- Analiza situaţiei la nivel regional in domeniul infrastructurii serviciilor de sănătate sociale

STRATEGIA REGIUNII NORD-VEST IN DOMENIUL SANATATII, SIGURANTEI

PUBLICE, SERVICIILOR SOCIALE 2007-2013

STRATEGIA REGIUNII NORD-VEST IN DOMENIUL SANATATII, SIGURANTEI

PUBLICE, SERVICIILOR SOCIALE 2007-2013

-Analiza situaţiei la nivel regional in domeniul infrastructurii-serviciilor de sănătate-sociale -de siguranţă publică

-Masuri-Portofolii de proiecte

Analiza situaţiei la nivel regional in domeniul infrastructuriiserviciilor de sănătate

-Infrastructura spitalicească:situaţie precară, majoritatea spitalelor care necesită reabilitare fiind mai vechi de 50 sau 100 ani

- multe spitale funcţionează în clădiri care nu au autorizaţie de funcţionare - echipamente şi utilităţi depăşite tehnic şi moral, acestea fiind mai vechi de 25 ani în majoritatea cazurilor.

-Infrastructura ambulatoriilor, fie de spital, fie de specialitate-deteriorată sau insuficientă şi nu permite furnizarea unor servicii eficiente şi de calitate

- Echipamentele medicale existente sunt vechi, cu un ridicat grad de uzură fizică, unele dintre acestea fiind depăşite tehnic -Lipsa echipamentelor necesare întârzie diagnosticarea rapidă şi la timp a bolilor şi, ca urmare, cresc numărul de îmbolnăviri care necesită tratament spitalicesc, cheltuielile cu spitalizarea şi tratarea


Regiune%

spitale >100 ani%

spitale >50 ani

%spitale fără

autorizaţie de

funcţionare

%spitale fără evaluare în

caz de cutremur

%spitale revendicate

Estimare necesar reabilitare

(mln. Euro)

NE 29% 29% 61% 8 6% 47, 215

SE 30% 34% 55% 4 6% 17, 867

S 18% 54% 66% 5 5% 25

SV 25% 46% 94% 2 4% 16, 330

V 17% 43% 70% 17 16% 46, 871

NV 19% 54% 86% 17 14% 100

C 33% 35% 22% 73% 11% 23,5

Sursa:INS, 2005Ambulatorii de spital şi de specialitate

Regiune NE SE S SV V NV C BI

Total

Ambulatorii de spital si de specialitate

59 44 46 43 46 63 49 43 393

Sursa: INS, 2007


Speranţa medie de viaţă, paturile din spitale şi personalul medico-sanitar în 2006

Speranţa medie de viaţă la naştere

Nr. paturi de spital

Nr. medici

Nr.Stomatologi

Nr.Farmacisti

•Nord-Vest (Transilvania de

Nord)

•71,38 19 864 6298 1607 1430

Bihor •70,90 4274 1151383 383

Bistriţa Năsăud •72,74 1640 410143 143

Cluj •72,86 7100 3115641 537

Maramureş •71,17 3344 776224 209

Satu Mare •69,03 2030 531143 156

Sălaj •71,04 1476 31573 82

Sursa: Anuarul Statistic al României 2007 si Eurostat Yearbook 2004


Discrepante regionale: accesul la serviciile medicale

rolul municipiului Cluj-Napoca ca şi centru regional de prestări servicii în domeniul medical precum şi slaba dezvoltare a acestora în judeţele Sălaj, Bistriţa-Năsăud (posibil şi sub influenţa municipiului Cluj-Napoca) şi Satu-Mare

evoluţia personalului medical judeţul Sălaj numărul medicilor a rămas relativ

constant (scădere de numai 1,94%). 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Transilvania de Nord

6900 6527 6820 6733 6289 6298

Sălaj 336 345 337 338 316 315

Sursa: Statistică Teritorială 2006, INS

Fundamentare - SANATATE

Starea de sănătate a populaţiei este determinată de factori genetici, economici, sociali, culturali şi de mediu care influenţează contextul economic în care o ţară evoluează.

În Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord), ratele ridicate de sărăcie şi sub-ocupare, precum şi fenomenul de excluziune socială, au condus la o medie a speranţei de viaţă cu şapte ani sub media europeană.


Accesul la serviciile de sănătate şi sociale a fost şi continuă să fie dificil, calitatea acestora situându-se în multe cazuri sub standardele în domeniu.

Infrastructura spitalicească: precară şi o repartizare

neechilibrată a echipamentelor la nivel teritorial obligă populaţia să parcurgă distanţe mari pentru consultaţii /asistenţă între localităţi

Serviciile de sănătate plătite în afara sistemului de asigurări sociale au cunoscut o creştere continuă în timp ce calitatea serviciilor medicale plătite prin sistemul de asigurări sociale a scăzut.

Toate acestea împiedică accesul la servicii de sănătate publică de calitate, în special pentru populaţia săracă


se impune eficientizarea sistemului de acordare a asistenţei medicale de sănătate în vederea asigurării standardelor de calitate în furnizarea serviciilor

Este necesară îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale ale clădirilor în care se acordă servicii de sănătate, precum şi înlocuirea echipamentelor medicale uzate cu unele care să se alinieze standardelor în domeniu


un număr de 3 de spitale judeţene a căror structură de rezistenţă permite efectuarea unor lucrări de reabilitare şi echipare (prin POR): Spitalul Judeţean Zalău, Sălaj, Spitalul Judeţean Satu Mare şi Spitalul Judeţean Baia Mare

A. Sistemul de sanatate publicaObiectiv: Imbunatatirea infrastructurii de sanatate si cresterea calitatii serviciilor medicale in Regiunea Nord-Vest

Masuri: 1. Dezvoltarea managementului unitatilor

prestatoare de servicii medicale la nivel local / regional (constituirea unui comitet consultativ la nivel regional, cu rol de coordonare la momentul planificarii investitiilor, cu atributii in elaborarea de strategii specifice si planuri de actiune pentru sanatate )

2. Crearea/dezvoltarea capacitatii de management pentru proiectele de investitii (Se vor constitui la nivel de proiecte comitete locale de coordonare cu rol operational in realizarea si derularea investitiilor )

3. Rationalizarea şi eficientizarea serviciilor de sănătate, ceea ce presupune dezvoltarea unei strategii de sănătate publică axata pe prevenire, nu tratare, coroborat cu investiţii în medicina primară in vederea eficientizarii şi cresterea calitatii tratamentului acordat

A. Sistemul de sanatate publicaObiectiv: Imbunatatirea infrastructurii de sanatate si cresterea calitatii serviciilor medicale in Regiunea Nord-Vest

Masuri: 4. Dezvoltarea unei reţele funcţionale de

servicii medicale secundare si tertiare in vederea asigurarii accesului comun şi egal la servicii de sănătate publică pentru toti locuitorii regiunii

reabilitarea/modernizarea infrastructurii pentru ambulatoriile spitaliceşti si pentru spitale

Îmbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii spitaliceşti si de ambulatoriu presupune investiţii în modernizarea actualelor clădiri care să conducă la eficientizarea fluxurilor spitaliceşti la standarde europene astfel încât să nu existe strangulări în activitatea medicală, cu accent pe îmbunătăţirea calitatii serviciilor din spitale, reducerea numarului de paturi si dezvoltarea tratamentului in regim ambulatoriu

Analiza situaţiei la nivel regional in domeniul infrastructurii

serviciilor sociale

Din totalul furnizorilor de servicii sociale, doar 8% sunt autorităţi locale, aceasta datorită fragmentării responsabilităţilor în acest domeniu, lipsei resurselor financiare şi umane, unei capacităţi de implementare insuficiente şi lipsei planificării

serviciile prestate se adresează exclusiv acoperirii în mod mecanic, conform cerinţelor legale minime, a nevoilor de bază ale beneficiarilor, nevoile psihologice, de afecţiune, sau spirituale negăsindu-şi loc în ,,oferta” furnizorilor de servicii

Foarte redusa implicare in sectorul social a cultelor


serviciilor sociale

intregul sector se comportă din punct de vedere economic conform unei piete monopoliste, cu un singur tip de furnizor care ocupă o poziţie extra-dominantă în piaţa serviciilor sociale

Lipsa unei planificari teritoriale işi face resimţită şi aici prezenţa, ducând la importante dezechilibre teritoriale cu impact major asupra coeziunii sociale regionale.

diferenţe mari între furnizorii de servicii sociale din mediul rural şi cel urban: 482 de autorităţi locale în zonele urbane, comparativ cu 167 în cele rurale şi 2224 ONG -uri în mediul urban faţă de 107 în mediul rural


serviciilor sociale

Repartizarea furnizorilor de servicii sociale pe judeţele Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord)

Tipul furnizorului/Judeţul BH BN CJ MM SJ SM

Asociaţii 18 7 29 10 15 13

Fundaţii 31 2 24 7 10 5

Servicii publice 3 4 7 3 44 5

Cult religios - - - - 13 -

Servicii medico-socială 5 - - - 1 -

Altele - - 3 - - -

TOTAL judete 57 13 63 20 83 23

TOTAL Regiune 259

Sursa: MMFEŞ, Direcţia Asistenţă Socială şi Politici Familiale

Oportunităţi Fonduri europene prin care se finanţează construcţia şi

reabilitarea infrastructurii sociale.(Programul Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 3)

Cresterea numarului de furnizori de servicii sociale privati

Apariţia conceptului de „centre sociale multifuncţionale” care se adresează grupurilor sociale defavorizate la mai multe niveluri(potrivit Strategiei nationale a serviciilor sociale: furnizează servicii integrate la nivel local (medicale, de consiliere, orientare pe piaţa muncii, work-shop-uri, etc.), acoperind nevoi multiple)

Posibilitatea realizării parteneriatelor reale dintre ONG-uri, autorităţi publice şi alte părţi interesate (ex.culte) în vederea oferirii unor servicii de calitate

Amenintari Creşterea disparităţilor intra-regionale în

ceea ce priveşte accesul populaţiei la infrastructura socială.

Continuă investiţiile în infrastructura existentă care asigură servicii sociale la standarde necorelate însă integral cu politicile europene în domeniu sau/şi către categorii din populaţie care nu reflectă întocmai tendinţele demografice care relevă schimbări majore în structura populaţiei în perioada 1992-2025.

Creşterea presiunii exercitate de populaţia vârstnică asupra populaţiei active şi asupra sistemului de pensii de stat

B. Sistemul de asistenta socialaObiectiv: Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale si cresterea calitatii serviciilor sociale in Regiunea Nord-Vest

Masuri: 1. Dezvoltarea / modernizarea infrastructurii serviciilor

sociale - prin crearea centrelor sociale multifunctionale 2. Modernizarea centrelor rezidentiale din Regiune-

atingerea obiectivului de scadere a numarului de beneficiari institutionalizati asistati si implicit cresterea incluziunii sociale (reintroducerea lor cat mai rapida in societate).

3. Imbunatatirea capacitatii de management la nivelul institutiilor prestatoare de servicii sociale prin constituirea comitetelor consultative-pe langa fiecare institutie prestatoare de servicii sociale, compuse din factorii decizionali si direct interesati la nivelul fiecarei comunitati.

4. Crearea/dezvoltarea capacitatii de management pentru proiectele de investitii-Se vor constitui la nivel de proiecte comitete locale de coordonare cu rol operational in realizarea si derularea investitiilor


de siguranţă publică pentru situaţii de urgenţă

spitale de urgenţă departamente de urgenţă din spitalele judeţene servicii de ambulanţă şi servicii SMURD

(Serviciul Medical de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare ) este slab dezvoltat:

multitudinea de actori implicaţi şi lipsa planificării strategice, operaţionale si a coordonării teritoriale

discrepanţe imense in calitatea serviciilor si afectarea coeziunii regionale şi sociale


de siguranţă publică pentru situaţii de urgenţă

Situaţia sistemului de ambulanţă (B&C) pe regiuni

RegiuneNr. total de

ambulanţe B&C[1]

Ambulanţe tip C

Ambulanţe tip BPopulaţie

(loc.)Nr. de ambulanţe tip B&C pe 100000 loc.

Bucureşti-Ilfov 60 27 27 2207596 2,70

Centru 113 25 88 2539160 4,30

Nord-Est 48 10 38 3738601 1,26

Nord-Vest 74 11 63 2738461 2,61

Sud-Vest 43 13 30 2317636 1,77

Sud 77 17 60 3342042 2,21

Sud-Est 65 21 44 2850318 2,24

Vest 49 10 39 1939514 2,44

Total România 529 134 389 21673328 2,37

Sursa: Ministerul Sănătăţii, 2005 (date la nivelul anului 2004)

Ordin nr. 594/04.09.2001 clasifică următoarele:1.ambulanţă de resuscitare şi terapie intensivă - ARTI (tip C)2.ambulanţă de urgenţă şi resuscitare – AUR (tip B)3.ambulanţă transport asistat ATA (tip A1 si A2) – A1 pentru un pacient ; A2 pentru mai mulţi4.ambulanţă transport şi vizite la domiciliu pentru unul sau mai mulţi pacienţi – AT 1 si AT 2. Ambulanţele de tip B şi C nu pot fi folosite dacă depăşesc 10 ani de la data fabricaţiei.


de siguranţă publică pentru situaţii de urgenţă -Sistemul de intervenţii în situaţii de urgenţă operează prin intermediul unităţilor integrate de răspuns de la nivel naţional, judeţean şi local, alcătuite din echipaje SMURD, brigăzi de pompieri şi unităţi de protecţie civilă.

- unităţile de răspuns pentru situaţii de urgenţă sunt localizate în oraşe, în zonele rurale funcţionând servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă

- Calitatea echipamentelor de protecţie şi a utilajelor de intervenţie este medie, iar vehiculele pot fi utilizate numai pentru stingerea incendiilor; vehiculele de intervenţie necesare pentru intervenţie în caz de catastrofe naturale sunt mult sub nivelul standardelor sau chiar inexistente.

C. Sistemul pentru siguranta publica si interventii in situatii de urgenta Obiectiv: Imbunatatirea managementului si dotarilor sistemului public de interventii in situatii de urgenta pentru acoperirea optima a riscurilor in Regiunea Nord-Vest MASURI:

1. Dezvoltarea planificarii strategice si operationale la nivelul intregii regiuni pentru un management mai eficient in sistemul de interventii in situatii de urgenta - pentru reducerea timpului de intervenţie in acordarea primului ajutor calificat şi pentru intervenţii în situaţii de urgenţă


2. Crearea unei baze operationale regionale pentru interventii in situatii de urgenta si dotarea/modernizarea bazelor operationale judetene

va fi localizata în judeţul cu cea mai mare experienţă în acest domeniu, de unde vor fi coordonate intervenţii integrate la nivel regional

investiţii în achiziţionarea de vehicule şi echipamente specifice, atât pentru dezvoltarea bazei operaţionale regionale, cât şi pentru dotarea bazelor operationale judeţene existente, în funcţie de specificul diferitelor localitati (zone izolate de munte, zone expuse cutremurelor, inundaţiilor, eroziunii etc.), coroborat cu nevoile deja identificate la nivelul fiecărui judeţ


3. Crearea/dezvoltarea capacitatii de management pentru proiectele de investitii

Se vor constitui la nivel de proiecte, comitete locale de coordonare cu rol operational in realizarea si derularea investitiilor

Vor participa in aceste comitete si echipe de proiect cel putin reprezentanti ai Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara constituita la nivelul Regiunii Nord-Vest.

PROIECTE - SALAJ SANATATE:

Reabilitare Spital Judetean de Urgenta Zalau (26.600.000 RON)**CJ Salaj*data depunere:2008

Modernizare, dezvoltare si echipare ambulatoriu din cadrul Spitalului Orasenesc Simleu Silvaniei (7.600.000 RON)**CL Simleu Silvaniei*data depunere:2008

Modernizare, dezvoltare si echipare ambulatoriu din cadrul Spitalului Crasna(3.500.000 RON)**CL Crasna*data depunere:2008

Modernizare, dezvoltare si echipare ambulatoriu din cadrul Spitalului Orasenesc Jibou (5.700.000RON)** CL JibouCrasna*data depunere:2009

PROIECTE - SALAJ SOCIAL:

Modernizarea si extinderea serviciilor sociale in cadrul Complexului de Servicii Comunitare Cehu Silavaniei, prin infiintarea de ateliere protejate pt. tinerii iesiti din sistemul rezidential***CJ Salaj(3.500.000 RON) *2008

Modernizare si extindere Complexe de Servicii Sociale pentru Copii – Jibou, Simleu Silvaniei, Zalau ***CJ Salaj(3.500.000 RON) *2008

Extinderea infrastructurii sociale pentru infiintarea unui centru social multifunctional**CL Crasna( 1.850.000 RON) 2008

Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii sociale pentru infiintarea unui centru social multifunctional, CL Mesesenii de Jos ( 1.850.000 RON), 2008

- Analiza situaţiei la nivel regional in domeniul infrastructurii serviciilor de sănătate sociale

Documents

Transcript of - Analiza situaţiei la nivel regional in domeniul infrastructurii serviciilor de sănătate sociale