Incluziunea Socio-educationala
description
Transcript of Incluziunea Socio-educationala
INCLUZIUNEA SOCIO-
EDUCATIONALA A SUBIECTILOR CU
INTELECT LIMINAR(DE
LIMITA)A efectuat:st.ciclul I,gr 303
Caraman Olga
Actualitatea problemei
Problematica persoanelor handicapate este întotdeauna de actualitate, deoarece aceştia reprezintă categorie a populaţiei cu o poziţie evident dezavantajată faţă de alte categorii de oameni.
Copii cu deficienţe sunt percepuţi de cele mai multe ori negativ, sunt marginalizaţi şi nu de puţine ori excluşi din şcoală.
Dicţionarul explicativ al limbii române (p.238)deficienţa este o „scadere, lipsă, greşeală; rămânere în urmă”.
Intr-un sens mai specializat, cu caracter medical, deficienţa este definită ca „lipsă de integritate anatomică şi funcţională a unui organ; absenţa unor facultăţi fizice sau psihice”
Cea mai extinsă categorie şi care prezintă dificulăţi majore în procesul de dezvoltare a personalităţii şi integrării eficiente sociale este categoria deficienţelor mentale şi intelectuale.
PARTICULARITATI DE DEZVOLTARE
Intre starea de normalitate si cea de handicap de intelect, la granita, se afla o categorie speciala: intelectul de limita / liminar (Q. I. : 80-85 - 90)
Majoritatea autorilor considera ca intelectul de limita poate fi depistat in scoala si cuprinde aproximativ 10% din populatia scolara.
Acesti copii intampina dificultati in insusirea scrisului, cititului, calculului, manifestand disgrafe, dislexie si discalculie, tulburari ce nu pot fi recuperate cu ajutorul cadrelor didactice in cadrul unei clase normale si necesita o pregatire speciala.
Sunt timizi, emotivi, inhibati, au o hiperactivitate motorie. Copilul liminar respecta toate sarcinile impuse doar pana la un anumit grad de abstractizare si complexitate.
Exista cateva elemente definitorii dupa care copilul cu intellect laminar poate fi usor identificat, mai ales in procesul educational din scoala:
-raspunsurile sunt realizate intr-o maniera inegala, adesea lacunara-are nevoie de un anumit interval de timp pentru a-si mobilize capacitatile intelectuale-dificultati in insusirea citit-scrisului si calculului arithmetic determina aparitia esecului scolar cu toate consecintele sale -alterarea structurii perceptive-motrice a spatiului- copilul nu respect forma, marimea, proportia, orientarea-dificultati in realizarea activitatilor de analiza si sinteza, comparatie, abstractizare, clasificare-dificultati de colaborare si de stabilire a unor relatii interpersonal datorate unei imaturitati social-afective, hiperactivitate motorie autocontrol redus, incapacitate de stapanire a impulsurilor primare, teama de insucces -integrarea scolara a copiilor cu intellect laminar este posibila in conditiile diferentierii si individualizarii curriculumului.
DIAGNOSTICAREA
Se realizeaza cu ajutorul testelor prin care:- se masoara coeficientul de inteligenta- se masoara coeficientul de dezvoltare psihica- se face o evaluare a posibilitatilor de adaptare si de integrare
Una din clasificarile cele intalinite este realizata in functie de valoarea coeficientului de inteligenta.- deficienta mintala profunda sau grava- IQ= 0-20- deficienta mintala severa sau mijlocie - IQ= 20 -35/40- deficienta mintala moderata- IQ= 35/40 - 50/55- deficienta mintala usoara- IQ= 50/55- 75- intelectul de limita sau liminar - IQ) 75-85
ETAPELE DE EVALUARE A UNUI COPIL CU ÎNTÂRZIERE MINTALĂ(INTELECT DE LIMITA)
Copil cu
Intirziere
mintala
Interviu cu
parintiObserv
atiaClinicadirecta
TesteleDe
laborator
Ev.psihol
Scale si testeBinet-SimonRaven
Ev.educatori
Profesori
Tehnologii de incluziune a subiectilor cu intelect laminar•intervenţie educaţională şi dezvoltarea abilităţilor•programe de educaţie bazate pe dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a abilităţilor sociale şi a abilităţilor adaptative •învăţare de strategii pentru autoconducere, autoservire •programe de relaxare şi control a respiraţiei Scopul recuperarii consta, asadar, in valorificarea la maxim a posibilitatilor individului handicapat, functiile psiho-fizice nealterate trebuind antrenate pentru a prelua activitatea functiilor afectate . Se urmareste astfel formarea unor abilitati si comportamente care sa-i permita handicapatului o integrare in viata profesionala si sociala.
MASURI DE RECUPERARE Recuperarea prin
invatare
Formele de invatare eficiente in recuperarea handicapului mintal sunt cele de tip afectiv si motivational.
. Acolo unde este posibil se poate realiza si invatarea de tip intelectual, avand drept obiectiv acumularea de informatii elementare, insusirea unui aparat conceptual, a operatii instrumentale. in acest tip de invatare, metodele verbale sunt esentiale.
MASURI DE RECUPERARE Recuperarea prin
psihoterapiepsihoterapia actioneaza pozitiv
asupra personalitatii individului deficient mintal, inlaturand anxietatea, negativismul, starile conflictuale, activand motivatia, devenind un energizator pentru subiect
Dintre formele psihoterapiei, adecvate handicapului mintal sunt:
psihoterapia sugestiva psihoterapia de relaxareSugestia verbala pozitiva
actioneaza astfel pentru ameliorarea – inlaturarea unor comportamente aberante (de tip deviant), pentru formarea unor atitudini favorabile invatarii si activitatii, este necesar de participare constient-voluntara din partea handicapatului
MASURI DE RECUPERARERecuperare prin terapie ocupationala
Aceste metode de recuperare au “priza” la deficientii mintal din cauza interesului viu manifestat de multi dintre ei pentru muzica, dans, pictura, joc, confectionare de obiecte formare si dezvoltare a abilitatilor motrice, practice sau a deprinderilor profesionale.
La copiii mai mari, foarte eficienta este ergoterapia, care contribuie la integrarea lor intr-o activitate cu caracter social. In toate aceste tipuri de terapii trebuie sa se puna accent pe compensare, stimulandu-se functiile senzoriale si psihice normale, nealterate.
MASURI DE RECUPERARE Meloterapia îşi are izvorul în valoarea terapeutică pe care o are muzica asupra psihicului uman La copiii cu deficienţă mintală şi hiperkinetici meloterapia se foloseşte pentru ameliorarea inhibiţiei voluntare a actelor motorii şi pentru realizarea performanţelor în plan psihomotor. Copiilor cu instabilitate emoţională, meloterapia contribuie la diminuarea tensiunilor psihice, reducând agresivitatea şi favorizând cooperarea în cadrul microgrupului social. Principalele forme de organizare a meloterapiei sunt: cântecul, jocurile muzicale, audiţiile şi sunt desfăşurate de educatori, psihologi, logopezi
RECOMANDARI GENERALE SI CONCLUZII
Pentru profesori•Evidentierea concretului si a semnificatiei continutului •Asigurarea achizitionarii materialului nou prin repetare cat mai variata;•· Asigurarea, pentru cel care invata, a unor metode de mediere verbala•Promovarea in clasa a unei atmosfere de succes • Incorporarea in secventele instructionale a unor stimuli atractivi si a unor intariri pozitive•· Organizarea, secventierea si accesibilizarea cat mai riguroasa a instruirii: de la simplu la complex, de la usor la greu .
Rolul familiei•Familia trebuie să ofere tot suportul afectiv necesar. Părinţii vor fi învăţaţi cum să intervină. •au obligaţia să se implice în activităţile extraşcolare ale copiilor şi să aibă răbdare şi înţelegere faţă de schimbările mai lente sau mai rapide din viaţa copiilor lor •să sprijine profesorii în alegerea unor strategii realiste cu privire la evoluţia şi formarea copiilor în şcoală şi în afara ei •să fie participanţi activi la toate activităţile şcolii şi să se implice în promovarea educaţiei integrate la toate nivelurile vieţii sociale, inclusiv cel politic
Putem afirma ca o interventie de tip recuperativ in cazul unei deficiente mintale a avut succes daca persoana cu handicap mintal a capatat un anumit nivel de autonomie personala, si-a insusit abilitati motorii si dexteritati manuale, fiind capabila sa exercite o profesie, daca si-a format comportamente adecvate la situatie, daca poate comunica oral si in scris, daca are format simtul autocontrolului.-Copilul cu cerinte educative speciale are probleme similare cu cele ale unui copil obişnuit, suprapuse de altele specifice.-Sentinta produsă de societate e mai periculoasă pentru un copil în dezvoltare decît predispozitia biologică.-Predispozitia biologică nu este o sentintă, iar mediul social este o şansă!!!
Bibliografie:1.Bodorin,Educatia Incluziva,Chisinau
2012,Cetatea de Sus,100p2.Dicţionarul explicativ al limbii
române,Editura Litera International 20023.Racu A,D.V. Popovici,A.Danii,Educatia
incluziva ghid pentru cadre didactice si manageriale.
4.Racu A,Florin-Emil Verza,Racu Sergiu,Pedagogia Speciala,Chisinau 2011,Tipografia centrala,316p
5.www.autism.ro ,,Intirziere mintala’’ Gradul de inteligenta si problemele intelectului de limita