Corpul navei este unul cu o geometrie complexa, complexitate determinata de un

compromis intre formele necesare navei pentru a-i asigura flotabilitatea si hidrodinamicitatea

necesara unui consum redus de combustibil si formele necesare pentru a-si indeplini rolul careia

ii este destinata sau pentru a transporta cantitatea de marfa ceruta de armator. Pentru a studia

formele unei nave se foloseste planul de forme care este alcatuit din 2 componente:

1. cea numerica, formata din tabelul de semilatimi (tabelul de trasaj) si

2. cea grafica, care este alcatuita din 3 planuri principale de proiectie:

planul diametral (longitudinalul planului de forme) care este un plan vertical ce

imparte nava longitudinal in 2 borduri simetrice numite babord (amplasat in partea

stanga a planului diametral) si tribord (amplasat in partea dreapta a planului diametral).

planul cuplului maestru (transversalul planului de forme) ce sectioneaza nava

vertical si transversal in dreptul cuplului maestru si imparte nava in doua parti

nesimetrice: partea prova (spre partea din fata a navei) si partea pupa (spre partea din

spate).

planul de baza (orizontalul planului de forme) care este un plan orizontal,

longitudinal, ce se obtine la intersectia chilei navei cu planul diametral si planul cuplului

maestru.

In cadrul acestor plane se vor trasa curbe care vor reprezenta formele navei in urma a

diverse sectiuni aplicate corpului navei. Astfel:

daca sectionam nava pe toata lungimea ei, cu plane transversale, paralele cu planul

cuplului maestru, la intervale egale, obtinem in planul cuplului maestru o serie de curbe

numite cuple. Din motive de simetrie, in transversalul planului de forme se vor trasa in

partea stanga cuplele dinspre partea pupa iar in partea dreapta, cuplele dinspre partea

prova. Pentru a afla intervalele la care trebuieste sectionat corpul navei, de regula se

imparte lungimea intre perpendiculare a navei in 20 de intervale (perpendicularei pupa

corespunzandu-i cupla 0, cuplului maestro cupla 10 iar perpendicularei prova, cupla 20

datorita faptului ca sistemul de coordonate de axe Z-vertical in sus, Y-lateral, spre

tribord si X-longitudinal, spre prova, se amplaseaza in perpendiculara pupa). Acest

interval poate fi fractionat pentru a se aseza planuri de sectiune mai dese in zonele unde

geometria navei variaza foarte mult (pupa/prova navei) tocmai pentru a putea surprinde

cu o cat mai mare acuratete aceste variatii. Descrierea cuplelor se face pe toata lungimea

maxima a navei, nu doar pe lungimea intre perpendiculare.

daca sectionam nava cu plane orizontale, paralele cu planul de baza, la intervale egale,

vom obtine in orizontalul planului de forme o serie de curbe numite plutiri. Din motive

de simetrie, se va trasa doar partea de la babord a curbelor. Intervalele la care se

pozitioneaza planele de sectiune se afla de obicei prin impartirea pescajului navei la 6,

trasandu-se de regula 12 plutiri.

daca sectionam nava cu plane verticale, longitudinale, paralele cu planul diametral, la

intervale egale, pe toata latimea navei, vom obtine in longitudinalul planului de forme o

serie de curbe numite longitudinale. Intervalul de sectionare se obtine prin impartirea

semilatimii navei la 4 sau 5, dupa preferinte.

Tema de fata este de a realiza un plan de forme al unei nave pornind de la o dimensiune,

cateva rapoarte dintre dimensiunile navei:

Lpp = 110m (lungimea intre perpendiculare)

Raport Lpp/B = 6.5 (raport lungime/latime)

Raport B/T = 2.5 (raport latime/pescaj)

f0 =1293 mm (bord liber de baza)

Lp = 100m (lungimea intre perpendiculare a navei prototip)

Bp = 16m (latimea navei prototip)

Tp = 6m (pescajul navei prototip)

dar si cunoscand atat tabelul de trasaj pentru o nava prototip cu un Cb (coeficient bloc) de

0.825:

0.00 0.25 0.50 0.75 1.00 1.50 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00 10.00 11.00 12.00

-0.50 - - - - - - - - - - - 1.542 2.365 2.907 3.319 3.664 3.983

0.00 - - - - - - - - - - 1.357 2.563 3.243 3.719 4.103 4.443 4.766

0.50 - - - - - - - - - 0.794 2.578 3.495 4.047 4.463 4.817 5.145 5.463

1.00 0.262 0.688 0.850 0.956 1.030 1.165 1.278 1.418 1.533 2.447 3.666 4.338 4.779 5.137 5.461 5.770 6.075

1.50 0.650 1.521 1.848 2.067 2.226 2.505 2.733 3.025 3.231 3.844 4.617 5.091 5.439 5.745 6.035 6.319 6.601

2.00 1.157 2.324 2.766 3.066 3.294 3.673 3.964 4.348 4.602 4.986 5.431 5.754 6.026 6.284 6.537 6.789 7.042

2.50 1.783 3.103 3.607 3.960 4.235 4.664 4.972 5.385 5.643 5.876 6.111 6.329 6.541 6.754 6.970 7.186 7.398

3.00 2.530 3.873 4.393 4.761 5.049 5.472 5.756 6.134 6.361 6.513 6.655 6.814 6.983 7.156 7.332 7.505 7.668

4.00 4.082 5.330 5.825 6.164 6.416 6.749 6.943 7.182 7.307 7.382 7.455 7.542 7.636 7.730 7.819 7.896 7.956

5.00 5.330 6.439 6.877 7.166 7.366 7.592 7.689 7.796 7.842 7.864 7.888 7.917 7.946 7.972 7.989 7.998 8.000

6.00 6.118 7.082 7.445 7.674 7.823 7.952 7.974 7.992 7.996 7.998 7.999 7.999 7.999 7.999 8.000 8.000 8.000

7.00 6.452 7.309 7.612 7.798 7.914 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000

8.00 6.500 7.327 7.618 7.799 7.914 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000

9.00 6.500 7.327 7.618 7.799 7.914 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000

10.00 6.500 7.327 7.618 7.799 7.914 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000

11.00 6.500 7.327 7.618 7.799 7.914 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000

12.00 6.500 7.327 7.618 7.799 7.914 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000

13.00 6.500 7.327 7.618 7.799 7.914 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000

14.00 6.500 7.327 7.618 7.799 7.914 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000

15.00 6.499 7.327 7.618 7.799 7.914 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000

16.00 6.332 7.221 7.545 7.747 7.876 7.981 7.991 7.998 7.999 7.999 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000

17.00 5.565 6.558 6.937 7.183 7.353 7.543 7.623 7.717 7.763 7.789 7.817 7.857 7.902 7.944 7.974 7.992 7.999

17.50 4.866 5.888 6.283 6.545 6.734 6.969 7.091 7.247 7.336 7.393 7.452 7.541 7.647 7.757 7.849 7.921 7.969

18.00 3.935 4.958 5.345 5.615 5.817 6.088 6.246 6.461 6.596 6.692 6.795 6.947 7.145 7.354 7.548 7.713 7.840

18.50 2.762 3.831 4.224 4.501 4.714 5.015 5.205 5.448 5.583 5.656 5.755 5.959 6.249 6.577 6.898 7.185 7.423

19.00 1.331 2.570 3.008 3.314 3.551 3.892 4.113 4.340 4.376 4.289 4.284 4.507 4.878 5.321 5.780 6.209 6.581

19.50 - 1.184 1.693 2.050 2.324 2.722 2.971 3.138 2.973 2.593 2.383 2.596 3.027 3.585 4.192 4.785 5.313

20.00 - - 0.296 0.713 1.043 1.503 1.780 1.840 1.374 0.567 0.010 0.226 0.697 1.371 2.139 2.912 3.619

20.25 - - - - 0.375 0.876 1.166 1.156 0.485 - - - - - 0.663 1.800 2.613

Cb=0.825

cat si tabelul cu coordonatele profilelor pupa/prova ale navei prototip:

z x/PP x/PV12.000 -3.500 2.50011.000 -3.333 1.91010.000 -3.167 1.3349.000 -3.000 0.8138.000 -2.833 0.3907.000 -2.666 0.1056.000 -2.500 0.0005.000 1.409 0.4254.000 3.084 1.3173.000 3.123 2.1062.000 3.124 2.2411.500 3.125 1.9391.000 3.125 1.3370.750 3.125 0.8790.500 3.125 0.2670.250 3.125 -0.6250.000 3.125 -2.9960.000 50.000 -50.000

Acum se pot efectua calculele:

L= 110 mL

prototip= 100 m

fo= 1293 mmB

prototip= 16 m

L/B= 6.5T

prototip= 6 mB/T= 2.5

B=16.9230

8m =>

B recalculat

=16.92 m

L= 5.5 m

T=6.76923

1m =>

T recalculat

= 6.78 m

T=1.12820

5m => T = ~ 1.13 m

f= 1.61625m =>

f recalculat

= 1.62 m

D=8.38548

1m =>

D recalculat

= 8.4 m

Kx= 1.1

Ky=1.057692

=> Ky recalculat= 1.0575

Kz= 1.13

Stiind ca L si T au valorile 5.5m si 1.13m se poate crea tabelul de pozitii pe

lungimea navei (abscisa) ale planelor de sectiune transversale ce vor determina cuplele si

pozitiile pe inaltime (cota) ale planelor de sectiune ce vor determina plutirile navei.

Cuple x[m] Plutiri z[m]-0.5 -57.75 0 0

0 -55 0.250.2825

0.5 -52.25 0.5 0.565

1 -49.5 0.750.8475

1.5 -46.75 1 1.132 -44 1.5 1.6952.5 -41.25 2 2.263 -38.5 3 3.394 -33 4 4.525 -27.5 5 5.65

6 -22 6 6.787 -16.5 7 7.918 -11 8 9.049 -5.5 9 10.1710 0 10 11.311 5.5 11 12.4312 11 12 13.5613 16.514 2215 27.516 3317 38.517.5 41.2518 4418.5 46.7519 49.519.5 52.2520 55

20.2556.375

20.5 57.75

Acum putem realiza caroiajul planului de forme. Acesta va contine cele 3 planuri de

proiectie principale realizate amplasate conform standardelor desenului tehnic, astfel:

- se traseaza caroiajul planului diametral. In dreapta acestuia se va desena

caroiajul planului cuplului maestru iar sub planul diametral se va desena caroiajul planului de

baza.

Caroiajul este simplu de desenat si nu necesita decat L,B,T, L si T ale navei. In

planul diametral se va realiza un dreptunghi de lungime L+L (L = distanta dintre cuplele 0-20 iar

L = distanta dintre cuplele -0.5 pana la 0 si 20 pana la 20.5) si inaltime 2xT. Baza de jos a dreptunghiului o reprezinta plutirea 0 iar muchia de sus, plutirea 12. Muchia din stanga reprezinta

perpendiculara pupa (cupla 0) iar cea din dreapta este perpendiculara prova (cupla 20). Intre muchia de

jos si cea de sus se vor aseza la distanta T segmente orizontale de lungime egala cu a

dreptunghiului ce reprezinta urmele planelor orizontale de sectiune. De asemenea, in functie de

cuplele considerate in tabelul de trasaj, se vor trasa segmente verticale de inaltime 2xT ce

reprezinta urmele planelor transversale de sectiune. In planul cuplului maestru se va desena

un dreptunghi de lungime egala cu B si inaltime 2xT. Acest dreptunghi trebuie neaparat sa fie in

corespondenta cu cel desenat in longitudinalul planului de forme. Si aici se vor desena la

distante T segmente orizontale de lungime B reprezentand urmele planelor orizontale dar se

vor mai desena si in functie de numarul de longitudinale considerate, segmente verticale ce

reprezinta urmele planelor longitudinale de sectiune prin corpul navei. In planul de baza se va

desena un dreptunghi de inaltime B/2 si lungime L+L. In orizontalul planului de forme se vor

desena segmente verticale de inaltime B/2 asezate la distantele considerate in functie de

numarul de cuple alese, si segmente orizontale ce reprezinta urmele planelor longitudinale.

Practic, vom avea 3 plane de vedere asupra corpului navei ca in orice desen tehnic 3D : vedere

fata-sus-lateral.

Totalitatea acestor linii poarta numele de caroiajul planului de forme.

Urmatorul pas este recalcularea valorilor din cele doua tabele ce contin

coordonatele profilelor pupa si prova. Aceste coordonate sunt date ca si cum sistemul de

coordonate ar fi asezat pe rand in fiecare din cele 2 profile. Pentru a personaliza si aceste

coordonate trebuieste mai intai sa aducem sistemul de coordonate in cupla maestra. Aducandu-

ne aminte ca lungimea intre perpendiculare a navei prototip este de 100m astfel ca din

coordonatele profilului pupa vom scadea 50m iar din coordonatele profilului prova vom aduna

50m. Noile coordonate obtinute se vor inmulti cu un coeficient Kx egal cu lungimea navei de

intocmit si lungimea navei prototip si care este calculat putin mai sus. Vom observa de

asemenea ca capul de tabel pe verticala contine nume de plutiri deci vom inlocui aceste valori

cu cotele plutirilor noastre, afisate mai sus. Tabelul nou de coordonate al profilelor pupa-prova

este:

z x/PP x/PV

13.56 -58.85 57.7512.43 -58.6663 57.10111.3 -58.4837 56.467410.17 -58.3 55.89439.04 -58.1163 55.4297.91 -57.9326 55.11556.78 -57.75 555.65 -53.4501 55.46754.52 -51.6076 56.44873.39 -51.5647 57.31662.26 -51.5636 57.46511.695 -51.5625 57.13291.13 -51.5625 56.4707

0.8475 -51.5625 55.96690.565 -51.5625 55.29370.2825 -51.5625 54.3125

0 -51.5625 51.70440 0 0

Cu ajutorul aceste coordonate, asezand sistemul de coordonate in punctul de intersectie

dintre planul diametral, planul cuplului maestru si chila navei putem desena in longitudinalul

planului de forme cele doua profile: pupa si prova cu mentiunea ca profilul pupa se sectioneaza

la inaltimea T in 2 bucati, realizandu-se un spline de la plutirea 0 la 6 si inca un spline de la 6 la

12.

Trebuie retinut un aspect si anume faptul ca in tabelul de trasaj, capul de tabel pe directie verticala contine denumiri de plutiri sub forma numerica iar pe directie orizontala contine denumiri de cuple, la fel sub forma numerica.

Capetele de tabel trebuiesc modificate astfel: -in loc de numele de cuple, pe directie verticala, se vor trece abscisele planelor de

sectiune verticale, transversale ce intersecteaza corpul navei la intervale egale determinand cuplele

-in loc de numele plutirilor, se vor trece cotele planelor orizontale ce intersecteaza corpul navei in intervale egale determinand plutirile.

- in interiorul tabelului se afla semilatimi, adica ordonate, deci masurate pe axa y. Aceste valori vor trebui personalizate pe exemplul nostru astfel ca valorile se vor inmulti cu un factor Ky care este egal cu raportul dintre latimea navei noastre si latimea navei prototip este calculat putin mai sus. Avand in vedere acestea, vom reafisa tabelul de trasaj:

0 0.283 0.565 0.848 1.13 1.695 2.26 3.39 4.52 5.65 6.78 7.91 9.04 10.17 11.3 12.43 13.56-57.75

1.63067

2.50099

3.07415

3.50984

3.87468

4.21202

-55 1.43503

2.71037

3.42947

3.93284

4.33892

4.69847

5.04005

-52.25

0.83966

2.72624

3.69596

4.2797

4.71962

5.09398

5.44084

5.77712

-49.50.27707

0.72756

0.89888

1.01097

1.08923

1.23199

1.35149

1.49954

1.62115

2.5877

3.8768

4.58744

5.05379

5.43238

5.77501

6.10178

6.42431

-46.75

0.68738

1.60846

1.95426

2.18585 2.354

2.64904

2.89015

3.19894

3.41678

4.06503

4.88248

5.38373

5.75174

6.07534

6.38201

6.68234

6.98056

-441.22353

2.45763

2.92505

3.2423

3.48341

3.8842

4.19193

4.59801

4.86662

5.2727

5.74328

6.08486

6.3725

6.64533

6.91288

7.17937

7.44692

-41.25

1.88552

3.28142

3.8144

4.1877

4.47851

4.93218

5.25789

5.69464

5.96747

6.21387

6.46238

6.69292

6.91711

7.14236

7.37078

7.5992

7.82339

-38.52.67548

4.0957

4.6456

5.03476

5.33932

5.78664

6.08697

6.48671

6.72676

6.8875

7.03766

7.20581

7.38452

7.56747

7.75359

7.93654

8.10891

-334.31672

5.63648

6.15994

6.51843

6.78492

7.13707

7.34222

7.59497

7.72715

7.80647

7.88366

7.97567

8.07507

8.17448

8.26859

8.35002

8.41347

-27.55.63648

6.80924

7.27243

7.57805

7.78955

8.02854

8.13112

8.24427

8.29292

8.31618

8.34156

8.37223

8.4029

8.43039

8.44837

8.45789 8.46

-226.46979

7.48922

7.87309

8.11526

8.27282

8.40924

8.43251

8.45154

8.45577

8.45789

8.45894

8.45894

8.45894

8.45894 8.46 8.46 8.46

-16.56.82299

7.72927

8.04969

8.24639

8.36906 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46

-116.87375

7.7483

8.05604

8.24744

8.36906 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46

-5.56.87375

7.7483

8.05604

8.24744

8.36906 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46

06.87375

7.7483

8.05604

8.24744

8.36906 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46

5.56.87375

7.7483

8.05604

8.24744

8.36906 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46

116.87375

7.7483

8.05604

8.24744

8.36906 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46

16.56.87375

7.7483

8.05604

8.24744

8.36906 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46

226.87375

7.7483

8.05604

8.24744

8.36906 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46

27.56.87269

7.7483

8.05604

8.24744

8.36906 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46

336.69609

7.63621

7.97884

8.19245

8.32887

8.43991

8.45048

8.45789

8.45894

8.45894 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46 8.46

38.55.88499

6.93509

7.33588

7.59602

7.7758

7.97672

8.06132

8.16073

8.20937

8.23687

8.26648

8.30878

8.35637

8.40078

8.43251

8.45154

8.45894

41.255.1458

6.22656

6.64427

6.92134

7.12121

7.36972

7.49873

7.6637

7.75782

7.8181

7.88049

7.97461

8.0867

8.20303

8.30032

8.37646

8.42722

444.16126

5.24309

5.65234

5.93786

6.15148

6.43806

6.60515

6.83251

6.97527

7.07679

7.18571

7.34645

7.55584

7.77686

7.98201

8.1565

8.2908

46.752.92082

4.05128

4.46688

4.75981

4.98506

5.30336

5.50429

5.76126

5.90402

5.98122

6.08591

6.30164

6.60832

6.95518

7.29464

7.59814

7.84982

49.51.40753

2.71778

3.18096

3.50456

3.75518

4.11579

4.3495

4.58955

4.62762

4.53562

4.53033

4.76615

5.15849

5.62696

6.11235

6.56602

6.95941

52.25 1.25208

1.79035

2.16788

2.45763

2.87852

3.14183

3.31844

3.14395

2.7421

2.52002

2.74527

3.20105

3.79114

4.43304

5.06014

5.6185

55 0.31302 0.754

1.10297

1.58942

1.88235

1.9458

1.45301

0.5996

0.01058 0.239

0.73708

1.44983

2.26199

3.07944

3.82709

56.38 0.39656

0.92637

1.23305

1.22247

0.51289

0.70112

1.9035

2.76325

Observand in acest tabel ca plutirile sunt exprimate in distante pe axa Z, cuplele in

distante pe axa X iar in tabel se afla semilatimi exprimate pe axa Y putem desena lejer fiecare

plutire si cupla astfel:

Planul de baza este un plan 2D exprimat in coordonatele x si y ale navei. In

tabel, fiecare coloana semnifica o plutire, aflata la cota inscrisa in capul de tabel

in dreptul coloanei. Se ia fiecare coloana impreuna cu capul de tabel ce contine

abscisele cuplelor si se fac perechi de coordonate x (de la cupla) si y (de la

semilatimea din dreptul plutirii). Cand avem toate coordonatele unei plutiri,

accesam functia Spline din autocad si putem desena fiecare plutire, luand in

considerare ca fiecare plutire are un punct de start sau de final ce se determina

prin corespondenta din longitudinalul planului de forme observand unde

intersecteaza plutirea care o trasam noi, profilele pupa si prova. De asemenea,

plutirile aflate deasupra plutirii 6 vor forma la pupa o formatiune numita oglinda

navei. Aceasta se construieste pastrand panta plutirii pe ultimul segment si

coborand punct de corespondenta de sus, din planul diametral.

Planul cuplului maestru este tot un plan 2D dar care este exprimat in

coordonatele Y si Z ale navei. Astfel, va trebui sa rotim tabelul de trasaj

obtinand pe verticala cuple si pe orizontala plutiri. Luand impreuna fiecare

coloana cu capul de tabel care acum contine cote Z, putem trasa fiecare cupla

din perechi Y (semilatimi din tabel) si Z (de la abscisele cuplelor). Se va tine

cont ca: 1) cuplele -0.5, 0, 0.5 se vor trasa cu puncte de corespondenta din

intersectia profilului pupa cu cuplele respective in longitudinalul planului de

forme si de asemenea, cuplele 19.5, 20 si 20.25 se vor trasa cu puncte de

corespondenta din intersectia profilului prova cu, cuplele respective.)

Odata ce avem trasate atat cuplele cat si plutirile putem trasa longitudinalele ducand

corespondente atat din intersectia plutirilor cu longitudinalele (din cadrul orizontalului planului

de forme) cat si din intersectia cuplelor cu longitudinalele (din cadrul transversalului planului

de forme).

Selatura puntii navei este curbura longitudinala a puntii, ce reprezinta inclinarea

puntii cu scopul principal de a permite scurgerea apei de pe punte. Ea se traseaza astfel:

- se traseaza la inaltimea de constructie D un segment de dreapta orizontal de lungime

Lpp

-se imparte segmentul in 7 segmente egale si se calculeaza valorile sagetilor care

determina curbura liniei puntii. Dupa calcule, valorile sagetilor si pozitiile lor sunt:

L= 110 mPozitia punctelor

f1=

1.166666667 m PP

f2= 0.518 m 18.33333333

m de la PP

f3=

0.130666667 m 36.66666667

m de la PP

f4= 0 m C10f5=

0.261333333 m 36.66666667

m de la PV

f6= 1.036 m 18.33333333

m de la PV

f7=

2.333333333 m PV

- se deseneaza sagetile si se traseaza folosind spline si conditia de tangenta la start

curbura liniei puntii in bord in proiectie pe longitudinalul planului de forme.

- se masoara semilatimile unde plutirile formeaza oglinda si tragand corespondente in

planul cuplului maestru, se deseneaza oglinda.

- se trag corespondente din intersectia LPB-ului cu cuplele in longitudinal, in

transversalul planului de forme si se traseaza LPB pana la cupla -0.5.

- se masoara distanta dintre PD si punctul de intersectie de la LBP si cupla -0.5, se

imparte la 24 si se deseneaza sageata cu aceasta inaltime in PD, in perpendiculara trasata din

acel punct de intersectie.

- se redeseneaza LBP, urmatorul punct dupa intersectia cu cupla -0.5 fiind varful sagetii

din PD.

- se repeta procedeul si in partea cuplelor dinspre prova, identic ca cele dinspre pupa.

- acum se pot masura aceste distante de intersectie intre LBP si cuple pe care

masurandu-le pe cuple in orizontalul planului de forme, se poate trasa LBP in planul de baza.

- odata trasata LBP, se revine in longitudinalul planului de forme unde se mai folosesc

inca odata distantele masurate la punctul anterior dupa relatia y = f/24. Astfel, linia punctii in

planul diametral porneste in prova din acelasi punct ca si linia puntii in bord dar la prima cupla

pe care o traverseaza (sa zicem cupla 20) ea se va afla mai sus decat punctul de intersectie al

LPB cu cupla 20 la distanta y = f / 24 unde f este distanta masurata in transversalul planului de

forme dintre PD si punctul de intersectie LPB cupla 20.

- LPPD se incheie la oglinda intr-un punct care are corespondenta cu punctul in care s-a

folosit prima data formula y = f/24. (punctul unde s-a trasat LBP in planul cuplului maestru in

partea dinspre pupa)

- ca tabel de valori al y avem:

Determinare distante pe verticala pentru trasare LPPD

Cupla x cuplasemilatime masurata

(y)f=1/24 *

semilatimeoglind

a-

58.21988364 2.69389963 0.112245818-0.5 -57.75 2.82351388 0.117646412

0 -55 3.66638554 0.1527660640.5 -52.25 4.44056571 0.1850235711 -49.5 5.16835331 0.215348055

1.5 -46.75 5.81297673 0.2422073642 -44 6.40098485 0.266707702

2.5 -41.25 6.92184898 0.2884103743 -38.5 7.37345769 0.3072274044 -33 8.05480125 0.3356167195 -27.5 8.39298099 0.3497075416 -22 8.45896247 0.352456777 -16.5 8.46000426 0.3525001788 -11 8.46000426 0.3525001789 -5.5 8.46000426 0.35250017810 0 8.46000426 0.35250017811 5.5 8.46000426 0.35250017812 11 8.46000426 0.35250017813 16.5 8.46000426 0.35250017814 22 8.46000426 0.35250017815 27.5 8.46000426 0.35250017816 33 8.46000426 0.35250017817 38.5 8.37728934 0.349053723

17.5 41.25 8.15861546 0.33994231118 44 7.72856905 0.32202371

18.5 46.75 6.93962062 0.28915085919 49.5 5.69315032 0.237214597

19.5 52.25 3.99240219 0.16635009120 55 1.84649471 0.07693728

f = distanta de la LBP in intersectia cu cuplele, pe verticala pentru trasare LPPD

- dupa trasarea LPB si LPPD se pot sterge din caroiaj curbele care nu sunt necesare.

Astfel, in planul diametral se sterg capetele de longitudinale trasate peste LPB, in planul

cuplului maestru se inlatura capetele de cuple aflate peste LPB iar in planul de baza se inlatura

orice plutire care depaseste partial sau total in longitudinalul planului de forme, LPB-ul.

- coordonatele punctelor de intersectie dintre LPB si cuple se pot determina foarte usor

astfel : - abscisa x a punctului se poate masura in planul diametral sau de baza

- ordonata y se poate masura in planul cuplului maestru sau de baza

- cota z se poate masura in planul diametral sau planul cuplului maestru.

Ca tabel de coordonate pentru punctele de intersectie, avem:

Coordonatele punctelor de intersectie dintre LBP si cuple

Cupla x y zoglinda -58.21988364 2.69389963 9.67724499

-0.5 -57.75 2.82351388 9.660673660 -55 3.66638554 9.56291593

0.5 -52.25 4.44056571 9.462487831 -49.5 5.16835331 9.3603852

1.5 -46.75 5.81297673 9.258394472 -44 6.40098485 9.15830204

2.5 -41.25 6.92184898 9.061893923 -38.5 7.37345769 8.97095544 -33 8.05480125 8.811561865 -27.5 8.39298099 8.683339866 -22 8.45896247 8.581781647 -16.5 8.46000426 8.502908578 -11 8.46000426 8.444747349 -5.5 8.46000426 8.40864767

10 0 8.46000426 8.3962511 5.5 8.46000426 8.4210209712 11 8.46000426 8.4931876813 16.5 8.46000426 8.6095367314 22 8.46000426 8.7674186115 27.5 8.46000426 8.970677816 33 8.46000426 9.2268045317 38.5 8.37728934 9.5454989

17.5 41.25 8.15861546 9.727100118 44 7.72856905 9.91967133

18.5 46.75 6.93962062 10.1197125519 49.5 5.69315032 10.32371786

19.5 52.25 3.99240219 10.528178220 55 1.84649471 10.72958407

profil prova 56.21240405 0 10.81676471