97933925 Analiza Serviciilor de Invatamant (1)

PERSPECTIVELE SERVICIILOR DE INVATAMANT IN ROMANIA IN PERIOADA 2003-2007

1. Analiza serviciilor de invatamant in Romania in perioada 2003-2007a) POPULATIA OCUPATA

Ani 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

Tip indicato

r

Absolut( nr.

persoane)

Relativ

(%)

Absolut( nr.

persoane)

Relativ

(%)

Absolut( nr.

Persoane)

Relativ

(%)

Absolut( nr.

Persoane)

Relativ

(%)

Absolut( nr.

Persoane)

Relativ

(%)

Populatia

ocupata in

educatie

281272 3.42 285861 3.12 281034 3.07 277318 2.97 276849 2.96

Populatia

ocupata in total servicii

3181935

34.5 3406776

37.2 3430125 37.5 3613444 38.8 3657023 39.1

Tabel 1.1.1 Evolutia populatiei in invatamant din total servicii in Romania in perioada 2003-20071

In cadrul populatiei ocupate din invatamant, tendinta generala este de scadere a cadrelor didactice, in 2003 numarul lor fiind de 281272 persoane cu o pondere de 3.42% din total servicii, iar in 2007 de 276849 persoane cu o pondere de 2.96% din total servicii; totusi in 2004 s-a inregistrat o crestere relativ mica de peste 4000 persoane. Din populatia ocupata in servicii, se observa o usoara crestere, in 2003 numarul persoanelor din sectorul tertiar fiind de 3181935 persoane, avand o pondere de 34.5% din total populatie ocupata pe sectoare de activitate iar in 2007 aceasta ajunge la 3657023 persoane, cu o pondere de 39.1% din total populatie ocupata pe sectoare de activitate, ca urmare a dezvoltarii sectorului tertiar din ultimii ani.

Tabel 1.1.2

Tabel 1.1.2 Indicatorii absoluti si relativi in invatamant in perioada 2003-2007

1 Date preluate din Anuarul statistic 2008 cu date din 2007 si Statistica Regionala 2008 cu date din 2007

STEFANUCA SILVIA, SURLEA IOAN CRISTIAN, grupa 334

Ani Indicatori absoluti Indicatori relativiDe nivel Modificari

absoluteIndice de dinamica

Ritm de crestere

y i Δ i/1 Δi / i−1 I i/1 Ii / i−1 R i/1 Ri / i−1

2003/2004 281272 0 - 100 - 0 -2004/2005 285861 4589 4589 101.63 101.63 1.63 1.632005/2006 281034 -238 -4827 99.91 98.31 -0.09 -1.692006/2007 277318 -3954 -3716 98.59 98.67 -1.41 -1.332007/2008 276849 -4423 -469 98.42 99.83 -1.58

-0.17


Legenda:y i reprezinta indicatorul absolut de nivel;

Δ i/1 reprezinta modificarea absoluta cu baza fixa; (Δ i/1 =y i -y1 )

Δi / i−1 reprezinta modificarea absoluta cu baza in lant; (Δi / i−1 =y i -y i−1 )

I i/1 reprezinta indicele relativ de dinamica cu baza fixa;( I i/1 =

y iy1 )

Ii / i−1 reprezinta indicele relativ de dinamica cu baza in lant; (Ii / i−1 =

y iy i−1 )

R i/1 reprezinta ritmul de crestere cu baza fixa;( R i/1 = I i/1 -100)

Ri / i−1 reprezinta ritmul de crestere cu baza in lant;( Ri / i−1 = Ii / i−1 -100)Indicatori medii

Calculati din valori absolute (nr. persoane) Calculati din valori relative (%)

y−

=

∑ y in

=280467 Ä¿

=

yn− y1

n−1=−1106 I

¿

=n−1√ yny1

=99 .6 % R¿=I

¿−100=−0 . 4 %

Tabel 1.1.3 Indicatorii medii

Legenda:

y−

reprezinta media aritmetica a populatiei ocupate in cei 5 ani;

Ä¿

reprezinta modificarea media absoluta;

I¿

reprezinta indicele mediu de dinamica;

R¿

reprezinta ritmul mediu de crestere/scadere;

Asa cum s-a observat anterior, tendinta populatiei ocupate in invatamant este intr-o usoara scadere, pe intreaga perioada inregistrandu-se o populatie medie de 280467 persoane, cu o modificare medie anuala de -1106 persoane, un indice mediu de 99.6%, ceea ce inseamna o modificare medie anuala de -0.4%.



Din punct de vedere economic, scaderea populatiei ocupate in invatamant se datoreaza in primul rand usoarei scaderi a natalitatii ca urmare a scaderii nivelului de trai si a legalizarii avorturilor dupa 1990 si pana in prezent, inregistrandu-se astfel un spor natural negativ, in al doilea rand a scaderii numarului de unitati scolare, liceale si universitare mai ales din mediul rural ca urmare a lipsei de subventii de la stat cu scopul intretinerii, repararii si/sau imbunatatirii acestora, in al treilea rand datorita salariilor mici (minim salariu de 700 de lei/luna salariu net) ce determina cadrele didactice fie sa emigreze in alte tari pentru un salariu mai bun, fie sa se reorienteze catre alte domenii. Nu in ultimul rand introducerea testarii anuale pentru titularizare ii obliga pe profesori sa se transfere de la o unitate la alta in functie de rezultate, fapt ce nu este in avantajul lor. Trebuie mentionat si faptul ca urmare a numeroaselor reforme din invatamant din ultimii 20 de ani, calitatea sistemului educational din Romania a scazut.

b) PRODUSUL INTERN BRUT

ANI 2003 2004 2005 2006 2007TIPINDICATOR

Absolut (miliarde RON)

Relativ (%)


Relativ (%)


Relativ (%)


Relativ (%)


Relativ (%)

PIB in educatie

6104,6 6,58 8345,7 7,34 9744,5 6,9 10924,5 6,52 13203,3 6,38

PIB in total servicii

92696,9 113600,1 140344,5

167304,1

206923,7

Tabel 1.2.1 Evolutia PIB-ului in invatamant din total servicii in Romania in perioada 2003-20072

In ceea ce priveste Produsul Intern Brut din Educatie se poate observa o crestere a valorii acestuia, in valoare absoluta. De la valoarea de 6104,6 milioane RON a ajuns in anul 2007 la cea 13203,3 milioane RON. In valoare relativa insa, procentul PIB-ului este fluctuant; in anul 2004 are valoarea cea mai ridicata din punct de vedere procentual, insa nu si cea mai mare valoare

2 Date preluate din Anuarul Statistic 2008


20032004

20052006

2007

0

50000

100000

150000

200000

250000

Evolutia PIB-ului

PIB in educatiePIB in total servicii


absoluta. In ceea ce priveste PIB-ul in total servicii, valoarea acestuia creste, cu mai mult de 50%, fata de anul 2003. Cresterea PIB-ului in educatie, a fost sustinuta de cresterea PIB-ului in total servicii, ceea ce reprezinta o dezvoltare a sectorului tertiar, si in plus, o indicatie si asupra dezvoltarii capitolului educatie.

Din graficul de structura reiese faptul ca ponderea cea mai mare in totatulul serviciilor o are capitolul comert (74% din total), educatia reprezentand numai 2% din totalul serviciilor pe anul 2007. In opinia mea, in ciuda faptului ca educatia si sanatatea sunt domenii importante in cadrul economiei nationale, procentul din PIB acordat acestora este mult prea mic. Deflatia

An PIB in preturi curente

IPC in servicii3 PIB in preturi comparabile

2003 6104,6 100 6104,62004 8345,7 114,7 7276,12005 9744,5 126,8 7684,92006 10924,5 137,2 7962,42007 13203,3 146,2 9030,9Tabel 1.2.2. Deflatia preturilor curente in preturi comparabile. Ultima coloana va fi folosita in viitoarele calcule

3 Valori preluate din Anuarul Statistic 2008


Comert74%

Hoteluri & rest1%

Transport, comunicatii7%

Intermediari financiari1%

Tranzactii imibiliare10%

Adm. Publica3%

Educatie2%

Sanatate2%

Structura PIB-ului in servicii in anul 2007

Ani Indicatori absoluti Indicatori relativiDe nivel Modificari absolute Indice de dinamica Ritm de cresterey i Δ i/1 Δi / i−1 I i/1 Ii / i−1 R i/1 Ri / i−1

2003 6104,6 0 - 1 - 0 -2004 7276,1 1171,5 1171,5 1,91 1,91 0,91 0,912005 7684,9 1580,3 408,8 1,25 1,05 0.25 0,052006 7962,4 1857,8 277,5 1,3 1,03 0,3 0,032007 9030,9 2926,3 1068,5 1,47 1,13 0.47 0,13


Tabel 1.2.3. Indicatorii absoluti si relativi referitori la PIB-ul in invatamant in perioada 2003-2007in Romania

Legenda:y i reprezinta indicatorul absolut de nivel;

Δ i/1 reprezinta modificarea absoluta cu baza fixa; (Δ i/1 =y i -y1 )

Δi / i−1 reprezinta modificarea absoluta cu baza in lant; (Δi / i−1 =y i -y i−1 )

I i/1 reprezinta indicele relativ de dinamica cu baza fixa;( I i/1 =

y iy1 )

Ii / i−1 reprezinta indicele relativ de dinamica cu baza in lant; (Ii / i−1 =

y iy i−1 )

R i/1 reprezinta ritmul de crestere cu baza fixa;( R i/1 = I i/1 -100)

Ri / i−1 reprezinta ritmul de crestere cu baza in lant;( Ri / i−1 = Ii / i−1 -100)

Indicatori mediiCalculati din valori absolute (miliarde RON) Calculati din valori relative (%)

y−

= 7611,8 ∆= 731,57

= 1,01 = 0,01

Tabel 1.2.4 Indicatorii medii pentru PIB in educatie in Romania in perioada 2003-2007

Se observa din cele doua tabele de mai sus ca PIB-ul in perioada 2003-2007 a avut o evolutie crescatoare. In anul 2004, prin O.nr 4.636/24-07/2003 au inceput sa fie implementate fonduri crescute pentru institutiile de cercetare-dezvoltare, motiv pentru care PIB-ul a crescut in anul 2004 fata de anul 2003 1171,5 mld lei. Modificarea cu valoarea cea mai mica a avut loc in anul 2006 fata de anul 2005, si anume 277,5 mld lei. Pe intreaga perioada analizata s-a inregistrat un PIB mediu anual de 7611,8 mld lei, cu o modificare anuala de 731,57 mld. Cresterea medie anuala reiese din indícele mediu, care descrie o crestere medie anuala de 1%.



2. Analiza comparativa privind dezvoltarea serviciilor de invatamant in Romania si in alte tari

a) POPULATIA OCUPATA

Tara P.O.in invatamant (nr. persoane)

Proportia elev/student per profesor (nr elevi la profesor )

P.O. in invatamant pe categorii de sexe (%F,%B)

P.O. in invatamant in functie de nr de ore lucrate pe zi(%norma plina ,%jumatate de norma)

Bulgaria 111490 12.8 77 33 89 11Germania 1365109 16.9 63 37 49 51Franta 959364 14.3 65 35 89 11Italia 970503 10.3 75 25 97 3Letonia 44764 10.6 84 16 72 28Lituania 81221 8.4 81 19 67 33Romania 276849 14.5 73 27 89 11Croatia 73179 13.5 70 30 68 32Norvegia* 108662 10.5 62 38 65 35Elvetia* 127209 - 59 41 33 77Tabel 2.1.1 Situatia populatiei ocupate in invatamant in perioada 2007-2008 in Romania si alte tari europene, alaturi de evolutia altor indicatori comparativi

Date luate si prelucrate de pe site-ul http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/database Note:

statele marcate cu ‘*’ nu sunt membre ale Uniunii Europene;Se observa din tabelul prezentat anterior faptul ca exista unele tari care au un

numar foarte mare al populatiei ocupate in invatamant, tari precum Italia, Franta, Germania, si unele ce au valori sub cele inregistrate din Romania, tari precum Lituania, Letonia, Bulgaria, Croatia, Norvegia si Elvetia. Din punct de vedere al trendului (observat tot de pe site-ul http://epp.eurostat.ec.europa.eu ), se observa o crestere de la un an la altul al populatiei ocupate in invatamant, in toate cele 9 tari comparate, singura tara in usoara scadere fiind, asa cum se observa din tabelul mentionat la punctul 1 pentru Romania.

In vederea unui analize pertinente, vom lua in calcul indici precum raportul elev/student-profesor, clasificarea popolatiei ocupate in invatamant pe categorii de sexe si clasificarea populatiei ocupate in invatamant in functie de numarul de ore lucrate pe zi.

Asa cum se observa si in tabelul de mai sus, proportia elevi/studenti – profesori difera, astfel ca exista state europene care au valori foarte mari(tari dezvoltate precum Franta si Germania, care din cauza nivelului de trai ridicat vin numerosi elevi si studenti straini sa invete acolo), si tari in curs de dezvoltare, precum Bulgaria si Romania, care datorita unui nivel de trai scazut si al unui numar de profesori mici raportat la o populatie a elevilor/studentilor mai mare fac ca acest indicator sa inregistreze niste cifre mari, si tari care prezinta valori mai mici(cea mai mica cifra fiind inregistrata de Lituania, care fiind o tara in curs de dezvoltare si membra a


http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/database

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/database


Uniunii Europene, prezinta o populatie ocupata in invatamant mai mare raportata la o populatie a elevilor/studentilor mai scazuta).

Din punct de vedere al populatiei ocupate in invatamant pe categorii de sexe, se observa o dominanta a sexului feminin in cadrul acestei populatii. Exista tari care inregistreaza o populatie de sex feminin in invatamant de peste 75%(Bulgaria, Italia, Letonia si Lituania) iar altele prezinta o cifra de peste 55%(Elvetia, Norvegia si Germania). Acest indice nu poate fi cauzat de nivelul de trai al fiecarei tari, ci, putem spune in general ca persoanele de sex feminin prezinta abilitati pedagogice mai deosebite comparativ cu persoanele de sex masculin.

In ceea ce priveste clasificarea populatiei in functie de numarul de ore lucrate pe zi, putem spune faptul ca majoritatea cadrelor didactice prefera sa lucreze cu norma plina, exemple ce le putem intalni fie in tari dezvoltate precum Franta, Italia, Norvegia (care au un nivel de trai ridicat si al unui salariu mediu lunar de peste 1500 euro 4, si a unei oferta de munca mai scazute), fie in tari in curs de dezvoltare precum Bulgaria, Romania, Lituania, Letonia(care au nivel de trai mai scazut comparativ cu tarile mentionate anterior, si cu o oferta de munca mai scazuta). Exista insa si unele tari a caror populatie ocupata in invatamant in functie de numarul de ore lucrate pe zi este predominant de sub 8 ore pe zi, tari dezvoltate precum Elvetia si Germania, care datorita nivelului de trai ridicat si al unor salarii medii lunare de 5000 euro 5 si unde cresterea timpului liber este un fenomen ce ia amploare din ce in ce mai mult.

Din punct de vedere economic, aceste diferente intre Romania si restul tarilor mentionate este datorat in primul rand nivelului de trai net ridicat inregistrat de cele 9 tari mentionate, cu toate ca, exista insa si unele tari in curs de dezvoltare precum Bulgaria, Letonia si Lituania, a caror populatie ocupata in invatamant are o tendinta de crestere sau a caror indici analizati anterior sunt mai mari fata de cei ai tarii noastre.


Tara PIB in educatie (milioane $)6 Cheltuieli publice/elev (invatamantul primar) ($)7

Romania 7002 (3,5% PIB total) 1852 (19,9% PIB/loc)

Italia 108.752 (4,7% PIB total) 8267 (21,2%)

Germania 168.962 (4,6%) 7961 (17,8%)

Franta 160.549 (5,6%) 8286 (18%)

Lituania 2790 (5,9%) 8648 (61,4%)

Croatia 3119 (4,5%) Date inexistente

4 Date preluate de pe http://www.worldsalaries.org/france.shtml 5 Date preluate de pe http://www.worldsalaries.org/germany.shtml 6 La nivelul anului 20087 La nivelul anului 2008


http://www.worldsalaries.org/germany.shtml

http://www.worldsalaries.org/france.shtml


Letonia 1975 (5,8%) 3531 (23,6%)

Bulgaria 1817 (3,5%) 997 (15,2%)

Norvegia 34.339 (7,6 %) 27561 (29,2%)

Elvetia 29.015 (5,8%) 15876 (23,2%)

Tabel 2.2.1 Analiza comparativa la nivel international, in anul 20088

In urma analizei datelor prezentate in tabelul de mai sus putem trage anumite concluzii. In legatura cu procentul din PIB, respectiv valoarea absoluta acordata invatamantului, se observa ca Germania detine primul loc in acest capitol, si Bulgaria ultimul. Trebuie mentionat desigur faptul ca PIB-urile tarilor analizate sunt variate, si de aceea contributia fiecareia la educatie trebuie luata in legatura cu acest factor (acesta este motivul pentru care desi Bulgaria si Romania aloca acelasi procent din PIB, valorile sunt cu mult diferite). De aceea, valoarea relativa ne arata teoretic importanta pe care guvernele acestor tari le acorda domeniului in cauza: si anume, Norvegia este tara care are cel mai mare procent din PIB in invatamant, iar Bulgaria si Romania cel mai mic.

In ceea ce priveste cel de-al doilea indicator, cheltuielile publice per elev din invatamantul primar (am ales acest indicator deoarece am crezut ca este mai relevant decat cel din invatamantul secundar, respectiv universitar). In valoare absoluta Norvegia este tara ce cheltuie cea mai mare suma de bani dintre tarile analizate in tabel. Cea mai mica cheltuiala este facuta de catre Bulgaria, unde suma cheltuita un depaseste 1000$. Avand in vedere relationarea acestui indicator cu PIB-ul/locuitor, trebuie de asemenea analizate procentele aferente fiecarei tari: se poate observa cu usurinta, ca Lituania depaseste 50%, Bulgaria limitandu-se la numai 15,2%.

Rezultatele analizei celui de-al doilea indicator sunt importante, deoarece arata care este nivelul de implicare al guvernului in legatura cu educatia fiecarui elev in parte, si care sunt diferentele de costuri de la o tara la alta. Pentru a face analiza si mai obiectiva, am putea de asemenea studia si care este numarul elevilor straini (si de asemenea care dintre ei beneficiaza de bursa oferita din partea statului) si care sunt nationali. Trebuie precizat si faptul ca in multe din tarile dezvoltate, numarul locurilor oferite de stat in institutiile de invatamant sunt cu mult reduse, de aceea, tari ca Franta, Germania si Norvegia, au o si mai mare greutate pentru sumele/elev pe care le cheltuie.

3. Perspectivele serviciilor de invatamant in perioada 2008-2010

a) POPULATIA OCUPATA

In vederea previziunii pe 3 ani vom studia prin trei metode de estimare, acestea fiind: a) metoda sporului mediu, b) metoda indicelui de dinamica, c) metoda trendului liniar. Dupa calcularea prin cele trei metode vom calcula indicele de variatie. Daca acesta depaseste

8 Date preluate de pe www.nationmasters.com


http://www.nationmasters.com/


5% atunci metoda nu este eficienta. Daca mai multe metode dau sub 5%, atunci metoda a carei indice de variatie e cea mai mica va fi cea aleasa. Daca insa niciuna din cele trei metode nu inregistreaza un indice de variatie de peste 5% atunci se va analiza cel a carui cifra este cea mai mica.

a.1) Metoda sporului mediu

Ani y i (nr. persoane)

t i y i~

= y1+A¿

xt i ( y i− y i~

)2

2003/2004 281272 0 281272 02004/2005 285861 1 280166 324330252005/2006 281034 2 279060 38966762006/2007 277318 3 277954 4044962007/2008 276849 4 276848 1TOTAL 36734198Tabel 3.1.1 Ajustarea seriei de date prin metoda sporului mediu

Nota:

A¿

=−1106 persoane

y¿

=280467 persoane

σ=√∑ ( y i− y i~

)2 /n=2710.5~2711

v= σ/y¿

=0.966% < 5%Rezulta ca metoda ajusteaza bine seria de date.

a.2) Metoda indicelui mediu de dinamica

Ani y i (nr. persoane) t i y i~

= y1 x I¿ti ( y i− y i

~

)2

2003/2004 281272 0 0 02004/2005 285861 1 280146 326612252005/2006 281034 2 279026 40320642006/2007 277318 3 277910 3504642007/2008 276849 4 276798 2601TOTAL 37046354Tabel 3.1.2 Ajustarea seriei de date prin metoda indicelui mediu de dinamica

Nota:



I¿

=0 . 996

σ=√∑ ( y i− y i~

)2 /n=2721.99~2722

v= σ/y¿

=0.97% < 5%Rezulta ca si aceasta metoda ajusteaza seria bine.

Ani y i (nr. persoane)

t i ti2

y i xt i y i~

= y¿

+ti x∑ yi xt i

∑ ti2

( y i− y i~

)2

2003/2004

281272 -2 4 -562544 283943 17134241

2004/2005

285861 -1 1 -285861 282206 13359025

2005/2006

281034 0 0 0 280467 321489

2006/2007

277318 1 1 277318 278728 1988100

2007/2008

276849 2 4 553698 276989 19600

TOTAL 10 -17389 22822815a.3) Metoda trendului liniar

Tabel 3.1.3 Ajustarea seriei de date prin metoda trendului liniar

Nota:

y¿

=280467 persoane

σ=√∑ ( y i− y i~

)2 /n=2136.4~2136

v= σ/y¿

=0.76% < 5%Rezulta ca si aceasta serie ajusteaza bine datele.

Din cele trei metode, rezulta ca cea mai buna metoda este ultima, si anume metoda trendului liniar.

t i Anul previzionat Populatia ocupata previzionata in invatamant

3 2008-2009 2752504 2009-2010 2735115 2010-2011 271772

Tabel 3.1.4 Prezivionarea populatiei ocupate in educatie dupa metoda trendului liniar

Se observa o scadere a populatiei ocupate in invatamant in Romania in perioada 2008-2010, ca urmare a mai multor factori. Pe langa cei mentionati la punctul 1, se adauga si



criza economica mondiala aparuta in anul 2008, care determina stagnarea salariului profesorului(chiar scaderea acestuia in unele situatii).

In timp, toti acesti factori nu fac decat sa dauneze viitorului Romaniei, mai intai prin scaderea calitatii serviciilor de invatamant, si apoi prin afectarea directa a viitoarelor generatii ce intra in acest ciclu din viata. Ar trebui luate cat mai rapid posibil masuri de stopare si redresare a acestui fenomen, masuri precum: subventionarea de la stat pentru renovarea/infiintarea de noi scoli/licee/universitati, marirea salariului primit de un profesor(care lucreaza 8 ore pe zi, 7 zile pe saptamana) pentru cresterea motivatiei acestuia, modernizarea unitatilor de invatamant pentru motivatia elevilor/studentilor, plus o reforma care sa ajute invatamantul roman sa iasa din acest impas.


b.1) Metoda sporului mediu

Ani yi ti 9 (yi- )2

2003 6104,6 0 6104,6 02004 7276,1 1 6836,17 193538,402005 7684,9 2 7567,74 13726,462006 7962,4 3 8299,31 113508,342007 9030,9 4 11957,18 8563114,63TOTAL 8.883.887,83

Tabel 3.2.1 Previziune pentru PIB in servicii prin metoda sporului mediu in Romania

σ2= √(8.883.887,83/5= 1332,95

v = 1332,95/7611,78* 100 = 17,5% Metoda nu ajusteaza bine seria de date. b.2) Metoda indicelui mediu si de dinamica

Ani yi ti

Ỹi= y1▪ t1 (yi- )2

2003 6104,6 0 6104,6 02004 7276,1 1 6165,64 1110,462005 7684,9 2 6227,3 1457,62006 7962,4 3 6289,57 1672,832007 9030,9 4 6352,47 2678,43TOTAL 6919,32Tabel 3.2.2 Metoda de ajustare a seriei de date pentru PIB in servicii prin metoda indicelui mediu in Romania

σ2= √6919,32/5= 1383,64

v = 1383,64/7611,78* 100= 18% Metoda nu ajusteaza bine seria de date

9 = y1 + ∆▪ ti



b.3) Metoda trendului liniar

Ani yi ti ti2 yi▪ ti Ỹi=

a+b▪ti

(Yi-Ỹ)2

2003 6104,6 -2 4 -12209,2 6304 39760,32004 7276,1 -1 1 -7276,1 6957,89 101257,62005 7684,9 0 0 0 7611,78 5346,532006 7962,4 1 1 7962,4 8265,67 91972,62007 9030,9 2 4 18061,8 8919,56 12396,5TOTAL 0 10 6538,9 250733,63Tabel 3.2.3 Metoda de ajustare a seriei de date prin trendul liniar pentru PIB in servicii 2003-2007

a= 7611,78 σ2= √250733,63/5= 223,93

b= 6538,9/10= 653,89 v = 223,93/7611,78*100 = 2,9 Metoda ajusteaza bine seria de date

An ti Ỹi= a+b▪ti

2008 3 9573,452009 4 10227,342010 5 10881,23Tabel 3.2.4 Previzionarea PIB-ului in servicii pe anii 2008-2010

Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus, PIB-ul in educatie va creste in perioada 2008-2010. In ciuda faptului ca recesiunea economica va afecta in mod vadit acest sector al economiei nationale, rezultatul economic din educatie va creste. Diferentele nu sunt mari de la an la an, insa acest lucru reprezinta un avantaj, deoarece educatia este unul din cele mai importante capitole la nivel national. Intr-adevar, ar trebui realizata si o analiza a PIB-ului/locuitor pentru a inregistra efectiv consecintele acestor cresteri.


2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

PIB

6104.6 7276.1 7684.9 7962.4 9030.9 9573.45 10227.34

10881.23

1000

3000

5000

7000

9000

11000

Evolutia PIB-ului 2003-2010

97933925 Analiza Serviciilor de Invatamant (1)

Documents

Transcript of 97933925 Analiza Serviciilor de Invatamant (1)