, - TRAIAN BRAILEANU POFESO LA UNIVESITATEA DIN CENAUTI

ELEMENTE DE

SOCIOLOGIE . ,....- u SOCIOLOGIA GENERALA

CERNUI TIPOGRAFIA .MITROPOLITUL SILVESTRU", PIAA UNIRII No. 3

1 926

www.dacoromanica.ro

TRAIAN BRAILEANUPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN CERNAUTI

SOCIOLOGIA GENERALA

CERNAUTITIPOGRAFIA ,MITROPOLITUL SILVESTRU', PIATA UNIRII No. 3

1926www.dacoromanica.ro

ri-CEFISTA CARTE TIPARITIN TIPOGRFIFIA MITROPOL:SILVESTRU" DIN CERNAUTI, INLUNILE OCTOMBRIE-DECEM-

: BRIE, ANUL 1925 : : : Al

S'A

J

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE.Planul acestei Sociologii Generale" a fost schitat in

antroducerea in Sociologie", apd rutd inainte de doi ani. Intenfiamea era atunci se public dap& Introducere", ca a doua partea Elementelor de Sociologie", o expunere critic& a teoriilorsociologice. Dar pregeitirea, adunarea. asimilarea ci randuireamaterialului, n'a putut fl 'Inca terminate. In cursul acestorluctliri lath s'a cristalizat tot mai mult ideea Sociologlel gene-rale, impingdndu-Ind la sdzimbarea ordinei stabilite la inceput.

Din sinteza aceasta ar trebui sa se desprindd in modMmurit at'dt contururile cat ci structura conceptului formeisociale". Dar nu ale unui concept construit a priori", ci izvoritdintr'o ipotezd verifiabiald prin analiza realitatii sociale.

Cern a ut i, in Decemvrie 1925.

AUTORUL.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULpag.

INTRODUCERE 1CAPITOLUL I. Ipoteza sociologiei :

1. Legatura Intre sociologie biologie 9202. Societatea-organism

3. Precizarea notiunii ,evolutie. ,Formele evolutiveale lui V. Conta. Principiul , entelehiei` al lui HDriesch 22

4. Ipoteza noastri Societatea este un sistem autonomsau o formA evolutivA 28

CAPITOLUL II. Problema originii societatii :1. Elementul sau celula socletAtii 312. Teoriile asupra familiei 403. Fazele evolutiei 524. E olutia spiritului 645. Concluziuni . 73

CAPITOLUL III. Statica socials :1. Diferentiarea In sexe i varste 762. Diferentiarea in semintil 893. Diferentiarea in ,,genuri de viatA` : culegatori, pescari,

vanAtori, pfistori, agricultori 1024. Diferentiarea In comunitfiti politice 1135. Diferentiarea in corn unitati juridice 184

CAPITOLUL IV. Dinamica socialA (Functiunile societatii) :1. Educatia 1462. Politica 1733. Economia 1974. Industria 2095. Religia i tiinta 214

INCHEIERE 238Adaos :

1. Izvoare pentru orientarea asupra teoriilor sociologice 2432. Clasificarea teoriilor sociologice 244

si

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE.

1. Obiectul sociologiei este societatea sau comunitatea ome-neasca ca sistem autonom 1). Analiza sistemului social se poateface din diferite puncte de vedere, structura si functiunea saprezintand o complexitate de fenomene, cari trebuesc clasificate,descrise si explicate.

Dar cu cat progreseaza cercetarile stiintelor can se ocupade diferitele laturi ale sistemului social, cum sunt : istoria (intoate ramurile ei), economia politics, etnologia, geografia umandetc.. cu atat mai mult se accentueaza necesitatea unei sinteze,a unei filozofii a stiintelor sociale", care va trebui sa se ocupede stabilirea principiilor generale ale acestor stiinte, de fixarea1egilor sociale generale cari determine structura sf func-tiunea comunitatilor omenesti.

Neglijarea cultivarii spiritului de ansamblu, de sinteza, atatde necesar dupe convingerea Intemeietorului sociologiei, AugusteComte, a (fat nastere la teorii sociologice unilaterale, dintre cariunele au adoptat numirea de sociologli", nefiind insa de faptdecat incercari de sinteza intemeiate pe cunoasterea sf exagerareaimportantei unei anumite laturi a obiectului sociologiei.

In acest fel avem sociologli biologice, economice, psiholo-gice etc., deci o mare variatie de conceptii sociologice, izvoritedin interpretari subiective sf unilaterale ale faptelor sociale.

2. Din motive de oportunitate a fost deci necesar sa seadopte numirea de sociologie generala"), pentru a accentua,pe de o parte, nazuinta de a evita constructii unilaterale, iar pede alts parte, pentru a deosebi sociologia generals de sociologille

') Vezi a noastra Introducere in Sociologie", Cernauti 1923.2) Vezi R. Worms, La Sociologie. Sa nature, son contenu, ses attaches.

Paris 1921, pg. 20.B r A ile a n u, Sociologia generale". 1

i

www.dacoromanica.ro

2 1NTRODUCERE

particulare", cari i-au facut intrarea in literatura tiintifica isemitiintifica. cum sunt : sociologia economics, sociologia reli-gioasa, sociologia dreptului etc.

Si din alt punct de vedere s'ar putea vorbi de o sociologiegene:ala. care ar cuprinde fenomenele sociabilitatii in tot do-meniul vietii, deosebindu-se de sociologiil2 speciale (umana, ani-mals, vegetala) 1). Dar, considerand chiar sociologia ca tiin(a despresocietatea omeneasca, am putea deosebi sociologli speciale, cu-prinzand d. e. fenomenele sociabilitatii in anumite categorii sauvarietati de societati omeneti (d. e. sociologia popoarelor numiteprimitive, sociologia popoarelor civilizate etc.).

Dar sociologia. in faza de desvoltare in care se gaseteacuma, se ocupa aproape in mod exclusiv de fenomenele socia-bilitatii in specia umana, iar fenomenele sociale din domeniulanimal servesc numai pentru a lamuri mai bine unele problemeale sociologiei umane. A. Espinas ne-a dat intaia lucrare maiimportant" asupra societatilor animale 2) Sociologia animals arepentru cea umana aceea insemnatate ca 1 psihologia animalapentru psihologia omeneasca. Ea ne inlesnete. prin compara(ie,interpretarea multor fenomene i. in primul rand, ne ferete deaberatii, de prejudecati, cari au impiedicat pand in zilele noaqreconstituirea unei sociologli pozitive, obiective, sau naturaliste.

3. Prejudecatile despre scopurile sublime pe cari omenireaar fi menita sa le realizeze, credinta in superioritatea unei rase,a unui popor anumit, cunt adanc inradacinate in ideologia po-poarelor, ne mai vorbind de superioritatea absoluta ce i-o atribueomul din societatile omeneti progresate fats de animale.

Prin aceasta nu voim s negam valoarea i importantaacestei ideologli pentru progresul realizat de diferitele popoare,precum nu negam ca acest progres se constata. ca fapt obiectiv,din comparatia organizatiilor sociale in timp Si spatiu

') Cu privire la ,sociologia vegetal"` vezi: Al. Borza. Ckeva notiuni defitosociologie, (in revista ,Societatea de maine, An. 1, N-rii 15 -16, Julie 1924).

2) Les socieles animates, Paris 1S77, ed. a 2-a 1878; in limba germana :Die thierischen Gesellschaften. Eine vergleichend-psychologische Untersuchung.Nach der vielfach erweiterten zweiten Auflage unter Mitwirkung des Verfassers,deutsch herausgegeben von W. Schlosser. Braunschweig. 1879. 0 lucrare noua:Friedrich Alverdes, Tiersoziologie, Leipzig, 1925 ; cuprinde o bibliografie bogatareferitoare la sociologia animal`". generals si specials".

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 3

Diferitele ideologli deci, diferitele prejudecati si judecati devaloare, trebuesc analizate si explicate ca fapte objective. Darindividul care cerceteaza faptele e legat de o anumita comunitateomeneasca, e crescut intr'o anumita ideologie. Prin urmare eevident ca ecvatiunea personals" a sociologului e foarte greude eliminat ; pe de alts parte, reducerea elementelor subjectivela un minim posibil trebue sA ramand ca postulat pentru con-stituirea sociologiei ca stiinta pozitiva.

Cu drept cuvant accentueaza Herbert Spencer ') necesitateainlaturarii prejudecatilor, cari dup. parerea sa sunt : ale educatiei,ale patriotismului, ale clasei sociale, ale politicei si ale teologiei.Din aceste prejudecati au izvorit sociofii, menite sA sustindanumite conceptii si sa justifice anumite actiuni, sA serveasca desuport pentru programe politice, spre pilda. Astfel se vorbestede o sociologie catolica, de o sociologie liberals, de o sociologierevolutionary ! 2).

4. Invingerea acestor greutati a fost inlesnita prin apropiereasociologiei de stiintele naturale, in primul rand de biologie. Aceastaevolutie a filozofiei sociale a fost pregatitd prin legatura stransace se infaptui la inceputul epocei moderne intre filozofie sj stiintelematematico-fizice. Conceptia mecanicista despre Univers trecu sjin domeniul psihologiei si eticei. Descartes si Spinoza incearcasa ne dea o explica.re mecanica a organismului omenesc, ThomasHobbes o mecanica a vietii sociale. Conceptia mecanicistA o gasimsi la Leibniz si ea ramane in putere si in psihologia lui Herbart.

Dar aceasta conceptie n'a putut explica in mod satisfacatorfenomenele vietii. Mecanismul reclamA. pentru a fi pus in miscare,o forts exterioarA, pe and organismul are o miscare autonomy.Mecanicistii nazuiau sa invingA aceasta greutate at-Stand CS me-canismul viu e pus in miscare de interventia spiritului". Dile-ritele sisteme dau explicari deosebite ale acestei interventii, aleacestui raport intre materie si spirit.

Aceste discutii Inca n'au incetat, ci se mentin in domeniulfilozofiei, in teoria cunoasterii. Problema ,,vointii" formeaza aci

') In The study of sociology` (1873). In trad. germ. sub titlul Einlei-tung in das Studium der Soziologie (1875 , in limba franceza: ,Introductiona la science sociale.

2) Gaston Richard, La sociologie generale, Paris 1912, pg. 11*www.dacoromanica.ro

4 INTRODUCERE

punctul central, caci numai o explicare a acestui fenomen arputea fixa limita intre vials i materia zisa moarta, sau o identitatea fenomenelor psihice cu cele fizico-chimice.

5. Progresele realizate in tiintele fizico-chimice pe de oparte i in tiintele naturale (zoologie 1 botanica) pe de alts parte,au impins la pardsirea speculatiunilor ra(ionaliste i la inlocuireafor prin cercetari eXacte", intemeiate pe observarea faptelori controlarea for prin experiment. Experimentul" ') a fost ridicatla criteriu absolut al adevarului ffin(ific. Numai experimentulne-ar putea dovedi, dupe conceptia naturalitilor, ca exists olege". Astfel i psihologia, pentru a-i salva calitatea de tiinta",a adoptat metoda tiintelor exacte i spera ca prin experimentva putea elimina tot mai mult elementul imaterial", care turburaInca preciziunea aparatelor cu cari se masoara fenomenele psi-hice", spell deci ca va putea dovedi dependenta desavarita sauparalelismul exact intre substratul fiziologic i fenomenele psihice.

Impotriva acestei conceptii s'au ridiCat, in timpurile celemai noui, teorii cari accentueaza deosebirea fundamentals intrefenomenele vietii i fenomenele naturii moarte. ..Vitalismul" '2) ivoluntarismul" opun argumente puternice conceptiei mecaniciste-materialiste. Amintim aci in primul rand pe W. Wundt, ca repre-zentant al voluntarismului. El insu intemeietor al psihologiei ex-perimentale, a recunoscut totui ca fenomenele sufleteti nu potfi reduse la modificari mecanice sau chimice ale substratului fi-ziologic, nu pot fi identificate cu aceste modificari i ca faptulv o 1 u n t a r, dei nu iese din cauzalitatea genera% este totuisupus unei cauzalitati care, difera de cea valabila in lumea ma-teriald. Vointa este determinate de motive, schimbarile in lumeamaterials de cauze.

Nu e aici vorba dace adoptarn sau respingem filozofia luiWundt, ci not notam faptul important ca in psihologie volunta-rismul 3) a ieit invingator 1 ca aceasta conceptie a Inriurit inmod hotaritor i asupra sociologiei, sprijinind conceptia organicista.

Adoptdm termenul de experiment in loc de experientA, menti-nand deosebirea intre termenii germani ,Experiment" i ,,Erfahrung' = expe-rientd. In limba franceza experience InseamnA si Experiment si Erfahrung.

2) Intre vitalisti notdm numele lui Hans D r i e s c h, despre care vommai vorbi.

3) In aceasta directie se gaseste teoria d-lui Radulescu-Motru.

i)

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 5

Personalitatea colectiva, cu o vointa proprie, cu functiuni auto-nome, ii gasi un suport puternic in analogia cu individul autonom.Admitem deci aceasta analogie intre individ Si comunitate. Darvorbind de vointa colectiva, noi nu ne gandim ca aceastavointa e rezultatd din vointele individuale, ci noi zicem ca grupulsocial, comunitatea, se comports ca i un individ a carui auto-nomie se intemeiaza pe ceeace numim noi vointa.

Deci in acest inteles comunitatea i individul stau in raportde coordonare, putand fi considerate ca sisteme autonome 1).

orice sistem e caracterizat printr'o facultate de adaptarela schimbarile imprejurimii, care-i inlesnete mentinerea unitatii.a individualitatii sale, a echilibrului intre partile sale. Aceastafacultate se poate numi la un sistem vointa, la alte sisteme coe-ziune, sau gravitatiune, sau afinitate, sau, in sistemul social, so-ciabilitate, sau, prin analogie cu individul-om, vointa colectiva.

6. Chestiunea e sa gasim. pentru sistemul de care ne ocupam,numirea cea mai potrivita pentru a caracteriza tendinta lui dea-i pastra c o n s t it uti a, de a-i conserva individualitatea.

In ce privete sistemul social terminologia e foarte fluctuantASi variaza dupA conceptiile autorilor despre ceeace este sistemulsocial. In cele mai multe cazuri autorii se folosesc de Analoglii metafore, i inca nu s'a stabilit un acord asupra numiriifortei care asigurA unitatea sistemului social".

AceastA problema nu se poate rezolvi decat prin analizamaterialului empiric. Nici la organismul viu nu putem fixa unsingur termen peutru principiul care asigurA individualitatea or-ganismului. Cel mai larg termen e instinctul de conservare. 5i eInca o problema, dacA vointa e numai o forma a instinctului sause diferentiaza ca o forta superioara" instinctului. Astfel amputea zice ca in anumite sisteme sociale principiul care garan-teaza coeziunea sistemului e instinctul social, in altele vointacolectiva.

Aceste dificultati se ivesc in toate tiintele cari se ocupade clasificarea 1 sistemizarea datelor empirice. Functiunea cu-noaterii se desfaoard doar in aceste douA directii fundamentale :de a constata, prin analiza, deosebirile i de a prinde, in sinteza,asemanarile. Cu cat analiza datelor empirice va fi mai aprofundata,

1) Vezi a noastra : Introducere in Sociologie pg. 21.

Si

www.dacoromanica.ro

I NTRODUCERE

cu atat mai multe forme distincte vom putea fixa, dar cu atatmai mult se va impune si nevoia de a gasi asemanarile for pentrua le putea prinde in sisteme, intr'o ierarhie de concepte.

Aceste doua laturi ale functiunii intelectului se desvolta inmod simultan, analiza e insotita de sinteza, iar sinteza impingela verificare prin analiza. In acest fel substratul empiric e brazdatin toate directiunile si poate fi ordonat si sistematizat dupa di-ferite criterii.

7. Desprinzand din formele reale, empirice, sistemul socialca forma distincta de celelalte, not nu ne- am departat de metodatiintelor zise exacte, ci dimpotriva am fixat obiectul unei stiintecare nu numai ca p o ate, ci care t r e b u e sa procedeze dupaaceeas metoda ca i stiintele naturale.

Dupa parerea noastra, toate stiintele sunt stiinte ,,naturale ".Dar termenul natura" are multe intelesuri, deli, mai ales,naturalistii" au facut man sfortari de a ajunge la un acord, lao conceptie monists a naturii. A ramas opozitia intre materia-lism si spiritualism care n'a putut fi conciliata.

Din aceasta opozitie s'a ivit diviziunea stiintelor in stiintenaturale propriu zise si stiinte spirituale. Nu putem incerca sarezolvim aci aceasta problems, dar putem spune ca sociologia,intrand in sistemul stiintelor, oscileaza intre cele cloud tabereadverse si e atacata deopotriva atat de reprezentantii stiintelorexacte cat si de cei ai stiintelor spirituale

Punctul nostru de vedere este, a orice sistem autonomprezinta aceste cloud laturi, pe cari le numim dupa natura siste-m ului : materie si forta, trup si suflet, substrat fiziologic si feno-mene psihice. Acest dualism este rezultatul contac-t u I u i intre sistem e. Un sistem izolat cu desavarsire, cumar fi Universul, totalitatea-unitate, poate fi conceput ca diferentiatin materie si forta, extensiune si cugetare (Spinoza), numai inraport si prin analogie cu Eul care contempleaza acest Univers,si care Eu e cugetare cand Universul e extensiune (materie), sio extensiune (materie) cand Universul e cugetare. Intrarea Euluiin Univers inlatura dualismul, dandu-ne substanta" transcen-denta, imperceptibila, care prezinta sinteza ultima, dar si i n-ceputul imaginar al oricarei analize.

Intre aceste cloud puncte extreme se gaseste realitatea cuvarietatea ei de forme schimbatoare. Desprinzand una din aceste

6

www.dacoromanica.ro

INTRO DUCERE 7

forme, noi vom putea urmari functiunea ei, privind-o sub acestedoua laturi a materiei si fortei.

din premisele noastre urmeaza ca substratul structural alformei nu e decat expresia functiunii celorlalte forme. consi-derate ca forte, iar functiunea ei poate fi numai manifestarea eica forte asupra unui substrat reprezintat prin formele cu cariintra in contact.

8. In acest inteles putem vorbi de legi sociale, statice sIdinamice. Structura unui anumit sistem social va fi determinatede actiunea sistemelor cu cari acest sistem social va intra incontact, iar functiunea sa se va desfasura in conformitate cunatura substratului asupra caruia actioneaza, si care substrat nupoate fi altceva decat sistemele ce-I inconjoara, prinse in no-tiunea mediului ambiant.

Mai putem spune structura sistemului social e efectul cau-zelor externe cari inriuresc asupra lui, iar sistemul, in functiuneasa, e cauza unei serii de schimbari in mediul salt ambiant. NumaiUniversul e ,,causa sui", cauza si efect t o t deo dat a.

Universul ar avea deci in sine principiul evolutiei sale,principiul actiunii, functiunii sale. Actiunea sa ar fi p u r a, in-trucat nu exists afara de el insus, nici un obiect asupra caruiasa actioneze.

Aceasta ultima sinteza trece in domeniul metafizic si n'aretermen de comparatie in lumea fenomenala, dar noi intalnim, intoate stiintele, in psihologie, politica, in fizica si chimie, premisecari admit in forma ipotetica existenta de forte imanente, de cauzecari izvoresc din insas n a t dr a obiectului.

Exists, se spune, forte interne, imanente, cari se manifesteazacu atat mai mult, cu cat materia e mai organizata". Forte imanentetipice sunt : sufletul. vointa, magnetismul, electricitatea, radioac-tivitatea, gravitatia sau atractia, afinitatea ; o astfel de forts ar fi,in sfarsit, i sociabilitatea. Dar dace intrebam ce sunt aceste forte,nu vom putea primi alts explicare decat demonstrandu-ni-seefectele actiunii sistemului de care sunt legate" aceste forte,asupra unui substrat: natura fortelor se manifesteazaca schimbare in structura altui sistem. lar ra-portul constant intre ac,tiunea unei forte sischimbarea structurala in substratul asupra ca-ruia actioneaza, se numeste lege.

Si

www.dacoromanica.ro

8 I NTRODUCERE

Constatarea de legi statice pentru un anumit sistem ar re-zulta deci din observarea actiunii sistemelor ce-1 inconjoara asuprasa, dobandindu-se astfel structura sistemului dat, iar considerandmediul ambiant ca substrat, vom putea fixa legile dinamice alesistemului, exprimate prin schimbarile din acel mediu.

Sistemul ce ne intereseaza e comunitatea omeneasca, caree data in realitate intr'o diversitate extraordinary de forme.Trebue deci sa cercetam mai intaiu cari sunt cauzele diversitatiistructurale i functionale, Si anume daca ea depinde numai devariatiunea fortelor mediului ambiant cari actioneaza asupra co-munitatilor omeneti, sau de natur a formei sociale respective.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I.

Ipoteza sociologiei.1. Legatura intre sociologie 1 blologle.

1. W. Wundt insista asupra deosebirii ce trebue facutaintre Weltanschauung" (conceptie despre lume) i Welterklarung"(explicarea lumii)1). Sistemele religioase *i filozofice ne dau con-ceptii despre lume, colective i individuale. Ele se mentin caadevarate cats vreme experienta, adica explicarea datelor empi-rice, nu intra in contrazicere cu deductiunile sistemelor. Ba, elese pot mentine Si cand se ivesc contraziceri cu experienta,deoarece once contrazicere poate fi declarata numai ca chestiunede interpretare. Principiile fiecarui sistem care da o conceptiegenerala despre lume, sunt destul de largi pentru a ingadui onceinterpretare a datelor empirice.

Dar, cu timpul, s'au ivit totui dificultati mari. Unele ex-periente n'au putut fi mladiate i adaptate . unor conceptii exis-tente. Aceste cazuri tipice de contraziceri flagrante au rasturnatconceptii vechi i inradacinate i au impins la formularea deconceptii noui.

In sfarit, pentru a evita ciocniri neintrerupte i discutiisterile, tiintele pozitive i-au ingradit domeniul for de cercetare,inlocuind sintezele sau principiile a priori, pretinse definitive iuniversale. prin ipoteze a caror valabilitate depinde de posibili-tatea de a le verifica a posteriori pe baza datelor empirice.

2. Ipoteza care a Inriurit mai adanc asupra sociologiei estecea a evolutiei, formulate de H. Spencer, care a nazuit sa overifice in diferitele domenii de cercetare, in primul rand inbiologie *i sociologie.

') Wilkerpsychologie Bd. IX. (Das Recht) 1918, in mai multe locuri.www.dacoromanica.ro

10 CAP. I. IPOTEZA SOCIOLOGIEI

In biologie 1), incercarea de a da o clasificare tiintifica aformelor vietii a ridicat problema originii acestor forme, a sta-bilitatii for i a raporturilor for reciproce.

Clasificarea pretiintifica era intemeiata pe asemanarea intreformele individuale.

Clasificarea tiintifica sistematica pe baza unui vast materialempiric a inceput abia tarziu i problema speciei a fost atacataintaiu de Englezul Iohn Ray (1627 -1707) si apoi de SuedezulCarol de Linne (1703.-1774).

Linne sustine ca speciile sunt unitati naturale i neschim-bate ale regnului animal i vegetal. Ele ii au originea, i anumecele bisexuale dela perechea creata de Dumnezeu. cele unisexualedela exemplarul creat de Dumnezeu. Species sunt constan-tissimae", zice Linne.

Fixitatea speciilor e sustinuta i aparata de Cuvier (1769-1832),a carui autoritate tiintifica a oprit multa vreme izbanda con-ceptiei transformiste.

Dupd teoria lui Cuvier, pe pamant au avut loc revolutii,catastrofe geologice, can au nimicit in unele locuri toata fauna.Astfel se explica disparitia speciilor ale caror urme le gasim instraturile vechi geologice. Dar teoria lui Cuvier i a discipolilorsai nu e unitara in ce privete timpul crearii diferitelor forme,anume daca ele au fost create dupa laird sau deodata. Dinambele aceste ipoteze ar urma contraziceri grave. Daca au fostcreate dupd olalta, avem in cursul timpului creatiuni (generatiuni)spontane, daca deodata, atunci bogatia formelor la inceputul vietiiar intrece once putere de imaginatie, dat fiind ca cele existentear fi numai ramaitele crutate de diferitele catastrofe geologice.Alta contrazicere ar fi, ca am trebui sa admitem ca sutele demii de specii din fauna actualil au fost crutate cu desavarirede catastrofe, dat fiind ca" e exclus sa se gaseasca in paturi geo-logice mai vechi ramdite din speciile cari exists astazi

') Yves Delage et Marie Goldsmith, Les theories de l'Evolution, Paris,1911. Frederic Houssay, Nature et Sciences naturelles, Paris 1914 R. Hertwig,Die Abstammungslehre (in ,Kultur der Gegenwart' III. Teil, IV. Abt., 4 Bd.).Articolul ,Biologies in Handworterbuch der Naturwissenschaften. Interesantesunt expunerile lui V. Conta in Originea speciilor".

2) R. Hertwig, 1. c. p. 4 i 5.i

www.dacoromanica.ro

1. LEGATURA INTRE SOCIOLOGIE SI BIOLOGIE 11

3. Dar chiar pe timpul lui Cuvier se iveste ideia transfor-mismului. Lamarck, Geoffroy St. Hilaire, Goethe, Oken, sunt re-prezentantii acestei idei.

Lamarck ne cid o teorie stiintifica a transformismului, in asa Philosophie zoologique" (1809), si aceasta teorie ii gasesteapoi cea mai stralucita verificare prin cercetarile lui Darwin( Originea speciilor", 1859).

In alts ordine de idei ajunge H. Spencer (1820-1903) laformularea teoriei evolutiei universale, pe care o incearca a ve-rifica el insu in domeniul biologiei si apoi i indomeniul sociologiei.

Unitatea si simplicitatea principiului care sta la baza teorieilui Spencer, concordanta si stransa legatura a teoriei sale custiintele naturale, vastul material empiric adus in sprijinul ipo-tezei sale, a facut ca sociologia lui Spencer s intunece pentruun timp sociologia lui A. Comte, si sa dea natere unei directiiorganiciste" extreme.

*i A Comte considers studiul biologiei ca fiind indispen-sabil pentru studiul sociologiei. Biologia ne-ar da, dupa parereasa, cea mai lamurita ideie despre consensul intre partisi tot. Pe langa notiunile de statics si dinamica luate dinstiintele fizice, anatomia si fiziologia organismelor ne da cea maibuns icoana a structurii si functiunii societatii. S o c i e t a t e aeste i pentru A. Comte un organism.

Dar pe cand la Spencer dinamica socials intra in sferafaptelor materiale, societatea fiind un organism format din in-divizi-celule, astfel ca evolulia socials se infaptuete prin inte-gratia i difercntiarea elementelor societatii, dinamica socials alui A Comte se desfasoara in sfera ideilor, evolutia spirituluiomenirii fiind analoga celei a spiritului individului Se vede caA. Comte e inriurit de filozofia sec. al 18-lea. Sociologia luiComte ne da icoana progresului omenirii, care, trecand in toatecelelalte domenii ale cunostintelor omeneti prin cele trei faze,ale religiei, metafizicei si pozitivismului, ar ajunge in sfarsit si indomeniul social la o organizatie intemeiata pe rezultatele stiinteipolitice pozitive. deci ale sociologiei.

Pe cand la Auguste Comte analogia intre organismul indi-vidual i organismul social serveste in primul rand pentru adobandi o icoana clara a consensului social si a fixa m et o d awww.dacoromanica.ro

12 CAP. I. IPOTEZA 50CIOLOGIEI

de cercetare in domeniul social, i ceeace e mai important. pentrua arata deosebire a fundamentals intre organismul social icel individual, la Spencer aceastA analogie constitue insa bazasociologiei sale. Analogia e de ordin intrinsec; acela principiu,al evolutiei, e activ i in organismul individual i cel colectiv,aceleai legi domnesc i In biologie i in sociologie. Socie-tatea e deci un supra organism.

Filozofia spenceriand a contribuit la .schimbarea. conceptieidespre locul omului in natura. Omul e supus acelorai legi catoate celelalte fiinte vii; prin urmare toate tiintele cari se ocupade manifestatiile omului ca reprezentant al speciei umane trebuesA adopte metoda de cercetare a tiintelor naturale.

Notiunile de adaptare, lupta pentru existents, instinct deconservare al individului i al speciei, de ereditate etc. trebuescaplicate i omului.

Conceptia evolutiei, sprijinita de darwinism i lamarckism,a inriurit asupra tuturor tiintelor i a rasturnat conceptia pro-gresului rectilinear Si continuu al omenirii sustinutA de filozofiasec. al 18-lea ').

Formele vii .se desvolta d up A legi n at ur a 1 e, can potfi desprinse prin analiza conditiunilor in care se nate i trAeteorganismul.

4. Intrebarea e dacA sociologia poate fi legata de biologiein tnodul cum a facut-o Spencer, i daca nu e mai rodnica pentrusociologie conceptia lui A. Comte, pentru cazul ca s'ar evitaconstructiile sale rationaliste rezultate din pretinsa lege a celortrei stadii.

Mai intai trebue sA constatam ca supraorganismul" luiSpencer apare ca un concept construit anume pentru a inlesniaplicarea teoriei evolutiei i la fenomenele sociale. Acest faptrezultA chiar din afirmatia lui Spencer ca individul e real, i canumai din insuirile individua]e se pot explica fenomenele sociale.Urmaii sai, organicitii", trec peste aceastA contrazicere im-portanta a sociologiei spenceriane pentru a putea aduce con-ceptia evolutionista in sprijinul teoriilor lor. Pe de alts parte

1) Vezi Radulescu-Motru, Conceptia conservatoare i progresul, [In .Doc -trinele Partidelor Politice, 19 Prelegeri publice organizate de Institutul SocialRoman, BucuretI (1923 ] pg. 18-19.

www.dacoromanica.ro

1. LEGATURA INTRE SOCIOLOGIE SI BIOLOGIE 13

chiar darwinismul social", teoria luptei pentru existenta i aselectiunii naturale (supravietuirea celui mai puternic), a dat argu-mente puternice individualismului ,Si a slabit conceptia organicista.

Daca trebue s admitem ca biologia a inriurit adanc asuprasociologiei, nu vom putea s nu afirmam ca ea a contribuit inmare masura i la confuziunea ce s'a ivit in sociologie, in urmaunor deductiuni premature din pretinse adevaruri

Ramane s invatam din erorile altora ,Si sa insistarn maiales asupra necesitatii de a ingradi domeniul sociologiei fata decelelalte tiinte, intr'un mod cat se poate de exact. Com uni-tatile omeneti au Si functiuni biologice. De acinu rezulta ea structura, functiunea ,Si evolutia for pot fi tratatein intregime in cadrul tiintelor biologice, sau ca ar fi numai olature a fenomenelor biologice. Analogia cu organismul viu im-pinsa pang la identificare este desigur greita i in contrazicerecu metoda tiintifica. Se comite aici aceea grepla ca i la in-cercarea de a explica fenomenele vitale prin procese fizico-chi-mice. Aceste tendinte de a ajunge la un monoideism" tiintificle putem intelege, dar ele trebue sa-i gaseasca expresia in sin-tezele superioare ale filozofiei generale, ale metafizicei. Explicareafenomenelor intr'un anumit domeniu reclama in primul rand se-paratiunea acestui domeniu de celelalte, accentuarea deosebirilorin primul rand, iar nu a asemanarilor: Neglijarea acestui prin-cipiu ne-a daruit Si mecanici sociale", i ne-ar putea da i so-ciologli chimice", cari ar fi poate mai instructive decat celemecaniciste.

5. Ne rezervam deci dreptul sa utilizam pentru cercetarilenoastre rezultatele tuturor tiintelor, prin urmare Si pe cele alebiologiei, intrucat comunitatile omeneti sunt o parte din ceeacenumim natura i n'ar putea fi explicate decat in legatura cucelelalte parti. Dar vom nazui sa evitam o confuzie a domeniuluisociologiei cu domeniile celorlalte tiinte Si, in primul rand, cucel al biologiei ,Si al psihologiei.

Si dat fiind ca domeniul sociologiei e fixat prin obiectul ei,care este comunitatea omeneasca, substratul empiric al sociologieiit vom gasi in formele sociale ale speciei omeneti.

Din biologie tim ca speciile nu sunt constante, ca suntvariabile, ca e data posibilitatea trecerii dela o specie la alta.Din care urmeaza ca speciile actuate s'au ivit din transformarea

i

www.dacoromanica.ro

14 CAP. I. IPOTEZA SOCIOLOGIEI

altor specii sub inriurirea constants de anumite cauze, cari sunt :lam a r c k i s m u l (transmiterea prin ereditate de insuiri do-bandite in cursul vietii individuale), selectiunea n at ur ala(supravietuirea celor mai bine adaptati), m i g r a ti u n ea (se for-meaza specii noui, daca un grup se divizeaza, astfel ca amesteculfor e oprit). o r t 11 o g e n e z a (inriuriri externe produc variatiuni,iar constitutia interns face ca varia(ia sa se produce intr'o di-reclie determinate), i. in sfarit, b a s tar d a r e a.

Prin inriurirea de factori interni i externi s'a diferentiatdeci specia umana de celelalte specii inrudite, in ultimul randde maimute. Pentru sociologie ajunge constatarea ca specia umanae atat de constants incat nu numai ca putem neglija inriurireafactorilor cari contribuesc la schimbarea tipului biologic al 0,111U1Uica reprezentant al speciei, dar putem chiar afirma ca de candf enomenele sociale in intreaga specie omeneasca suntaccesibile cunoaterii noastre, acest tip nu s'a schimbat in modesential.

Abia diferenjarea speciei omene*ti in varietati ridica pro-bleme, cari trebuesc lamurite chiar la inceputul sociologiei.

6. Considerand specia omeneasca ca o unitate biologica senate intrebarea daca o anumita drganizatie e legatade caracterul speciei omeneti, deci daca specieiomeneti ii corespunde o forma socials deosebita de formelesociale animate. Raspunsul ne-ar putea da numai o cercetare aformelor sociale. in intreg regnul animal, i, in primul rand, laanimalele superioare, paseri i mamifere. Am amintit a incer-carea de a ne da o icoana a societatilor animate a fost facutade Espinas. Dar rezultatele cercetarilor sale nu ne dau un racpunsprecis, to.cmai cu privire la problema ce ne intereseaza pe noi,anume daca tipurile sociale sunt dependente de tipuri biologicecorespunzatoare, sau daca tipurile sociale variaza in mod inde-pendent de cele biologice, apoi in cari limite au loc aceste va-riatii i cari sunt cauzele lor. Materialul empiric adunat i ctasi-ficat pand acuma nu ne da posibilitatea s dobandim o icoanaclara asupra acestei chesliuni.

Dar in general am putea formula ipoteza : cu cat tipurilebiologice sunt mai inferioare, cu atat formele de asociatii suntlegate de tipul biologic, astfel ca la tipurile superioare vom aveao independents mai mare a formelor sociale de tipul biologic.

www.dacoromanica.ro

1. LEGATURA INTRE SOCIOLOG1E $1 BlOLOCIIE

Aceastd ipoteza si-ar gAsi un sprijin in observatia ca tipurilebiologice inferioare sunt foarte variabile sub inriurirea mediuluiambiant. iar formele biologice superioare foarte stabile si maiputin supuse inriuririi schimbarilor din mediul ambiant. La ti-purile biologice inferioare ar exista deci varietati biologice foartenumeroase, cu forme sociale stabile cafi ar corespunde tipurilor,claselor, ordinelor, familiilor, genurilor, pe and la formele su-perioare varietatile biologice ar fi mai putin numeroase, daraceasta scAdere ar fi compensate prin un numAr mare de va-rietati sociale in sanul unei sau chiar in sanul aceleiavarietati biologice.

Un exempla. Pe insula Porto-Santo (langa Madera) au fostadusi iepuri de casa. Ei s'au inmultit ; dar intr'un timp relativscurt ei si-au schimbat tipul biologic, astfel ca nici incrucisareacu iepurii de casa n'a mai fost posibila. Daa o parte dintr'ungrup omenesc ar emigra in alt habitat, tipul biologic nu s'arschimba in aceasta masura. Dar pe and la iepuri nu putem pre-supune o schimbare a organizatiei sociale, grupul de oameni vatrebui sa -Si schimbe forma de organizatie in masura ce noulhabitat s'ar deosebi de cel vechiu. Dar aceste cercetari ar trebuiimpinse Si mai departe, pentru a se constata intruat schimbareatipului biologic pe deoparte si inriurirea mediului pe de altaparte reclama o schimbare a organizatiei sociale sau ingadue omentinere a organizatiei vechi. Cad lupta intre factorii cari con-tribuesc la conservarea tipului biologic si social si intre cei ceimping la diferentiare. lass iarasi deschisa posibilitatea existenteide forme intermediare Daca- vorbim de adaptare, sa nu uitamniciand a ea e un echilibru labil intre organism i mediu sica o adaptare perfecta nu e deat o constructie rationalists 1).0 adaptare perfecta ne-ar da forme nemuritoare (idei platonice),pe and not avem numai forme relativ adaptate, dela un minimumrand la tin maximum.

1) Vezi E. Rabaud, L'Adaptation et l'Evolution, Paris, E Chiron, 1922.(Vezi si Revue de Metaph. et de Mor. Rabaud arata ca adaptarea seefectueaza in conformitate cu circuinstantele si ca orthogenesa e in fond o iluzie.0 analiza minutioasa ne aratA discordante tot ant de numeroase ca concor-dantele. Pentru ca un organism sa persiste, trebue si ajunge ca functiunea sa,ca felul sat' de a hal sa nu implice nici o cauzA iremediabila de destructie.Desigur ca ceeace spune Rabaud despre organismul individual e valabil si pentrusocietate; dar aci linutele de variatie vor fi mai largi.

1 3

1924).

spun

si

www.dacoromanica.ro

16 CAP. I. IPOTEZA SOCIOLOGIEI

7. Ceeace ne intereseaza insa aici in primul rand, e faptulca lucrarea lui Espinas nu ne da decat un tablou foarte generalal raporturilor ce exista intre tipurile biologice si cele sociale siaceasta numai in partea statics, pe cand asupra dinamicei so-cietatilor animale ramanem aproape cu desavarsire nelamuriti.Din ipoteza noastra ar rezulta insa ca o dinamica socials ar fiposibila si in regnul animal mai ales la tipurile superioare. Decisi societatile animalelor superioare ar avea o istorie. intrucat laanimalele superioare tipul social ar putea evolua i independentde tipul biologic. N'am putea adopta din capul locului teoria caaceasta independenta s'ar putea ivi abia la om. Pe de alts partesi aci atingem laturea cea mai importanta a problemei ramaneinca de discutat daca in specia umand n'a existat si nu existao legatura intre tipul biologic i cel social, deci daca variatiun:leformelor sociale se explica numai din schimbarile mediului am-biant i din nevoia de adaptare a diferitelor grupuri sociale laaceste schimbari, (intelegem sub mediu ambiant tot complexulde forte cari pot inriuri asupra grupului social, deci : forte cos-mice, telurice, apoi forte biologice, flora, fauna, comunitati ome-nesti straine"), sau poate ca s'ar putea presupune ca" diferitelevarietati ale speciei omenesti se comporta in privinta organizatieisociale in mod diferit, astfel ca am putea reduce unele deosebiride organizatie socials la caracterul acestor varietati numite rase.Aceea problema s'ar ivi apoi si la diferitele subdiviziuni aleraselor.

Ipotezele formulate pand acuma cu privire la aceasta pro-.blemA, diferd intreolalta. Gasim, mai ales in filozofia istoriei,ipoteze cari pleaca dela o deosebire fundamentals intre rase,din care ar rezulta incapacitatea raselor inferioare" de a pro-gresa. Xenopol de ex. vorbeste de rase inferioare, mijlocii i su-perioare, afirmand ca numai cele superioare, in primul rand rasaalba, ar fi capabile de progres. *i A. Comte crede ca progresule sustinut de rasa alba. Avem aici judecati de valoare legate deconceptia progresului nelimitat al omenirii ca unitate". Socio-logia, intrand cu Spencer in curentul evolutionismului, a inla-turat aceste prejudecati si a stabilit o ierarhie a societatilor dupdcriterii objective, neglijand insa problema raselor. Dupa teorialui Spencer once societate, care e un supraorganism, se nasteca agregat si trece apoi prin integratie la sistem, care va intra

www.dacoromanica.ro

1. LEGATURA INTRE SOCIOLOGIE SI BIOLOGIE 17

apoi prin desintegrare in disolutie. Ierarhia comunitatilor se poatefixa dupA gradul de integratie si diferentiare in care se gasesc.Prin urmare orice grup social, fie de rasa albA, neagra sau gal-bend, va evolua dupa legile evolutiei universale. Pe calea aceastapopoarele primitive" au devenit icoana inceputurilor de orga-nizatie socials a speciei omenesti, cele civilizate reprezentand celmai superior grad de integratie atins pand acuma de omenire.Ierarhia in spatiu a comunitatilor omenesti ar fi icoana evolutieiuneia dintre comunitatile civilizate de astazi in timp.

S. Verificarea acestei ipoteze, inceputa de Spencer, a fostcontinuata de sociologia moderns si problemele sociale cari s'auivit, in cursul acestei verificari, sunt si astazi la ordinea zilei.Dar se nasc o serie de intrebAri prealabile, cari pun in joc chiardela inceput valabilitatea ipotezei evolutioniste. Astfel : sunt po-poarele primitive in drumul spre intregatie, sau avem aici formein stadiu de disolutie ? Dacd sunt pe calea intregatiei, atunci cumse face ca ele au ramas atat de mult in urma popoarelor civi-lizate? Sau sunt poate aceste popoare mai tinere, deci la ince-putul unei evolutii pe care au parcurs-o popoarele vechi ? S'arputea obiecta ca infAptuirea unui anumit grad de integratie sidiferentiare e dependenta de conditiuni externe, de intervenireade forte externe, care nu poate fi prevazuta.

Admitandu-se acest lucru, orice forma realA ar fi sf intr'omasura oaresicare un produs intamplator, dat fiind ca intalnireafortelor nu poate fi fixata de inainte, deci orice formA reala arfi o individualitate pentru sine, produsa de o anumila constelatiea fortelor can Inriuresc asupra ei. Dar ac e s t e f o rt e a c-tioneaza dupa legi invariabile, astfel Ca, destrA-mand un complex dat de forte in actiune, not vomputea sti, in fiecare caz, cum va fi forma socialsprodusa de acest complex.

Conditiunea indispensabila insA este ca natura substratuluiasupra caruia actioneaza fortele s fie identick pentru ca el sreactioneze la randul sail in mod identic la actiunea fortelor.Pe aceasa premisa se bazeaza d. e. legile fizice-mecanice, caripot fi reduse in acest fel la legea gravitatiei. A c e e as t r e b u esA fie si premisa pentru legea evolutiei.

In sociologie avem deci un substrat identic : specia me-.neasca asupra cAreia actioneaza un complex de forte, rezultand,

B rail ean u, Sociologia generals. 2www.dacoromanica.ro

18 CAP. I. 1POTEZA SOCIOLOGIEI

ca produse ale austei actiuni, diferitele forme sociale Pentru adesprinde legile generale ale evolutiei sociale prin analiza sicomparatia formelor reale, empirice, vom trebui s plecam delafaza omenirii in care ea e un agregat social. Aceasta stare eevident o fictiune, cum ea e o fictiune si in stiintele naturalecari adopts premisa evolutionistA. Ea e necesara pentru a trecepragul care desparte stiintele pozitive de domeniul metafizicei.Cad in momentul ce substratul el insus, e considerat ca fortain actiune, care nu numai ca reactioneaza, se transr.orma subinriurirea fortelor externe, ci actioneaza el insus transformandsubstratul dela care emaneaza acele forte, se iveste problemaduor cauzalitati, al caror raport formeaza problema centrals apsihologiei. Problema raportului intre vointa individuals si cauza-litatea fizica mecanica se repeta deci si in sociologie. 5i aici eintrebarea daca paralelismul psiho-fizic ne-ar putea da cea maibuild rezolvire a problemei, ne-ar putea explica functiunile su-perioare" ale grupului social, ar putea fixa legi invariabile pentruCoate comunitatile si aici, ni se pare, ar ramanea un rest caren'ar putea fi explicat prin aplicarea principiului cauzalitatii ge-nerale. dela care pornesc stiintele exacte". Putem not neglijacu privire la comunitati, la sistemele sociale, factorul subiectiv,adica putinta for de a reactiona NA de actiunea fortelor externein diferite feluri, cari nu pot fi_prevazute, deoarece sistemul ar fi1 i b e r, deci nesupus determinismului care domneste in naturafizica ?

Admitand aceastA libertate am trebui sa negam din capullocului posibilitatea de a opera cu omenirea ca unitate, deci cufictiunea unei epoci in care n'a existat diferentiare in tipuri so-dale ci numai un singur tip originar, care ar fi substratul socialatnorf, din care s'au ivit in mod treptat formele sociale prin in-tegratie si diferentiare progresiva sub inriurirea fortelor externe.Libertatea, intervenirea factorului subiectiv, adica a actiunii siste-mului social in conformitate cu caracterul sau in-dividual, ar exclude fixarea de legi valabile pentru toate siste-mele. Deci once sistem social in parte ar trebui analizat instructura si functiunea sa, a stfel eh' sociologia s'ar disolva intr'oserie de biografii sociale", identificandu-se in partea ei dinamicA cuistoria universara, iar sociologia generals ar fi indentica cu filozofiaistoriei, in care s'ar pune problema legilor sociale, statice si dinamice.www.dacoromanica.ro

1. LEGATURA 1NTRE SOCIOLOGIE SI BIOLOGIE 19

9. Noi lasam deocamdata deschisa aceasta problema 1) i neintoarcem la fictiunea evolutionists. Fiind aceasta fictiun eimbracata in forma de i p o t e z a, menita sa ne dea icoanaevolutiei sociale a omenirii, un numar mare de invatatiau nazuit sa descopere forma originard a comunitatii omeneti,deci forma din care s'a desvoltat societatea organizata, diferen-tiata. Ei au incercat deci sa verifice aceasta ipoteza prin dateleempirice, prin datele istoriei *i prin analiza comunitatilor existente.

Dupd aceasta conceptie toate formele sociale complexe suntrezultatul unei lungi evolutii, la al carei inceput se gasete oforma simpla nediferentiata.

Descoperirea acestei forme nu se datore*te unei intamplarinorocoase sau genialitatii unui savant, ci ea se impune obser-vatiei. xistenta societatii se datorete inlocuirii generatiilor carimor, prin generatii noui. Deci s'a facut concluzia : familia esteforma sociala originard din care s'au format comunitatile corn-plexe, Prin simpla aditiune se ajunge la construirea de unitatisuperioare. ginta, semintie, natiune, popor, Stat.

Dar cum a fost familia, care cuprinde tendinta i posibili-tatea de trecere la forme superioare, dar care Inca n'a ieit dinfaza in care nu este decat familie ?

Cercetarile menite sa gaseasca raspunsul la aceasta intrebare,s'au indreptat in diferite directiuni. 0 cafe de cercetare ducespre inceputurile societatilor civilizate, alt drum se indreaptaspre societatile primitive, iar a treia metoda ar fi destramareasocietatilor complexe in tesurile for constitutive, intre cari trebues se gaseasca i familia ca element care trebue sa pastreze Incaurmele trecutului (in, diferite obiceiuri, rituri etc.).

Presupunand ca pe aceste cai s'ar putea ajunge la un acordasupra formei originare a comunitatii omeneti, ipoteza evolu-tionista ar putea fi considerata ca verificatd i existenta legilorsociale ar fi asigurata

Explicarea deosebirilor intre societatile existente n'ar prezintanisi o dificultate. Ea ar rezulta in mod logic din deosebirea com-plexelor de forte cari au actionat In diferite locuri i timpuri asupracomunitatilor. Lucrul principal ramane ca sub inriurirea aceloraiforte in spatiu Si timp, orice comunitate omeneasca va reactiona

') Rezolvirea ei nu va putea fi dat5 decat ca rezultat al sociologiei generale.2*www.dacoromanica.ro

20 CAP. I. IPOTEZA SOCIOLOGIEI

in acela mod. Iar daca noi nu putem admite nici in spatiunici in timp identitatea complexului de forte, totu noi vomputea coordona ficarei deosebiri intre comunitati, o deosebirecorespunzatoare intre complexele de forte.

Dar inainte de expunerea incercarilor de a constitui oe mbriologi e" socials, pentru sustinerea evolutionismului,trebue sa vedem dad, astazi, ipoteza evolutionismului, din carea izvorit organicismul" sociologic, mai poste rezista criticei.

2. Societatea-organism.1. Fiecare om, zice Claude Bernhard 1), ii face din capul

locului idei asupra ceeace vede, i e impins s interpreteze feno-menele naturii prin anticipatie, inainte de a le cunoate prinexperienta. Aceasta tendinta e spontand ; o ideie preconceputaa fost totdeauna Si va fi totdeauna primul avant al unui spiritcercetator". 0 astfel de ideie preconceputa, a fost s o c i et a t e a-o r g a n i s m. Asemanarea intre organizatia socials i organismulviu are o istorie veche. In legea lui Manu, in fabula desprestomac i membre a lui Menenius Agrippa gasim aceasta ideie.In filosofia socials, Platon i, dupa el, Aristoteles au pus la bazateoriei for conceptul societatii-organism, pe care 1-a adoptat apoicatolicismul 2).

Acest concept apare netirbit i la inceputul sociologiei,dar in diferite formulari. cu toate ca G. Richard atirma ca,.A. Comte n'a acceptat analogia intre societate i organism decatin al doilea din marile sale tratate, in Sistemul de p o lti c a p o s it i v (Tomul II, Cap. V), pe cand in Cursul def iloz of ie p o sitiv a el se tine in mod sistematic de notiuneaconsensului sau a determinarii partilor prin totalitate" 3),totu e evident ca acest consens e construit dupa analogia cuorganismul individual. Ba, Comte afirma chiar ca organismulsocial se nate, crete i moare, i intre el i organismul indi-vidual e vorba numai de deosebire de durata ; perfectibilitateainfinita a societatii e o iluzie metafizica 4). Atitudinea sa moderata,

') 0. c. pg. 48.2) Vezi Adolphe Ferriere, La loi du progres en biologie et en sociologie

et la question de l'organisme sociale, Paris 1915. pg. 85 urm.3\ Gaston Richard, La Sociologie generale, Paris 1912, pg. 55.4) Cours de philosophie positive VI, pg. 732.

i-a

Si

www.dacoromanica.ro

2. SOCIETATEA-ORGANISM 21

in Cursul de filozofie pozitiva, se explica din intreaga sa conceptiedespre ierarhia tiintelor, rezultata din imposibilitatea reduceriiunei tiinte la cea sau cele precedente. Astfel sociologia nu poatefi redusA la biologie, i o impingere la extrem a analogiei intreforma biologica i cea socials e imposibilA.

2. Herbert Spencer, care respinge ierarhia tiintelor, reia cutoata puterea analogia construind conceptul supraorganismului".

Aproape in acela timp (1875-1878), Espinas ') in Franta,Schaeffle 2) in Germania, i Paul de Lilienfeld 8) in Rusia ii in-temeiaza sociologia pe analogia sau identitatea societatii cu or-ganismul viu. Undele curentului organicist extrem ajung pana lasfaritul secolului 19 Si trec i in sec. 20. In 1896 scrie Inca unRene Worms Organisme et Societe". Intre organiciti mai putemnumara pe belgianul Guillaume De Greef 4), pe Novicow 9, care,in 1899, apara cu mare tarie teoria organicista.

Vom intelege mai bine puterea acestui curent, dad. vom tica in teoriile politice, in Staatslehre" a Germanilor, organicismuln'a slabit niciodata 6), i chiar acuma dupa razboiu i-a serbatrenaterea in lucrarea lui 0. Hertwig Der Staat als Orga-nismus" (1922) 7).

In sociologie s'a accentuat insa de cu bund vreme o reac-tiune impotriva organicismului extrem. Chiar dad n'am califica,cu Ferriere, aceste teorii ca simple jonglerli ale spiritului, totutrebue s fim de acord, ca ele sunt lipsite de orice metoda tiin-tifica. Si mai mult: ele cuprind o contrazicere care a trebuit sale fie fatala. Aceasta contrazicere se gasete chiar in sociologialui Spencer, care numai prin imprecizia terminologiei sale reuetesa o acopere. Este opozitia intre societate Si individ. Fouillee eacela care releva aceasta opozitie i incearca a gasi o conciliereteoretica, construind conceptul organismului contractual 8). Si unii

1) Des societes animaks, 1877.2) Bau and Leben des sozialen KOrpers, 4 vol., 1875-1878.3) Gedanken fiber die Sozialwissenschaft der Zukunft, 5 vol., Hamburg

and Mitau 1873-1881.4) Introduction a la sociologie, 1886 sl 1889.5) La theorie organique des societes. Defense de l'organicisme. In ,An-

nales de l'Inst. Internat. de Sociol. V, 1b99, pg. 71-223.6) Amintim : A h r en s, H. Die organische Staatstheorie; Planta. Die

Wissenschaft des Staates oder die Lehre vom Lebensorganismus, 1852.7) Vezi Kjellen, Der Staat als Lebensform, Leipzig 1917.8) In La science sociale contemporaine 1880 ; ed. 6, 1910.

gi www.dacoromanica.ro

22 CAP. 1. IPOTEZA SOCIOLOGIEI

din organicitii extremi ii modifica apoi conceptia. Intre organi-ci*tii pocaiti" 11 amintim mai ales pe Rene Worms, care in ul-tima sa lucrare fundamentals a renuntat cu desavarire la con-ceptia organicista 1).

3. In sociologia franceza aceasta reactiune'e caracterizata prinintoarcerea la A. Comte i prin nazuinta de a intemeia o sociologieempirica, obiectiva, fare ipoteze vagi i neverificabile, i cu ex-cluderea oricarei filozofii (Foa la lui Durkheim), pe de altsparte, mai ales in Germania, prin accentuarea importantei facto-rilor psihici (a vointei) in evolutia socials. Prin diferite definitiiale vointei s'a cautat a se gasi rezolvirea opozitiei Intre individi societate, sau cel putin a se lamuri cu desavarire aceasta opo-zitie. P. Barth 2) d. e. e voluntarist ; pentru el societatea e un or-ganism voluntar (Willensorganismus), iar Ferd. Tonnies 3) ii in-temeiaza teoria sa despre evolutia socials pe opozitia accentuateintre comunitate 1 societate, la baza carora ar sta cloud vointediferite : Wesenswille" i Willktir", adica vointa colectiva ivointa individuals. Cu alte cuvinte Tonnies toarna in forma no*Si ceva cam romantics Si pesimista, opozitia intre organicism icontractualism, sau colectivism individualism, opozitie care stala inceputul filozofiei sociale (Platon 1 sofitii).

Tragem concluzia din cele spuse : Sociologia de astazi nudispune de o ipoteza rodnica, de o ideie conducatoare, verifiabild.Aceasta se vede din resemnarea lui Durkheim, care crede ca osociologie generala e superflua numai -tiintele sociale par-ticulare au drept de existents. Sub numele de sociologie, Durk-heim ar vrea s se inteleaga numai un corpus al tiintelor so-ciale particulare' 4).3. Precizarea notiunil evolutie". Formele evolutive" ale lui

V. Conta. Principiul entelehlel" al lui H. Driesch.1. Nazuinta noastra este de a contribui la limpezirea acestei

stari de lucruri.1) prin eliminarea opozitiei intre individ i societate i2) prin modificarea sau precizarea ipotezei evolutioniste.1) Philosophie des Sciences sociales, 3 vol. ed. 2-a, 1913-1920.2) Philos. d. Gesch. als Soziol. 3 u. 4 Aufl. 1922.3) In ,Gemeinschaft u. Gesellschaft', 1847, ed. a 3 a, 1920.4) Vezi obiecliunile Impotriva acestei concepiii la Gaston Richard, o. c.

pg. 44 urm.

i

i

i ca

www.dacoromanica.ro

3. I3RECIZAREA NOTIUNII EVOLUTIE' 23

Opozitia intre individ si societate o credem inlaturata prinrecunoasterea autonomiei individului. Afirmam anume ca indi-vidul e un sistem autonom, si structura, -functiunea Si evolutiaacestui sistem formeaza obiectul unei stiin(e speciale, al eticei,care, utilizand rezultatele biologiei si psihologiei s'ar putea con-stitui ca stiinta despre raporturile interindividuale.

Cu privire la societate, noi afirmam ca si ea este un sistemautonom, si am propus pentru evitarea de confuzii termenul de co-munitate, nu in op.ozitie cu societatea, ci pentru a preciza ca acestsistem nu poate fi explicat prin raporturi interindividuale, prin aso-ciere de indivizi, ci prin diferentiarea originara- de tesuturi sociale,de forme n e e v o 1 utiv e, cari, dupd expresia lui Conta, nu suntcleat niste expresiuni functionale ale celor dintaiu (sc. evolutive)".

La baza ipotezei noastre sty deci deosebirea pe care a facut-oConta intre forme evolutive si forme neevolutive, deosebire facutain mod constient fata de teoria lui Spencer ').

In aceasta intuitie filozofica vedem noi genialitatea lui V.Conta. Deosebirea stability de Conta a devenit, se'ntelege ca inmod independent de teoria sa, problema fundamentals a biologieimoderne, si in jurul ei se d lupta intre conceptia mecanicistasi cea vitalista a fenomenelor vietii 2).

Dar ea are si pentru sociologie o importanta fundamentals.Cad de rezolvirea problemei daca comunitatile omenesti

sunt forme evolutive sau neevolutive, depinde posibilitatea de astabili legi sociale, deci de a constitui sociologia ca stiint6 inde-pendents.

2. Pentru a evita orice ne,intelegere trebue sa Exam din capullocului : prototipul formei evolutive este Eul", sf dupd icoana sa,sau dupd analogia sa, sunt prinse sub notiunea formelor evo-lutive sau a ,.individualitatii ", toate formele cari prezinta aceleasicaractere Sfera acestei notiuni depinde insa, din punct de vederelogic, de eliminarea sau re(inerea de note comune. Putem sub-suma sub acest concept o mare varietate de forme, dar putemsi reduce aceste forme la un numAr foarte restrans. V. Conta nu

') Teoria ondulatiunii universale, Convorb. lit. 1876/7 pg. 153. Vezi ex-punerea acestei cliestiuni i to ,Introducere in Sociologi, pg. 10 urm

'2) 0 expunere clarA a problemei: C. Siegel ,Mecanism i Vitalism, inRevista de filozofie (IX, 1, 1923), care e un capitol din lucrarea sa Grundpro-bleme der Philosophie, 1925, pg. 67 urm.

www.dacoromanica.ro

24 CAP. I. IPOTEZA SOCIOLOGIEI.

precizeaza sfera acestei notiuni, ci vorbe*te in general de sistemulsolar, de pamant, de popoare etc., pe cand forme neevolutive arfi d. e. muntii. Dar chiar aa, dupd caractere exterioare, distinc-tiunea lui Conta inseamna un progres imens fata de Spencer, carevede in toate fenomenele naturii manifestarea evolutiei, chiar informatiuni cari nu sunt decat intamplatoare Si dependente de in-riurirea sau intalnirea de cauze externe. Termenul de evolutie laSpencer e atat de vag i general incat nu explica nimic.

Dar Si deosebirea lui Conta, pentru a putea purta o ipotezarodnica, trebue adancita i intemeiata pe caractere intrinsece. Nuajunge sa spunem ca tot ce are o unda proprie adica se nate,crete i moare este o forma evolutiva, cad i aceti termenisunt prea generali.

Analogia cu organism ul viu e prea la suprafata. Ar trebui decisa analizam formele existente sa le clasificam dupd deosebirii asemandri fundamentale intrinsece. Caracterul comun al for-melor evolutive trebue sa stee in raportul intre tot i parti, deciin structura lor, deosebita de structura formelor neevolutive.

3. Hans Driesch 1), un reprezentant al vitalismului, a formulataceasta deosebire prin termenii de evolutie" i cumulatie".

Pentru a intelege aceasta distinctie trebue sa pornim, dupaDriesch, dela conceptul entelehiei". Entelehia este factorul pecare se intemeiaza autonomia vietii 2) ; ea este ceea ce e cuprinsin inceputul oricarei formatiuni individuale 3); ea este un factornatural elementar de care depinde ereditatea 4). Entelehia ar fiadevarata esenta a formei in specificitatea ei i intr'o zi s'ar puteagasi un principiu care sa explice pe deplin toate formele po-sibile, un principiu intemeiat pe analiza entelehiilor 5). Entelehia

Lucrarile sale principale sunt : I. ,,Philosophie des Organischen`, Gif-ford-Vorlesungen gehalten an der Universitat Aberden in den Jahren 1907-1908,ed. 1. 1909, ed. 2-a 1921. [In limba engleza : The Science and Philosophy ofthe Organism, London 1909 ; in franceza : La philosophie de l'organisme, Paris1921 (vol. I)].

II. Ordnungslehre. Ein System des nichtmetaphysischen Teiles der Phi-losophie, ed. 1-a 1912, a 2-a 1923.

III. Wirklichkeitslehre. Ein metaphysischer Versuch, ed. 1-a 1917 ;a 2-a 1922.

IV. Leib and Seele, ed. 3-a 1923.(Vom cita aceste lucrari, cu cilia romans i pg., dupa edi(iile din urma).2) I, pg. 139/40, 8) I, pg. 220, 4) I, pg. 220/1, 9 I, pg. 287.

gi

www.dacoromanica.ro

3. PRECIZAREA NOTIUNII ,EVOLUTIE 25

este o diferentiare (Mannigfaltigkeit) intensive care se realizeazaextensiv" ; a numi un corp natural organism viu inseamna : araporta diferentiarea sa extensive la o diferentiare intensive cafiind cauza (Grund) sa 3).

Pe acest principiu, numit nentelehie", se bazeaza evolutiapropriu zisa, evolutia entelehiala sau nepreformata. spre deosebirede evolutia fictive i evolutia mainald (mecanica) sau preformata.

In opozitie cu evolutia sta cumulatia. in care sporireadiferentiarii vine din afara. Orice inriurire din gall se suprapunecelei precedente Si formeaza baza pentru inriurirea urmatoare. Unexemplu e formatiunea muntilor: forte de presiune dau naterela incretituri, asupra incretiturilor inriurete ploaia, gerul etc. Potexista le g i pentru astfel de formatiuni cumulative, cari insd nusunt legi elementare, dar manifestatia izolata specifics a legii estetotdeauna intamplatoare. Numai cand diferentiarea da ca rezultatunitatea (Ganzheit) obiectului sau complexului de obiecte, vorbimde evolutie.

Iar evolutie entelehiala avem cand un sistem trece intr'ostare de diferentiare superioara fare inriuriri din afara Si fard omaind (mecanism) preformata in intern. Acest caz e realizat insistemele armonice-echipotentiale 2).

4. Sistemul acesta e caracterizat prin fenomenele regulatiunii,(adaptare i restitutiune), tipul unui atare sistem este or-ganismul individual, a carui defini(ie ar fi :

Organismul individual ca obiect al tiintei naturale este unsistem material in desvoltare, compus din materii organice-chimicede putine grupuri. supus procesului de asimilare i desasimilarei care la inceput arata o diferentiare de grad inferior, in stadiulfinal o diferentiare inalta; 'organismul are insuirea regulatiuniiadaptive i restitutive i in toata devenirea sa, fie evolutiva,functionald sau regulative, e supus unor legi de tipul cauzalitatiiunitare (Ganzheitskausalitat) 3).

Adaogam aci i defini(iunea con ceptului regulatiei :Numim nregu1atie orice proces (Geschehnis) sau grup de pro-cese intr'un organism viu, cari se ivesc dupe o perturbatie aorganizatiei sale normale sau a starii sale functionale normale

1) I, pg. 411.2) I, pag. 552-554 ; vezi II, pag. 2q9--291.8) 1, 556.

i

i

www.dacoromanica.ro

26 CAP. I. IPOTEZA SOCIOLOGIEI

ducand totodata la o restabilire a acestei organizatii sau a acesteistari sau cel putin la o apropiere de aceasta restabilire".

Organiz at ia e tulburata printr'o eliminare reala de parti,star ea f u nction a la poate fie tulburata printr'o eliminare departi pe de oparte, prin schimbarea conditiunilor lumii din afarape de alts parte ; caci functionarea fiziologica e in neintreruptaactiune reciproca cu lumea din afard. Urmeaza de aci ca si onceeliminare de parti schimba starea functionala a organismului ;fiecare parte a organismului este intr'un anumit senz pentru altsparte lume din afard sau medium. Dar cu toate aceste organi-zatia e mai mult decat efectul unei simple sume de reactiunifunctionale Toate regulatiile de perturbatii ale organizatiei potfi numite restitutiuni, pe cand toate regulatiile de pertur-batii functionale pot fi numite adaptari" 1).

5. Admitand principiul entelehiei : cum se explica diversitateaformelor vietii ?

Driesch da urmatoarea explicatie: entelehia este un factornespatial care actioneaza insa in spatiu, asupra materiei. Dincauza aceasta forma" nu se realizeaza nicicand curate, ci tot-deauna cu fenomene cumulative, cu inriurirea lumei din afara, amediului.

Dar aceasta inriurire e contrabalansata, in evolutia indivi-duals. prin fenomele regulatiei.

Pe de alts parte : Nu e neconditionat necesar ca o evoluties aiba loc fare nici tin impuls din afara. 0 evolutie poate ra-manea latenta, si, dad. ea se petrece in multe faze, ar putea fica pentru fiecare laza sa fie nevoie de un impuls din afara, sauca o faza s fie sarita, dace lipsesc impulsuri. Se impune pre-cautiune ; confundari de cumulatii cu evolutii prin impulsurisunt posibile ').

Conceptul entelehiei", si toata conceptia vitalista" a luiDriesch se intemeiaza pe cercetari experimentale" ale organis-mului individual, in primul rand pe datele embriologiei.

In acest domeniu se manifesteaza in mod pur trecerea deladiferentiarea intensive la cea extensive. Nasterea, cresterea simoartea sunt date empirice, verifiabile, cari ingaduesc constructiade concepte in stare sa dea bazele pentru o stiinta independenta.

') I, pag. 161, =') H. pag. 291.

www.dacoromanica.ro

3 PRECIZAREA NOTIUNII ,,EVOLUTIE` 27

6. Dar aceasta noun filozofie biologics impune si o revizuirea conceptelor sociologice. Caci admitand concluziile acestei teorii,evolutionismul spencerian e rasturnat, sau modificat din temelii.Ne intoarcem jar la A. Comte: in biologie apar fenomene noui,cari exclud explicarea for prin metodele fizicei si chimiei.Consensul intre tot si parti este un fapt, care nu in-gadue reducerea biologiei la fizica si chimie. Punand in biologie,la baza acestui consens entelehia", Driesch devine metafiziciansi e impins sA incerce rezolvirea de probleme cari ies din ca-drele biologiei, fiind totus reclamate de unitatea stiintei", delegaturile stranse intre biologie si lumea anorganica pe de opartesi biologie si formele supraindividuale" pe de alts parte

Pecand raporturile dint:Mu isi gAsesc rezolvirea intr'o-Ordnungslehre", care e o logics sau un sistem de categorii aleexistentei objective, formele supraindividuale, genurile si speciilebiologice, precum si comunitAtile omenesti ridica probleme cumult mai interesante si dificile.

Organismul individual are un inceput si un sfarsit : dar deunde vine si unde merge ?

Avand odatA schema evolutiei entelehiale, noi putem cauta,daca mai exists evolutii cari corespund criteriilor stabilite 1 .

Analizand varietatea formelor, se pot prinde unele indicii camai exists evolutii entelehiale: d. e. Universul, oamenii ca totali-tate (comunitate). Dar, in filozofia organics, Driesch e foarteprecaut in afirmatiile sale, si abia in domeniul metafizic. inWirklichkeitslehre" 2), el crede ca poate afirma ca exists evolutieentelehialA in comunitatea o m enea sc A dar numai caevolutie a spiritului, a stiinteia). Toate celelalte formesociale, statele empirice spre pilda, sunt cum ulatii, si inorice caz nu prezinta criteriile unei evolutii entelehiale, ale uneiunita(i (Ganzheit).

Lasand la o parte detaliile argumentarii lui Driesch, noiputem stabili ca teoria sa reprezinta si in acest punct, deli inmod original si independent, o renastere a filozofiei sociale a luiA. Comte. Legea celor trei stadii ne-ar da icoana evolutieiomenirii. Din conceptele ,.simple" ale primitivului, ale omului

') 1, pag. 558.2) Pag. 165-221 si 339-352.3) ,des Wissens www.dacoromanica.ro

28 CAP. I. IPOTEZA SOCIOLOGIEI

preistoric, se desvolta conceptele diferentiate ale omenirii deastki. In sfera ideilor deci, i numai in sfera ideilor am puteavorbi de evolutie propriu zisa.

In acest fel formele de organizatie, formele de guvernamantd. e., sunt produse ale tiiritei (Wissen).

Statul u n i c, civitas dei", ar fi un organism, dar multelestate empirice sunt f o r m e cumulative imbibate cu semnede unitate (Ganzheitszeichen)1).

DacA ne amintim de organismul european" al lui Comte,de Marea-Fiinta care e omenirea, putem face o apropiere i maimare intre metafizica lui Driesch i pozitivismul lui Comte.

Dar pentru not se pune problema : putem intemeia socio-logia pe principii metafizice sau mai bine zis pe presupozitiimetafizice ? Si : trebue s renuntam la termenul de evolutie insociologie cand vorbim de formele sociale empirice ? Daca da,atunci avem in sociologie numai forme cumulative, neevolutive,iar autonomia" comunitA(ii cum a fost definita de not 2) este oanticipatie, o ideie preconceputa care trebue parasita sau modi-ficatA cu desavarire.

4. Ipoteza noastra: Societatea este un sistem autonomsau o forma evolutiva.

1. Notam in sprijinul conceptiei noastre rezultatul final alexpunerilor lui Driesch :

Notiunea evolu(iei suprapersonale este, in realizarea saempirica, foarte problematica Si cu totul ipotetica. Noi nu Oimpentru domeniul phylogeniei istoriei, aa cum titn in cadrulembriologiei, at formarii adultului din ou, ca avem in fata noastraevolutie adevarata indreptata spre unitate (Ganzheit), ci not obanuim numai pe baza unor indicii" 3). si : In domeniul proce-selor suprapersonale, ale phylogeniei i istoriei, se vor admiteconceptele de unitate" (Ganzheit) Si evolutie" ca ipoteze in-dreptatite (sind hypothetisch berechtigt zuzulassen).

Din cele precedente ar rezulta : 1. evolu(ionismul" luiSpencer trebue abandonat; 2. la baza ipotezei sociologiei ra-mane deosebirea lui Conta, a formelor evolutive i neevolutive (sau,dupA Driesch, cumulative).

1) Ill, pag. 350.2) In Introducerea in sociologie.3) Driesch, Metaphysik, Breslau, 1924, pag. 41.H.

gi

www.dacoromanica.ro

4. IPOTEZA NOASTRA 29

Vom trebui sa cercetam insa, daca formele suprapersonalesunt numai ipotetice iti sensul lui Driesch, adica numai o pre-supuzitie neverifiabiala, si de domeniul metafizicei, cuprinzandprobabil sf ceva evolutie adevarata in forma Dliniei stiintei,t(Wissens), adica in mijlocul succesiunii istorice a marilor intuiride probleme noui, fie de ordin stiintific, estetic, etic, religios" ').

Mai intaiu s'ar naste intrebarea daca introducerea entelehiei"ca factor dinamic care s'ar manifesta cu adevarat numai in lumeaorganics, iar in formele suprapersonale numai in mod proble-matic, ipotetic, este necesara si nu a izvorit numai dintr'o ideiepreconceputa a lui Driesch. N'ar ajunge numai consensul intretot si parti, ca fapt empiric, pentru a caracteriza deosebirea intreorganism si forma anorganica ? Factori dina mici s t a 5 i i i s'arputea gasi doar si in lumea din afara, sf formele evolutive arrezulta din inriurirea acestor factori stabili, dintr'un echilibru alcooperarii acestor factori. Deci, cu toate ca un organism poartain sine cauze neincetate (incessantes) de modificari cari ii dau oplasticitate suficienta ca sal se poata adapta intr'un mod constantla mediul in care fraeste" 2), ar ramanea totus deschis drumulpentru explicarea vietii prin procese fizico-chimice d. e. expli-carea aparitiei vietii prin raze pe can soarele le-a pierdut in urma,cum cert este ca viata e intretinuta in formele sale actuale prinactiunea soarelui 3). Varietatea formelor organice s'ar explica dinpersistenta actiunii acelor raze in compozitiile chimice vitale".Ca nu putem produce viata in mod experimental ar rezulta dinfaptul ca nu suntem in stare sa introducem din afara elementulvietii, si nici n'am reusit sa-1 desprindem din celula vie pentrua experimenta cu el. Savantii nadajduesc insa ca vor putea gasiacest element si entelehia lui Driesch va deveni superflua.

Dealtfel intregul Univers e strabatut de unde, de forte, iardin jocul lor, din cooperarea lor, se nasc formele individuale.S'ar putea afirma ca nu e necesar s anticiparn descoperirilestiintelor exacte sf sa construim din nou sisteme metafizice. Driesch,desi porneste dela stiinta exacta, dela experiment, este totus unspirit scolastic sau sistematic, care nu se indoeste de punctulsau de plecare, la care vrea sa r e f ere totul 4). Solipsismul

1) Metaphysik, pag. 79.2) Perrier, La terre avant rhistoire, nouvelle ed. Paris 1921, pg. 389.3) ibd pg. 64-82, 387.4) Claude Bernard, pg. 87.www.dacoromanica.ro

30 CAP. I IPOTEZA SOCIOLOGIEI

sau m et o di c, care e la baza sistemului sau, i pe care-I credeevident, denatureaza cercetarile sale. caci introduce din capul lo-cului o entitate metafizica : Eul, dupa a carui asemanare se nateapoi entelehia sau entelehiile, ca principii dinamice.

Mara de aceste, expunerile sale cu privire la formele supra-personale au scaderi inerente tuturor teoriilor sociale cari mentinindividul ca element al societatii Si vreau sa construiasca socie-tatea din procese interindividuale. Dace vrem sa explicam formelesociale numai dela individ 1 prin individ, vom dobandi inteadevarnumai cumulatii, Si istoria precut i sociologia nu vor fi deckpsihologie individuals aplicata.

2. Nimic nu ne impiedica insa sa largim conceptul evolutiei",i sa vorbim de o diversitate de sisteme, al caror caracter e de-terminat prin echilibrul partilor 1 consensul intre tot Si parti.In acest fel sistemele s'ar deosebi prin stabilitatea ecliilibrului iconsensul mai mult sau mai putin accentuat al partilor, deci pringradul de libertate a partilor fats de tot.

Si comparand durata in timp i stabilitatea formelor socialecu cea a organismelor individuale, vom putea a1irma, cu A. Comte,ca viata socials manifesteaza acest consens in cel mai Malt grad 1).

Dar s'ar putea obiecta ca totu nu putem vorbi de evolutie.intrucat in sociologie nu avem nici Inceput nici desvoltare spreo tufa finals cunoscuta ca in embriologie. S'ar putea raspunde :dimpotriva, structura formelor sociale Si evolutia for sunt cu multmai lamurite decat ale organismului individual. Acest lucru I-avazut Platon care, in Republica sa, demonstreaza virtutea drep-tatii in organizatia statului fiindca aci e mai vizibila decat inorganizatia psihica a individului. Si e un mare adevar in conceptialui Platon : constitutia sufletului individual e mai curand efectuldecat cauza constitutiei Statului. Si in ce privete experimentulpentru verificarea ipotezei evolutioniste, am putea zice ca laorganismul social n'avem nevoie de experiment, intrucat metodaistorica-comparative e suficienta pentru verificarea ipotezei.

Puss in acest fel, problems se simplifica, i ramane sa ard-tam mai intaiu cum se na*te societatea, iar apoi cum se desvolta,cum evolueaza".

') Cours de philos. pos IV, pg. 234 5.

si

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

Problema originii societatii.1. Elementul sau celula societatii.

1. Definitia adecvata a unui obiect, reclama i rezolvireaproblemei originei t). A cunoate un obiect inseamna a cunoastecauzele ce-1 produc i conditiunile necesare existentei sale. Ex-plicarea geneticA izvorete deci nemijlocit din postulatele cu-noaterii si, ca toate celelalte tiinte, si sociologia trebue sa na-zuiasca a rezolvi problema originilor. Explicarea genetica e insade cloud feluri: epistemologica sau, mai scurt, logica, i crono-logicA sau istorica. Explicarea logica se intemeiaza pe analizanaturii obiectului, cea istorica pe consiatarea ivirii si a persis-tentei obiectului in timp ; cea dintaiu e de ordin static, a douade ordin dinamic.

Tendinta cercetarii stiintifice este insa de a ajunge la osinteza. la identitatea concluziunilor logice cu cele istorice. astfelca* ceeace este intaiu din punct de vedere epistemologic s fieintaiu i din punct de vedere cronologic 2).

Dar, in toate domeniile stiintei, punctul de vedere static saulogic, s'a accentuat intaiu, caci orice cercetare porneste dela fapteleempirice, supuse nemijlocit simturilor i atingand interesul directal cercetatorului.

Interpretarea genetica prin regresiune la originea fenomenelor,deci reconstruirea istoriei, se infaptuete mai tarziu. In acest fel senasc mai intaiu cosmologiile, intre can teoria atomista este unexemplu clasic al unei conceptii pur statice. Mari dificultati se ivesc

3) Rene Hub e r t, Les Sciences sociales dans l'Encyclopeclie. La philo-sophic de l'histoire et le probleme des origines sociales Paris 1923. pg. 161.

2) R. Hubert, 1. c www.dacoromanica.ro

32 CAP. II. PROBLEMA ORIGIN!! SOCIETATII

insa indata ce se pune intrebarea : can sunt cauzele nasterii Univer-sului, care este inceputul Universului ? Aci ratiunea lupta inzadarsa rezolve dinteodata aceasta problems sf vedem cum in expu-nerile logice, statice, se amesteca intr'un mod bizar miturile despreoriginea lumii. Laturea dinamica a stiintei pastreaza lunga vreme,

in stiinta socials poate Inca si in timpurile noastre, elementeyrestiintifice.

Si e clar ca regresiunea spre trecut, reconstruirea istoriei aceeace exists, nu se poate face decat pas cu pas. 0 cosmologiemoderns reclama studii sistematice in domeniul astronomiei, geo-logiei, paleontologiei etc., ajutate de cunostinte fizice, chimice,biologice.

In acest fel si dinamica socials a iesit abia tarziu din fazaprestiintifica, pe cand statica socials, explicarea logica a fenome-nelor sociale, s'a constituit indata ce s'a trezit interesul pentruaceste cercetari.

2. In filozofia socials elina gasim cele dintaiu incercari dea da o explicare genetica a societatii. Si cum verificarea istoricanu dispune de mijloace suficiente de investigatie, aceasta explicaree in primul rand de ordin logic. La Platon expunerea rationale,stiintifica, e intretasuta cu elemente mitologice, lacunele cunos-tintelor istorice pozitive sunt complectate prin intercalarea demituri. Aristoteles renunta la aceste mijloace, si explicarea sa ge-netica se intemeiaza in prim ul rand pe rationament, iar verificareaconcreta pe rezultatele pozitive ale istoriei si, ceeace e important,pe metoda comparative. Aceasta metoda ii inlesneste lui Aristo-teles dobandirea unei notiuni dare a comunitatii omenesti, repre-zentata prin forma cea mai cunoscuta pe atunci si care este Statul.

Aristoteles reuseste, prin analiza logica si observarea te-meinica a realitatii empirice, sa desprinda societatea ca obiect decercetare independent, stabilind raportul intre individ si comunitate.Aceasta intuitie lamurita a obiectului stiintei sociale l-a impinsla separatiunea eticei de stiinta sociald reprezentata pe atunci prin

o separatiune care se impune cu atat mai mult dupdconstituirea sociologiei. Conceptia lui Aristoteles se intemeiaza sipe analogia comunitatii cu organismul viu, analogie traditionala,prestiintifica, dar care la Aristoteles, savant obicinuit cu studiulcorpurilor vii, are importanta unui mijloc euristic Citamrenumitul loc din politica sa, care reprezinta rezultatul definitiv

politica,

si,

ttiintific.

www.dacoromanica.ro

1. ELEMENTUL SAU CELULA SociETATII 33

al explicatiei genetice logice a societati : Si este clar cg dinnatura Statul este anterior familiei i fiecaruia din noi ; cacicorpul trebuie sa existe mai inainte de organe .. . caci intrucatindividul nu-i este suficient, el este fata de Stat, ca madulareleunui corp fata de acesta, iar pe de alts parte dace nu poate onnu are trebuinta sa se intovaraeasca in societate, din cauza su-ficientei sale, atunci nu este membru al Statului, ci on o tiaraon un zeu" ').

In aceasta conceptie a lui Aristoteles e cuprins tot adevarul,dar i toatA eroarea sociologiei pang 'n zilele noastre. Analiza eine va apropia de samburele problemei.

3. Aristoteles sustine primatul Statului (societatii), atat logiccat i cronologic, fatg de individ. Dar expunerea lui Aristotelesn'are importanta pe care i-o atribue unii sociologi, d. e. 0. Spann 2).Aristoteles vrea numai sa accentueze i sa explice, printr'o corn-paratie, dependenta individului de Stat. Asa cum organele nu suntorgane decat facand parte din corp, astfel si individul nu poateexista fare societate. Din acest punct de vedere existenta Statuluieste anterioara, si din punct de vedere logic i cronologic, indi-vidului, care se nate i traete in Stat. Suprimandu-se Statul, nuvor mai fi oameni decat cu numele, pre_cum suprimandu-se corpulnu va mai fi nici picior nici mans, decat numai cu numele".A fi om, inseamng deci, dupg aceasta conceptie, a fi madular alunui Stat ; existenta omului presupune existenta Statului. Aceastadependenta a omului de corn unitate ar fi un fapt natural : numaio Hard sau un zeu poate renunta la societate.

Comunitatea, dupg Aristoteles, rezulta deci nemijlocit dinnatura omului, din instinctul social ingscut fiecgrui om, aa cum sepoate observa si la animale. Dar pe cand animalele (i unele va-rietati de oameni) trgesc in societati intemeiate numai pe tre-buintele cele mai primitive, intre cari instinctul sexual ocupgprimul loc, omul deosebindu-se de animale prin graiul articulat,poseda notiunea dreptatii, pe care se razima comunitatea specificomeneasca. Statul se creiaza in vederea vietii, insg dainuete invederea vietii cat mai bune, are deci un scop etic, prin care faptimportanta individului crete iara in mare masurg.

1) Politica 1253 a (Traducerea d-ini Bezdechi, ,Cultura Nationale" '.2) Vezi a noastr5, ,Introducere In Sociologie, pg. 19.

Brill e a n u, Sociologia gerierali. 3www.dacoromanica.ro

34 CAP. II. PROBLEMA ORIGINII SOCIETATII

Aristoteles nu cunoaste deci o devenire istorica a comunitatiisi definitia sa genetics e curat logics. Comunitatea poate fi des-compusa in elementele ei si reconstruita apoi treptat. Coeziuneacomunitatii rezulta din instinctele individuale, iar comunitatea ceamai superioara, Statul, este o creatiune a inteligentei, a ratiuniiomenesti. In acest fel avem o ierarhie de comunitati : simpla co-munitate biologica intre barbat si femeie, casa (gospodaria) inte-meiata pe dominatiunea stapanului asupra femeii si sclavilor,satul, si, in sfarsit, Statul. Conceptia statics, logics, vede in in-divid elementul societatii si originile societatii sunt deduse dininstinctele sau, in general. din insusirile individuale.

4. De aceasta conceptie e legata sf opiniunea ca societateaexists pentru binele individului si ca formele sociale superioareau fost creiate in vederea acestui scop de oameni intelepti,de legiuitori. Organizatia socials e perfectibild prin interventiavointei individuate.

Dar problema originilor ramane, din punct de vedere istoric,nelamurita. Aristoteles cunoaste o mare diversitate de forme so-ciale, dependente in primul rand de caracterul national, dar nuface legatura intre ierarhia acestor forme in spatiu cu desvoltarea(evolutia) comunitatii in timp. Transformarile unei comunitatidate depind de transformarile insusirilor individuale. De aici re-zulta importanta educatiei pentru stabilitatea organizatiel sociale.Institutiuni perfecte de educatie, ajutate de legi bune, ne-ar da oforma socials perfecta, stabila : Statul ideal. La Platon gasim in-cercarea fixarii unui principiu dinamic, intrucat el afirma ca ingeneratiile ce se succed indivizii dobandesc in mod necesar anu-mite insusiri. In acest fel se explica la el ciclul formelor de gu-vernamant.

5. Teza ca elementul societatii e individul persists pang intimpurile noastre si principiul dinamic ramane neschimbat. For-rnele sociale raman legate de caracterul indivizilor, si numai in-trucat individul poate fi transformat prin educatie, se admite oevolutie socials.

Nici decum insa nu se desprind din aceasta conceptie legidinamice, ci avem in fata noastra numai presupuneri, explicatiicari raman la suprafata lucrurilor. In realitate cauzele adevarateale transformarilor sociale Oman necunoscute. Structura socialse data din capul locului prin natura indivizilor si ea ramane inwww.dacoromanica.ro

I. ELEMENTUL SAU CELULA SOCIETATII 35

esenta ei neschimbata, intrucat natura umana ea insanu se schimba.

Conceptia individualists, mecanica sau contractualista, a so-fitilor ramane Si la baza teoriilor lui Platon i Aristoteles, deivedem la ei nazuinta de a intemeia o teorie organicista, solida-rista. Asemanarea societatii cu organismul viu nu poate da toateroadele sale, de oarece structura organismului viu e prea putincunoscuta. La Aristoteles se poate constata cum cele cloud tezecontrare, individualismul i organicismul, sunt sustinute deopotriva,Si cum la fiecare pas se ivesc contraziceri pe cari autorul nu leobserva nici nu le poate observa. Etica stabilete in mod nein-doelnic realitatea individului i aceasta realitate nu poate fi tearsapain empirismul sau naturalismul social. Analiza societatii ajungein ultimul rand iara la aceasta realitate reprezentata prin individ.

Decvoltarea filozofiei sociale in epocele ce urmeaza intaretei mai mult individualismul. Cauzele sunt : pe de o parte creti-nismul care ridica valoarea individului, intemeiata pe credinta innemurirea sufletului, i-i atribue omului o situatie privilegiata fatsde animale, pe de alts parte decadenta tiintelor pozitive, a tiin-telor naturale i a istoriei. Naturalismul i organicismul social allui Platon i Aristoteles se intemeiaza pe cunotinte istorice ietnografice Si nu mai putin re cercetari in domeniul tiintelornaturale (fizica, zoologie, botanica, medicina), dei restranse incomparatie cu timpurile noastre, totu destul de metodice i siste-matice i legate intre ele prin conceptii filozofice desvoltate cutoate mijloacele unei culturi spirituale rafinate.

Acest prim avant al tiintelor fu intrerupt i tiinta socialspozitiva, lipsita de contactul cu tiintele pozitive, fu prinsa inbratele formalismului sec al dogmelor religioase i al sistemuluijuridic roman.

6. La inceputul timpurilor noui, in domeniul tiintei socialestapanesc cloud conceptii : cea teocratica Si cea contractualista adreptului natural ; cea din urma incepand a se desvolta in formaei profand cam prin secolul al 16-lea 1). pupa aceste conceptiisocietatea omeneasca se nate per dictamen rectae rationis",ea este rezultatul unui contract intre indivizi. Teoria aceasta,

') Werner Sombart, Die Anfange der Soziologie Hauptprobleme derSoziologie, Erinnerungsgabe far Max Weber, Munchen and Leipzig 1923, I, pg. 6-7).

3*

Yi

(in

www.dacoromanica.ro

36 CAP. II. PROBLEMA ORIGINII SOCIETATII

individualists-contractualista, isi gaseste cea mai extrema si lamuritaformulare in scrierile lui Thomas Hobbes 1). Explicatia geneticslogics a societatii culmineaza in teoria socials a acestui filozof.Individul e din nature antisocial si stapanit de nazuinta de a-iapara individualitatea impotriva semenilor sai (bellum omniumcontra omnes). Starea socials e precedata deci de o stare naturalspresociala. Organizatia socials se naste din asociatia vroita aindivizilor.

Progresul stiintelor pozitive, care incepe sa se accentuezetot mai mutt, impinge spre o modificare a acestei conceptii. Si-tuatia privilegiata a omului e zguduita, societatea omeneasca in-cepe sa fie considerate ca un fapt natural, ca si societa(ile ani-malelor. Legaturile intre tiinta socials si stiintele zise naturalese restabilesc si speculatiunile rationaliste sunt inlocuite prin cer-cetari pozitive, prin adunarea, clasificarea 1 sistematizarea mate-rialului empiric.

E natural Ca in Anglia aceasta schimbare se produce intaiu,intrucat aci empirismul in toate domeniile cunostintelor iece lasuprafata, si, in tiinta socials, materialul empiric devine mai lesneaccesibil prin contactul tot mai frecvent cu tali straine, cu orga-nizatii sociale necunoscute pans atunci. Teoriile vechi, intemeiatenumai pe rationament, isi pierd suportul si plutesc la suprafata,naturalismul empiric dada in mod sistematic pe inductiune nupoate intarzia a transform a cu desavarsire conceptia statics despreoriginile societatii.

7. Dar si in Fran(a se pregatete aceasta revolutie a spiri-telor. La Bodin 2) si Montesquieu 8) gasim elemente naturalistepentru explicarea organizatiei sociale. Studii istorice complectateprin studii comparative it pun pe Montesquieu la inceputul so-ciologiei moderne.

Dar trebue sa notam ca in sociologia franceza, in problemaoriginilor societatii, punctul de vedere logic, static, ramane do-minant i culmineaza in scrierile lui Rousseau 4).

In meritoasa lucrare Les sciences sociales dans l'Encyclo-pedie"), Rene Hubert dedica problemei originilor societatii in

1) De cive 1642, Leviathan 1651.2) Six livres de la republique, Paris 1577.3) Esprit des lois, Geneva 1748.4) Du contrat social ou principes du droit politique, 1762.5) Paris 1923. www.dacoromanica.ro

1. ELEMENTUL SAU CELULA SOCIETATII 37

lumina conceptiei filozofiei franceze din secolul al 18-lea uncapitol special. Dupa el putem deosebi cinci teorii relative laoriginea societatii :

-1) Teoria traditionala care intemeiaza societatea pe vointaCreatorului, i face din ea o institutie supranaturala, corespunzandnaturii spirituale, i nu naturii sensibile a omului.

Celelalte patru teorii pot fi numite, in opozitie cu cea dintaiu,naturaliste, i anume

2) Societatea e explicate ca extensiune a grupului familial,care rezulta in mod spontan din natura biologica a omului ;

3) Societatea e intemeiata pe un instinct natural de socia-bilitate, pe simpatie ;

4) Teoria care face apel la interesul personal, lard ca filozofiisa fie de acord dace interesul desbina sau reunete pe oameni ;

5) Teoria care se intemeiaza pe principiul ContractuluiDintre aceste teorii, cea a expansiunii grupului familial a

trecut in sociologia lui A. Comte, ca explicatie logic& statics, agenezei societatii, i ea formeaza Si temelia explicatiei istorice,dinamice. in teoriile sociologice moderne.

8. In analiza structurii societatii, A. Comte se oprete lafamilie proclamand-o nucleu sau element al societatii. Dupa pa-rerea lui Comte, once pas mai departe ne is posibilitatea de aputea reconstrui societatea, caci individul este, pentru sociologie,o fictiune. Familia este un tot organic creiat de natura. Formelesociale complexe s'au desvoltat din acest nucleu in cursul tim-pului i principiul dinamic al acestei evolutii este transformareapsihica a individului ca forta care inriureVe asupra societatii.Evolutia sociald are loc pe alt plan decat cea biologica Ea edependents de evolutia ideilor, a spiritului omenesc. In acestpunct teoria lui Comte nu e intemeia.ta pe o analiza *tiintificapositive, ci mai mult pe o intuitie geniala. Comte repeta nein-trerupt ca evolutia spiritului omenirii este analoga desvoltarii fa-cultatilor psihice individuale. Dar, luptand impotriva teoriei indi-vidualiste-contractualiste, Comte nazuete a reduce cat mai multrolul individului in societate i interventia vointii individului inmersul evolutiei sociale, afirmand ca individul poate numaigrabi sau inceteni progresul social, dar ca nu-i poate schimbadirectia, care e determinate de legi naturale.

Hubert, o. c , pg. 191/2.

').

') www.dacoromanica.ro

38 CAP. II. PROBLEMA ORIGINII SOCIETATLI

In acest fel spiritul omenirii, ideile, raman suspendate inaer analogia intre organismul social i cel individual sporestemai mult dificultatea decat o inlatura.

Ramane insa un castig real pentru rezolvirea problemei ori-ginilor sociale teza ca familia este celula, sau nucleul, societatii.Adoptand aceasta teza, sociologia poate intra, alaturi de biologie,in sistemul stiintelor pozitive, naturale, iar pe de alts parte sepoate face un pas inainte, fara zguduirea acestei teze, afirmandca evolutia formelor sociale se poate explica prin organizatiapsiho-fizica a individului, organizatie mladioasa i modifiabila subinriurirea mediului in care traeste individul, dace vrem, in primulrand sub cea a mediului social.

Juxtapunerea indivizilor, asocierea for prin contract, sim-patie sau alte instincte nu ne poate da nicicand o comunitate caformA evolutivA, adica adaptabila la schimbarile mediului ambiant

totdeodata identica cu sine in timp. Comunitatile omenesti auo istorie, dat fiind ca sunt susceptibile de transformarea structuriifor fara distrugerea individualitatii colective.