce vor fiidentificate noi spaþii ºi tehnicanecesarã acestui scop. Listasubunitãþilor de poliþie careelibereazã certificate de cazierjudiciar, precum ºi programulghiºeelor de lucru cu publicul, segãseºte afiºatã pe pagina deinternet a fiecãrui inspectorat depoliþie judeþean, respectivDGPMB” – precizeazã IGPR.

Potrivit IGPR, sistemulinformatic ROCRIS a creatpremisele ca, în limitele legii,

toate instituþiile din sistemulnaþional de apãrare, ordinepublicã, siguranþã naþionalã ºijustiþie sã aibã acces, în modoperativ, la baza de date creatã,prin transferarea pe suportmagnetic a evidenþelor manualeale cazierului judiciar. Deasemeni, ROCRIS permite, “însistem automatizat, în condiþii desiguranþã ºi în mod operativ, dinorice punct de acces la sistem,

eliberarea de certificate de cazierjudiciar securizate pentrupersoane fizice, cetãþeni români,strãini sau apatrizi ºi persoanejuridice, în condiþiile legii ºicopii securizate de pe cazieruljudiciar pentru toate sistemeleinformatice din domeniulapãrãrii, ordinii publice,siguranþei naþionale ºi justiþiei”.

M. T.http://www.ziarulfaclia.ro


IGPR: Certificate de cazier judiciar“pe loc” pentru persoanele

juridice fãrã antecedente penale


În data de 2 iulie se împlinesc 300 de ani de lanaºterea unuia dintre cei mai cunoscuþi compozitorigermani Christoph Willibald Ritter von Gluck.Considerat pãrintele perioadei muzicale clasice ºiroccoco, von Gluck a devenit celebru pentru opera„Orfeu ºi Euridice” .

Compozitorul german se naºte în Erasbach(Bavaria), într-o familie de pãdurari. Familia semutã în Boemia iar tatãl lui Gluck AlexanderJohanner Gluck, devine pãdurar-ºef la curteaprinþului Philipp Hyazinth von Lobkowitz.

De-a lungul vieþii, Christoph Willibald Rittervon Gluck a cãlãtorit mult. ªi-a petrecut tinereþea laViena, ºi-a fãcut studiile universitare la Praga (undea studiat logica ºi matematica) iar în 1737 îl gãsimla Milano. Aici are loc debutul lui Gluck , prima saoperã „Artaserse” fiind reprezentatã la Milano în1741. Urmeazã alte compoziþii scrise pentru diferiteoraºe italiene ºi reprezentate în perioadacarnavalului.

În 1745 Gluck devine compozitor al TeatruluiLondon’s King, din Londra. În perioada în care îºidesfãºoarã activitatea la Londra, vine în contact cumuzica lui Georg Friedrich Händel ºi este influenþatde oratoriile compuse de acesta. În anii 1747 ºi1748, Gluck revine în Germania, la Dresda unde aremare succes cu compoziþia „Le nozze d’Ercole ed’Ebe”.

Deºi petrece un timp la Viena, la curtea regineiMaria Tereza, Gluck revine în Praga, unde în 1750prezintã opera „Ezio”. Dupã 4 ani se stabileºte

definitiv la Viena ºi continuã sã compunã ºi sãprezinte muzicã de operã.

Considerat un reformator al acestui gen muzical,compozitorul german este autorul unor sonate,simfonii ºi muzicã pentru pian ºi pentru cor.Influenþe ale stilului sãu compoziþional se regãsescîn operele lui Mozart, Berlioz ºi Wagner.

Ultimii ani de viaþã îi petrece la Viena undelucreazã fãrã încetare pânã în 15 noiembrie 1787când se stinge din viaþã în urma unui atac cerebral.Este înmormântat la Viena, ziua morþii lui fiinddecretatã ca zi de doliu naþional.

Liliana Moldovan

Christoph Willibald Ritter von Gluck(2 iulie 1714-15 noiembrie 1787)

iunie - iulie 2014 Pagina 7

Corina KISS: Între anii 1867-1868, Anton Bruckner com-pune lucrarea „Missa Nr. 3 înfa-minor”. Aþi fost invitat casolist pentru cele trei concerte(11-13-14 aprilie a.c.) laTonhalle – Düsseldorf.Domnule Krasznec, ce neputeþi spune despre aceastãmuzicã?Lucian KRASZNEK: „Missa

Nr. 3” este o muzicã foarteexpresivã, cu o putere imensã dacãluãm în consideraþie complexitateaorchestrei ºi intensitatea corului.Muzica trãie?te prin diferenþeleextreme de sonoritãþi ca ºi prinmultitudinea de stãri emoþionalecare trece de la orchestrã, la cor ºisoliºti.

Corina KISS: Lucrarea a-ceasta nu este foarte cunos-cutã... Ce v-a impresionat maimult textul, muzica saucombinaþia dintre cele douã? Lucian KRASZNEK: Pãrera

mea este cã lucarea este destul decunoscutã, însã trebuie sã spun cã,cunoaºterea partiturii este adesea unindiciu pentru a înþelege muzica.Bruckner a reuºit în aceastã lucraresã mã convingã de credinþa luiprofundã. Ca ºi solist am avutprivilegiul sã stau în faþavioloncelelor care au avut de cântattema acestei rugãciuni. Trebuie sãvã mãrturisesc cã „mi s-a fãcut

pielea de gãinã“ ce frumoasã ºisensibilã este aceastã muzicã!

Corina KISS: Pe scenã s-aaflat într-adevãr o orchestrãsomtuoasã, un cor mare ºibineînþeles cei patru soliºti.Cum v-aþi simþit ca „micro-aparat“ alãturi de orchestraºi corul filarmonicii dinDüsseldorf sub conducereatânãrului dirijor ConstantinTrinks?Lucian KRASZNEK: Atât

cele trei concerte cât ºi repetiþiile laDüsseldorf mi-au fãcut o mareplãcere. M-am simþit foarte bine sãcânt alãturi de o orchestrã foarteprecisã, iar pentru cor am un marerespect, deoarece au dat dovadã nunumai de o rezistenþã extraordinarã(concentrare ºi condiþie fizicã)gândindu-ne cã au fost trei concerteunul dupã altul, dar ºi pentruinterpretarea acestei partituricomplexe scrisã în exclusivitatepentru cor. Pe domnul ConstantinTrincks îl cunosc din timpul cândam fost angajat la StaatstheaterDarmstadt ºi îl consider nu numaiun muzician de excepþie dar ºi undirijor foarte bun. Afost o plãcere sãlucrãm din nou împreunã.

Corina KISS: DomnuleKrasznec am sã vã pun oîntrebare referitor la cea mailungã ºi impunãtoare partedin aceastã Missã – „Credo“,

unde tema începe la unisonpentru cor ºi orchestrã. Otemã tesionatã care sedesfãºoarã în întreaga parte ºiunde apare la soliºti cu textul„et in spiritum sanctum“ ( ºiduhului Sfânt). Ce a însemnataceastã „zonã“ solisticãpentru dumneavoastrã?Lucian KRASZNEK: Trebuie

sã vã mãrturisesc cã pentru mineaceastã parte a treia „Credo“ a avuturmãtoarele consecinþe: dupã în-cheierea ultimului concert multtimp chiar aceastã temã mi-a sunatîn cap. Am murmurat-o ºi amcântat-o în continuare câteva ziledescoperind cã aici Bruckner a de-monstrat cât a putut el de bine pute-rea pentru credinþã ºi pentru rugã-ciune. Pentru mine în urmãtorul text„et incarnatus est ...“ se simte oplutire. O muzicã care începe din„nimic” plutind supranatural prinpasajele tenorului ducând mesajulmai departe. Ca sã aduc aceastãsenzaþie extraordinarã trebuia sã fiuatent la dozarea respiraþiei pentru ofrazare cât mai frumoasã. Aceastã„zonã“ a fost pentru minemomentul unde am putut sã-midezvãlui emotivitatea cu adevãrat.

Corina KISS: Toate cele treiconcerte, din 11-13-14 apriliea.c., au fost la înãlþime culungi aplauze. Publicul a ple-cat din sala de concert impre-

sionat de aceastã muzicãmonumentalã. Cu ce gânduriºi sentimente v-aþi întorsdumneavoastrã „acasã“ laDortmund?Lucian KRASZNEK:Am fost

fericit cã mesajul minunat almuzicii a ajuns în inimile publiculuiºi cã noi toþi interpreþii de pe scenãam reuºit sã ne prezentãm laînãlþime!

Corina KISS: DomnuleKrasznec sunteþi în primulrând cântãreþ de operã,absolvent al Facultãþii deMuzicã (Hochschule fürMusik) din Würzburg, ceplanuri de viitor aveþi înaceastã direcþie?Lucian KRASZNEK: Doresc

sã adaug repertoriului meu muzicãfrancezã ºi ruseascã. Urmãtoareleroluri pe care le am deja de fãcut

sunt Alfredo în Traviata ºi DonOttavio din Don Giovanni.

Corina KISS: Vã simþiþi maimult atras de operã decât demuzica vocal-simfonicã?Lucian KRASZNEK: Pânã

acum am cântat mai mult operã ºioperetã, dar acest concert „MissaNr. 3” de Anton Bruckner mi-adeschis gustul pentru genul demuzicã vocalã.

Corina KISS: Vã mulþumescmult pentru acest interviu ºivã doresc mult succes în rea-lizarea planurilor dumnea-voastrã.Lucian KRASZNEK: ªi eu vã

multumesc mult la rândul meu ºi vãdoresc toate cele bune în continuarela Düsseldorf!

Dr. Corina KISSRedactor muzical

Düsseldorf, Germania


INTERVIU CU TENORUL ROMÂNLUCIAN KRASZNEC LA DÜSSELDORF

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului pentru

desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei

- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii, fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã

pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: [email protected]

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentare juridicã specializare pe dreptul familiei, dreptulpenal, dreptul muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de

asigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail [email protected] sau [email protected] Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problema dumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic Curier juridic

Când te afli într-o posturã nefavorabilã,existã probabilitatea cã angajatorul sã teîntrebe: “Ai vreo întrebare pentru mine?”

Sã spunem cã te confrunþi cu oasemenea provocare. Ei bine, poþi tratasituaþia ºi ca pe o oportunitate, mai alesdacã þi-ai fãcut temele ºi ºtii cã eºti potrivitpentru acel job.

Trebuie sã te gândeºti bine la fiecarerãspuns oferit, astfel încât sã reflectecunoºtinþele tale referitoare la companiarespectivã, etica ta profesionalã, nivelul deprofesionalism ºi interesul pentru funcþiarespectivã.

“În cadrul primului interviu deangajare, trebuie sã te asiguri cã puiîntrebãrile corespunzãtoare. Pune întrebãri

despre funcþia respectivã ºi compania; nuadresa întrebãri care pot pãrea“autoservite” ºi dau impresia cã nu eºti unjucãtor în echipa”, spune Amy Hoover,preºedintele TalentZoo.

“Singurul obiectiv al unui interviu estesã determini dacã eºti potrivit pentrucompanie ºi dacã aceasta ar fi un mediubun pentru tine. Restul problemelor ºiîngrijorãrilor ar trebui soluþionate în timpulnegocierilor, dupã ce a fost înaintatã oofertã de angajare”, explica Hoover.

Iatã 16 întrebãri pe care ar trebui sã leeviþi în timpul primului interviu, deoareceþi-ar aduce mai multe deservicii decâtbeneficii:

1) Cu ce se ocupã compania dvs?

2) Care va fi salariul meu?3) Voi fi nevoit sã lucrez peste

program?4) Când pot sã-mi iau un concediu?5) Când voi fi eligibil sã primesc o

mãrire de salariu?6) Când voi putea beneficia de o

promovare?7) Voi avea propriul birou?8) Ce se întâmplã dacã nu îmi place

jobul sau colegii din echipa mea?9) Voi avea un buget cu cheltuieli de

serviciu?10) Puteþi sã-mi spuneþi câte ceva

despre viaþa dvs personalã?11) Pot sã dau telefoane personale în

timpul programului de serviciu?

12) Verificaþi trecutul angajaþilor?13) Monitorizaþi email-urile sau traficul

de internet?14) Pot veni mai devreme sau mai

târziu, cât timp îmi fac treaba?15) Cum m-am descurcat?16) Am obþinut sau nu postul?Cea mai neinspiratã decizie ar fi aceea

de a nu pune deloc întrebãri. “Este mai tristsã nu pui întrebãri”, spune Deborah Shane,un consultant în resurse umane.

“Acest lucru dezvãluie multe lucruridespre aptitudinile tale de comunicare,caracterul ºi încrederea de care dispui;angajatorul o sã îºi facã o impresie proastãdespre tine”, a mai precizat Shane.

www.manager.ro

16 întrebãri pe care nu ar trebui sã le adresezi angajatorului la finalul unui interviu

C M Y K Pagina 8

Institutul Cultural Român de la Viena ºi AmbasadaRomâniei la Viena a organizat, cu ocazia AnuluiBrâncoveanu, proiecþia filmului documentar ”Un chip deluminã – Arhimandritul Ioan, stareþ al mânãstirii Hureziîntre anii 1692 ºi 1726”. Evenimentul a avut loc la sediulICR Viena în ziua de miercuri, 21 mai 2014, ora 18.00,data sãrbãtorii creºtin-ortodoxe a Sfinþilor ÎmpãraþiConstantin ºi Elena.

Proiecþia a avut loc în prezenþa doamnei IulianaMateescu, scenaristul ºi regizorul filmului ºi a fost urmatãde prelegerea „Mãnãstirea Hurezi: un monument-reper alartei brâncoveneºti“ susþinutã de Doina Petrescu, arhitect,specialist în restaurarea monumentelor istorice.Documentarul ne vorbeºte despre Arhimandritul Ioan cadespre un om al lui Dumnezeu în toatã simplitatea luivenitã din adâncã smerenie. I-a fost supus, jertfitorDomnului Constantin Brâncoveanu „ (...) ca oltean, caom luminat, ca prieten al celui mai mare dintre ultimiidomni de þarã“. (Nicolae Iorga).

Filmul ”Un chip de luminã” realizat de Asociaþia

Renaºterea Obiceiurilor ºi Tradiþiilor Româneºti prezintãviaþa Arhimandritului Ioan de la Hurezi, personaj puþincunoscut pânã astãzi. Stareþul Mãnãstirii Hurezi sedezvãluie ca o personalitate deosebitã în preajmaDomnului Constantin Brâncoveanu; fidel domnitorului,el împlineºte porunca acestuia ºi construieºte mãnãstireaHurezi, ce ar fi trebuit sã fie pentru familia DomnuluiConstantin Brâncoveanu: „(...) loc pentru îngroparea saºi-a neamului sãu, ca ºi pentru adãpostirea unei vieþicãlugãreºti care sã poatã fi îndreptariu pentru cultivareaartei religioase ºi a scrisului bisericesc, o mãnãstire fãrãpereche (...)“ (Nicolae Iorga).

Mãnãstirea Hurezi are o arhitecturã spaþialã a cãreiformã este puþin cunoscutã: o cruce pe pãmântul Olteniei,ce poartã la extremitãþi patru schituri care înconjoarãbiserica centralã Sf. Împãraþi Constantin ºi Elena.Mãnãstirea Hurezi urma sã devinã un puternic aºezãmântmonahal ce trebuia sã apere ortodoxia ºi s-o întãreascã,cât ºi un centru de artã ºi culturã brâncoveneascã.

Anul 2014 a fost declarat în România „AnulBrâncoveanu“, împlinindu-se 300 de ani de la martiriulBrâncovenilor, la data de 16 august 2014.

Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15 august1714) a fost un mare boier, Domn al Þãrii Româneºtiîntre 1688 ºi 1714 ºi nepot al domnitorului ªerbanCantacuzino. În perioada domniei sale, Þara Româneascãa cunoscut o perioadã de înflorire culturalã ºi dedezvoltare a vieþii spirituale. A fost executat la Istanbulîmpreunã cu cei patru fii ai sãi (Constantin, ªtefan, Raduºi Matei) ºi cu sfetnicul sãu Ianache Vãcãrescu.

Institutul Cultural Român de la Viena

În 2. Bundesliga Nord dincampionatul de popice al Austriei, peprimele douã locuri ale sezonului 2013-2014 s-au clasat echipele cu... români, înspeþã KV Kronlachner Wiener Neustadt(locul 1, 33 puncte în 18 meciuridisputate, cu Claudiu Boantã printretitularii de bazã) ºi 1. KSK Gem. Bed.Wiener Neustadt (locul 2, 24 puncte laactiv, cu Ovidiu ªuhane printre cei maiperformeri lansatori). În urma acestuiclasament, echipa de pe locul 1, cea încare evolueazã ºi românul ClaudiuBoantã a promovat în 1. Bundesliga(existã ºi Superliga), iar Claudiu al nostrua fost declarat unul dintre cei mai bunilansatori din Austria, chiar dacã el a

evoluat doar în 2. Bundesliga. În ultima rundã a sezonului, pe teren

propriu, KV Kronlachner WienerNeustadt a învins pe KSV Wiener LinienII (locul 7 la finalul campionatului) cuscorul de 7-1 la puncte de echipã (3645p.d. - 3243 p.d. ; 18-6 la puncte de set /manºe câºtigate). Vedeta confruntãriidisputate la arena „StadtkegelbahnWiener Neustadt” a fost, ca de obicei,Claudiu Boantã, cu 659 popice doborâte,care ºi-a învins adversarul direct,Spomenko Kajic (465 p.d.) cu un sec 4-0la manºe.

Echipa gazdã a sãrbãtorit promovareaîn eºalonul superior în stil... austriac, iarClaudiu Boantã a fost declarat în presa

naþionalã unul dintre cei mai bunipopicari din toatã Austria, într-un articolsemnat de Tanja Barta ºi care debuteazãcu urmãtoarele cuvinte: „Der KVKronlachner Wiener Neustadt holte sicham Anfang dieser Saison Claudiu Boantãals Verstarkung. Er ist einer der bestenSpieler in ganz Osterreich !”.

În direct din Austria, Claudiu Boantãne-a declarat: „Mã simt bine la nouamea echipã, ºtiu cã joc acum într-uncampionat mai micuþ, dar am vrut sãdemonstrez cã pot face performanþã aici,iar promovarea echipei mele în eºalonulsuperior mã bucurã foarte mult. Dupã ceam jucat în naþionala României ºi apoiîn cea a Ungariei, atunci când euevoluam pentru formaþia dinZalaegerszeg, pot spune acum cã potevolua din nou pentru naþionala depopice a României, dacã mai sunt dorit.Eu doresc sã evoluez din nou pentruRomânia, sã vedem dacã cineva dinfederaþia de la Bucureºti se maiintereseazã de mine...”.

Prin intermediul mass-mediei,cuvintele lui Claudiu Boantã au ajuns ºila urechile antrenorului federal RemusAntimirescu, care a menþionat: „ClaudiuBoantã este un popicar foarte bun, se ºtieacest lucru. Tocmai de aceea voi ridicaaceastã problemã în Prezidiul Federal,care va lua decizia finalã pentrucompetiþiile internaþionale din 2015,deoarece „Mondialul” din acest an, de laBrno, a început de câteva zile ºi nu se maipoate face nimic în acest sens !”

DAN TEODORESCU

Proiecþie de filmdocumentar la

Institutul CulturalRomân de la Viena”Un chip de luminã – Arhimandritul

Ioan, stareþ al mânãstirii Hurezi întreanii 1692 ºi 1726”

Românul Claudiu Boantã, unul dintrecei mai buni popicari ai Austriei

La invitaþia Institutului CulturalRomân de la Viena, trupa TeatruluiMasca din Bucure?ti a susþinut oreprezentaþie cu spectacolul Parcul vineri,16 mai 2014, ora 20.00, la Schauspielhaus(Porzellangasse 19, 1090 Viena).

Parcul - scenariul ºi regia MihaiMãlaimare - este un spectacol nonverbalcare aduce în atenþia publicului fragmentedin istoria celui mai vechi ºi mai îndrãgitparc din Bucureºti. Grãdina Ciºmigiuaniverseazã anul acesta 160 de ani de lainaugurarea oficialã, la dezvoltarea cãreiaa contribuit încã din 1847 grãdinarulpeisagist Wilhelm Mayer, director alGrãdinilor Imperiale din Viena,

interpretat în spectacol de binecunoscutulactor ºi regizor român Mihai Mãlaimare.

În inima Bucureºtilor pulseazã o oazãde frumos ºi de istorie, Grãdina Ciºmigiu.Strâns legatã de chiar istoria capitaleiromâneºti, Grãdina Ciºmigiu îi etaleazãºi astãzi misterele îmbrãcate în patinavremii, plinã de umbrele personajelorpitoreºti care i-au marcat existenþa.Miºcãrile protagoniºtilor ne trimit lafilmul mut, costumele ºi scenografiasugereazã statuile de bronz care îºi trãiesccu nostalgie povestea, iar muzica neaºazã în locul potrivit fiecãrei perioadeprin care trece Parcul, începând din 1854pânã acum. De la inaugurarea parcului ºi

pânã astãzi, Parcul este populat deîntâmplãri hazlii ºi duioase, de figuricarismatice sau oarecare, de muzicã ºibucurie.

Teatrul Masca, înfiinþat în 1990, estesingurul teatru de gest, pantomimã ºiexpresie corporalã din România. Având otrupã tânãrã de actori profesioniºti,Teatrul Masca este condus de actorul ºiregizorul Mihai Mãlaimare. În cei 24 deani de la înfiinþare, Teatrul Masca ºi-adobândit reputaþia atât în România, cât ºipe scene din Franþa, Germania, Austria,Ungaria, Cehia, Slovacia, S.U.A.,Luxemburg, Belgia, Bulgaria,Danemarca, Turcia, Albania, Macedonia.

Spectacolul „Parcul“, prezentat deTeatrul Masca la Schauspielhaus, Viena

Concertul unei nopþi de varã 2014 alFilarmonicii din Viena, sub bagheta celebruluipianist ºi dirijor german ChristophEschenbach, s-a desfãºurat joi, 20 mai 2014,în ambianþa unicã a Parcului PalatuluiSchönbrunn, avându-l ca solist-invitat petânãrul ºi talentatul pianist chinez Lang Lang,care este deþinãtorul mai multor premiiinternaþionale pentru interpretare.

Considerat cel mai important evenimentmuzical susþinut anual de Filarmonica vienezã– dupã Concertul de Anul Nou –, Concertulunei nopþi de varã a fost urmãrit, pe o vremefoarte rece, de toamnã, de peste 40.000 despectatori ºi de alte milioane de telespectatori,din 87 de þãri ale lumii, în care a fost transmisîn direct. Cei 2000 de invitaþi – care au avutlocuri rezervate în faþa scenei amenajate lângãFântâna lui Neptun (creaþie în stil baroc, din1777, a sculptorului austriac Franz Anton vonZauner) din Parcul Schönbrunn –, au fostonoraþi de prezenþa în mijlocul lor aconducerii politice austriece, în frunte cu

Preºedintele Austriei Dr. Heinz Fischer ºi cuCancelarul Federal Werner Faymann. Ceilalþispectatori, mulþi dintre ei fiind turiºti veniþi dintoate colþurile lumii, au umãrit, timp deaproximativ 2 ore, în picioare, minunatulconcert open-air. Întrucât anul acesta, pe 14Martie s-au împlinit 210 ani de la naºtereamarelui compozitor austriac Johann Strauss(tatãl), iar pe 11 iunie se împlinesc 150 de anide la naºterea compozitorului german RichardStrauss, în programul Filarmonicii vieneze aufost incluse, în primul rând, creaþii ale acestordoi titani ai muzicii clasice. Au mai fostinterpretate ºi lucrãri semnate de HectorBerlioz ºi Franz Liszt. Tânãrul pianist LangLang a interpretat magistral, aºa cum era deaºteptat, „Burlesca pentru pian ºi orchestrã înre-minor” de Richard Strauss ºi „Rondo allaTurca“ de Wolfgang Amadeus Mozart.

La finalul concertului, numeroase perechiau transformat Parcul Palatului Schönbrunnîntr-o adevãratã scenã de dans în aer liber,plutind pe valurile valsului “Wiener Blut”

(Sânge vienez), capodoperã a compozitoruluivienez Johann Strauss (fiul), cu care s-aîncheiat, însoþit de un superb foc de artificii,

Concertul unei nopþi de varã 2014 alFilarmonicii din Viena.

Mihai Anthony

Pagina 9iunie - iulie 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Joi 22 mai 2014 începând cu orele 16:00în Sigmund Freud Parc din Viena, a avut locevenimentul internaþional care se desfãºoarãanual, Runder Tisch der Kulturen (Masarotundã a culturii). Organizatorul principal alacestui eveniment este organizaþia non-guvernamentalã World Public (ForumulPublic Mondial) - Dialogul Culturilor,Dialogul Civilizaþiilor, “Dialog ca o punte delegaturã între naþiuni pentru a asigura o pacemondialã stabilã, a cãrei piloni, toleranþã ºiapreciere sunt construite”. Forumul PublicMondial a fost fondat pentru înþelegereareciprocã a diferitelor valori, dialoguriinterculturale, interreligioase ºi de a promovaopiniile lumii la nivel social ºi politic.Fondatorii acestui Forum sunt, VladimirYakunin (Rusia), Jagdish Kapur (India) ºiNicholas Papanikolaou (Grecia /USA). Sediul central al WPF (WorldPublic Forum) este situat în Viena, iarcoordonatorul internaþional este fostulsecretar general al Consiliului Europei,Walter Schwimmer .

La evenimentul numitKULTUREN BITTEN ZU TISCH(”CULTURILE TE INVITÃ LAMASÃ ” 2014), preparatele culinaretradiþionale au fost expuse de cãtrereprezentanþi din numeroase þãri ºi anume:Argentina, Bolivia, Bosnia ºi Herþegovina,

Burkina Faso, Brazilia, Ecuador, Grecia,Indonezia, Israel, Iordania, Insulele Caraibe,Columbia, Croaþia, Kosovo, Pakistan,Paraguay, Peru, România, Serbia, Spania, SriLanka, Sudan, Tibet, Ungaria ºi Venezuela.

România a fost reprezentatã aºa cum secuvine, printr-un stand frumos cu masaîncãrcatã de mâncãruri ºi bãuturi tradiþionalegãtite ºi prezentate de cãtre Doriana Mizrak,o tânãrã româncã provenitã din Arad caretrãieºte în Viena împreunã cu familia de 20de ani. Dorina este o mare gospodinã, cu unsuflet nobil ºi cu dragoste faþã de þara mamã.Ciorba de burtã, sarmale cu mãmãliguþã lacare era pregãtitã ºi smântâna, tochitura,placintele, trei feluri de prajiturã, toateacestea aveau un aspect impecabil, un mirosplãcut ºi chiar dacã nu îþi era foame parcã te

obliga sã serveºti. Pe lângã bãuturilerãcoritoare nu putea sã lipseascã vinul de

buturugã care avea o dulceaþã ºi un gust atâtde aromat încât nu te lãsa sã te îndepãrtezi deacest stand. Pãlinca de Sãlaj frumosambalatã, cu panglica tricolor de-a lungul

sticlei ºi tãria ei de 50% a creat o bunãdispoziþie multora dintre cei prezenþi laacest eveniment. În colþul stâng alstandului flutura steagul României iar pemasa din colþul drept au fost expusemateriale care reprezintã România ºiturismul românesc.

La numai 20m distanþã de standulromânesc se afla scena amenajatã, undeau fost interpretate dansuri ºi cântecepopulare, provenind din diferite colþuri

ale lumii. Peste 5000 de oameni au venit sãse bucure de acest dialog intercultural, care

reuneºte diferite naþiuni în spiritul prietenieiºi comunicãrii armonioase. Pe lângãîntrecerea la arta culinarã atât dediversificatã, pe lângã dansurile ºi cânteceleprezentate, costumele impecabile ºi atât dediferite erau admirate cu multã dragoste decãtre publicul prezent.

Mi-au plãcut toate enorm, însã cel maimult am fost fascinat de dansul ºi costumelegrupei de dans folcloric din Paraguay“JUKY”. O adevaratã petrecere ºi o culturãatât de vastã prezentatã într-o singurã zi, estemeritul organizatorilor dar ºi alcolaboratorilor care s-au implicat ºi au pussuflet pentru realizarea ei.

Ioan GodjaRTV Unirea - Austria

Forum public în lume - Dialogul Civilizaþiilor

EVENIMENTUL KULTUREN BITTEN ZU TISCH 2014 (AUSTRIA)

C M Y K

CONSULTANÞÃ ªI ÎN LIMBA ROMÂNÃ

Sommernachtskonzert 2014 im Schönbrunner Schlosspark

Pagina 10

În anul 1963, un dirijor talentat, pasionat ºivizionar, Marin Constantin, a creat CorulMADRIGAL. De-a lungul a peste 50 de ani decarierã, Madrigal a strãbãtut lumea, oferindpeste 4000 de concerte în România ºi pe scenelecele mai prestigioase din Europa, SUA ºi Asia,înregistrând 40 de discuri, primind numeroasedistincþii ºi premii, dar ºi aprecierea unanimã apublicului ºi a criticii muzicale mondiale.Recunoscut la nivel internaþional, corulMADRIGAL a fost inclus în 1992 pe listavalorilor Patrimoniului UNESCO ºi continuã sãpromoveze marile valori muzicale româneºti ºisã încânte publicul din cele patru colþuri alelumii…

MADRIGAL constituie o exprienþã unicãprin vocile sale, costumele de epocã ºirepertoriul extraordinar de variat ºi bogat care

include muzicã renascentistã, clasicã, folclorromânesc, muzicã de inspiraþie religioasãcatolicã ºi creºtinã. Graþie interpretãrilor sala deexcepþie, corul MADRIGAL a devenit în timpsimbolul perfecþiunii, puritãþii vocale ºiabsolutului în artã.

Concertul MADRIGAL de la Bruxelles afost organizat de Ambasada României înRegatul Belgiei, în colaborare cu EuropeanArtists Management.

Evenimentul a avut loc duminicã 18 mai laorele 15.00 la Abbaye de la Cambre deBruxelles (Abbaye de la Cambre 11, 1050Ixelles).

Program: Giovanni Pierluigi da Palestrina,Orlando di Lasso, Guillaume Costeley, Jacques-Alphonse De Zeegant, John Bennet, PaulConstantinescu, Tudor Jarda...

Dirijor: Anna UngureanuSoliºti : Soumaya Hallak (sopranã), Alisée

Frippiat (harpã), Bogdan Andronache Stefan(bas), Doru Refaru (tenor),Florian Costea(tenor)

Sponsori: Consulul onorific al României laLiège, Agricola Bacãu România, Alinso Group,Mara Louise Restaurant - Bruxelles, Cabinetd’avocat Ruxandra Rata

http://www.rombel.com

Demnarea acordului a avut loc la sediulMinisterului Culturii, în prezenþa ministruluiKelemen Hunor, a omologului sãu dinPolonia, Bogdan Zdrojewski, aambasadorului Germaniei la Bucureºti,Werner Hans Lauk, a ambasadoruluiUngariei la Bucureºti, Botond Zakonyi, ºi aunor oficiali din Republica Slovacã.

Ca parte a reþelei, România va face ocercetare a comunismului ºi atotalitarismului, cu scopul de a cunoaºte maiamãnunþit comunismul în Europa Centralã ºide Est ºi de a transmite generaþiilor nãscute

dupã 1989 adevãrul istoric.Potrivit ministrului Culturii, Kelemen

Hunor, în lunile iulie-august va fi organizatão acþiune culturalã menitã sã atragã atenþiacetãþenilor europeni asupra urmelorcomunismului.

Astfel, un tren cu artiºti va trece printoate oraºele care au ieºit în 1989 dindictatura comunistã.

“Vor fi în jur de 30-40 artiºti din ºapte þãriîn tren ºi prin acþiuni culturale se va aniversaobþinerea libertãþii. Trenul se va opri ºi înRomânia, la Timiºoara, de unde a început

Revoluþia, ºi îºi va încheia traseul laBruxelles, în mod simbolic. Este un concursinternaþional de selectare a artiºtilor”, adeclarat ministrul Kelemen Hunor. În 2016,România va fi gazda unui simpozionorganizat de reþea ºi în care va prezentarezultatele cercetãrilor despre comunism.

Ministrul polonez al Culturii, BogdanZdrojewski, a arãtat cã aderarea þãrii noastrela reþea “va întãri” colaborarea statelormembre pentru reflectarea istoriilor din þãrilefoste comuniste.

“Reþeaua a fost creatã în 2005 ºi ideeaprincipalã a fost de avea la dispoziþieinstrumentele necesare pentru abordareatransnaþionalã a istoriei secolului 20 înregiunea Europei Centrale ºi de Est.România a fost invitatã în 2013 sã fiemembrã a acestei reþele ºi considerãm cã eimportant sã facem parte din aceastã reþea, cãºi România face parte din þãrile fostecomuniste. Este important sã cunoaºtemtrecutul ºi sã ºtim ce s-a întâmplat cu noi înacea perioadã neagrã”, a spus ministrul.

Ambasadorul Ungariei la Bucureºti,Botond Zakonyi, a subliniat cã, prin aderareaRomâniei, reþeaua câºtigã un partenerputernic, care va contribui la creºtereainformaþiilor istorice despre comunismul dinEuropa de Est.

Sursa: agerpres.ro

18 mai -ConcertMadrigal

România a aderat la reþeaua europeanãpentru cercetarea comunismului

România a aderat miercuri la declaraþia comunã privindînfiinþarea Reþelei Europene pentru Memorie ºi Solidaritate, alãturi

de þãrile fondatoare Germania, Polonia, Slovacia ºi Ungaria.

Produsul Intern Brut al României aînregistrat o creºtere de 3,8% în primultrimestru al acestui an comparativ cuperioada similarã a anului trecut, acesta fiindcel mai mare avans anual înregistrat de o þarãmembrã a Uniunii Europene, potrivit unorestimãri preliminare publicate joi de Oficiuleuropean pentru Statisticã (Eurostat). Este aldoilea trimestru consecutiv când România arecea mai mare creºtere economicã anualã dinUE, dupã ce în ultimul trimestru al anuluitrecut România a avut o creºtere a PIB de5,1%. Potrivit Eurostat, în primul trimestrudin 2014 Uniunea Europeanã a înregistrat ocreºtere economicã anualã de 1,4% iar zonaeuro un avans de 0,9%.

În schimb, în primul trimestru al acestuian comparativ cu ultimul trimestru din 2013,România a înregistrat cea mai micã creºtereeconomicã din UE (0,1%), o încetiniresemnificativã faþã de creºterea trimestrialã de1,4% înregistratã în ultimele trei luni aleanului trecut. Chiar ºi aºa, economiaromâneascã a înregistrat performanþesuperioare Cehiei ºi Franþei, ale cãror

economii au stagnat în primele trei luni aleacestui an, în timp ce economia olandezã aînregistrat o contracþie trimestrialã de 1,4%.

Potrivit Eurostat, în perioada ianuarie-martie 2014 comparativ cu trimestrulprecedent, expansiunea economiei zonei euroa rãmas neschimbatã la 0,2% în timp ce înUniunea Europeanã avansul ritmului decreºtere a încetinit la 0,3% de la 0,4% înultimele trei luni ale anului trecut.

Potrivit estimãrilor ‘semnal’ publicate,joi, de INS, Produsul intern brut a înregistrato creºtere cu 3,8% atât pe seria brutã cât ºi peseria ajustatã sezonier în primul trimestru alacestui an comparativ cu perioada similarãdin 2013. Conform sursei citate, Produsulintern brut în trimestrul I 2014 a fost, întermeni reali, mai mare cu 0,1% comparativcu trimestrul IV 2013 (date ajustate sezonier).

Ministrul delegat pentru Buget, LiviuVoinea, a apreciat, miercuri, cã economiaRomâniei a înregistrat o creºtere economicãde cel puþin 3,5% în primul trimestru, avândîn vedere datele referitoare la producþiaindustrialã ºi consum,

Potrivit ministrului citat, luând în calculsezonalitatea, România ar putea avea ocreºtere economicã de cel puþin 4% pentruîntregul an 2014. La finele anului trecut, lamomentul realizãrii proiectului de bugetpentru acest an, Guvernul a estimat o creºtereeconomicã de 2,2% pentru acest an.

La începutul acestei luni, ComisiaEuropeanã (CE) a îmbunãtãþit previziunileprivind creºterea economicã a României în2014 ºi 2015, estimate acum la 2,5% în 2014ºi 2,6% în 2015, faþã de de 2,3% ºi respectiv2,5%, cât estimase la momentul prezentãriipreviziunilor de iarnã, în februarie. ªi BancaEuropeanã pentru Reconstrucþie ºiDezvoltare a modificat în creºtere prognozaprivind avansul economiei româneºti înurmãtorii doi ani. Potrivit BERD, economiaRomâniei va creºte cu 2,6% în acest an, faþãde 2,4% cât estimase în ianuarie, ºi cu 2,8%în 2015. Fondul Monetar Internaþionalestimeazã cã, în acest an, România vaînregistra o creºtere economicã de 2,2%,urmatã de un avans de 2,5% în 2015

Sursa: agerpres.ro

România a avut cea mai mare creºtere economicãanualã din UE ºi în primul trimestru al acestui an

Aproximativ 45% dintre femei auauzit, au fost martore sau victime aleviolenþei domestice. Cifrele nu reflectãdecât în parte situaþia, deoarece foartemulte cazuri nu sunt raportate, ramânândîn anonimat. Care sunt cauzelefenomenului ºi mai ales ce se poate facepentru aceste femei ? Poveºtile lor suntmãrturia unei fete urâte a vieþii de cuplu,în care “pânã când moartea ne vadespãrþi” poate deveni o experienþãimediatã fãrã întoarcere. Robert Blaga

Uneori o poþi lua de la capãt ºi dupãmai bine de zece ani de cãsnicie. Femeiacare ne-a arãtat asta este mama uneifetiþe aflate încã la vârsta ºotronului ºi apãpuºilor. Am întâlnit-o la un adãpostcreat special pentru femeile abuzate desoþi, unde locuieºte de câteva luniîmpreunã cu fiica ei. Dupã o lungãperioadã de convieþuire lângã un omcare o agresa fizic ºi verbal ori de câte orii se ivea ocazia, a decis sã divorþeze.Divorþul s-a pronunþat recent, custodiacopilului ºi locuinþa fiindu-i acordate de

instanþã dar, ne spune ea, «deocamdatãnu mã pot întoarce, pentru ca el aredreptul la recurs ºi încã mai stã acolo».Are privirea pierdutã undeva, dincolo degresia rece care acoperã podeauabucãtãriei în care discutãm, ºi nevorbeºte cu un glas în care se simtetristeþea dar ºi revolta.

Problemele au apãrut încã de laînceput, dar o datã cu trecere timpului s-au agravat. Bãtaia a devenit o parte dinviaþa ei ºi a acceptat-o încã mult timppânã sã acþioneze în vreun fel. O loveade câte ori îndrãznea sã aibã o pãrere încontradictoriu. «Îmi dãdea o palmã sãtac, ºi dacã nu tãceam devenea bãtaie. Ofãcea controlat, nu la bãuturã, ºi ºtiaexact cum sã dea sã nu-mi lase urme».La un moment dat, nu a mai suportatsituaþia ºi a plecat de acasã, luând ºicopilul cu ea. Frica de soþ ºi de loviturileacestuia au fãcut-o sã aleagã adãpostulspecial, deoarece dacã ar fi mers la ogazdã sau în altã parte e convinsã cã ar fivenit peste ea ºi ar fi fãcut scandal.

Înainte sã apeleze la avocat nu maispusese nimãnui prin ce trece acasã,pentru cã îi era ruºine sã afle cei din jurcã e bãtutã de partenerul de viatã.Întrebatã ce a fãcut-o sã rãmânã atât timpîntr-o cãsnicie în care era bãtutã frecventne-a mãrturist cã la început nu au fostgrave bãtãile ºi cã a crezut cã oamenii sepot schimba. El îi spunea cã n-o sã semai întâmple, cã îi pare rãu, iar ea îlcredea. În ultimul timp ºi-a dat însãseama cã lucrurile nu stau aºa ºi a luatpoate cea mai importantã decizie dinviaþa ei. O bãtea ºi în faþa fetiþei, lovind-o în cap cu palmele ºi cu pumnii pânãcând obosea, iar câteodatã îºi bãtea ºipropriul copil, «nu ca pe mine, dar alovit-o». Fetiþa era traumatizatã,«devenise nesociabilã, închisã în ea», iarodatã i-a dat mamei o dovadã deînþelepciune pe care maturizareatimpurie ºi trauma au scos-o la ivealã.«Mi-a spus cã înainte sã se cãsãtoreascão sã-ºi enerveze logodnicul foarte tare casã vadã cum reacþioneazã ºi, dacã sepoartã urât, nu îl mai ia. Fiica mea aremai multã minte acum decât am avut eula douãzeci ºi ceva de ani».

Cauzele violenþei domestice suntmultiple

Femeia care tocmai ne arãtase o altãfaþã a vieþii de cuplu ºi fiica ei au rãmasîn centrul special. Aici ele au gãsitoameni dispuºi sã le întindã o mânã deajutor ºi au acceptat-o. Ce se întâmplãînsã cu atâtea altele ca ea, care nu ausuficient curaj sã-ºi demaºte agresorii?Am discutat cu psihologul ºipsihoterapeutul Cãtãlin Nedelcea, careactiveazã în cadrul Societãþii dePsihoterapie Experienþialã din România.Acesta ne-a spus cã «agresivitateabãrbatului face parte din modelul socialmasculin», manifestându-se prinviolenþã. Practic, societatea cere bãrbaþiputernici, individul fiind învãþat cã a fibãrbat înseamnã a fi agresiv. Deasemenea, «bãrbaþii care se manifestãviolent au o intoleranþã la frustrare foartemare». Ei sunt incapabili sã-ºi manifestefrustrarea ºi furia în mod adecvat, soþiileºi copiii fiind cele mai la îndemânã þinte.Frustrarea apare, în mod frecvent, cândsunt probleme la locul de muncã saucând acesta nu existã. Alcoolul este unrefugiu accesibil, cenzura moralã, acolounde ea existã, fiind astfel depãºitã.Întrebat de ce un numãr mare de femeirãmân în astfel de relaþii, CãtãlinNedelcea ne-a atras atenþia cã acelaºimodel social învaþã femeia sã acceptesituaþia, sã o considere, uneori, fireascã.

Un alt psiholog, Adrian Nuta,psihoterapeut în cadrul societãþii de

psihoterapie mai sus menþionatã, ne-avorbit ºi despre faptul cã femeile tinduneori sã devinã «dependente emoþionalde soþ», fapt care, corelat cu lipsaîncrederii în sine, le face sã tolerezeabuzurile din partea soþului. Deasemenea, modelul parental, ceea ce auvãzut în familiile din care provin, esteinteriorizat de cãtre bãieþi ºi fete,devenind un indicator pentru propriacãsnicie. Asta înseamnã cã ºansele sãaparã manifestãri violente într-un cuplucresc dacã între pãrinþii soþilor au existatconflicte violente la care aceºtia auasistat. Copii învaþã cã ‘aºa e normal’ ºise comportã ca atare în propria cãsnicie.

Deºi numãrul cazurilor scade,gravitatea lor este din ce în ce mai

mare

Anchetele sociale au arãtat cãaproximativ 45% dintre femei au auzit,au fost martori sau victime ale abuzuluidin partea soþului. «Cifrele nu reprezintãdecât vârful de iceberg al fenomenului,deoarece mai mult de 50% din cazuri nusunt raportate», ne spune coordonatoa-rea unui adãpost pentru femeile abuzate,dr. Gabriela Kubinschi. Femeile fie nudepun plângere fie depun ºi apoi o re-trag. O sursã din cadrul poliþiei capitaleine-a relatat faptul cã sancþiunea cea maifrecventã este amenda contravenþionalãºi cã soþia preferã sã nu afecteze bugetulfamiliei, pãstrând tãcerea. În afarã destatisticile existente la poliþie mai pot ficonsultate statisticile medicilor ºi alecentrelor specializate în acordarea deconsiliere ºi adãpost victimelor abuzului.Din pãcate, datele nu sunt centralizate ºinu putem ºti cu exactitate numãrulcazurilor de violenþã domesticã.

Fenomenul violenþei domestice afost obiectul unor studii care au scos laivealã faptul cã, la nivel mondial, existão tendinþã de scãdere a numãrului decazuri. Din pãcate însã, aceleaºi studii aurevelat ºi gravitatea din ce în ce maimare a abuzurilor. Mai des decât pânãacum câteva decenii, violenþele înfamilie se soldeazã cu decese. În þaranoastrã, potrivit ultimelor studii fãcute înaceastã direcþie, la fiecare douã zile auloc acte de violenþa domesticã în urmacãrora o femeie îºi pierde viaþa. Printreleziunile minime suferite de victimeapare frecvent ruptura de timpan stângcauzatã de o loviturã cu palma pesteureche. «Uneori femeia ajunge la medicºi spune « mã doare urechea stângã », iarnoi o întrebãm dacã nu cumva a fostlovitã de cineva peste ureche. De obiceie un semn al abuzului» menþioneazã dr.Kubinschi. Ca o ciudãþenie, cele maifrecvente acte de violenþã casnicã au loc

în preajma sãrbãtorilor, de Paºte ºiCrãciun, când cuplul petrece mai multtimp împreunã.

Ce spune legea

Legislaþia românã prevede pedepsepentru actele de violenþa în familie.Astfel, art. 180, alin. 1.1 din Codul Penalspecificã faptul cã lovirea sau orice actde violenþã sãvârºit asupra familiei sepedepseºte cu închisoarea de la 6 luni la1 an sau cu amendã. Alin. 3 al aceluiaºiarticol face precizarea cã « acþiuneapenalã se pune în miºcare la plângereaprealabilã a persoanei vãtãmate sau dinoficiu » în cazul faptelor prevãzute înalin. 1.1. Împãcarea pãrþilor înlãturãrãspunderea penalã, inclusiv în cazulsesizãrii din oficiu. În funcþie degravitatea faptei se stabileºte ºipedeapsa, putând ajunge pânã la 5 ani deînchisoare în cazul vãtãmãrii corporale aunui membru al familiei, dupã cum searatã în art. 182. Violenþa domesticã esteacceptatã ca motiv de divorþ în înstanþã.

Cine se ocupã de protecþiafemeilor abuzate?

«În România, deºi existã o instituþiepublicã special creatã pentru a interveniîn astfel de cazuri (Agenþia Naþionalãpentru Protecþia Familiei, n.r.) greul edus în spate de ONG-uri» a declarat dr.Gabriela Kubinschi. În 2002, la Sinaia aavut loc o întrunire a ONG-urilorcentrate pe violenþa domestica si s-austabilit parametri unei mai bunecolaborãri între organizatii. AcumONG-urile tind sã acþioneze corelat,deºi acest tip de acþiune comunã esteîngreunatã mult de diferenþele existenteîntre fundaþii: posibilitãþile materiale,resursele umane diferite precum ºi sursede finanþare distincte etc. Statisticvorbind este necesar un centru deconsiliere ºi adãpost pentru femeile abu-zate la aproximativ 10.000 de familii. ÎnRomania, dupã ultimele cifre furnizatede ANPF, activeazã 30 de astfel decentre, mult prea puþine având în vederenumãrul populaþiei. Necesarul s-arridica la circa 500 de adãposturi care sãasigure consiliere juridicã, psihologicãºi recuperare. Fenomenul violenþeidomestice ne aparþine nouã tuturor ºi nueste doar problema victimei, aagresorului ºi a autoritãþilor resposabile,dupã cum remarca Ioana Marinescu,preºedinta ANPF. Chiar dacã efectelenu sunt vizibile pe moment, riscãm sacreãm o nouã generaþie de victime ºiagresori, ca o moºtenire geneticã pe carenu o vrea nimeni.

Monica Ivan

iunie - iulie 2014 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Un numãr de 19 companii româneºti auparticipat, în perioada 20 - 22 mai, la cea de-a nouaediþie a târgului internaþional de turism “IMEX”, dela Frankfurt (Germania), se aratã într-un comunicatal Autoritãþii Naþionale pentru Turism. PotrivitANT, manifestarea a fost consideratã cel maiimportant eveniment din lume dedicat industrieiM.I.C.E. (Meetings, Incentives, ConferencesExhibitions), iar România participã încã de la primaediþie a târgului. Pe lângã târgul în sine au avut locmanifestãri conexe precum prezentãri de destinaþii,cross marketing specializat pe evenimente, modeleinformatice revoluþionare etc.

Târgul s-a adresat specialiºtilor din turism ºidin sectorul de organizãri de evenimente ºicongrese. În cadrul târgului au expus 3.500 deexpozanþi din 150 de þãri, târgul fiind vizitat anultrecut de aproximativ 10.000 de specialiºti din 97de þãri. Potrivit ANT, o mare parte a veniturilorgenerate de activitatea de incoming a venit dinsectorul evenimentelor. Industria MICE asigurã laora actualã aproximativ jumãtate din încasãriletotale din turism în România. .

“În 2014 sosirile turiºtilor strãini în Româniamarcheazã un trend pozitiv pentru incoming, oactivitate complexã care include ºi industria de

evenimente (MICE). Astfel, statisticile suntîncurajatoare pentru acest segment cu un realpotenþial de dezvoltare în þara noastrã, þinând contºi de faptul cã majoritatea strãinilor care vin înRomânia merg în Bucureºti ºi oraºele mari.Participarea la IMEX se alãturã altor acþiuni aleANT de sprijinire a aºa-numitului sector MICE,desfãºurate pe plan intern în colaborare cu cei maiimportanþi reprezentanþi ai organizaþiilor implicateîn domeniul turismului ºi în mod specific pe acestsegment”, a declarat Rãzvan Filipescu, preºedinteleANT. Pe perioada celor trei zile de târg au fossusþinute prezentãri pentru grupuri, reprezentând

agenþi organizatori de evenimente ºi conferinþe saucongrese din Italia, Austria, Franþa, Polonia, Slo-venia, Slovacia, Germania, Marea Britanie, SUA,Canada, Croaþia, Grecia, Brazilia ºi Portugalia.Agenþii invitaþi au participat la prezentãri despreRomânia ce au fost urmate de degustãri de produsetradiþionale româneºti, vinuri ºi þuicã.

Sursa: agerpres.ro

19 companii româneºti au participat la Târgulinternaþional de turism de la Frankfurt

Victime ºi agresori: violenþa în familie

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

39

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

Pagina 12 iunie - iulie 2014

C M Y K

La o manifestare popularã,organizatã în parcul Ciºmigiu, decãtre Societatea Presei în perioada14-17 mai 1892, marele dramaturgI.L. Caragiale a fost rugat sãrãspundã la un interesantchestionar, intitulat “Plebiscitulpresei”, adresat mai multorpersonalitãþi ale vremii, între care:B.P. Ha?deu, AlexandruMacedonski, Alexandru Vlahuþã,Victor Babeº, dr. Mina Minovici.Astfel, un ziarist punea întrebãri ºitot el completa rãspunsurile date.

Toate aceste rãspunsuri au fostcuprinse într-o broºurã din careNicolae Vãtãmanu (1892-1977) aextras câteva, pe care le-a publicatîntr-unul din volumele sale. Pe

lângã meseria sa de medic, acestaera unul dintre cei mai înrudiþicercetãtori ai Bucureºtiului, de careera îndrãgostit, bun mânuitor alcondeiului ºi un foarte bun fotograf.

Iatã câteva scurte fragmente dinacel volum cu rãspunsurile date deCaragiale:

- Care sunt calitãþile favoriteale unor femei? Adesea…defectele aceleia pe care oiubeºti…

- În ce epocã v-ar plãcea sãtrãiþi? Pentru trecut, în nici una;pentru viitor, într-una cât s-arputea mai îndepãrtatã.

- Ce defecte aþi scuza mai uºor?Acelea pe care le am ºi eu.

- Ce iubiþi mai mult? Cãlãtoria

cu tovarãºi deºtepþi ºi veseli?- Ce misiune susþineþi cã e mai

bunã? Aceea care dureazã maimult timp ºi e plãtitã cu o bunãdiurnã.

- De ce vã e fricã? De proºtiirãi!

- Care vã este actorul favoritsau actriþa favoritã? Toþi îmi suntprieteni… Actriþa preferatã?Bine, domnilor, se pun asemeneaîntrebãri unui om însurat?

- Care vã este floarea favoritã?Oricare, numai sã nu fie retoricã!

- Care vã este ºtiinþa ºi artafavoritã? Tocmai acelea pe carenu le cunosc deloc: matematicileºi muzica!

- Care vã este mâncarea

preferatã? Ce-o fi, afarã de celecare nu-mi plac!

- Care este vinul favorit?

Toate… care sunt bine nãscute ºibine crescute.

Ioan POPESCU

Interviu inedit cu... I.L. CaragialeZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Un Instrument Muzical InteriorArmonia cuvintelor genereazã nebãnuite

rezonanþe lãuntrice prin exprimarea lor. Astfel,asemenea atingerii coardelor unui instrumentmuzical ce produce sunete melodioase, vibraþiipline de emoþie se transmit de îndatã ce pronunþichiar ºi cele mai elementare silabe. Cu o claritatede excepþie, reverberaþiile adãugate prinexpresivitatea feþei ºi gesturile trupului adaugãnuanþe simbolice profunde la orice fel de cuvântrostit. La rândul lor, ele trezesc în cel care ascultãtrãiri luminoase sau întunecate în funcþie deintenþia ta lãuntricã ce se trãdeazã astfel fãrãputinþã de a fi ascunsã.

Aceste emoþii demascã adevãratul conþinutal gândurilor ce se aflã în spatele cuvintelor ºidacã ai puþin simþ de observaþie, vei desluºi cuuºurinþã sinceritatea sau falsitatea celorexprimate. Prin vorbire tu vei semãna bunãtateasau rãutatea în lumea în care trãieºti.Instrumentul muzical interior va emite tonuri detrâmbiþã apocalipticã însoþite de tunere ºi fulgere,sau dimpotrivã, va exprima farmecul unui sunetde harpã ce inspirã blândeþe ºi calm. Numai detine depinde ce fel de instrument muzical alegisã-l gãzduieºti în camera interioarã a sufletului.

Limbajul Nearticulat alCopilului

Cu siguranþã cã te fascineazã privirea unuicopil care încearcã sã-ºi transpunã gândurile încuvinte pe înþeles. Efortul sãu pare lipsit denoimã, fiindcã el nu poate încã sã-ºi articulezecuvintele, dar emoþia pe care o transmite radiazãdin toatã fiinþa sa ca niºte raze de soare. De aceea,mama recepþioneazã imediat ceea ce doreºte el sãcomunice, în timp ce o persoanã strãinã nupercepe mare lucru, decât dacã posedã o anumitãsensibilitate de a pãtrunde dincolo de suprafaþaaparenþelor.

Similar, în fiecare om din jurul tãu se aflã uncopil care dincolo de cuvinte transmite ceea ce seaflã adânc sãpat în straturile profunde alesufletului. ªi de aceea, este suficient sã distingirazele care pornesc din inimã ºi transpar în jurprin limbajul nearticulat al tonului pentru adistinge ceea ce de fapt cineva doreºte sãcomunice. Un zâmbet oprit înainte de capãt,asemenea unei linii ce se întrerupe brusc,dezvãluie imediat tristeþea ce se aflã în spatele ei.Un simplu clipit din ochi poate sã indicenesinceritatea celor spuse. Iar o schimbare bruscãa trãsãturilor feþei grãieºte instantaneu despre

greutatea de a menþine un timp îndelungat oanumitã mascã.

Limbajul Pãpuºii Daruma La fel de bine, te poþi gândi cã te afli în

Japonia ºi vezi pentru prima datã o pãpuºãDaruma. Specificul ei constã în faptul cã oricumar cãdea, ea se ridicã înapoi în poziþia verticalã.Practic, este imposibil sã o faci sã stea în poziþieorizontalã fiindcã ea revine de fiecare datãîncãlcând aparent legea gravitaþiei. Povestea vinedin vremuri strãvechi ºi ilustreazã relatareamiticã a vieþii fondatorului budismului Zencunoscut sub numele de Bodhidharma. Acestsfânt al religiei budiste a dovedit o perseverenþãieºitã din comun, pãpuºa în cauzã ilustrândcaracterul sãu de neclintit, mai precis aceacapacitate de a reveni de fiecare datã pe Caleacea Dreaptã indiferent de împrejurãri.

Nu întâmplãtor, ochii lipsiþi de sprâncene aipãpuºii te privesc cu o hotãrâre de nezdruncinat,dorind sã îþi transmitã îndemnul de a nuabandona niciodatã sã mergi înainte pe caleavieþii. Aceastã stranie pãpuºã fãrã picioare techeamã de fiecare datã sã rãmâi vertical, chiardacã aparent orice sprijin a dispãrut. ªi nuîntâmplãtor, ea a fost asociatã cu îndeplinireadorinþelor exprimate la început de an ca ogaranþie a împlinirii lor. De fapt, ºovãiala, lipsade perseverenþã ºi lipsa de voinþã sunt cei maimari duºmani pe drumul împlinirii destinului tãu.De aceea, pãpuºa Daruma îþi va spune de fiecaredatã sã nu te laºi bãtut niciodatã.

Puterea Unui Simplu Proverbªi dacã vei rãmâne pentru mai mult timp în

„Þara Soarelui Rãsare”, în mod sigur cineva îþiva spune despre proverbul „De ºapte ori cazi ºide opt ori te ridici”. Acest gând profundsemnificã dinamica progresului oricãrui luptãtorpe drumul cãtre perfecþiune. Astfel, pentru uniniþiat, cãderea de ºapte ori echivaleazã cu oprãbuºire extremã sau cu o situaþie aparent fãrãieºire. Nu întâmplãtor, samuraii erau antrenaþi încondiþii extreme pentru a face faþã situaþiilor deexcepþie care puteau sã aparã în acele vremuritulburi ale istoriei medievale japoneze.

Pe de altã parte, simbolistica budistã a cifreiopt se asociazã ferm cu învãþãtura „Nobilei Cãi”,care face referinþã la opt fundamente cheie cetrebuie perfecþionate continuu. Chiar dacã nu eraiun rãzboinic, totuºi o luptã spiritualã stãteaînaintea ta solicitând pe deplin: percepþia,

intenþia, trãirea, vorbirea, acþiunea, perseverenþa,sensibilitatea ºi conºtiinþa. O listã cam lungã, nu-i aºa? Dar existã o logicã profundã în enumerarealor fiindcã la început se aflã percepþia, sauvederea lucrurilor. Ulterior, ea genereazãintenþiile ºi dorinþele ascunse ale inimii, de carenu ai imediat cunoºtinþã.

Mai departe, asemenea pârâului care devinerâu în curgerea sa, intenþiile declanºeazã trãiri decare în parte începi sã devii conºtient, ce se vorconcretiza în scurt timp prin cuvinte ºi acþiuni.Dar lucrurile nu se opresc aici, însã devin multmai condiþionate ºi mai pline de rafinament. Pemãsurã ce avanseazã aceste trãiri primordiale, eleîncep sã cheme marea putere a voinþeimanifestate prin perseverenþã. Concomitent seadaugã candoarea sensibilitãþii, fãrã de carevoinþa rãmâne ca un schelet de oþel lipsit deornamente. Iar pe toþi aceºti piloni se aºeazãgrandios într-o descoperire supremã conºtiinþa aceea ce eºti cu adevãrat, adicã identitatea taautenticã ce îþi dezvãluie locul tãu în univers.

ªi astfel, orice cãdere, chiar ºi de ºapte ori, nureprezintã o pierdere a rãzboiului vieþii cât timpmai existã posibilitatea celei de-a opta ridicãri înplanul profund al conºtiinþei.

Zidire sau Distrugere prinCuvânt

De aceea, cuvintele tale rezoneazã profund înjurul tãu ºi sunt pline de viaþã. Ele pot da naºtere,dar tot ele pot ucide prin violenþa limbajului sauprin subînþelesuri otrãvite, ce se disimuleazã înspatele oricãrui gen de retoricã distructivã. Astfel,lumea devine mai rea sau mai bunã în funcþie deutilizarea diferitelor registre de exprimare. Prindemagogie ziua se întunecã chiar dacã soarele seaflã pe bolta cereascã. Prin înjurãturi ºi vulgaritateatmosfera se umple de o pâclã densã, chiar dacãpeisajul din jur reflectã curcubeul paradisului. Darfrumuseþea ºi stilul vorbirii conferã mereubucurie în mijlocul încercãrilor dramatice. Decâte ori de-a lungul istoriei nu au existat oameniplini de nobleþe ºi curaj care au îmbãrbãtatsocietatea din jurul lor în timp ce ea pãrea cã seprãbuºeºte? Asemenea unui combatant care ºtiesã-ºi susþinã moral camarazii, cuvintele tale potgenera chiar acum o forþã cu un impact emoþionalcapabil sã-i ridice pe cei trântiþi la pãmânt denedreptatea luptei vieþii. De ce nu ar merita sãîncerci ºi tu o astfel de cale?

Octavian Lupu

LIMBAJUL DE DINCOLO DE CUVINTE

C M Y K Pagina 13

Sâmbãtã 17 mai 2014 la Teatrul Cultura, înEde, a avut loc finala concursului de nai ºi flautunde au participat câþiva zeci de concurenþi dinOlanda ºi Benelux. Dupã probele eliminatoriisusþinute pe 22 martie 2014 în Quintus Kampen ºipe 29 martie în Streekmuziekschool Alphen aanden Rijn, Mariana Preda studentã Româncã laConservatorul din Amsterdam, secþia nai a luatlocul l din acest an. Mariana Preda estecâºtigãtoarea mai multor premii de concurs de naidin România, acesta fiind primul ei concursinternaþional câºtigat. Protagonista a interpretatpiesele Tambourine by Gossec, ºase RomanianDances by Bela Bartok ºi o suitã folcloricãromâneascã. Mariana a fost acompaniatã depianistul Daisuke Kanamaru care a absolvit treifacultãþi de muzicã: Mozarteum din Salzburg, TheBrusels Royal Conservatory ºi Conservatrul dinRotterdam. În viitor vom avea prilejul de a-i vedeamai des pe scenã pentru cã au început o colaborareprofesionalã strânsã, a declarat Mariana ºi pianistulDaisuke. Membrii juriului personalitãþi culturale,artã ºi muzicã au fost foarte frumos impresionaþi, auapreciat mult talentul Marianei ºi au votat înunanimitate acordarea premiului suprem acesteia.În cadrul festivitãþii de premiere, preºedintaorganizaþiei de nai din Olanda doamna GemmaGielen, la inmânarea premiului a mulþumitMarianei pentru prezenþã, a spus cã a dat culoare ºiîncredere organizaþiei ca pe viitor sã organizeze

acest eveniment, fiind pentru prima datã dupãdouãzeci de ani. Festivitatea de premiere a fostfrumos conturatã de recitalul dat de maestrulNicolae Pârvu nai, acompaniat la þambal de domnulVasile Luca - Neflac Ensemble. Prin costumelepopulare româneºti Nicolae Pârvu ºi Vasile Luca,au dat viaþã ºi spirit românesc acestui eveniment.Maestrul Nicolae Pârvu a deschis recitalul cufrumoasa piesã Cãsuþa Noastrã, dupã care acontinuat cu un ºir de melodii populare ºi ºlagãreromâneºti. Domnia sa a fãcut ºi o scurtã prezentarea instrumentului, spunând publicului olandez cãnaiul este de provenienþã româneascã descoperitîncã din anii 1600, iar Olanda a fost prima þarã dinlume care în 1985 a deschis institut de nai. TotOlanda are cei mai mulþi interpreþi ai acestui gingaºinstrument la ora actualã. Înainte de fiecare melodieinterpretatã maestrul fãcea o scurtã prezentare atextului în care relata tema cântecului pentru capublicul olandez sã înþeleagã mai bine mesajulacestuia. În fiecare frazã rostitã de domnia sa înlimba olandezã cuvintele România, românesc ºiromân au fost nelipsite, lucru care nouã celor patruromâni existenþi în sala teatrului Cultura din Ede ne-a adus mândrie ºi falã. În trilurile Ciocârlieimaestrul Nicolae Pârvu a ridicat publicul înpicioare, iar aplauzele neîncetate exprimau bucuria,aprecierea ºi respectul pentru frumoasã prestaþie.Mariana Preda ºi Nicolae Pârvu prin talentulmânuirii naiului au ridicat România în luminã ºi ne-au fãcut sã fim mândri cã suntem români.

Mariana Mihãilã Preºedinte Fundaþia DutchRo

www.dutch-ro.nl

“Urmare a bunei cooperãripoliþieneºti, precum ºi a invitaþieitransmise Poliþiei Române de Poliþia dinOlanda, 5 poliþiºti români au desfãºurat omisiune operativã la Amsterdam, înperioada 25 - 27 aprilie a.c.. Misiuneapoliþiºtilor români a avut drept scopsprijinirea autoritãþilor olandeze pentruasigurarea mãsurilor de ordine publicã cuocazia Zilei Regilor, ce s-a sãrbãtorit ladata de 26 aprilie a.c.”, s-a aratat într-un

comunicat emis de Poliþia Românã.Oficiali din cadrul Poliþiei Române au

precizat, pentru MEDIAFAX, cã cei cincipoliþiºti au fost trimiºi în misiune lasolicitatea expresã a autoritãþilorolandeze care s-au angajat sã suportecheltuielile de drum ºi cazare.

Patru dintre poliþiºti provin din cadrulPoliþiei Capitalei ºi au multã experienþãîn ceea ce priveºte furturile din buzunare,iar al cincilea este specializat în domeniul

analizei informaþiilor.Conform surselor citate, misiunea

este realizatã în baza proiectuluiProgramului de lucru privind cooperareadintre România ºi Olanda 2014 - 2015 alecãrui componente vizeazã, în special,analiza ºi cunoaºterea în domeniultraficului de persoane, traficului dedroguri, criminalitãþii informatice ºi ainfracþiunilor contra patrioniului.

http://www.realitatea.net

Mariana Preda, studentãRomâncã la Conservatoruldin Amsterdam a câºtigat

concursul de nai din Olanda 2014!

Cinci poliþiºti românitrimiºti sã prindã hoþii din

buzunare în OlandaCinci poliþiºti români,

dintre care patruspecializaþi în prindereahoþilor din buzunare, aufost delegaþi în Olanda

pentru a sprijini Poliþia dinAmsterdam la sfârºitul luniiaprilie a.c., când au avealoc festivitãþi legate de

Ziua Regilor, potrivitPoliþiei Române.

Oraºul lalelelor ºi al saboþilor de lemneste construit pe râul Amstel. Centrulcuprinde o mulþime de obiective turistice ºipoate fi strãbãtut la pas.

Prima atestare documentarã a numeluiAmsterdam o reprezintã un document emisla 27 octombrie 1275 de contele Floris al V-lea de Olanda ?i Zeelanda. Porecla capitaleiolandeze este Veneþia nordului.

Amsterdamul oferã turiºtilor multevariante pentru petrecerea timpului. Zeci dekilometri de canale pe care sã navigheze,sute de strãduþe strâmte pe care sã se plimbe,peste 7.000 de clãdiri istorice în inimaoraºului ºi bijutieri sau artiºti pe care sã-ipriveascã practicând activitãþi vechi degeneraþii.

Iubitorii de artã se vor simþi minunat aici.Oraºul îi aºteaptã cu zeci de muzee, de toate

felurile. În Amsterdam sunt cele mai multemuzee pe metru pãtrat, dintre toate oraºeledin lume, printre care un MadameToussaud’s ºi Muzeul Van Gogh, muzeul

Ajax ºi renumitul Muzeu al Sexului. Pemarii maeºtrii ai artei olandeze îi poþi vizitala Rejksmuseum.

De la începutul apariþiei sale Amsterdama fost un oraº comercial. Se fãceauschimburi cu peºte, condimente, blãnuri,bulbi de flori ºi artefacte. Astãzi,ultramodern ºi pitoresc, oraºul are ofertabogatã când vine vorba despre shopping.Strãduþe pietonale cu buticuri excentrice,bulevarde aglomerate cu mall-uri moderne.

De tradiþie în Amsterdam sunt pieþele înaer liber unde poþi cumpãra orice, de lamobilã, obiecte vintage, bijuterii, chilipiruripânã la suveniruri. Bloemenmarkt, sau PiaþaFlorilor, aflatã pe unul dintre cele mai vechicanale ale oraºului, este o cunoscutã atracþieturisticã .

http://www.adevarul.es

Amsterdam, oraºul lalelelor

Acum 12 ani a venit aiciManette Wilt, alãturi de soþul ei, unsibian, din Tãlmaciu. ªi-aucumpãrat o casã, iar dupã câþiva anis-au stabilit aici ºi pãrinþii ei. SoþiiWilt, pãrinþii lui Manette aurenovat fosta casã a notarului dincomunã ºi povestesc tuturormândri cã în imobilul construit în1902 s-a oficiat prima cãsãtoriedintre un sas ºi o româncã. Acumcâteva zeci de ani. Dupã ei, au venitîn Cârþa ºi cealaltã fiicã a lor, care acumpãrat ºi ea o casã. O foloseºtedoar în vacanþã, pentru cã încã mailucreazã în Olanda. Au mai venitalþi prieteni ai lui Tudor ºi Manetteºi acum le sunt vecini. ”Au venit sãstea în camping, la noi, dar dupãdoi ani ºi-au cumpãrat casa delângã. Am pierdut un client, dar amcâºtigat un prieten ºi un vecinfoarte bun”, spune Tudor, soþul lui

Manette.În Cârþa mai sunt alte douã

familii de olandezi. Una a fãcut oafacere cu lemn ºi mobilã, iar alþiideþin serele din Oraºul Victoria. Dece nu au devenit români cu acteºPentru cã e prea complicat. ”Amvrut sã devin cetãþean român ºi înacte, dar mi s-a pãrut foarte dificilºi am renunþat. Pânã acum câþivaani era foarte scump, acum e cevamai ieftin, dar este foarte multãbirocraþie. Trebuie sã mergi laBucureºti, sã stai acolo mai multezile ºi nu am timp. Dacã era uºor,fãceam actele pentru a devenicetãþean român”, povesteºteManette Wilt. Ea spune cã trebuiasã se nascã româncã, dar a avutghinion. Însã l-a corectat în timp.”M-am nãscut greºit pe lumea asta.România trebuia sã fie þara mea”,spune Manette Wilt. ªi-au fãcut din

grãdinã un camping, iar acum înfiecare varã vin foarte mulþiolandezi dornici sã vadã þara. Wimºi Pauly Ter Wal tocmai au sosit înCârþa. ”Ne place foarte mult aici,sunt oameni prietenoºi. Venim dedoi ani în România. Acum am fostîn Bucovina, în Braºov ºi acum ne-am întors puþin, în Sibiu. E uncamping mic, liniºtit, ne placefoarte mult, e foarte diferit faþã dece este acasã”, povestesc soþii întimp ce stau pe ºezlonguri, la soare.

Pentru Manette Wilt, politicaromâneascã e de neînþeles. Nupricepe de ce nu poate spune cuivace simpatii politice are. ”Primarulde aici e de la PSD ºi este foartebun, face mult pentru comunã, efoarte ataºat de oameni, dar în rest,PSD nu e partidul meu favorit. Vãdcã în România se ceartã foarte multpoliticienii, nu mi se pare corect.Aici ºi dacã spui cã votezi cu unpartid, ai probleme cu ceilalþi, caresusþin celelalte partide. ªi nu edeloc corect, mai ales dacã ai oafacere”, spune femeia, adãugândcã ”în Olanda, nu se pune atâtapatimã”.

În momentul în care Olanda s-a opus aderãrii României la spaþiulSchengen, Manette Wilt spune cãs-a simþit jenatã faþã de veciniiromâni. ”M-am simþit destul deprost atunci când Olanda s-apronunþat împotriva intrãriiRomâniei în Schengen. Nu potînsã sã zic cã nu înþeleg poziþia lor,dar acum îi înþeleg ºi pe români.Dacã vrem o Europã unitã, atuncitrebuie sã fie la fel pentru toatãlumea, dar ºi olandezii au ceva

reþineri faþã de România ºi îiînþeleg ºi pe ei. Pânã la urmã,trebuie sã ne înþelegem cu toþii, cãsuntem olandezi, români, saºi sauþigani. Eu de exemplu, nu amînþeles la început din ce trãiescvecinii þigani. Îi vedeam cã nu facnimic, dar erau veseli, îºi beaucafeaua dimineaþa zâmbind, au unfel propriu de a vedea viaþa”, spuneManette Wilt. Singurul ei regret:”îmi pare rãu cã nu am votat.”

http://www.turnulsfatului.ro

iunie - iulie 2014Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Mica Europã din Cârþa. ”M-am nãscut greºit pelumea asta. România trebuia sã fie þara mea”ªase familii de olandezi trãiesc în Cârþa,

alãturi de români, saºi ºi þigani, într-o micãUniune Europeanã, micºoratã la nivelul

unei comune cu un sat.

Ambasada României în Regatul ºãrilor de Jos aorganizat la 15 mai 2014 vernisajul expoziþiei “Pictoriromâni contemporani în spaþiul francofon”, în parteneriatcu Institutul Cultural Român Bruxelles, Asociaþia CulturalãInternaþionalã Soleil de l’Est ºi Teatrul De NieuweRegentes din Haga.

Expoziþia a avut ca scop promovarea picturii româneºticontemporane în spaþiul neerlandez cu accent pedimensiunea diversitãþii culturale ca valoare de bazã aconstrucþiei europene. În deschiderea vernisajului au avut

scurte intervenþii Ambasadorul României în RegatulÞãrilor de Jos, Irina Comaroschi, coordonatorul de proiecteal teatrului gazdã, Laudie Vranken, precum ºireprezentantul Asociaþiei Soleil de l’Est, Bogdan Gãvazã.La eveniment a participat, de asemenea, directorulInstitutului Cultural Român Bruxelles, Robert Adam.

Momentul a fost marcat de un recital de pian susþinut deIoana Ionescu, absolventã a prestigioasei academii demuzicã din Rotterdam, “Codarts”.

Evenimentul s-a bucurat de o participare amplã areprezentanþilor din mediul diplomatic, politic ºi cultural dela Haga ºi ai comunitãþii româneºti din Olanda.

Expoziþia a fost deschisã la teatrul De Nieuwe Regentespânã la 3 iunie 2014.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Regatul Þãrilor de Jos

Parlamentarul olandez Henk JanOrmel a declarat pentru postul naþionalde radio din Bulgaria cã ºanseleRomâniei ºi Bulgariei de a adera laSchengen cresc, noteazã site-ulNovinite.com.

Henk Jan Ormel a fãcut acestedeclaraþii în contextul în care Guvernulolandez ºi-a prezentat demisia, iarOlanda se pregãteºte de alegerianticipate.

„Credem cã am progresat în privinþa

Schengen. Situaþia politicã este de aºamanierã încât vom organiza alegeri înOlanda la 12 septembrie. Numai dupãaceea vom avea negocieri pentruformarea unui nou Guvern. Acest lucrupoate dura o lunã sau douã, în funcþie derezultatul alegerilor”, a declaratparlamentarul olandez.

Chiar dacã a evitat sã facã previziuniexplicite în legãturã cu aderareaRomâniei ºi Bulgariei la Schengen,Henk Jan Ormel a subliniat cã partidul

sãu crede cã existã un progres ºi dacãrapoartele anuale de monitorizare alecelor douã þãri din iulie vor fi pozitive,Olanda va face paºi importanþi,indiferent de apropierea alegerilor.

El a subliniat, de asemenea, rolul-cheie pe care Parlamentul olandez îl areîn prezent în privinþa discuþiilorreferitoare la rezultatele rapoartelor CEpentru România ºi Bulgaria, dupãdemisia Guvernului olandez.

http://www.adevarul.es

Dragii mei, din toate colþurile lumii,dupã o lungã perioadã de colindat prinlume”, vin cu ºtiri, nu foarte bune, dinpãcate, pentru reputaþia noastrã deromâni ºi spun acest lucru pentru cã l-amsimþit profund în aceºti doi ani de cândmã aflu în Italia.

Nereuºind sã trec peste ºoculdepãrtãrii de familie, când mã aflam înIrlanda, m-am reîntors în România,sperând cã, totuºi, mã voi regãsi, voi gãsiun loc de muncã ºi voi reîncepe sãtrãiesc” din nou, însã, diploma de lafacultate devenise tabloul ºi icoana dedeasupra capului meu, aºa sã amrenunþat la visele deºarte, mi-am ºterslacrimile, mi-am luat inima-n dinþi ºi amvenit în Italia, fãrã familie, fãrã bani, fãrãnimic, având doar curajul ºi speranþa însuflet. Am început sã lucrez caîngrijitoare pentru bãtrâni. Mi-a fostgreu, pentru cã nu cunoºteam limba, nu

eram obiºnuitã cu mâncarea lor, cutradiþiile lor, era totul un necunoscut, mi-era fricã sã respir pentru a nu deranja,momente ºi momente de panicã, pânãcând am reuºit sã depãºesc faza de crizãºi sã intru în cea normalã. Acum suntbine ºi nu contenesc în a-i mulþumi luiDumnezeu pentru curajul, forþa ºiajutorul pe care mi le-a dat. Oricum,ajunsã în Italia, imediat am simþitdiferenþa, din toate punctele de vedere,civilizaþie, comportament, respect,curãþenie, însã, ceea ce mi-a reamintitimediat de România, ºi-o spun cu mareregret, au fost românii.

Mergând la piaþã, în en-gros-uri, înmagazine, peste tot aproape, se fãceausimþiþi imediat: œ”Hai frate, sã-nnebunesc, bagã-te-n faþã, lasã-i p-ãºtiaa!” ºi multe alte vorbe de duh. Laradio ºi la televizor, aceleaºi lucruri,români care furã, violeazã, ucid sau fac

trafic de droguri. În marile pieþe suntindispensabile acordeoanele,acompaniate, evident, de marii maeºtri aimanelelor, însoþiþi, absolut, de „fustelecreþe ale nevestilor”, ele la rândul lorpurtând în braþe puradeii pentru a cerºibanii ºi milã trecãtorilor.

ªi iar ajung la aceeaºi întrebare lacare rãspunsul este inexistent, cât ºi fap-tele de altfel, prin absolut: ROMÂNIA,CE-AI FÃCUT CU EI, CU NOI???

Marele pãcat este cã suntem rãuvãzuþi, oriunde ne-am afla, din pricinatuturor faptelor pe care le fac ai noºtriconaþionali.

Domnilor conducãtori de oºti”,LUAºI ATITUDINE ºi lãsaþi osul dingurã, aruncaþi-l celor sãraci , pentru cãtotul se-ntâmplã din cauza ignoranþei ºinepãsãrii voastre! Greºesc, stimabililor”º

O viaþã mai bunã, tuturor! Monica Ulei

Lasã osul jos, Guvern român!

Un parlamentar olandez considerã cã ºanseleRomâniei de a adera la Schengen cresc

Pictori români contemporaniîn spaþiul francofon

Pagina 15iunie - iulie 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

EURES România dispune de 69 deposturi pentru lucrãtorii calificaþi îndomeniul hotelier – gastronomic, caredoresc sã desfãºoare o activitate sezonierãîn Germania, pentru care se va organizaselecþie la Braºov în zilele de 27 ºi 28august 2014. Centrala de Mediere aStrãinilor ºi Specialiºtilor ZAV Bonnîmpreunã cu Marriott Hotel Frankfurtoferã locuri de muncã pentru urmãtoarelemeserii: bucãtar (18 posturi),ospãtar/personal servire clienþi (15posturi), recepþioner (15 posturi), ajutor înindustria gastronomiei de sistem –McDonald’s ºi Burger King (15 posturi) ºimanager restaurant/personal serviciuorganizare banchet (6 posturi).

Pentru ocuparea posturilor de bucãtar,ospãtar ºi ajutor în industria gastronomieide sistem sunt solicitate persoane care aucalificare profesionalã încheiatã,experienþã în domeniu ºi cunoºtinþebune/foarte bune de limba germanã (nivelA2 - B1/B2).

Pentru posturile de recepþioner ºimanager restaurant/personal serviciuorganizare banchet, angajatorii germanisolicitã persoane care au atât cunoºtintefoarte bune de limba germanã, nivel C1 -

C2, cât ºi cunoºtinþe bune de limbaenglezã, nivel B2, precum ºi calificare ºiexperienþã în domeniu. Angajarea se facepe o perioada cuprinsã între 6 luni ºi 1 an,cu posibilitate de prelungire, în funcþie deangajator, începând cu luna septembrie2014. Salariul oferit este de 1400 – 2200euro brut/lunã (în funcþie de tarifele îndomeniu ºi de zona în care se va desfãºuraactivitatea). Timpul de lucru este de 40ore/sãptãmânã, se lucreazã în weekend ºide sãrbãtorile legale. Cazarea poate fiasiguratã de cãtre angajator gratuit /contracost (270 euro/lunã), iar intreþinereapoate fi gratuitã/negociabilã sau pe contpropriu.

Persoanele cu domiciliul în judeþulVâlcea, care corespund cerinþelorposturilor oferite, trebuie sã se adresezeConsilierului EURES din cadrul AgenþieiJudeþene pentru Ocuparea Forþei deMuncã Vâlcea, strada Dacia, nr. 8, telefon0250735608, 0350419.715, pentru a fiînregistrate în baza de date pentru muncaîn strãinãtate ºi pentru a primi invitaþie departicipare la selecþie. Înscrierea în bazade date se realizeazã pe baza urmãtoarelordocumente:

- cerere tip (se completeazã la sediul

Agenþiei de Ocupare a Forþei de MuncãVâlcea);

- copie act de identitate sau paºaport(valabilitate minim 6 luni);

- C.V model Europass (cufotografie) în limba germanã(Lebenslauf);

- cazier judiciar în original din care sã

reiasã cã persoanele nu au antecedentepenale (termen de valabilitate 6 luni);

- adeverinþã de la medicul de familie,cu menþiunea „Clinic sãnãtos/Apt pentrumuncã”. Informaþiile le-am primit prinamabilitatea directorului executivAJOFM, Nicolae Gabriel Albinaru.

http://www.ramnic.ro

Locuri de muncã prin intermediul ReþeleiEURES pentru persoanele calificate

în domeniul hotelier – gastronomic caredoresc sã lucreze în Germania

Sibiul a obþinut în cadrulGalei Premiilor de Excelenþã oferite deHotel Tourism Leisure InvestmentConference, premiul pentru cea mai bunãdestinaþie turisticã a anului, devansând altelocuri pitoreºti din þara noastrã, precumBucovina, Transalpina sau DeltaDunãrii. Gala Premiilor de ExcelenþãHotel Tourism & Leisure InvestmentConference a fost organizatã joi, 22 mai2014, la Bucureºti ºi este la a patra ediþie,fiind un eveniment în care sunt premiatecele mai eficiente ºi inovatoare proiecte ºiconcepte din industria ospitalitãþii ºi aturismului din România.

La categoria „cea mai bunã destinaþieturisticã a anului”, unde Sibiul a ieºitcâºtigãtor, au mai concurat Alba Iulia,Bucovina, Transalpina, Sighiºoara, Delta

Dunãrii ºi Târgu Mureº.Alãturi de Sibiu, au fost date premii ºi

pentru alte categorii: Hotelul Anului, Celmai bun centru pentru conferinþe ºi

întâlniri de afaceri, Cea mai bunãpensiune, Cea mai bunã agenþie de turisma anului, Cea mai bunã linie aerianã aanului.

De altfel, fostã capitalã culturalãeuropeanã, Sibiu, a fost inclus într-un topal celor mai fermecãtoare din Europa,chiar la începutul acestei luni, de

Sibiu, cea maibunã destinaþie

turisticã a anului


SUDOKU

INTEGRAMÃ

Doi poliþai pe stradãfãceau rondul, când vãd doi boiumblând pe trotuar. Unul din eispune:

- Haide sã raportãm lacentralã cã doi boi circulãneregulamentar!

La care celãlat, maiinteligent, îi spune:

- Nu mã, vor crede cã estevorba despre noi… Hai maibine sã le spunem cã în afarãde noi mai circulã doi boi.

- De ce l-au dat afarã pePopescu? întreabã un ºoferdespre un coleg.

- Pãi a intrat în birouldirectorului fãrã sã ciocãne.

- ªi ce dacã, s-a maiîntâmplat.

- Da, dar nu cu camionul!

Vorbesc doi prieteni:- Asearã am fãcut

cunoºtinþã cu o super gagicã!- ªi? I-ai luat telefonul,

mãcar?- Bineînþeles! Ia uite ce

Samsung ºmecher avea…

Mãria discutã cu prietenaei:

- Dacã mã înºealã Ion o datã,îl iert. Dacã mã înºealã a douaoarã divorþez, cã doara n-oi stacu un recidivist…

Mariana spune :- Dacã mã înºealã Ghiþã o

datã, eu îl înºel de douã ori. Dacãmã înºealã a doua oarã, îl înºelde 100 de ori, ca sã-mi vãrsnãduful. Dacã mã înºealã ºi atreia oarã, atuncea divorþez, cãdoar nu devin uºuraticã dincauza lui !

Soþia primarului se duce labaia publicã. Cabinele fiindocupate, ea aºteaptã sã-i vinã

rândul. La un moment dat, apareo prostituatã localã, cãreia i seface imediat loc. Mânioasã,primãriþa se plânge ºefului.Acesta, ridicând din umeri,rãspunde:

- Vã rog sã fiþi înþelegãtoare!Pe dumneavoastrã vã aºteaptãnumai stimabilul nostru primar,pe ea, însã, tot oraºul…

Un bãrbat la doctor:- Domnule doctor cum aº

putea trãi 100 de ani?- Fumaþi?- Nu.- Mâncaþi mult ºi cu plãcere?- Nu.- Alcool?- Nu.- Amante?- Nu.- Atunci de ce naiba doriþi sã

trãiþi atât?!

BBAANNCCUURRII ,, GGLLUUMMEE.. .. ..

A fost odatã ca-n boveºtiA fost pã râul CongoDin rude mari canibãleºtiFetiþa lui Mbongo.

ªi era una la pãrinþiªi mândra-n toate celePrecum e maimuþa lungã-n craciªi neagrã la mãsele.

Din umbra la un cocotierEa nasul ºi-l îndreaptãCãtre coli(m)ba unde Imbuk-Imbuk aºteaptã

Cobori în gios Imbuk umblândAlunecând pe-o lianãBetrunde-n casã ºi în gândCu miros de bananã.

El asculta tremurãtor cu mâna pe maciucãªi se-arunca tremurãtor cu mare dor de ducã.Auuu cã din Baobab venii cu greuCa sã-þi ofer bananãGoibonul este tatãl meuIar muma mea-i santana.

FOLCLOR INTERNET-IST ROMÂNESC


C M Y K

Luceafarul

Pagina 17iunie - iulie 2014

C M Y K

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã vei

rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Cine este Ricky Dandel?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

Telefon ________________________________________;

39

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul din numãrul trecut este

IOSEF DRAGOMIR,MÖNCHENGLADBACH

Plãcintã imposibilãTimp de preparare: 5 minTimpul de gatire: 60 minGata in: 1 ore, 5 min

Ingrediente4 ouã1/2 ceasca unt1/2 ceasca fãinã2 cesti lapte1 ceasca zahãr1 ceasca fulgi de cocos2 lingurite vanilie

PrepararePlãcinta imposibilã se numeºte aºa fiindcã pare sã-ºi formeze

singurã un blat crocant delicios, în timp ce mijlocul rãmâne moale ºicremos. E foarte uºor de fãcut. Iatã reþeta!

1. Se amestecã bine toate ingredientele. Se poate folosi un blender.2. Se pune compoziþia într-un vas bine uns.3. Se coace la 175 de grade timp de o orã sau pânã când se încheagã

mijlocul.4. La final, deasupra se va forma o crustã, centrul va rãmâne

cremos, iar cocosul va forma un fel de topping.

Poftã bunã!

REÞETA LUNII

Coriandrul (Coriandrum sativum) este o speciede plantã erbacee anualã din familia umbeliferelor,exclusiv de culturã, înaltã de 30-100 cm, exalândun miros neplãcut de ploºniþã, cu flori albe sau rozºi fructe în formã de globuleþe, bogate în uleiurieterice, fapt pentru care seminþele uscate seîntrebuinþeazã în industria farmaceuticã, aparfumurilor sau drept condiment. Poartã ºidenumirile de puciognã, buruianã-pucioasã saupiper-alb.

Caractere morfologiceRãdacina este pivotantã, subþire, slab

ramificatã.Tulpina este cilindricã, glabrã, fin brãzdatã,

ramificatã numai la partea superioarã.Frunzele sunt verzi-deschis, glabre, foarte

diferenþiate dupã nivelul la care se aflã : cele bazaleîn rozetã sunt lung peþiolate, întregi, cu marginecrenatã sau trilobate pânã la trifoliate (se observãnumai în stadiul de plantulã, deoarece se usucãrepede), cele mijlocii, alterne, o datã sau de douãori penat sectate, cu lacinii late, inegal penat lobate; frunzele superioare sunt sesile, de trei ori penatsectate cu lacinii rare, înguste, filiforme.

Florile sunt grupate în umbele compuse, lungpedunculate, cu 3-7 radii ºi lipsite de involucru ; elesunt pe tipul 5, cu petale albe sau uºor roz-violacei,inegale la florile de la marginea inflorescenþei lacare petala externã este mult mai mare (pânã la 4mm). Fructele sunt diachene sferice, cu diametrude 2-6 mm, galben-brune sau brune, cu cele douãjumãtãþi unite, pe fiecare mericarp cu 5 coasteondulate ºi 4 mai pronunþate, pãstrînd la vârfresturile caliciului ºi cele douã stigmate, mirosplãcut la maturitate.

Compoziþie chimicãPrincipalii constituienþi ai coriandrului sunt

0,20-1% ulei volatil format din 60-70% d-linalol

sau coriandrol, geraniol, cimol, pinen, terpinen,felandren, dipentene, acid petroselinic etc. ; 15-20% lipide, 10% amidon, 4-5% substanþe minerale,pectine etc.

UtilizareUtilizãri terapeutice : Acþiune carminativã ºi

stomahicã, utilizat ºi corectiv pentru unelemedicamente (uleiul volatil).

Are proprietãþi bactericide ºi fungicide.Având acþiune vermifugã, se foloseºte la

combaterea viermilor intestinali. Intrã încompoziþia ceaiului contra colicilor pentru copii, înceaiul gastric nr. 2 ºi în ceaiul tonic aperitiv. Intrã ºiîn compoziþia apei aromatice cu care se preparãapoi tinctura de malat de fier. Coriandrul estecunoscut ºi ca un bun tonic al sistemului nervos.

Utilizat în industria alimentarã ca aromatizantºi condiment.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Coriandrul, folosit în combatereaviermilor intestinali


Nativii au tendinþade a-ºi restructuraîntreaga viaþã. Eirenunþã la o parte din

obiective ºi se lasã în voiapartenerilor. Li se pare dificil sãia decizii clare ºi considerã cãmai pot amâna hotãrâri absolutnecesare.

Energia ºi origina-litatea dumnea-voastrã se manifestãde aceastã datã fãrã

reþineri. Întregul interval estebenefic pe plan social ºiprofesional. Munca de pânãacum este încununatã de succesºi pot apãrea ºi gratificaþii.

Nativii vor acþionacu discreþie, în partedin cauzã cã nu suntsiguri de trãinicia

sentimentelor lor faþã deanumite persoane. Se vor derulazile pline de resentimentemanifestate tocmai faþã deprietenii cei mai buni.

Aceºti nativi se simtdatori sã verifice, peparcursul întreguluiinterval, bunele

intenþii ale amicilor lor. Voracumula noi cunoºtinþe, voravansa profesional, prinacumularea de noi cunoºtinþetehnice. Posibilã pauzã pe plansentimental.

C o m e n t a r i i l estârnite de deciziileacestor nativi sunt

acide ºi provocatoare. Încercareade a fi pãcãliþi se termina cuscandal, prin ruperea relaþiilorpãgubitoare, chiar dacã înproblema respectivã suntimplicate ºi rude.

Sentimentele faþãde prieteni devinmult mai intense de

cât au fost în trecut.Nemulþumirile, orgoliile ºidorinþa de a rupe relaþiileamicale dispar ca un nor defum, ca ºi cum n-ar fi existatniciodatã.

Atitudinea duplici-tarã nu este tipicãacestor nativi ºi

acest lucru va ieºi în evidenþã peparcursul întregului interval.Forþa interioara este afectatã depãrerile critice ale celor dinfamilie.

Nativii vor aveaposibilitatea sãdescopere cine sunt

acei adversari care de aproapedouã sãptãmâni rãspândesczvonuri, îi bârfesc ºi îi implicãîn scandaluri sau intrigi. Suntavantajaþi Scorpionii maturi,care au o energie vitalãexcepþionalã.

E v e n i m e n t e l ecotidiene au unimpact deosebit în

viaþa acestor nativi care semanifestã cu mai multãîncãpãþânare ºi mai multãambiþie decât de obicei. Unii seluptã cu morile de vânt, alþii seretrag din faþa problemelor,preferând sã le amâne.

Energici, hotãraþi,foarte determinaþi,Capricornii sunt

mai irascibili din cauzacheltuielilor, de care parcã numai pot scãpa. Nu este exclus caunii sã piardã bani în urma uneispeculaþii riscante.

Aveþi tendinþa de avã apãra excesivdrepturile, de a face

gesturi radicale, de a þinediscursuri moralizatoare. Dinpunct de vedere financiar,înregistraþi un cumul sau maibine zis un vârf de încasãri, careînsã este însoþit de multe plãþi.

Contrastele pe carele observaþi încomportamentul

celor din anturaj vã împiedicã sãluaþi decizii corecte ºi concreteîn ceea ce îi priveºte. Sunteþitotal lipsit de discreþie ºi dealtruism, cu toate cã nu vã puteþiplânge cã vã lipsesc fondurile.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foartebunã - Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã laUniversitate) ) Toate facilitãþile în proximitate -hipermaket Klaufand, Piaþa ºi Magazinul BucurObor, vis-a vis de bloc exista ºcoala, grãdiniþã, 2policlinici. Apartamentul este recent zugrãvit,tâmplãrie termopan; mobilã nouã /modernã.Informaþii suplimentare - Tlf 0753-351.783 email:[email protected]

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon:0911 6588352

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiucomercial în Râmnicu Vâlcea, cu apartament înzona Nürnberg ºi împrejurimi cu 2 camere. Tel.015143464072, 0040.745.611.162.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 demetri pãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat înCartier de Case. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat,zonã centralã, în apropiere de gara centralã.Relaþii la telefon: 015784523637 sau015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi,încãlzire centralã gaz, curte, garaj, anexe, grãdinã540 Mp. Ioan Draia. Telefon: +40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat.Zonã centralã, în apropiere de gara centralã.Telefon: 015784523637 sau 015143435201. rogseriozitate.

Vând apartament 3 camere, parchet, 2bucãtãrii, geamuri termopan, o baie, hol, coridorlung, 2 boxe, garaj în curte, încãlzire proprie pegaz. Informaþii la telefon: 0257 281 996

Trupã muncitori, cãutãm de lucru înGermania în domeniul demolãrii. Am mai lucratun an în Hamburg. Telefon: 0040 75862803.

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele,fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastã înRomânia ºi strãinãtate,caut de muncã în domeniu(sau ºi altceva,decent ) sau caut partener de afacericu mic spaþiu propriu pentru a deschide un micatelier de mobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþicontacta pe skype mario.mario1975 sau [email protected]

Profesoarã de limba englezã cu experienþãîn predare în România ºi Germania, ofer oreparticulare de limba englezã pentru nivel deîncepãtor, mediu ºi mediu-avansat. Informaþii latel. fix 0911 3150856 sau mobil 0178 5169460, e-mail [email protected], Nürnberg.

Colegiul femeilor de la MehrGenerationHaus din Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune ladispoziþie cursuri de croitorie. Aici vã învãþãmcum sã faceþi din hainele VECHI, NOI. Gratuit, înfiecare zi de MARÞI între orele 17- 19. Contact:Anemarie Hock, telefon: 0174 7188127.

Ofer servicii de manichiurã, pedichiurã ladomiciliul clientei, în Nürnberg, Fürth, Stein.Telefon: 0175 8353537.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!!Aniversare, nuntã, botez, chef sau orice eveniment, poate fi deosebit dacã este acompaniat de NOI.Sunaþi la 01521 2247227.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºiai nevoie de o persoanã care sã te ajute la diverselucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania?Vrei sã ai pe cineva care sã-þi facã clipele desingurãtate mai frumoase? Ai nevoie de unconsilier în vederea integrãrii în sistemul socialetc? Noi ºi specialiºtii noºtri te putem ajuta. Este deajuns sã ne contactaþi ºi vom gãsi soluþia împreunã( în limba maternã- românã) de a vã integra maiuºor. Telefon: 0160 33 73 128-

Vrei o paginã web realizatã pe gustul tãu,iar asta într-un timp scurt? Ai nimerit undetrebuie! Telefon: 0160 3373128. Preþuri pentrutoate buzunarele!

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioaresau în agriculturã. Telefon: 004 0729582400

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Tânãr 32 ani, caut de lucru în oricedomeniu. Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca:electrician, tehnician sisteme alarmã, fotograf.Înþeleg ºi vorbesc puþin germanã, dar vorbesc ºiscriu foarte bine engleza. Telefon: 01522 9649376.E.mail: [email protected]

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazãºofer de autocar, part time, domiciliu în zonaAugsburg. [email protected], Telefon:0177 65 83 836"

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Cetãþean român, doresc sã lucrez înGermania la o familie. Ajutor în gospodãrie,pãsãri, animale etc. Dacã e necesar pentru menajpot veni ºi cu soþia. Vorbim puþin germana. Posedpermis conducere B,C.Tel: 0746144539 sau0267708065.

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºtilimba românã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128Nürnberg

Caut un loc de muncã în domeniulfabricilor de producþie sau firmelor de curãþenie înzona Nurnberg. Lb. germanã la nivelconversaþional. Bozan Eugen Sebastian. Tel:015141305791

Cãutãm urgent de muncã. Suntem doibãieþi cu vârsta de 27 ºi 28 ani, ºi acum neaflãm în Italia fãrã nicio ocupaþie.1 ( Candidat). Mã numesc Bordea Vasile ºisunt din Piatra Neamþ ºi am 27 de ani. Amlucrat în domeniul construcþiilor exterior ºiinterior ºi am urmãtoarele experienþe de 4ani: finisãri, zugrãvie, rigips, plaster,gresie, faianþã. Sunt foarte motivat în acolabora cu voi pentru cerinþeledumneavoastrã. Telefon: 0040 7586280392 ( Candidat). Mã numesc Calestru AndreiCosmin ºi sunt din Petroºani. Am fãcut ªcoalaProfesionalã ºi am diplomã de sudor. Am 28 deani, permis de conducere categoria B (Luat înItalia), am atestat european pentru magaziner înfabricã ºi pentru uz de stivuitor. Dorec sãcolaborãm, având urmãtoarele experienþe îndomeniul construcþiilor: 5 ani montaj de plãci demarmurã ºi polistiren pe exterior, de faþadã, suntcapabil ºi de amenajãri interioare ºiexterioare.Telefon: 0040 758628039.

Doamnã 41 ani din Würzburg caut demuncã în domeniul curãþeniei, dimineaþa.015166207380 Radoveanu Adriana.

Mã numesc Laura sunt cãsãtoritã ºi am doicopii. Îmi doresc cu ardoare sã ajung în Germaniaîmpreunã cu soþul sã îmi gãsesc de lucru orice,undeva în gastronomie, soþul în domeniultâmplãriei deoarece este calificat în acest domeniuºi plus de asta, cunoaºte limba germanã. ªtiu cã nueste uºor, însã viaþa din România este greu dedescris in cuvinte! Dacã cineva cu suflet mã vaputea ajuta cu orice, chiar ºi cu un sfat, mã puteþigãsi la nr de tel: 0761800263 sau 0766844432 .

Tânãr, 34 ani din Nürnberg, sudorprofesionist, caut de lucru în domeniu sau ºoferpânã în 3, 5 t. Am cunoºtinþe medii de limbagermanã. Telefon: 0175 8353537.

Român, caut de lucru în Germania la fermesau instalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758 628039.

Tânãrã cu domiciliul în Nürnberg, caut delucru în domeniile: gastronomie, curãþenie,îngrijire bãtrâni sau copii. Telefon: 0175 8353537.

ADV Allrond AG cautã ºofer profesionistclasele CE. Cunoscãtor de limba germanã, nivelminim. Telefon: 0172 9596897 sau e.mail:[email protected]

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrâniila: plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea deprobleme la Instituþiile germane, consultanþepsiho-sociale etc. Informaþii la numãrul de telefon:0160 33 73 128

Suntem cinci tineri, absolvenþi deConservator, avem experienþã în domeniu ºi

formãm împreunã TARAFULNOSTALGY. Dorim sã încheiem contractepentru concetre oriunde în lume, cu ocaziadiverselor evenimente. Informaþii: Telefon:0049 911 360 24 64, 0049 152 29148404. Neputeþi gãsi ºi pe youtube sub numele de:

Taraful Nostalgy

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã îndomeniul construcþiilor, amenajãri ºifinisaje interioare ºi exterioare, îmiofer serviciile în domeniu în zona

Nürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 .Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Vând casã în Rm- Vâlcea, 124 m.p., 4camere, complet mobilatã ºi utilatã.

Construcþie 2007, teren aferent 800 m.p.,gard solid. Preþ: 59.000 Euro. Informaþii

la telefon: 0049 160 33 73 128.

Schimb casã complet mobilatã ºiutilatã în Copãcelu, judeþulVâlcea, 124 m.p locuibili,

dependenþe, teren 800 m.p, cuapartament sau casã în zona

Nürnberg ºi împrejurimi cu 3-4camere. Eventual plãtim diferenþa.

Tel. 0160 33 73 128.

IMOBILIARE

iunie - iulie 2014Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE

Materialele din aceastã paginã suntpublicitare. Rãspunderea pentru conþinutul

lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497; BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

39

Numai pânã la sfârºitul lunii AUGUST plãteºti un an ºi primeºti abonamentul un an ºi jumãtate.

iunie - iulie 2014 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu uncopil, cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un jobstabil pe o perioadã între minim 6luni-1an, îndomeniile: gastronomie, hotelier, restaurant, fabricãde ambalat mezeluri, fabricã de conserve, murãturisau orice alt domeniu în care am putea lucra fãrãdrept de lucru (încã nu îl deþinem!). E bine venitãorice ofertã decentã!!! Putem fi contactaþi la orice orãla nr. de tel.015775185775.Vã mulþumim!

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mitGablerstaplerschein, Mitarbeiter inIndustrieproduktion, küchenhilfe oder Barman, îngastronomia italianã sau germanã. Telefon: 015120931404.

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniulelectric. Eu am 42 ani ºi am terminat liceul demeserii. Momentan lucrez într-un restaurant laStuttgart. Telefon: 015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc de muncãîn domeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãrie sauîngrijire copii. Informaþii la telefon: 0163 4638763.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte muncidure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãr seriosºi cu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþie fizicãbunã, cunosc limba germanã la nivel de conversaþie.De preferabil prin zona regiunii Hessen sau înapropiere. Telefon: 015213547564.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vasesau femeie de serviciu în zona Frankfurt am Mainsau lângã. Mã puteþi contacta la numãrul de telefon:015213547564

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoare labãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 1051207933114

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, caut delucru în orice domeniu. Domiciliez în HöhrGrenzhausen, am permis auto. Prefer în zonã.Telefon: 015779590541.

Caut loc de muncã, ºofer profesionist A,B,C,E,ospãtar barman, în construcþii, instalator sanitar ºitermic, spaþii verzi, ajutor bucãtar. Numele meu esteClaudiu, telefon de contact 0034622830039 sau0034942134088. Vorbesc limba româna, spaniolã,italianã ºi puþin englezã. Vã mulþumesc!

Bunã! Suntem douã fete serioase cu vârsta de23 respectiv 24 de ani,vorbitoare de limba germanãla nivel de conversaþie (am fãcut un curs de limbagermanã 3 luni). Cãutãm un loc de muncã zonaFrankfurt am Main. Pentru început e bine venitorice (ajutor în bucãtãrie, femeie de serviciu) sauorice altceva decent! Ne puteþi contacta la numãrulde telefon: 015213547564.

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spre îngrijirebãtrâni, preiau ºi funcþiile gospodãreºti, precum:curãþenie, cumpãrãturi, etc. Doresc cazare ºi salariula înþelegere. Am cunoºtinþe de limba germanã,începãtor. Mã puteþi contacta la Nr. Tel.: 0621-7895893.

Sudor calificat, 3 ani ºcoala profesionalã îndomeniu construcþii metalice ºi maºini de ridicat, cuexperienþã 25 ani în România, 10 ani în Spania,actualmente rezident în Spania, doresc foarte multloc de muncã în domeniu. Vã mulþumesc anticipat!Telefon: 015253945176.

SALON COSMETIC - cautã cosmeticianãromâncã (cu diplomã în domeniu), care sã aibãexperienþã în manichiurã, pedichiurã ºi cosmeticã.Salariul este calculat la realizãri. Informaþii la tel :0157 88536398

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautã persoanecu experienþã pentru curãþenie. Vârsta minim 30 deani. Informaþii la tel : 0157 84663115

Domn vãduv 66 ani român-ungar, stabilit înGe rmania, caut o doamnã serioasã între 60-70 deani pentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon:015166235056

Doamnã drãguþã 1.70, 70 kg, 60 ani, doresc sãcunosc un domn cu vârsta între 57-65 ani pentruprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 015771784263. Vorbesc limba germanã ºiromânã.

Român 66 ani, stabilit în Germania- Stuttgart,caut o partenerã pentru o relaþie stabilã, bazatã peseriozitate ºi respect reciproc. Telefon: 0152 16927088.

Doamnã serioasã 65 ani, caut spre îngrijirebãtrâni sau copii ( experienþã 45 ani educatoare).Preiau ºi funcþiile de curãþenie, cumpãrãturi etc.Cunoºtinþe minime de limba germanã. Doresccazare ºi salariu la înþelegere în zona Nürnberg.Telefon: 0911 32 16 21 89 sau 160 5755898.

Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc înMannheim, doresc sã cunosc o persoanã apropiatãvârstei mele care vorbeºte limba românã pentrupetrecerea timpului liber împreunã. Telefon: 0157 8733 27 04.

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german,nevorbitor de limba românã, caut o româncã între40-50 ani, suplã, pentru o relaþie serioasã, eventualcãsãtorie. Locuiesc în Bad Staffelstein. Telefon:01522 1603200.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunoscun domn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie,eventual cãstãtorie. Cunosc limba românã ºi italianã.Telefon: 004 0721 933638.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60 ani,doresc sã întâlnesc un domn serios, care sã vorbeascãlimba românã, pentru o relaþie de prietenie, bazatãpe înþelegere ºi respect reciproc. Telefon: 004 0721711182

Cetãþean german- vorbesc limba românã, 38ani, 1.80m, 76 kg, sportiv, din familie deosebitã,serios, bun dansator. Iubesc înotul, muzica, filmele ºiexcursiile. Doresc pentru cãsãtorie o fatã (femeie)serioasã ºi hotãrâtã pentru a face o familie. Condiþii:slabã, pânã în 35 ani. Telefon: 0162 57 91 438

Doamnã atractivã 46 ani, doresc sã cunosc unbãrbat în vederea unei relaþii stabile ºi serioase.Telefon: 015739173555.

Ardelean, cu cetãþenie românã ºi germanã, cuvârstã peste 60 ani, 1,72m, 78 kg, caut o partenerãserioasã pentru a ne oferi respect reciproc ºi caredoreºte o schimbare în viaþã, eventual cãsãtorie,aproape de Stuttgart. Telefon: 0174 3164182

Domn 65 ani, român, stabilit în Germania,caut o partenerã stabilitã în Germania pentru orelaþie stabilã, bazatã pe respect reciproc. Telefon:0151 21858148

Sunt român, cu cetaþenie austriacã, doresc sãcunosc o partenerã cu simþul seriozitaþii, care sã deaun sens frumos vieþii mele. Sunt zodia Leu, amprobleme cu aparatul locomotor, mã deplasez cucârje Telefon: 0043767/ 5840747

Sunt o româncã în vârstã de 46 de ani ºi de 13ani locuiesc în Germania. Dupã o cãsãtorie eºuatã de9 ani cu un bãrbat german îmi doresc sã iau viaþa dela început. Doresc sã cunosc un bãrbat serios care sãvrea sã îºi schimbe ºi el viaþa. Ca zodie sunt Rac.E.mail dorinaelama@ yahoo.de

Cetãþean român- 1,70 m, 75 Kg, 47 ani, serios,munictor, fãrã obligaþii. Caut o partenerã pentru orelaþie bazatã pe respect reciproc ºi prietenie,eventual cãsãtorie. Preferabil sã fie între 36-45 ani,slãbuþã. Telefon: 0151 45230 790- (Mihail)-München.

Doreºti sã ajuþi conaþionali de-ai tãi donândlucruri care þie nu îþi mai trebuiesc, dar au ei o acutãnevoie? Sunã ºi împreunã îi vom putea face fericiþi.telefon: 0160 33 73 128

Ofer masã ºi cazare gratuit unei pesoane desex feminin cu vârtsa între 40-60 ani, contraîntreþinerii gospodãriei în zona Frankfurt.Informaþii la telefon: 069 880621

Radio R România www.RadioR.eu , cu sediulla Nürnberg cautã redactori muzicali din Germania-în sistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01522 9028 630

DIVERSE

Tânãr 45 ani, cetãþean german, 1.75, 85 kg,caut o partenerã pe lângã zona Bamberg-

Erlangen- Nürnberg, care sã cunoascã limbagermanã pentru prietenie, eventual cãsãtorie.

Exclus cele materialiste ºi aventurierele.Telefon: 0152 08251134

MATRIMONIALE

Tânãrã 30 ani, caut spre îngrijirebãtrân(ã) în zona Nürnberg. Nutrebuie oferitã cazare ºi masã.

Telefon: 0160 33 73 128.

Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Mihai Anthony Ionicã ArmancaOana IndreiBelgia:Ceustermans MihaelaCornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã

a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39,90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: [email protected]

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din

Nürnberg? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci cevapentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul detelefon: 0049 160 33 73 128 sau

scrie-ne pe adresa: [email protected]. Vom gãsi împreunã o

metodã de a colabora!

39

Materialele din aceastãpaginã sunt publicitare.

Rãspunderea pentruconþinutul lor NU aparþine

ziarului VOCEA TA.

C M Y K Pagina 20

din Transilvania Fortificatã Un adevãrat muzician este...

Documents

Transcript of din Transilvania Fortificatã Un adevãrat muzician este...