CVJ NR. 806, JOI 26 FEBRUARIE 2015

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 806 Joi, 26 Februarie 2015 A u fãcut împrumuturi în franci elveþieni ºi acum bãncile le iau tot venitul lunar. Sunt sute de oameni pe holurile judecãtoriei din Petroºani, care cautã o soluþie în instanþã, iar avocaþii spun cã existã un precedent ce i-ar avantaja pe clienþii lor. Situaþia, însã, este alarmantã pentru multe familii din Valea Jiului. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Francul le ia salariul ºi îi aduce în Judecãtorii C u ocazia sãrbãtorii de ”Dragobete” liberalii din Petroºani au ieºit în stradã pentru a marca, într-un mod inedit, ziua iubirii. Mesajul pe care au dorit sã-l transmitã liberalii a fost "De dragobete iubeºte româneºte", iar în cinstea iubirii au fost lansate lampioane pe cer ºi au fost împãrþite steguleþe cu mesaje de iubire. ”Sunt român, iubesc ºi respect tradiþiile, îmi doresc ca generaþia tânãrã sã pãstreze ºi sã promoveze valorile culturii tradiþionale. Mã bucur pentru reuºita acestei acþiuni, dar ºi pentru buna colaborare cu colegii”, ne-a declarat Adrian Rus, prim vicepreºedinte PNL Deva. Câteva zeci de participanþi s-au adunat în centrul civic pentru a marca sãrbãtoarea tradiþionalã româneascã a iubirii. Acþiunea s-a desfãºurat la iniþiativa Organizaþiei Femeilor Liberale din Hunedoara ºi a membrii Organizaþiei Tineretului Liberal, iar pe lângã Petroºani, manifestãri similare au mai avut loc ºi la Deva ºi Orãºtie. Marius MITRACHE Marius MITRACHE De Dragobete, liberalii au iubit româneºte U na dintre cele mai mari ºi mai populate staþiuni de munte din România se bazeazã pe munca a 6 salvamontiºti. Munca lor este infernalã în week-end-uri, când au zeci de intervenþii, unele chiar grave, dar oamenii muntelui spun cã s-au obiºnuit ºi sediul Salvamont este prima, nu a doua lor casã. „Aici, Salvamont Straja, cu ce vã putem ajuta?” Aºa începe fiecare intervenþie. Salvamontiºtii ajung cu rãniþii în akie ºi apoi începe consultaþia de specialitate. Sute de tineri vin sã se distreze, sã schieze, dar se aventureazã cam mult ºi ajung pe mâna salvatorilor montani. ªi nu sunt puþini, dupã cum recunosc chiar cei care îi salveazã. „Datoritã faptului cã Straja este una dintre cele mai mari staþiuni din zonã, implicit avem ºi cel mai mare numãr de evenimente. Asta deºi desfãºurãm activi- tãþi de prevenire a acciden- telor, numãrul accidentelor faþã de anul trecut este, însã, în creºtere”, a spus Andrei Mureºan, salvamontist din Straja. Vina este a celor cu sania sau cu placa. Ei sunt princi- palii vinovaþi de accidentãri ºi unii se accidenteazã chiar grav. Numai la finele sãptãmânii trecute, salvamon- tiºtii au evacuat o turistã cu fracturã la un picior, dar care fãcuse ºi o crizã de astmã. „Numãrul maxim de accidente pe week-end este undeva la 15, dar acestea sunt accidente în care turiºtii sunt evacuaþi cu salvarea. Avem ºi altele, în care dãm doar primul ajutor, fãrã a fi nevoie de intervenþia salvãrii. Vreau sã vã spun cã cele mai grave accidente le avem cu boburile, iar nu turºtii care vin sã schieze se accidenteazã, ci persoanele care se dau cu sania ºi nu ascultã sfaturile celor care sunt pe pârtii. Dupã aceea urmeazã cei cu placa ºi accidentele sunt cele mai grave, iar cei care se dau cu schiurile au accidentãri mai multe, dar mai puþin grave”, mai precizeazã Andrei. Oamenii muntelui, însã, salvamontiºtii nu prea mai au casã ºi stau sus în Straja cu sãptãmânile. Ei sunt cei care rãspund la telefon ºi preiau fiecare caz în parte. Schiorii pot fi în siguranþã doar datoritã lor, iar la 6.000 de turiºti cât vin în week-end la Straja, echipa Salvamont are minim 6 persoane. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Mii de turiºti, sute de accidentaþi, 6 salvamontiºti

description

CVJ NR. 806, JOI 26 FEBRUARIE 2015

Transcript of CVJ NR. 806, JOI 26 FEBRUARIE 2015

Page 1: CVJ NR. 806, JOI 26 FEBRUARIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 806

Joi, 26 Februarie 2015

A u fãcut împrumuturi în franci elveþieni ºi acum bãncile le iau totvenitul lunar. Sunt sute de oameni pe holurile judecãtoriei din

Petroºani, care cautã o soluþie în instanþã, iar avocaþii spun cã existã unprecedent ce i-ar avantaja pe clienþii lor. Situaþia, însã, este alarmantãpentru multe familii din Valea Jiului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Francul le ia salariul ºi îi aduce în JudecãtoriiC u ocazia sãrbãtorii de ”Dragobete”

liberalii din Petroºani au ieºit înstradã pentru a marca, într-un modinedit, ziua iubirii.

Mesajul pe care au dorit sã-l transmitã liberaliia fost "De dragobete iubeºte româneºte", iar încinstea iubirii au fost lansate lampioane pe cer ºiau fost împãrþite steguleþe cu mesaje de iubire.

”Sunt român, iubesc ºi respect tradiþiile, îmidoresc ca generaþia tânãrã sã pãstreze ºi sã promoveze valorile culturii tradiþionale. Mã bucurpentru reuºita acestei acþiuni, dar ºi pentru bunacolaborare cu colegii”, ne-a declarat Adrian Rus,prim vicepreºedinte PNL Deva. Câteva zeci departicipanþi s-au adunat în centrul civic pentru amarca sãrbãtoarea tradiþionalã româneascã aiubirii. Acþiunea s-a desfãºurat la iniþiativa Organizaþiei Femeilor Liberale din Hunedoara ºia membrii Organizaþiei Tineretului Liberal, iar pelângã Petroºani, manifestãri similare au mai avutloc ºi la Deva ºi Orãºtie.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

De Dragobete, liberalii au iubit româneºte

U na dintre celemai mari ºi mai

populate staþiuni demunte din România sebazeazã pe munca a 6salvamontiºti.

Munca lor este infernalãîn week-end-uri, când auzeci de intervenþii, unelechiar grave, dar oameniimuntelui spun cã s-auobiºnuit ºi sediul Salvamonteste prima, nu a doua lorcasã.

„Aici, Salvamont Straja,cu ce vã putem ajuta?” Aºaîncepe fiecare intervenþie.Salvamontiºtii ajung curãniþii în akie ºi apoi începeconsultaþia de specialitate.

Sute de tineri vin sã sedistreze, sã schieze, dar seaventureazã cam mult ºiajung pe mâna salvatorilormontani. ªi nu sunt puþini,dupã cum recunosc chiarcei care îi salveazã.„Datoritã faptului cã Strajaeste una dintre cele maimari staþiuni din zonã,

implicit avem ºi cel maimare numãr de evenimente.Asta deºi desfãºurãm activi-tãþi de prevenire a acciden-telor, numãrul accidentelorfaþã de anul trecut este,însã, în creºtere”, a spus Andrei Mureºan, salvamontist din Straja.

Vina este a celor cu sania

sau cu placa. Ei sunt princi-palii vinovaþi de accidentãriºi unii se accidenteazã chiar grav. Numai la finelesãptãmânii trecute, salvamon-tiºtii au evacuat o turistã cufracturã la un picior, dar carefãcuse ºi o crizã de astmã.

„Numãrul maxim de accidente pe week-end esteundeva la 15, dar acesteasunt accidente în care turiºtiisunt evacuaþi cu salvarea.Avem ºi altele, în care dãmdoar primul ajutor, fãrã a finevoie de intervenþiasalvãrii. Vreau sã vã spun cãcele mai grave accidente leavem cu boburile, iar nuturºtii care vin sã schieze seaccidenteazã, ci persoanele

care se dau cu sania ºi nuascultã sfaturile celor caresunt pe pârtii.

Dupã aceea urmeazã cei cu placa ºi accidentelesunt cele mai grave, iar ceicare se dau cu schiurile auaccidentãri mai multe, dar mai puþin grave”, maiprecizeazã Andrei.

Oamenii muntelui, însã,salvamontiºtii nu prea maiau casã ºi stau sus în Strajacu sãptãmânile. Ei sunt ceicare rãspund la telefon ºipreiau fiecare caz în parte.Schiorii pot fi în siguranþãdoar datoritã lor, iar la6.000 de turiºti cât vin înweek-end la Straja, echipa Salvamont areminim 6 persoane.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Mii de turiºti, sute de accidentaþi, 6 salvamontiºti

Page 2: CVJ NR. 806, JOI 26 FEBRUARIE 2015

Mai mulþiºomeri înHunedoaraD ebutul de an

nu a fost unulfericit pentru hunedoreni, dupã cecâteva sute au rãmasfãrã locuri de muncã.

Potrivit datelor oficialeale Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei deMuncã Hunedoara rataºomajului în judeþul

Hunedoara a crescut la6,64% la sfârºitul luniiianuarie 2015

“În cursul lunii ianuarie,în evidenþele AgenþieiJudeþene pentru OcupareaForþei de MuncãHunedoara au fost înregis-traþi 2.952 de ºomeri, dintre care 392 provin dindisponibilizãri curente depersonal. La finele luniiIANUARIE 2015, numãrultotal al ºomerilor dinjudeþul Hunedoara era de12.897, din care 4.563ºomeri indemnizaþi ºi8.334 ºomeri neindemni-zaþi. Din totalul ºomerilorhunedoreni, la sfârºitullunii IANUARIE 2015,femeile sunt în numãr de6.135”, declarã RodicaPeter, director executivAJOFM Hunedoara.

Cei mai mulþi ºomerisunt în zona Brad cu 1891 de ºomeri, Orãºtie,1579 ºi Petroºani 1469.

În acelaºi timp, în decursul lunii IANUARIE2015, din evidenþeleAgenþiei Judeþene pentruOcuparea Forþei de Muncãau ieºit un numãr de2.522 de persoane.Totodatã, un numãr de1.223 de persoane aureuºit sã se încadreze înmuncã, din care 346 per-soane pe duratã determi-natã, iar 877 persoane peduratã nedeterminatã.

De asemenea, prin

programul de mediere s-auocupat 1.223 de locuri demuncã, dintre acestea 877locuri de muncã peperioadã nedeterminatã ºi340 de locuri de muncãpe perioadã determinatã.

În cadrul acestui pro-gram au fost angajaþi 353de ºomeri peste 45 de ani,19 de ºomeri uniciîntreþinãtori de familie, 39de absolvenþi ai instituþiilorde învãþãmânt ºi 812 altecategorii de persoane

A r putea fi pentruultima datã

când fostul prefect deHunedoara, Costel Alic,mai trebuie sã batã drumurile pânã la tribunalul Bucureºti.Joi sunt programatedezbaterile în dosarul încare Alic este judecatpentru delapidare.

Iniþial, termenul a fostfixat pentru data de 28 ianuarie, dar pãrþile implicate în dosar au solicitat o nouã amânare,dupã atâtea altele din acestdosar aflat pe rolulTribunalului Bucureºti încãdin 2010. Magistraþii au dispus, în consecinþã,amânarea dezbaterilor pentru data de 26 februarie,la ora 10.00.

O etapã complexã a procesului, la care participãtoate funcþiile procesuale(acuzare, apãrare, judecatã)ºi în cadrul cãreia se reali-zeazã o tratare contradicto-rie a întregului conþinut alprocesului penal. S-ar puteasã fie ºi ultima îãnfãþiºareînainte de pronunþareasentinþei în dosarul cu nu

mai puþin de 10 inculpaþi ºi19 pãrþi civile, printre careºi o bancã ce i-a aparþinutlui Sorin Ovidiu Vântu, dar ºi Astra Asigurãri, societatea ce îi aparþine miliardarului DanAdamescu. În aceastãlucrare penalã, lui CostelAlic i se imputã un credit decare acesta spunea cu cevavreme în urmã cã nu s-ar fifolosit niciodatã. Practiceste vorba despre un creditluat de la Banca Românã deScont – parte civilã în acestdosar – cu garanþia societã-þii de asigurãri Astra, ceacare a fost pânã la urmãprimul prejudiciat al afacerii.Romcuarþ, societatea care adeþinut licenþa de exploatare

pentru cuarþul din cariera deal ªiglãu - Uricani, a luat uncredit de câteva milioane dedolari de la Banca Românãde Scont, iar în contulacelor bani a dat chiarlicenþa, numai ca sã nu aibãnici un fel de probleme.Cum sau lucrurile în realitate, va stabili instanþade judecatã în dosarul aflatpe rol de aproape 4 ani.

A facerea trebuia sã fie un succes.

A fost un eºec total!Afacerea cuarþului din

cariera ªiglãu-Uricani aînceput în anul 1999, când SC “Construct GrupInternaþional” SRL,reprezentatã de fostul pre-fect de Hunedoara, CostelAlic, a achiziþionat fabricade procesare a acesteiresurse minerale pentrusuma de 250.000 de lei.Doi ani mai târziu, în 20mai, aceeaºi firmã a primitde la Agenþia Naþionalãpentru Resurse Minerale ºiavizul de exploatare pentrucuarþul din cariera de peªiglãu. Investitorul apromis o relansare a activi-tãþii acesteia, mai ales cã înzona respectivã se gãseºte

cel mai pur zãcãmânt decuarþ din Europa ºi altreilea, din punctul devedere al calitãþii, din lume.În baza studiilor ºirapoartelor întocmite, firmasusþinea cã zãcãmântul decuarþ existent în carieraajunge pentru încã 43 deani, fiind estimat la 40-45milioane de dolari. Calculelepe hârtie erau profitabile,aºa cã SC “Construct GrupInternaþional” a obþinut nunumai licenþa de exploatarepe 20 de ani, ci ºi un creditde la Banca Românã deScont, controlatã de SorinOvidiu Vântu, pentru cã numai existau bani în vederearedeschiderii carierei ºi afabricii de procesare acuarþului. ªi, cu “garanþia”constituitã de drepturileobþinute din exploatareacarierei, a fost obþinutã osumã de câteva milioanede dolari. În toamna anului 2001 cariera afost redeschisã oficial cuo primã ºi ultimã dina-mitare a zãcãmântului,însã lucrurile s-au opritaici. Linia tehnologicãmodernã nu a mai venit,dar a dispãrut cu totulvechea fabricã, ce a fostdemolatã de investitoriiîn cuarþ. În afacerea cucuarþ a fost atrasã ºiSocietatea de Asigurare- Reasigurare Astra,care, conform datelorvremii, a transferat, în

perioada decembrie 2000 -februarie 2001, suma deopt milioane USD - 35%cãtre Banca de Investiþii ºiDezvoltare (BID) ºi BancaRomânã de Scont (BRS),implicate iniþial în afacerea„cuarþul”. Societatea Astraa garantat cu depozitele dela BID ºi BRS creditul luatde firma fostului prefectpentru retehnologizareaFabricii de Cuarþ.

În decursul anilor, afacerea s-a transferat depe Construct Grup, peRomcuarþ, dar fosta carierãa ajuns, între timp, o ruinãºi asta deºi la ªiglãu –Uricani se gãseºte cel maipur cuarþ din Europa, careînainte de 1989 avea olargã piaþã de desfacere.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Judecat pentru delapidare

Ex-prefectul Costel Alic, la un pas desentinþa din dosarul “Cuarþul de la ªiglãu”

Page 3: CVJ NR. 806, JOI 26 FEBRUARIE 2015

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 2015 Actualitate 3

S-au împrumutatîntr-o vreme în carecredeau cã monedaelveþianã este cea maistabilã ºi acum rata ledepãºeºte veniturile.

Pe holul judecãtorieidin Petroºani am întâlnit-o pe doamnaAdriana Jurj, o profe-soarã disperatã cãîntreg salariul nu aco-perã rata la bancã, iarpovara se va terminapeste vreo 20 de ani.

„În 2008, când amluat credit, situaþia noas-trã era destul de bunã.Salariile erau bune ºi nepermiteam, plus cãatunci eram doar eu cusoþul, acum am 3 copii.Salariul este acum mic.Rata atunci era cam 10milioane, acum a ajunspeste 15 milioane de leivechi ºi este destul degreu”, ne-a spusAdriana Jurj, clientã a unei bãnci.

Profesorii sunt bugetari ºi, dupã ce aurãmas cu salariile

diminuate, rata acrescut expo-nenþial, iar dacãpânã acum aureuºit sã amâneachitarea unortranºe, în douãluni va fi jale.

„Acum a fost oconvenþie cubanca de 3 luni,în care am plãtitfrancul la 3,80lei, dar din maivom plãti la peste4,5 lei, aproapecât este ºi euro”,mai spunefemeia, care dejaa dat în judecatã banca.

Doamna Adriana adat banca în judecatãpentru comisionul derisc, considerat abuziv,iar acum sperã ca avocaþii sã o scoatã dinimpas. Nu este, însã,singura. Ca ea, lajudecãtorie apeleazã zilnic oameni disperaþi.

„La JudecãtoriaPetroºani avem înregis-trate mai multe dosare

prin care s-au cerut, fieconstatarea unor cauzeabuzive sau nule,privind anumite comisioane, precum ºicauze prin care s-asolicitat schimbareacreditelor din franci înlei”, a declaratLuchiana Tomescu,avocat.

Instanþele au mai dat câºtig de cauzãoamenilor aflaþi în

aceste situaþii ºi, spunavocaþii, existã unprecedent ce ar puteafi luat în calcul ºi, tocmai de aceea s-auîncumetat sã îºi apereclienþii.

„Ne bucurãm dejurisprudenþã la nivelnaþional. Dacã neraportãm la dosarele dela Judecãtoria Petroºani,putem sã vã spunem cã,încã de la 1 octombrie,consumatorii pot solicitainstanþelor sã elimineclauzele abuzive inserateîn contracte. Sunt con-siderate ca fiind abuzive,acele clauze, prin carebanca percepe anumitecomisioane care nu suntîn conformitate cu dispoziþiile legale ºi auuneori valoarea uneijumãtãþi din raþãdobânzii”, a mai adãugat LuchianaTomescu, avocat.

Sute de astfel decereri sunt ºi laJudecãtoria Petroºani,iar oamenii mai au celpuþin câte 10 de ani deplãtit raþe în francielveþieni, rate ce ledepãºesc posibilitãþilelor financiare. Cei careau ajuns în aceastã situaþie se pot adresainstanþelor individualsau colectiv ºi, pentrucã în martie 2014, încadrul unui procescolectiv în Bucureºti,

580 de persoane fiziceau câºtigat definitiv,într-un proces cu clauzeabuzive. Cei mai mulþi,însã, vor sã schimberatele din franci în lei.

H unedoreniicheamã

societãþile bancarela barã

ªi pe rolulTribunalului Hunedoaraa fost înregistrat un astfel de dosar care areca obiect “acþiune înconstatare -constatareaclauzei abusive”. Încãnu a fost stabilit un termen în acest dosar,însã reclamanþii autoate ºansele sãprimeascã o soluþiefavorabilã având învedere precedentele dela nivel naþional. Pelângã problema cursu-lui, atât de discutatã înultima vreme, oameniicu credite în francielveþieni mai au proble-ma dobânzilor, care li s-au mãrit pestenoapte. Zece procesecâºtigate irevocabil declienþi ai unei bãncicomerciale aratã cã aufost introduse clauzeabuzive în contractelede credit, iar oameniiºi-au primit înapoidiverse sume plãtite înplus ca dobândã.

ªi reprezentanþii

OPC au fost sesizaþi înlegãturã cu clauzeleabuzive din contractelede credit.

“Un loc trei estedeþinut de creditelebancare, s-au reclamatanumite comisioane introduseîn contractele de credit.În primul rând s-aureclamatcontractele decredit întocmite înperioada 2007-2008fiind tratate însoluþionarea lor prinîntocmirea unor pro-cese verbale ºi trans-miterea acestora îninstanþã pentru cainstanþa sã stabileascãdacã anumite clauzecontractuale suntabuzive ºi sã dispunãscoaterea acestora din conþinutul con-tractelor”, declara anultrecut Ion Roiu, comi-sar OPC Petroºani.

În ceea ce priveºtecontractele abuzive unlocuitor al Vãii Jiului acâºtigat la primainstanþã. Astfel, bancaeste obligatã sã îireturneze acestuiasumele aferente comisioanelor care aufost percepute ilegal.

Deocamdatã sentinþanu este una definitivã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Monika BACIU Monika BACIU

Preºedinte noual Comisiei deUrbanism dela Petroºani

Dupã schimbarea viceprimarului, Consiliul Local almunicipiului Petroºani schimbãºi componenþa Comisiei Tehnicede Amenajare a Teritoriului ºiUrbanism. Fostul ºef al PoliþieiMunicipiului Petroºani, devenit între timp viceprimar, vaconduce noua comisie.

Practic, componenþa vechiiComisiei Tehnice de

Amenajare a Teritoriului ºiUrbanism rãmâne în linii mariaceeaºi ºiº e modificã doarpreºedintele ei.

Dorina Niþã a renunþat la funcþia de viceprimar întoamna anului trecut, alegândo carierã universitarã, iar înlocul eia fost ales consilierullocal Nicolae Florin (PSD),care devine ºi preºedinte alComisiei. Comisia Tehnicã deAmenajare a teritoriului ºiUrbanism a fost constituitã caorgan consultativ, în scopulîmbunãtãþirii deciziei referi-toare la dezvoltarea spaþialãdurabilã, în baza Legii 350/2001, privind amenajarea teritoriului ºi urbanism ºi are atribuþii de avizare ºi consultanþã în domeniu.

Este alcãtuitã din specialiºti îndomeniul amenajãrii teritoriale ºiurbanism ºi se întruneºte de câte ori este nevoie, conformprevederilor legale.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Angajãri la PrimãriaPetroºaniP rimãria din

Petroºani vascoate la concurs maimulte posturi dinorganigramã adminis-traþiei publice.

Sunt vizate serviciul deAdministrare aDomeniului Public, celtehnic-administrativ dincadrul Administraþieipieþelor ºi Biroul sub-venþii ºi facilitãþi sociale.În plus, la Serviciul deImpozite ºi Taxe localeeste nevoie de un alt ºef.

Joi, 26 februarie,Primãria Petroºani organizeazã proba scrisã a concursului de

promovare, pentru ocu-parea funcþiei publice deconducere vacante deDirector executiv, gr.II încadrul Serviciului PublicAdministrareaDomeniului Public ºiPrivat al municipiuluiPetroºani. Concursul seva organiza la sediulPrimãriei MunicipiuluiPetroºani, iar în lunamartie va fi interviul.

În plus, pentru cã s-apensionat ºefa Serviciului

de Taxe ºi ImpoziteLocale, postul va fi ºi elscos la concurs. „Pentruacest serviciu, primãriaorganizeazã concurs înluna aprilie”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Tot un concurs de pro-movare, pentru ocupareafuncþiilor publice de conducere vacante de ºef birou, gr. I la Biroulsubvenþii ºi facilitãþisociale ºi ºef birou gr.I laBiroul protecþia persoa-nelor cu dizabilitãþi, înspeþã asistenþi personali,are loc la finele lunii martie.

Primãria Petroºani maiscoate în 16 martie laconcurs ºi un post de ºefbirou tehnic-administra-tiv, în cadrul ServiciuluiAdministraþia Pieþelor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Francul le ia salariul ºi îi aduce în JudecãtoriiA u fãcut împrumuturi în franci elveþieni ºi acum bãncile le iau

tot venitul lunar. Sunt sute de oameni pe holurile judecãtorieidin Petroºani, care cautã o soluþie în instanþã, iar avocaþii spun cãexistã un precedent ce i-ar avantaja pe clienþii lor. Situaþia, însã,este alarmantã pentru multe familii din Valea Jiului.

Adriana JURJ

Page 4: CVJ NR. 806, JOI 26 FEBRUARIE 2015

C FR a scos la licitaþie mai

multe rute pe care n-a mai trecut untren de ani de zile.Exemplu este ºi ceadintre Haþeg ºiSubcetate care nureprezenta impor-tanþã pentru trans-portul de cãlãtori nici pe vremea luiCeauºescu.

Un segment feroviardin judeþul Hunedoara,pe care nu mai este pealocuri nici piatrã peterasament, ca sã numai vorbim debunãstarea ºinelor pro-priu-zise, a fost scos lalicitaþie publicã de CFRSA, în scopul realizãrii

„activitãþii de gestionarea infrastructurii ºi asigu-rarea serviciilor detransport public de cãlã-tori ºi/sau de marfã”.

De altfel, CFR a scosla licitaþie circa 900 dekilometri de „linie” pecare nu mai poate intratîn prezent, în condiþii desiguranþã, nici un tren,în speranþa cã vor fioperatori privaþi care sã

le repunã în funcþie ºisã desfãºoare transportde cãlãtori, transport demarfã sau transportmixt.

Astfel, în judeþul nos-tru „linia” scoasã deSucursala Regionalã CFTimiºoara este cea din-tre Haþeg ºi Subcetate,segment pe care ºi învremurile de glorie treceau maxim douã

trenuri de cãlãtori în 24 de ore, linia fiind utilizatã mai ales pentrufosta fabricã de bere,abator ºi pentru cea deconserve, toate închiseastãzi. În plus linia feratã de circa 4 kilometri lungime nueste electrificatã.

Un eventual doritoreste obligat sã preia ºipersonalul CFR existent

pe secþia sau grupul desecþii aferent.

CFR a mai scos acestsegment la licitaþiepublicã ºi în 2014, însãnici atunci nu s-a arãtatnici un investitor gatasã-ºi arunce banii pe unsegment de cale feratãfalimentar încã din vremurile sale de glorie.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

MinisterulAgriculturii a tãiat încarne vie ºi a de pelistã cele mai multeproduse tradiþionaledin judeþul Hunedoara.Am rãmas cu foartepuþine ºi doar cârnaþulþãrãnesc de ValeaJiului, cârnãciorultradiþional afumat EdiUrsu ºi cârnãcioriiproaspeþi Edi Ursu.

„La nivelul judeþuluiHunedoara aveam, în2013, nu mai puþin de47 de produse atestatetradiþional, din care în

Valea Jiului aveam 19. Conform Ordinului

724 al MinisteruluiAgriculturii, a trebuitsã se refacã documen-taþia, sã se reexami-neze toate produsele,astfel încât s-auîntocmit dosare.

În urma analizeispecialiºtilor de laDirecþia Agricolã, aufost înaintate din ValeaJiului 11 dosare laMinisterul Agriculturiiºi au fost aprobate 3produse tradiþionale”,a menþionat dr.

Gheorghe Cristea, ºefCircurmscripþia Sanitareterinarã Vulcan.Înjudeþul Hunedoaraavem 7 produsetradiþionale aprobate,iar alte 40 au rãmasfãrã atestatul care certificã faptul cã suntmarcã înregistratã înzona noastrã. Acumam rãmas fãrã pãsatultradiþional momârlã-nesc, brânza Burebistaori sloiul de oaie.Toate din cauzã cã nuprea respectã tradiþio-nalismul. „Deocamdatãau fost respinsedosarele, urmând sãrefacem documentaþiaaºa încât, pânã laurmã, cel puþin brânzaBurebista sã fie reatestatã. Trebuie sãrespecte tradiþionali-tatea, sã respectemateria primã, fãrãaditivi, conservanþi ºiE-uri, precum ºi speci-

ficitatea zonei”, a maispus dr. GheorgheCristea, ºefCircurmscripþia SanitarVeterinarã Vulcan.

Plãcinta de cartoficu brânzã de oaie, câr-naþii Parângul, brânzaBurebista, cozonaculJiul, pasta de mãceºe

Valea Jiului, ori cea decãtinã cu acelaºi nume,sloi de oaie, oripãstrãv afumat încetinã de brad, eraudoar câteva din pro-dusele specifice zoneide munte a Vãii Jiului.

Numai în 2013,Ministerul Agriculturiiºi Dezvoltãrii Ruraleomologase trei pro-duse în Valea Jiului.Este vorba de cozona-cul Parâng, cozonaculJiul de est ºi PlãcintaJieþeanã. Aºteaptau,însã, sã primeascãgirul ºi Cârnaþii afumaþi de oaie Straja-Lupeni ºi Pãsatul

momârlãnesc, daracum producãtorii tre-buie sã fie foarte atenþila reþete ºi ingredienteºi sã facã documentaþiaexemplar, ca sã nu nepierdem identitatea.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

M iºcare ºi apã.De asta au

parte cei care aleg cel mai nouprogram de fittnesdin Petroºani.

Imediat dupãdeschiderea bazinuluiºcolar de aici, dupã cursurile de înot pentrucopii ºi începãtori, oechipã de profesioniºti,antrenaþi în Grecia,

unde fac enterteimentla hotelurile de lux, audecis sã aducã ºi la noifittnesul în apã.

Daniel ºi SimonaObleagã, cei care aufost ºi pionierii stiluluiBokwa în aceastã partea þãrii, vin acum cuoferta de aqua gim.

Ce este AQUAFit&Fun?

Este un programFitness&Wellnes în care au fost introduseconceptele de Fitness,Dansºsi Terapie în apã.Programul l-am creatdupã o experienþã de peste 10 ani în dome-niul Fitness&Wellness, în strãinatate ºi înRomânia. Pe parcursulunei sedinþe, careconþine un set de core-

grafii create special, seactiveazã pe fiecarecoregrafie ºi muzicã,câte un anumit set demuºchi, iar în pauzã, deobicei pe refrenulmelodiilor, avem miºcãriuºoare de dans ºi tera-pie, acþionând diversepãrþi ale corpului, astfelîncât, probleme precumreumatismul, problemecervicale, sau alecoloanei ori articulaþi-

ilor, sã fie amelioratevizibil în timp”, spuneDaniel Obleagã, instruc-torul care þine, alãturide trupa sa, orele degimnasticã în apã.

Cursurile se þin labazinul de înot dinapropierea ºcolii Spiru Haret, în fiecaredupã-amiazã de marþi,joi ºi sâmbãta.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Licitaþie pentru boxeledin piaþaPetroºaniuluiN u mai puþin de

19 boxe din halaPieþei Centrale Petroºaniau fost scoase la licitaþiepublicã de cãtre administraþia serviciului,însã doar câteva au fostºi adjudecate.

Pentru transparenþã dar ºi un preþ cât mai bun, conducerea AdministraþieiPieþelor Petroºani a decis sãorganizeze licitaþie publicã cu strigare pentru spaþiiledestinate în special pro-duselor alimentare de origineanimalã.

Astfel, nu mai puþin de 19boxe, fiecare cu o suprafaþãde 7,35 metri pãtraþi, au fostscoase la mezat dar producã-torii nu s-au înghesuit. Doartrei boxe au ºi fost adjudecatela licitaþia de ieri-miercuri,însã pretendenþi au fost ºipentru celelalte dar legislaþianu era respectatã pentru cãn-a existat concurenþã.

„Practic a fost câte un licitator ºi conform proceduriiera nevoie de minim doi.Atât pentru a se respectacondiþiile cât ºi pentru aobþine un preþ cât mai mare.Pentru boxele neadjudecate

se va mai organiza o licitaþieºi dacã nici atunci nu vor fimai mulþi licitatori, dupã ceade a treia licitaþie vor putea fiadjudecate la preþul depornire”, a explicat SorinCreþu, ºef AdministraþiaPieþelor Petroºani.

Licitaþia a fost organizatãpentru închirierea spaþiilor,iar veniturile intrã în bugetulservciului de administraresubordonat municipalitãþii.

Fiecare boxã este confectionatã din panouriPVC cu pardosealã mozaicatã, au chiuvete,energie electricã, canalizareºi apã curentã. Totodatã, înele se pot comercializa doarproduse agro-alimentare ori produse alimentare deorigine animalã sau vegetalã.Preþul de pornire al licitaþieipentru boxa licitatã este de450 lei/lunã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

G inerelepreºedin-

telui suspendat al ConsiliuluiJudeþeanHunedoara,Venter RoberttoPatrick, va ficercetat sub control judiciar.

Magistraþii de laTribunalul Alba auaprobat cererea for-mulatã de RoberttoPatrick Venterprivind înlocuireamãsurii arestului ladomiciliu cu mãsuracontrolului judiciar peo perioadã de 60 dezile. Venter a fostpus sub urmãrirepenalã de procuroriiDNA în acelaºi dosarîn care Mircea IoanMoloþ este cercetatpentru posibile faptede corupþie. PotrivitDNA, acesta, în cali-tate de administratoral SC VivantyIndustries SRLªoimuº, ar fi sãvârºitinfracþiunile de com-plicitate la luare demitã, în formã con-

tinuatã, (21 actemateriale), complici-tate la luare de mitã,în formã continuatã,(3 acte materiale),spãlare de bani (2infracþiuni) ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã.

ªi omul de afaceriEmanoil Milicã Pupare permisiunea de apãrãsi domiciliul,dupã ce judecãtoriide la Tribunalul Albai-au acceptat ºi luicererea de înlocuirea arestului al domiciliu cu cea acontrolului judiciar.

Administrator alSC Trans ConstructImport Export SRL,acesta este cercetat

pentru dare de mitã,în formã continuatã(3 acte materiale),dare de mitã, înformã continuatã,fals în înscrisuri subsemnãturã privatã, în formã continuatã(3 acte materiale) ºispãlare de bani, înforma complicitãþii (2 infracþiuni).

În acelaºi dosareste cercetat ºipreºedintele sus-pendat al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ,vicepreºedintele CJHunedoara, TiberiuBalint, precum ºiVasile Axinte, admi-nistrator al SC VivaConstruct SRL ºi SC

Euro Cons ExpertSRL.

Reamintim cã, îndata de 9 decembrie,Curtea de Apel AlbaIulia a decis mãsuraarestului la domiciliupentru Ioan MirceaMoloþ, Tiberiu IoanBalint, RoberttoPatrick Venter,Emanoil Milicã Pupºi Vasile Axinte. Astadupã ce, cu cinci zilemai devreme,Tribunalul Alba arespins propunereaformulatã de D.N.A.-Serviciul TeritorialAlba Iulia de arestarepreventivã a incul-paþilor ºi a dispusmãsura controluluijudiciar pânã la datade 15.02.2015.

Cei cinci suntcercetaþi într-undosar care vizeazãinfracþiuni de spãlarede bani, luare demitã ºi fals înînscrisuri sub semnã-turã privatã în formãcontinuatã, instru-mentat de DNA.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

ComisiaEuropeanã adat undãverde pentru5 miliarde deeuro

C omisia Europeanãa adoptat miercuri,

25 februarie 2015, programele operaþionaleale României intitulate"Capital uman" ºi "Capacitatea administrativã".

Prin intermediul celordouã programe vor fi reali-zate investiþii cumulate deaproape 5 miliarde de eurodin Fondul Social Europeanîn proiecte care vor contribuila ocuparea forþei de muncãºi combaterea sãrãciei(investiþii nerambursabile de4,3 miliarde de euro), pre-cum ºi la ameliorarea capa-citãþii administrative ºi la dezvoltarea sistemului judiciar(investiþii nerambursabile de0,553 miliarde de euro).

Mai avem 3 produse „made în Valea Jiului”A m rãmas cu mai puþin de 10 produse

pe care sã existe marca Fabricat înHunedoara. Doar 3 mai sunt în ValeaJiului, iar pãsatul momârlãnesc, brânzade oi, plãcintele cu cartofi, ori sloiul fabricat în Valea Jiului din vremea dacilor,nu mai pot fi considerateproduse specificezonei. Asta cel puþin deocamdatã.

Aqua gim, cel mai nou sport, la Petroºani

Licitaþie pentru linia Subcetate - Haþeg

Sub control judiciar

Ginerele preºedintelui CJ Hunedoaraa scãpat de arestul la domiciliu

Page 5: CVJ NR. 806, JOI 26 FEBRUARIE 2015

C FR a scos la licitaþie mai

multe rute pe care n-a mai trecut untren de ani de zile.Exemplu este ºi ceadintre Haþeg ºiSubcetate care nureprezenta impor-tanþã pentru trans-portul de cãlãtori nici pe vremea luiCeauºescu.

Un segment feroviardin judeþul Hunedoara,pe care nu mai este pealocuri nici piatrã peterasament, ca sã numai vorbim debunãstarea ºinelor pro-priu-zise, a fost scos lalicitaþie publicã de CFRSA, în scopul realizãrii

„activitãþii de gestionarea infrastructurii ºi asigu-rarea serviciilor detransport public de cãlã-tori ºi/sau de marfã”.

De altfel, CFR a scosla licitaþie circa 900 dekilometri de „linie” pecare nu mai poate intratîn prezent, în condiþii desiguranþã, nici un tren,în speranþa cã vor fioperatori privaþi care sã

le repunã în funcþie ºisã desfãºoare transportde cãlãtori, transport demarfã sau transportmixt.

Astfel, în judeþul nos-tru „linia” scoasã deSucursala Regionalã CFTimiºoara este cea din-tre Haþeg ºi Subcetate,segment pe care ºi învremurile de glorie treceau maxim douã

trenuri de cãlãtori în 24 de ore, linia fiind utilizatã mai ales pentrufosta fabricã de bere,abator ºi pentru cea deconserve, toate închiseastãzi. În plus linia feratã de circa 4 kilometri lungime nueste electrificatã.

Un eventual doritoreste obligat sã preia ºipersonalul CFR existent

pe secþia sau grupul desecþii aferent.

CFR a mai scos acestsegment la licitaþiepublicã ºi în 2014, însãnici atunci nu s-a arãtatnici un investitor gatasã-ºi arunce banii pe unsegment de cale feratãfalimentar încã din vremurile sale de glorie.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

MinisterulAgriculturii a tãiat încarne vie ºi a de pelistã cele mai multeproduse tradiþionaledin judeþul Hunedoara.Am rãmas cu foartepuþine ºi doar cârnaþulþãrãnesc de ValeaJiului, cârnãciorultradiþional afumat EdiUrsu ºi cârnãcioriiproaspeþi Edi Ursu.

„La nivelul judeþuluiHunedoara aveam, în2013, nu mai puþin de47 de produse atestatetradiþional, din care în

Valea Jiului aveam 19. Conform Ordinului

724 al MinisteruluiAgriculturii, a trebuitsã se refacã documen-taþia, sã se reexami-neze toate produsele,astfel încât s-auîntocmit dosare.

În urma analizeispecialiºtilor de laDirecþia Agricolã, aufost înaintate din ValeaJiului 11 dosare laMinisterul Agriculturiiºi au fost aprobate 3produse tradiþionale”,a menþionat dr.

Gheorghe Cristea, ºefCircurmscripþia Sanitareterinarã Vulcan.Înjudeþul Hunedoaraavem 7 produsetradiþionale aprobate,iar alte 40 au rãmasfãrã atestatul care certificã faptul cã suntmarcã înregistratã înzona noastrã. Acumam rãmas fãrã pãsatultradiþional momârlã-nesc, brânza Burebistaori sloiul de oaie.Toate din cauzã cã nuprea respectã tradiþio-nalismul. „Deocamdatãau fost respinsedosarele, urmând sãrefacem documentaþiaaºa încât, pânã laurmã, cel puþin brânzaBurebista sã fie reatestatã. Trebuie sãrespecte tradiþionali-tatea, sã respectemateria primã, fãrãaditivi, conservanþi ºiE-uri, precum ºi speci-

ficitatea zonei”, a maispus dr. GheorgheCristea, ºefCircurmscripþia SanitarVeterinarã Vulcan.

Plãcinta de cartoficu brânzã de oaie, câr-naþii Parângul, brânzaBurebista, cozonaculJiul, pasta de mãceºe

Valea Jiului, ori cea decãtinã cu acelaºi nume,sloi de oaie, oripãstrãv afumat încetinã de brad, eraudoar câteva din pro-dusele specifice zoneide munte a Vãii Jiului.

Numai în 2013,Ministerul Agriculturiiºi Dezvoltãrii Ruraleomologase trei pro-duse în Valea Jiului.Este vorba de cozona-cul Parâng, cozonaculJiul de est ºi PlãcintaJieþeanã. Aºteaptau,însã, sã primeascãgirul ºi Cârnaþii afumaþi de oaie Straja-Lupeni ºi Pãsatul

momârlãnesc, daracum producãtorii tre-buie sã fie foarte atenþila reþete ºi ingredienteºi sã facã documentaþiaexemplar, ca sã nu nepierdem identitatea.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

M iºcare ºi apã.De asta au

parte cei care aleg cel mai nouprogram de fittnesdin Petroºani.

Imediat dupãdeschiderea bazinuluiºcolar de aici, dupã cursurile de înot pentrucopii ºi începãtori, oechipã de profesioniºti,antrenaþi în Grecia,

unde fac enterteimentla hotelurile de lux, audecis sã aducã ºi la noifittnesul în apã.

Daniel ºi SimonaObleagã, cei care aufost ºi pionierii stiluluiBokwa în aceastã partea þãrii, vin acum cuoferta de aqua gim.

Ce este AQUAFit&Fun?

Este un programFitness&Wellnes în care au fost introduseconceptele de Fitness,Dansºsi Terapie în apã.Programul l-am creatdupã o experienþã de peste 10 ani în dome-niul Fitness&Wellness, în strãinatate ºi înRomânia. Pe parcursulunei sedinþe, careconþine un set de core-

grafii create special, seactiveazã pe fiecarecoregrafie ºi muzicã,câte un anumit set demuºchi, iar în pauzã, deobicei pe refrenulmelodiilor, avem miºcãriuºoare de dans ºi tera-pie, acþionând diversepãrþi ale corpului, astfelîncât, probleme precumreumatismul, problemecervicale, sau alecoloanei ori articulaþi-

ilor, sã fie amelioratevizibil în timp”, spuneDaniel Obleagã, instruc-torul care þine, alãturide trupa sa, orele degimnasticã în apã.

Cursurile se þin labazinul de înot dinapropierea ºcolii Spiru Haret, în fiecaredupã-amiazã de marþi,joi ºi sâmbãta.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Licitaþie pentru boxeledin piaþaPetroºaniuluiN u mai puþin de

19 boxe din halaPieþei Centrale Petroºaniau fost scoase la licitaþiepublicã de cãtre administraþia serviciului,însã doar câteva au fostºi adjudecate.

Pentru transparenþã dar ºi un preþ cât mai bun, conducerea AdministraþieiPieþelor Petroºani a decis sãorganizeze licitaþie publicã cu strigare pentru spaþiiledestinate în special pro-duselor alimentare de origineanimalã.

Astfel, nu mai puþin de 19boxe, fiecare cu o suprafaþãde 7,35 metri pãtraþi, au fostscoase la mezat dar producã-torii nu s-au înghesuit. Doartrei boxe au ºi fost adjudecatela licitaþia de ieri-miercuri,însã pretendenþi au fost ºipentru celelalte dar legislaþianu era respectatã pentru cãn-a existat concurenþã.

„Practic a fost câte un licitator ºi conform proceduriiera nevoie de minim doi.Atât pentru a se respectacondiþiile cât ºi pentru aobþine un preþ cât mai mare.Pentru boxele neadjudecate

se va mai organiza o licitaþieºi dacã nici atunci nu vor fimai mulþi licitatori, dupã ceade a treia licitaþie vor putea fiadjudecate la preþul depornire”, a explicat SorinCreþu, ºef AdministraþiaPieþelor Petroºani.

Licitaþia a fost organizatãpentru închirierea spaþiilor,iar veniturile intrã în bugetulservciului de administraresubordonat municipalitãþii.

Fiecare boxã este confectionatã din panouriPVC cu pardosealã mozaicatã, au chiuvete,energie electricã, canalizareºi apã curentã. Totodatã, înele se pot comercializa doarproduse agro-alimentare ori produse alimentare deorigine animalã sau vegetalã.Preþul de pornire al licitaþieipentru boxa licitatã este de450 lei/lunã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

G inerelepreºedin-

telui suspendat al ConsiliuluiJudeþeanHunedoara,Venter RoberttoPatrick, va ficercetat sub control judiciar.

Magistraþii de laTribunalul Alba auaprobat cererea for-mulatã de RoberttoPatrick Venterprivind înlocuireamãsurii arestului ladomiciliu cu mãsuracontrolului judiciar peo perioadã de 60 dezile. Venter a fostpus sub urmãrirepenalã de procuroriiDNA în acelaºi dosarîn care Mircea IoanMoloþ este cercetatpentru posibile faptede corupþie. PotrivitDNA, acesta, în cali-tate de administratoral SC VivantyIndustries SRLªoimuº, ar fi sãvârºitinfracþiunile de com-plicitate la luare demitã, în formã con-

tinuatã, (21 actemateriale), complici-tate la luare de mitã,în formã continuatã,(3 acte materiale),spãlare de bani (2infracþiuni) ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã.

ªi omul de afaceriEmanoil Milicã Pupare permisiunea de apãrãsi domiciliul,dupã ce judecãtoriide la Tribunalul Albai-au acceptat ºi luicererea de înlocuirea arestului al domiciliu cu cea acontrolului judiciar.

Administrator alSC Trans ConstructImport Export SRL,acesta este cercetat

pentru dare de mitã,în formã continuatã(3 acte materiale),dare de mitã, înformã continuatã,fals în înscrisuri subsemnãturã privatã, în formã continuatã(3 acte materiale) ºispãlare de bani, înforma complicitãþii (2 infracþiuni).

În acelaºi dosareste cercetat ºipreºedintele sus-pendat al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ,vicepreºedintele CJHunedoara, TiberiuBalint, precum ºiVasile Axinte, admi-nistrator al SC VivaConstruct SRL ºi SC

Euro Cons ExpertSRL.

Reamintim cã, îndata de 9 decembrie,Curtea de Apel AlbaIulia a decis mãsuraarestului la domiciliupentru Ioan MirceaMoloþ, Tiberiu IoanBalint, RoberttoPatrick Venter,Emanoil Milicã Pupºi Vasile Axinte. Astadupã ce, cu cinci zilemai devreme,Tribunalul Alba arespins propunereaformulatã de D.N.A.-Serviciul TeritorialAlba Iulia de arestarepreventivã a incul-paþilor ºi a dispusmãsura controluluijudiciar pânã la datade 15.02.2015.

Cei cinci suntcercetaþi într-undosar care vizeazãinfracþiuni de spãlarede bani, luare demitã ºi fals înînscrisuri sub semnã-turã privatã în formãcontinuatã, instru-mentat de DNA.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

ComisiaEuropeanã adat undãverde pentru5 miliarde deeuro

C omisia Europeanãa adoptat miercuri,

25 februarie 2015, programele operaþionaleale României intitulate"Capital uman" ºi "Capacitatea administrativã".

Prin intermediul celordouã programe vor fi reali-zate investiþii cumulate deaproape 5 miliarde de eurodin Fondul Social Europeanîn proiecte care vor contribuila ocuparea forþei de muncãºi combaterea sãrãciei(investiþii nerambursabile de4,3 miliarde de euro), pre-cum ºi la ameliorarea capa-citãþii administrative ºi la dezvoltarea sistemului judiciar(investiþii nerambursabile de0,553 miliarde de euro).

Mai avem 3 produse „made în Valea Jiului”A m rãmas cu mai puþin de 10 produse

pe care sã existe marca Fabricat înHunedoara. Doar 3 mai sunt în ValeaJiului, iar pãsatul momârlãnesc, brânzade oi, plãcintele cu cartofi, ori sloiul fabricat în Valea Jiului din vremea dacilor,nu mai pot fi considerateproduse specificezonei. Asta cel puþin deocamdatã.

Aqua gim, cel mai nou sport, la Petroºani

Licitaþie pentru linia Subcetate - Haþeg

Sub control judiciar

Ginerele preºedintelui CJ Hunedoaraa scãpat de arestul la domiciliu

Page 6: CVJ NR. 806, JOI 26 FEBRUARIE 2015

ANUNÞ DE PARTICIPAREpentru acordarea de finanþare

nerambursabilã din fonduri publice pentruactivitãþi nonprofit de interes general

privind: Sprijinirea cultelor religioase dinmunicipiul Vulcan, pe anul 2015

1. Denumirea, adresa, numãrul de fax,adresa de e-mail ale autoritãþii contractanteºi ale biroului de la care se pot obþine, dupãcaz, informaþii suplimentare: ConsiliulLocal al municipiului Vulcan, stradaM.Viteazu nr.31, cod poºtal 336.200, telefon 0254/570.340, fax0254/571.910, [email protected]

2. Consiliul Local al municipiului Vulcanintenþioneazã sã atribuie contracte definanþare nerambursabilã în conformitatecu prevederile Legii Nr. 350 din 2decembrie 2005 privind regimulfinanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru: Sprijinirea CultelorReligioase.

3. Suma alocatã pentru SprijinireaCultelor Religioase este de 60.000 lei.

4. Documentaþia de solicitare a finanþãriinerambursabile constând în Ghidul solici-tantului ºi Formulare, poate fi accesatã pe

site-ul Primãriei municipiului Vulcan,www.e-vulcan.ro , începând cu data de25.02.2015.

5. Solicitantul va depune documentaþiaprevãzutã de Ghidul solicitantului într-unexemplar la Registratura Primãriei munici-piului Vulcan, bd. Mihai Viteazu, nr.31.

6. Data limitã pentru depunerea propunerilor: 25.03.2015, ora 10.

7. Data selecþiei ºi evaluãrii propunerilorde proiecte este 26.03.2015; ora 1400.

8. Scopul urmãrit de autoritatea finanþatoare: sprijinirea cultelor religioase.

9. Alte informaþii: fiecare solicitant aredreptul de a participa cu un singur proiectla fiecare sesiune de selecþie.

10. Informaþii suplimentare se potobþine la telefon 0254/570340, interior227.

11. Programul anual privind acordareafinanþãrilor nerambursabile pe anul 2015în conformitate cu prevederile Legii nr.350din 2 decembrie 2005 privind regimulfinanþãrilor nerambursabile din fonduri pub-lice alocate pentru activitãþi non profit deinteres general a fost publicat în MonitorulOficial nr. 36 din 24.02.2015

ANUNÞ DE PARTICIPAREpentru acordarea de finanþarenerambursabilã din fonduri

publice pentru activitãþi nonprofitde interes general privind:Sprijinirea Asociaþiilor /Fundaþiilor non-profit din

municipiul Vulcan, pe anul 2015.

1. Denumirea, adresa,numãrul de fax, adresa de e-mailale autoritãþii contractante ºi alebiroului de la care se pot obþine,dupã caz, informaþii suplimenta-re: Consiliul Local al municipiu-lui Vulcan, B-dul M.Viteazunr.31, cod poºtal 336200, telefon 0254/570340, fax0254/571910,[email protected].

2. Consiliul Local al municipiu-lui Vulcan intenþioneazã sãatribuie contracte de finanþarenerambursabilã în conformitatecu prevederile Legii Nr. 350 din2 decembrie 2005 privindregimul finanþãrilor neram-bursabile din fonduri publice alo-cate pentru activitãþi nonprofit deinteres general pentru:Sprijinirea Asociaþiilor/Fundaþiilor non-profit

3. Suma alocatã pentruSprijinirea Asociaþiilor/Fundaþiilor non-profit este de60.000 lei.

4. Documentaþia de solicitarea finanþãrii nerambursabile con-stând în Ghidul solicitantului ºi

Formulare, poate fi accesatã pesite-ul Primãriei municipiuluiVulcan, www.e-vulcan.ro,începând cu data de25.02.2015.

5. Solicitantul va depune docu-mentaþia prevãzutã de Ghidulsolicitantului într-un exemplar laRegistratura Primãriei municipiu-lui Vulcan, bd. Mihai Viteazu,nr.31.

6. Data limitã pentrudepunerea propunerilor:25.03.2015 ora 10.

7. Data selecþiei ºi evaluãriipropunerilor de proiecte este26.03.2015; ora 1500.

8. Scopul urmãrit de autori-tatea finanþatoare: implicareaasociaþiilor ºi fundaþiilor în activitãþi non-profit.

9. Alte informaþii: fiecare solicitant are dreptul de a participa cu un singur proiect lafiecare sesiune de selecþie.

10. Informaþii suplimentare sepot obþine la telefon0254/570340, interior 227.

11. Programul anual privindacordarea finanþãrilor neram-bursabile pe anul 2015 în confor-mitate cu prevederile Legiinr.350 din 2 decembrie 2005privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþinon profit de interes general afost publicat în Monitorul Oficialnr.36 din 24.02.2015.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 20156 Actualitate

ANUNÞ DE PARTICIPAREpentru acordarea de finanþare

nerambursabilã, din fonduri publice aproiectelor cluburilor sportive de dreptprivat ºi ale asociaþiilor pe ramurã desport judeþene, din municipiul Vulcancare iniþiazã ºi organizeazã programesportive de utilitate publicã, pe anul

2015.

1. Denumirea, adresa, numãrul defax, adresa de e-mail ale autoritãþii contractante ºi ale biroului de la care sepot obþine, dupã caz, informaþii supli-mentare: Consiliul Local al municipiuluiVulcan, B-dul Mihai Viteazu nr.31, codpoºtal 336.200, telefon0254/570.340, fax 0254/571.910,[email protected] .

2. Consiliul Local al municipiuluiVulcan intenþioneazã sã atribuie con-tracte de finanþare nerambursabilã înconformitate cu prevederile Legii Nr.350 din 2 decembrie 2005 privindregimul finanþãrilor nerambursabile dinfonduri publice alocate pentru activitãþinonprofit de interes general pentru:structuri sportive de drept privat.

3. Suma alocatã proiectelor:400.000 lei.

4. Documentaþia de solicitare afinanþãrii nerambursabile constând înGhidul solicitantului ºi Formulare,poate fi accesatã pe site-ul Primãriei

municipiului Vulcan, www.e-vulcan.ro ,începând cu data de 25.02.2015.

5. Solicitantul va depune documen-taþia prevãzutã de Ghidul solicitantuluiîntr-un exemplar la RegistraturaPrimãriei municipiului Vulcan, bd.Mihai Viteazu, nr.31.

6. Data limitã pentru depunereapropunerilor: 25.03.2015, ora 10.

7. Data selecþiei ºi evaluãrii prop-unerilor de proiecte este 25.03.2015,ora 1200.

8. Categorii de solicitanþi : pot par-ticipa structuri sportive de drept privat(cluburi ºi asociaþii), altele decât feder-aþiile sportive naþionale, cu personali-tate juridicã românã din municipiulVulcan, care iniþiazã ºi organizeazãprograme ºi acþiuni sportive de utilitatepublicã.

9. Alte informaþii: fiecare solicitantare dreptul de a participa cu un singurproiect la fiecare sesiune de selecþie.

10. Informaþii suplimentare se potobþine la telefon 0254/570.340, inte-rior 227.

11. Programul anual privind acor-darea finanþãrilor nerambursabile peanul 2015 în conformitate cu preved-erile Legii nr.350 din 2 decembrie2005 privind regimul finanþãrilor ner-ambursabile din fonduri publice alocatepentru activitãþi non profit de interesgeneral a fost publicat în MonitorulOficial nr. 36 din 24.02.2015.

E radicatã în Europa,prezentã în România.

În timp ce în majoritateaþãrilor Europene, scarlatina a fost eradicatã,în þara noastrã încã este oafecþiune des întâlnitã.

Reprezentanþii Direcþiei deSãnãtate Publicã Hunedoaraau întocmit o statisticã în rândul elevilor dupã terminareavacanþei semestriale. 41 de mii de elevi au fost examinaþidupã vacanþa intersemestrialã,iar rezultatele au indicat faptulcã aceºtia s-au întors la ºcoalãcu scarlatinã, scabie saupediculozã.

“Dupã vacanþa intersemstri-alã au fost identificate 267 decazuri de anginã, 174 decazuri de pediculozã dintrecare 56 în Valea Jiului, douã

cazuri de scabie în Valea Jiuluiºi un caz de scarlatinã înHunedoara”, a declarat CeciliaBirãu, purtãtor de cuvânt alDSP Hunedoara.

An de an, dupã vacanþeleelevilor, medicii de familie realizeazã triajul epidemiologicîn rândul elevilor. An de an,aceºtia se întorc la ºcoalã cudiferite afecþiuni.

Monika BACIUMonika BACIU

Eradicatã în Europa, prezentã în ºcolile româneºti

Page 7: CVJ NR. 806, JOI 26 FEBRUARIE 2015

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Primul caz este celal unei femei în vârstãde 76 de ani, care,marþi, a sesizat PoliþiaMunicipiuluiHunedoara despre fap-tul cã a fost contactatãtelefonic pe telefonulfix de la domiciliu de opersoanã care s-arecomandat a fireprezentant al PoliþieiDeva, ºi care i-a solici-tat suma de 28.000

euro, motivând faptulcã fiica acesteia, întimp ce conduceaautoturismul proprie-tate personalã pe razamunicipiului Deva, arfi lovit doi copii, caresunt gravi rãniþi ºiinternaþi în spital.Hunedoreanca a luatlegãtura cu fiica sa,care i-a comunicat cãnu a fost implicatã înniciun accident, fapt

pentru care aceasta asesizat poliþia.

Tot în aceeaºi zi, oaltã femeie în vârstãde 77 de ani a sesizatPoliþia MunicipiuluiHunedoara dupã ce afost contactatã pe tele-fonul fix de la domicili-ul sãu, de o persoanãnecunoscutã de sexmasculin, care s-arecomandat a fi avo-cat, din Slobozia, ºicare i-a povestit cãnepoata ei a provocatun accident rutier, peraza municipiuluiSlobozia, soldat cudouã victime ºi cã tre-buie sã plãteascã40.000 lei pentru a o

scãpa de închisoare.Femeia a închis tele-fonul ºi l-a sunat peginerele sãu, care i-aspus cã cele relatatenu sunt adevãrate ºi sãnu trimitã baninimãnui.

ªi tot marþi, laPoliþia MunicipiuluiHunedoara s-a maiprezentat o femeie învârstã de 38 de ani,din Hunedoara, care asesizat faptul cã a fostapelatã pe telefonulmobil de o persoanãnecunoscutã, de sexmasculin, care s-arecomandat a fi poliþistºi care i-a spus cã soþulei a fost implicat într-un accident rutier,

rãnind grav un minorîn vârstã de 12 ani.Apelantul i-ar fi solici-tat suma de 20.000euro pentru operaþiapresupusului minoraccidentat.

De asemenea, legãtura telefonicã afost preluatã la unmoment dat de un altbãrbat, care plângea ºicare i-a solicitat banii,recomandându-sedrept soþul acesteia.

În acel moment,femeia l-a apelat pesoþul ei, în Franþa, ºi aaflat cã acesta nu afost implicat în nici unaccident rutier. Lascurt timp, pentru a seasigura cã nu suntprobleme, reclamantal-a apelat ºi pe fiul sãuminor, care i-a relatatcã ºi el, la rândul sãu,a fost apelat de o per-soanã de sex masculin,care i-a spus acelaºilucru despre tatãl sãuºi care i-a solicitat sã iatoate bijuteriile dincasã ºi sã le ducã lapoºtã, cerându-i toto-datã ºi numãrul detelefon al mamei sale.Minorul, având asuprasa douã lãnþiºoare, uninel ºi douã perechi decercei, toate din aur, a

fost oprit, din fericire,de mama acestuia dindrumul sãu spre poºtã.

Pentru a nu devenivictime ale infracþiuniide înºelãciune, poliþiºtiirecomandã sã verifi-caþi telefonic dacã rudarespectivã este într-adevãr rãnitã sau afost implicat într-unaccident. Trebuie reþin-ut cã nici poliþiºtii, niciprocurorii, nu reþintelefoanele mobile alecelor implicaþi într-unaccident rutier. Deasemenea, cereþi datedespre unitatea med-icalã, de poliþie sauparchet unde s-ar aflaruda implicatã ºi sunaþipentru confirmare.Pentru a împiedica"documentarea" sus-pecþilor despre familiadumneavoastrã,poliþiºtii recomandãmsã fiþi atenþi la per-soanele cu care intraþiîn contact, aparentîntâmplãtor, inclusiv pereþelele de socializare.Este posibil ca acesteasã încerce sã se“împrieteneascã” cudumneavoastrã ºi sãafle detalii despre fam-ilie sau vecini.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

La intersecþia din-tre strada Republiciicu strada Tãia, vãzândechipajul de poliþierutierã, bãrbatul avirat la stânga, sprestrada Tãia, iarpoliþiºtii au pornit înurmãrirea autoturis-

mului, reuºind sã-lopreascã. Bãrbatul arefuzat testarea cuaparatul alcooltest,precum ºi recoltareade probe biologice,motiv pentru care penumele sãu a fostîntocmit un nou dosar

de cercetare penalã.ªi poliþiºtii din

Haþeg au oprit în trafic un bãrbat învârstã de 62 ani, dincomunã Baru, în timpce conducea unmoped pe DN 66, peraza localitãþii Petros,deºi consumase bãu-turi alcoolice.În urmatestãrii bãrbatului cuaparatul etilotest,rezultatul a indicat oconcentraþie de 0,74mg/l, alcool pur înaerul expirat

ªi în acest caz bãrbatul s-a ales cu undosar penalã.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Trei ceasuri bune în metoda “accidentul” T rei persoane din municipiul

Hunedoara au sesizat Poliþia cuprivire la tentativa unor suspecþi de a-iînºela prin metoda „accidentul”.Persoanele au fost vigilente ºi nu auoferit suspecþilor sumele solicitate, ci s-au adresat poliþiºtilor, care au întocmitdosare de cercetare penalã pentrucomiterea infracþiunii de tentativã deînºelãciune.

ªi bãut ºi cu permisul suspendatU n un bãrbat în vârstã de 36 de

ani, din oraºul Petrila s-a ales cudosar penal dupã ce poliþiºtii l-au depistat joi dimineaþa în trafic în timpce se deplasa de la Petrila spre Lonea,conducând sub influenþa bãuturiloralcoolice.

Page 8: CVJ NR. 806, JOI 26 FEBRUARIE 2015

A nul 1985 afost unul de

graþie pentrusporturile de laJiul Petroºani, înspeþã, fotbalul ºiatletismul.

La atletism,PetreDrãgoescu –avea pe atunci23 de ani –avusese unmare succespe 23 februa-rie 1985,când la Cupa„Tricotex”,competiþiedesfãºuratã laBudapesta, laproba de1.500 m abãtut recordulnaþional, cu3`41``2```,record care arãmasnedoborât

pânã în 2014, adicã29 de ani!

La nici o lunã de laacest moment, pe 2martie 1985, PetreDrãgoescu participã lacursa de 800 m platde la Atena, în cadrulCampionatuluiEuropean. Va ocupa

2, medalia de argint,dar va stabili un altrecord naþional(1`47``21```), cate stãîn picioare ºi azi. Seriade succese continuã înacelaºi an 1985, pe 4septembrie, când laJocurile MondialeUniversitare de laKobe (Japonia), în aerliber, Petre Drãgoescuocupã locul 4 la 800m plat, cu timpul de1`45``41```. Au fosttrei performanþe uriaºe

a celui care se apucaserã de atletismdoar de cinci ani, în1980, reuºind dupãnumai un an, în 1981,sã obþinã titlul naþionalla CampionateleNaþionale, cu cea maibunã performanþã la800 metri.

Petre Drãgoescu ºi-a abandonat activitatea la numai 28 de ani, în 1990,datoritã unei accidentãri grave la

tendon, la un GrandPrix desfãºurat la Nisa(Franþa).

Se poate spune cã,pentru PetreDrãgoescu, anul 1985,cu cele trei mari realizãri – Budapesta,Atena, Kobe – a fostcel mai prodigios dincariera sa, stabilindrecorduri care au rezis-tat trei decenii.

Tot în „curtea”Jiului, se pregãteaualte performanþe.

Echipa de fotbal Jiulfusese preluatã în februarie 1985 deViorel Mateianu într-osituaþie la limita retrogradãrii.

O echipã cu destulevalori – Cavai, MirceaPopa, Szekely, I.Varga, Lasconi,Bãluþã, Henzel,Benone Popescu,Grigore Petre, Gãman,Doru Stanca –, darcare va dezamãgi înretur, în ciuda uneirevitalizãri în primã-varã, reuºitã de ViorelMateianu. Practic,echipa a pierdut trenaîn penultima etapã,când Jiul a încheiat laegalitate pe teren pro-priu, 1-1, cu ChimiaRm. Vâlcea, pierzândapoi jocul decisiv, 0-2la F.C. Argeº Piteºti.

În timp ce atletulPetre Drãgoescu seîncununa de succese laBudapesta ºi Atena,fotbaliºtii jiuliºti gâfâiaudin greu sã lupte pentru menþinerea înDivizia „A”. Nu vorreuºi, retrogradânddupã 19 ani.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Februarie 20158 Sport

LaurenþiuReghecampf a fost dintotdeauna ofãcãturã ordinarã. Un fel de aluat, dospitîn mâinile jucãuºe aleAnei Maria Prodan,cea cu care s-a potrivitcel mai bine, tusea ºi junghiul.

Când a avut subbagheta sa orice fotbalist ºi-a dorit pixullui la Steaua, s-a datmare sculã pe basculã,cum au apãrut proble-me, þuºti la arabii ceicu bani. Care iatã,i-au dat un picior înfund, din pãcate, prin

ricoºeu luându-l dragulnostru fost jiulist,Mihai Pintilii.

Acum mareleReghe stã la pândã sãvadã încã un eºec -douã la Steaua, dupãcare sã vinã în chip desalvator. Steaua o vamai lua pe cocoaºã,are, se vede cu ochiulliber, cea mai slabãechipã din ultimii 40de ani ºi ceva...

Mira-m-aº sã-l vãd

însã pe Reghecampfdin nou în Ghencea,dupã ce madamProdan a declarat public cã îºi bagãpicioarele în ea deRomânia – auzi treabãla ea, sã crapelubeniþele din satul eiºi nu alta! –, cã vreasã plece acolo, undevorba cântecului „Fiepâinea cât de rea/ Totmai bine-n þara mea/

Þara mea, America!”.Ducã-se pe pustii, cuinfatuatul ei cu tot.Oricum, zilele luiGâlcã la Steaua suntnumãrate, ar puteareveni chiar MihaiStoichiþã, cel care amai avut trei mandatereuºite în Ghencea, în2004-2005, 2009-2010 ºi 2012. Sãvedem ce strategie arefamilia de Dãbuleni...

Henþ cu mâna

HOÞ LA HOÞ TRAGE...

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Î n weekend-ultrecut au avut

loc câteva jocuri amicale, soldate cumai multe goluri.

Astfel, RetezatulHaþeg (antrenori SorinGheju – Nelu Gavriluþi)a remizat acasã, 4-4 cuAurul Certej, golurilehaþeganilor fiind marcate de S.Nicolescu, Damian, Bg. ªtefan ºi Apachiþei,urmãtorul amical fiind

programat pe 28 februarie,cu Victoria Cãlan.

Hercules Lupeni(antrenor Dan Voicu) aevoluat în deplasare ladivizionara de Liga a III-aMetalul Cugir, în faþa cãreiaa cedat cu 0-4.

„Am contat doar 20 deminute, apoi ne-au fãcutpraf...” spunea antrenorulDan Voicu. „Chiar ºi aºa, îiremarc pe Adi Farcaº înpoartã ºi pe fundaºii centrali M. Dumitrescu –Curtea”, a precizatantrenorul lupenean.Sâmbãtã, 28 februarie,lupenenii vor juca un amical la Minerul Uricani.

Inter Petrila (antr. Avram

„Vuþã” Moldovan) s-apregãtit acasã, dar dinpãcate, din cauza unei

clauze de regulament, nu l-a putut legitima peIosif Kalai, care a mai jucatîn tur la echipele din Cugirºi Turda.

Dinspre Jiul Petroºani nuse mai aude nimic. „N-avem echipã, n-avem bani,n-avem apã, n-avem nimic.Echipa e de izbeliºte, auplecat toþi jucãtorii seniori,nu facem cu nimeni antre-nament, cã nu avem cucine... Vom aborda returulcu bãieþi de 16-17 ani, rezervele primei echipe dejuniori.” spunea dezamãgitantrenorul Sorin Ghiþan.

Fotbal. Pregãtiri.

JIUL E PE BUTUCI!

Acum 30 de ani (1985) douã mari succese pentru acelaºi club

Jiul la retrogradare, Drãgoescu la alergare!

Antrenorul Avram Moldovan

(Inter Petrila) priveºte cuîncredere spre retur

Curtean, R. Moldovan ºi M. Dumitrescu, un trio pentru un

retur de foc al Lupeniului

Petre Drãgoescu lavremea marilor

performanþe

Iosif Cavai, unuldin cei mai buniportari care auevoluat la Jiul