Curs 9

MIA mediul socio-demografic

Partea 1 Mediul demograficPartea 2 Mediul Social

Partea 1 Mediul demografic

Structura pe varsta a populatiei Structura pe sexe si distributia

geografica Tendinte si evolutii

1. Marimea populatiei Indicatori de interes:

Rata natalitatii si a mortalitatii Migratia neta

Implicatii economice: Marimea pietei potentiale Nivelul cheltuielilor publice Cresterea economica Volumul comertului international Nivelul fortei de munca active Posibili inhibitori economic-vezi tari Asia (presiune

resurse)

1. Marimea populatiei

1. Marimea populatiei 2011

2. Varsta si distributia pe sexe a populatiei

2. Varsta si distributia pe sexe a populatiei

2. Varsta si distributia pe sexe a populatiei

- Demografic time-bomb?

- Baby boom?- Natalitate selectiva?

3. Modificari in structura populatiei

Rata natalitatii: Trend descendent Cresterea ratei de utilizare a contraceptiei Scaderea ratei de fertilitate Crestrea varstei de casatorie Schimbarea cu privire la rolul femeii in societate- delocalizare

Rata mortalitatii: Cresterea nivelului de trai Dezvoltarea tehnicii si practicii medicale Cresterea nivelului de educatie Imbunatatirea conditiilor de lucru

Migratia neta: Bariere legale-legea emigrarii Migrare economica Persecutii Politici guvernamentale

Populatie = cerere de marfuri, fortei de munca

Imbatranirea = cresterea cereii de consum pentru bunuri publice si private din domeniul sanatatii, electorat imbatranit/politica fiscala

Ratei natalitatii= modificarea cererii pentru educatie, produse destinate copiilor...scaderea populatiei active

Modificari ednice ale populatiei se reflecta in modificarea cererii pentru anumite tipuri de produse agroalimentare, inbracaminte si servicii media

Reorientarea regionala a populatiei afecteaza in principal consumul de bunuri publice(transport, educatie)

Efectul modificarilor demografice asupra MIA

Partea 2 Mediul social

Rolul familiei in societate Clase sociale Stil de viata Alte influente sociale

Rolul familiei in societate

Modificarea structurii familiei Clustere familie in societatea europeana (Vogel 1998)

(factori religiosi, politici, sociali) Tarile nordice: Danemarca, Suedia, Norvegia,Finlanda

Cheltuieli ridcate pentru protectia sociala Somaj scazut Independenta financiara ridicata fata de familia traditionala Cresterea numarului de gospodarii singulare Parasirea timpurie a caminului traditional

Tarile sudice: Grecia, Italia, Spania, Portugalia Oportunitati mai reduse pentru program de lucru flexibil Dependenta financiara ridicata fata de familia traditionala extinsa Populatie imbatranita..electorat batran..criza economica

Restul tarilor continentale europene:

Clasa sociala

Clasa socială

formă socială determinată economic, care cuprinde indivizi ce deţin aproximativ aceleaşi tipuri şi cantităţi de capital economic şi uman.

Clasa socială poate fi definită drept o grupare de indivizi care împărtăşesc resurse economice comune ce influenţează puternic stilul de viaţă pe care au posibilitatea să îl ducă (Giddens, 2001).

influenţează stratificarea şanselor economice de viaţă : riscul de a rămâne şomer, variabilitate pe termen scurt a veniturilor, posibilităţile de câştig pe termen lung),

Status social

Statusul social (occupational status friendship) este poziţionarea pe care o au indivizii dintr-o societate, în funcţie de sociabilitatea lor

Statusul socioeconomic, locul individului în societate în funcţie de venit şi educaţie.

influenţează stratificarea consumului cultural (muzică, artă, teatru, cinema) (Chan şi Goldthorpe, 2007)

Relaţia stratificarea socială - gusturi culturale – consum (Chan şi Goldthorpe, 2005: 2)

1. argumentul omologiei clasă – consum cultural (homology). Indivizii din straturi sociale superioare preferă şi consumă cultură de elită (high or

elite culture), iar indivizii din straturile inferioare preferă şi consumă predominant cultură de masă

2. argumentul individualizării (individualisation). Neagă argumentulhomologiei. În societăţile moderne, bogate şi puternic

consumeriste , diferenţele în gusturile culturale şi în consum nu mai au legătură cu stratificarea socială.

Vârsta, sexul, etnia sau sexualitatea sunt variabile mai puternice decât clasa socială. 3. argumentul omnivor – univor: le combate pe ambele anterioare. Faţă de individualizare consideră că gusturile şi consumul cultural sunt determinate

de stratificarea socială, dar, faţă de homologie, nu priveşte în termeni de consum de elită/masă.

susţine că consumul cultural din straturile sociale superioare diferă de al celor din straturile sociale inferioare, în sensul că este mai bogat şi mai divers.

Clase sociale + migratie sociala

Stil de viata - exemple

Scaderea profitului Coca-Cola prin promovarea bauturilor sanatoase neaccidulate

GlaxoSmithkline a targhetat piata italiana cu produsele sale pt nefumatori datorita atitudinii guvernului italian cu privire la fumatul in locuri publice

Piata germana a berii a scazut dramatic odata cu etichetarea unui produs de catre consumatori ca fiind “noncool” si nesanatos

Piata chineza a depasit vanzarile de televizoare si telefoane mobile americane iar consumatorii chinezi cumpara constant produse de lux de pe aceasta piata

Cresterea vanzarilor pentru mancare organica Crestere vanzari: iphone, BlackBerry, eBay

Alti factori de influenta sociala

‘reference groups’. ‘primary reference groups’ ‘secondary reference groups’

‘households’ ‘family life cycle’

family life cycle’

family life cycle’

family life cycle’