Lecturi universale: Romane:

• Aventurile lui Huckleberry Finn – Mark Twain

• Memoriile văcuţei Mu – Berbardo Atxaga• Cititorul din peşteră – Rui Zink

Povestiri:• Ţara de dincolo de negură – Mihail Sadoveanu

Nuvele:• Budulea Taichii – Ioan Slavici• Alexandru Lăpuşneanul - Costache Negruzzi

Fabule:• Câinele şi căţelul – Grigore Alexandrescu

Balada:• Paşa Hassan – George Coşbuc

Poezii• O, rămâi... – Mihai Eminescu• Mezul iernei – Vasile Alecsandri

Aventurile lui Huckleberry Finn

de Mark Twain

FIŞĂ DE LECTURĂ

Am început lectura (data):14-06-2011 Am terminat lectura (data):Titlul operei literare: „ Aventurile lui Huckleberry Finn ” Autorul: Mark TwainOpera face parte din volumul: Editura: Maxim Bit Anul apariţei volumului: 2006Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului: n. 30 noiembrie 1835 – 21 aprilie 1910 Alte opera ale autorului: „Aventurile lui Tom Sawyer ” , „Prinţ şi cerşetor” Genul literar: epicSpecia literară: roman (poveste, basm, schiţă, nuvelă, roman, povestire, fabulă, baladă)Opera e structurată în: capitole (cărţi / părţi / volume / capitole)Opera e scrisă în: proz ă (proză / versuri)Locul desfăşurării acţiunii: împrejurimile casei văduvei DouglasTimpul desfăşurării acţiunii: pe timpul lui Huckleberry FinnNaratorul (tipul de narator, indici ai prezenţei acestuia): narator subiectiv , pers. I, verbe( „am lăsat”, „ne lăudăm”, „am încercat”) şi pronume(„pe mine”, „mă”, „mi-”) Personaje :Personajul Tipul de personaj Trăsături (principal / secundar, pozitiv / negativ, real/ fantastic) (fizice,morale) Tom Sawyer secundar, pozitiv, real este prietenul lui HuckCitate:

• „l-am ales pe Tom Sawyer căpitan”;• „o minciună de-a lui Tom Sawyer”;• „Tom ne porunci să ne lustruim săbiile şi puştile”

Note de lectur ă (Continuă enunţurile de mai jos cu idei din opera citită).Opera mi-a trezit sentimente de compasiune faţă de acest băiat Huck care era orfan. Ceea ce impresionează este caracterul său vulnerabil, dar în acelaşi timp şi naiv. Surprinzător este momentul când Huck fuge cu pluta pe o insulă împreună cu Jim.Demn de admirat este fragmentul în care Huck se duce la şcoală, obligat însă de văduva Douglas . Am admirat cu sufletul la gură episodul în care Huck ş i-a înscenat moartea şi a plecat cu o pluta pe o insulă mai sus de Târguşor.Am fost curios când Huck l-a găsit pe tatăl lui.Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că mi-au plăcut aventurile lui din viaţa de zi cu zi.

Opinii critice / Referinţe critice: În opinia mea, romanul „Aventurile lui Huckleberry Finn” este una dintre capodopera supremă a literaturii americane - o lucrare care se întinde dincolo de limitele de timp şi ceea ce este cel mai uman în cititorii de orice varstă sau ţară. Acest romaneste ” o continuare al „Aventurilor lui Tom Sawyer”, se disting prin farmecul povestitor, Huck fiind un portret realist Keener de caracter regional şi experienţă de frontieră de pe Mississippi.

Samuel Langhorne Clemens (n. 30 noiembrie 1835 – 21 aprilie 1910) , cunoscut sub pseudonimul literar Mark Twain, a fost un scriitor, satirist și umorist american, autorul popularelor romane "Aventurile lui Tom Sawyer", "Prinţ şi cerşetor", "Aventurile lui Huckleberry Finn" şi "Un yankeu la curtea regelui Arthur".

În ciuda problemelor sale financiare, Twain a fost renumit pentru umorul și buna sa dispoziție, datorită cărora s-a bucurat de o popularitate imensă în întreaga lume. La apogeu, el a fost probabil cel mai popular american din acea vreme. În 1907, publicul s-a înghesuit la Expoziția Jamestown doar ca să-l zărească pe Mark Twain. S-a bucurat de prietenia mai multor celebrități, între care autorul și criticul literar William Dean Howells, politicianul și autorul Booker T. Washington, inginerul și inventatorul Nikola Tesla, scriitoarea Helen Keller și magnatul Henry Huttleston Rogers. Autorul american William Faulkner a scris despre Twain că a fost "părintele literaturii americane".

Twain a murit în 1910 și este înmormântat la Elmira, statul New York

Biografie

Copilăria şi tinereţea

Samuel Langhorne Clemens s-a născut în localitatea Hannibal, statul Missouri, la 30 noiembrie 1835, fiul unui negustor din Tennessee, John Marshall Clemens (11 august 1798 – 24 martie 1847) și Jane Lampton Clemens (18 iunie 1803 – 27 octombrie 1890), al șaselea din șapte copii. În ciuda acestui fapt, doar un frate și o soră au ajuns la vârsta maturității, și anume Orion Clemens (17 iulie 1825 - 11 decembrie 1897), respectiv Pamela (19 septembrie 1827 - 31 august 1904). Una din surorile sale, Margaret (31 mai 1830 - 17 august 1839) a decedat când Samuel avea patru ani, iar fratele său Benjamin (8 iunie 1832 - 12 mai 1842) a murit trei ani mai târziu. Alt frate mai mare, Pleasant (1828 - 1829), nu a trăit decât trei luni. Samuel a avut și un frate mai tânăr, Henry Clemens (13 iulie 1838 - 21 iunie 1858).

Când Samuel avea patru ani, familia s-a mutat la Hannibal, un oraș portuar pe fluviul Mississippi, care mai târziu a servit ca inspirația pentru orașul fictiv St. Petersburg din „Aventurile lui Tom Sawyer” și „Huckleberry Finn”. Missouri s-a numărat printre statele americane în care sclavia a fost legală din 1821, și de la o vârstă fragedă Twain a fost expus sclaviei, temă pe care a explorat-o în operele sale. Ca amănunt interesant, Twain a fost daltonist, fapt care i-a stimulat discuțiile ironice din cercurile sociale de atunci. În 1847, când Twain avea unsprezece ani, tatăl său s-a îmbolnăvit de pneumonie și a decedat în luna martie din același an. La scurt timp după aceea, Twain și-a găsit de lucru ca ucenic la un tipograf; la vârsta de șaisprezece ani a început să scrie articole amuzante și schițe. La optsprezece ani a plecat din Hannibal, lucrând ca tipograf la New York, Philadelphia, St. Louis și Cincinnati.

La 22 de ani, Twain s-a intors în Missouri. În timpul unei călătorii la New Orleans pe fluviul Mississippi, pilotul vasului, pe nume "Bixby", l-a inspirat pe Clemens să devină pilot de vas cu zbaturi, meserie care pe atunci era una din cele mai bine plătite profesii din America.

Ajuns în Nevada, Twain a devenit miner, sperând să se îmbogățească descoperind argint. A petrecut mult timp în tabăra minieră alături de tovarășii săi - încă o experiență de viață de care s-a folosit în activitatea literară. După eșecul ca miner, a găsit de lucru la un ziar din Virginia City numit "the Daily Territorial Enterprise". Acolo a început să folosească pseudonimul literar "Mark Twain".

Viaţa ca scriitor

În 1867, călătorind prin Europa și Orientul Mijlociu (eveniment aflat la baza colecției de scrisori de călătorie The Innocents Abroad), Twain l-a cunoscut pe Charles Langdon, care i-a arătat o fotografie a surorii sale, Olivia. Twain susține că s-a îndrăgostit la prima vedere; abia în anul următor a cunoscut-o pe Olivia. Cei doi s-au logodit în 1869 și s-au căsătorit în februarie 1870, la Elmira, New York. După ce s-au stabilit la Buffalo, Olivia a născut un băiat, Langdon, care din nefericire a murit de difterie la vârsta de un an și șapte luni. Twain și soția au mai avut trei fiice: Susy, Clara și Jean Clemens. Căsnicia lor a durat timp de 34 de ani, până la decesul Oliviei în 1904.

Twain a trăit mai mult decât Jean și Susy. El a trecut printr-o perioadă de depresie profundă, începută în 1896, pe când se afla într-un turneu de lecturi în Anglia, la aflarea veștii că fiica sa favorită, Susy, a murit de meningită. Decesul soției, precum și decesul altei fiice, Jean, la 24 decembrie 1909, i-a adâncit depresia.

Bibliografie

• (1867) Advice for Little Girls (fiction)• (1867) The Celebrated Jumping Frog of Calaveras County (fiction)• (1868) General Washington's Negro Body-Servant (fiction)• (1868) My Late Senatorial Secretaryship (fiction)• (1869) The Innocents Abroad (non-fiction travel)• (1870-71) Memoranda (monthly column for The Galaxy magazine)• (1871) Mark Twain's (Burlesque) Autobiography and First Romance (fiction)• (1872) Roughing It (non-fiction)• (1873) The Gilded Age: A Tale of Today (fiction)• (1875) Sketches New and Old (fictional stories)• (1876) Old Times on the Mississippi (non-fiction)• (1876) The Adventures of Tom Sawyer (fiction)• (1877) A True Story and the Recent Carnival of Crime (stories)• (1878) Punch, Brothers, Punch! and other Sketches (fictional stories)• (1880) A Tramp Abroad (travel)• (1882) The Prince and the Pauper (fiction)• (1883) Life on the Mississippi (non-fiction)• (1884) Adventures of Huckleberry Finn (fiction)• (1892) The American Claimant (fiction)• (1892) Merry Tales (fictional stories)• (1894) Tom Sawyer Abroad (fiction)• (1896) Tom Sawyer, Detective (fiction)

Aventurile lui Huckleberry Finn de Mark Twain

-rezumat-

Capitolul I Tom Sawyer împreună cu Huckleberry Finn au gasit banii pe care hoţii i-au ascuns în peşteră. Fiecare avea câte şase mii de dolari de aur. Judecătorul Thatcher i-a luat, iar la băieţi le-a dat câte un dolar în fiecare zi. Văduva Douglas l-a înfiat pe Huck, făcându-l un om civilizat. Huckleberry Finn s-a făcut băiat cuminte, cu condiţia să intre într-o bandă de hoţi. Atunci văduva, văzându-l aşa, îi făcea toate mofturile, dar lui Huck tot nu îi plăcea. Văduva Douglas avea o soră, pe nume miss Watson, care trebuia să aibă grijă de Huck, în lipsa văduvei.Vorbele ei îl cicăleau şi îl plictiseau pe băiat. Se făcu noaptea şi toţi s-au dus la culcare. Huckleberry intră în camera lui, unde acolo este fascinat de natura, dar şi speriat. Printre tufişurile de la acoperişul ferestrei era Tom Sawyer care îl aştepta pe Huck.

Capitolul II Cei doi băieţi, Huckleberry Finn şi Tom Sawyer au mers tiptil, pe o cărăruie spre capătul grădinii văduvei Douglas. Chiar atunci, Huck se împiedică de o rădăcină şi cade, făcând zgomot. Jim, care stătea în bucătărie, auzise zgomotul. Băieţii au stat nemişcaţi, până el a adormit. Jim îşi reazimă spinarea de trunchiul unui copac şi trage un pui de somn. Tom şi Huck se ridică şi pornesc pe o potecă. Pe drum, Tom îi povesteşte lui Huck despre vrăjile pe care Jim crede că sunt adevărate şi despre vrăjitoare. Ei merg în continuare pe drum până ce se opresc într-o crăpătură de perete. Acolo Tom se gândeşte să înfiinţeze o bandă de tâlhari. El a făcut un jurământ prin care fiecare băiat trebuie să fie credincios. Băieţii au fost de acord cu jurământul şi toţi s-au semnat. Tom a aflat din cărţi că într-o bandă de tâlhari trebuie să furi, să omori şi altele. Ei s-au înţeles ca a doua zi să se întâlnească. L-au ales căpitan pe Tom Sawyer şi pe Joe Harper aghiotant al bandei.

Capitolul III În dimineaţa următoare, domnişoara Watson i-a curăţat hainele lui Huck de murdărie, iar acesta se purta ca un mieluşel. Miss Watson l-a luat cu binişorul pe Huck şi i-a spus că trebuie să se roage. Băiatul nu înţelegea niciun pic ce spune sora văduvei, îi zicea că trebuie să ajute pe alţii, să nu se gândească numai la el. S-au jucat de-a tâlharii vreme de o lună. Jefuiau, dar nu omorau pe nimeni. Câteodată o mai zbugeau în pădure şi se întorceau în peşteră. În peşteră se mai afla o încărcătură de diamante. Băieţii şi-au făcut un plan şi au vrut să captureze armata de spanioli şi arabi. Chiar atunci au văzut că sunt nişte elevi de clasa I. I-au alungat în peşteră şi apoi au capturat nişte gogoşi. Dar, s-au întâlnit cu dascălul lor şi le-a spus să lese prada. Acolo erau sute de soldaţi, elefanţi, comori de toate felurile. Mintea băieţilor s-a abătut la spiriduşi, iar Huck nu s-a lăsat până a căutat o lampă de cositor şi un inel de fier pentru a o freca şi a găsi vreun duh. Dar a fost dezamăgit când a aflat ca nu funcţionează.

Capitolul IV Huck se făcu băiat cuminte şi iarna se duce la şcoală, obligat însă de văduva Douglas. Acum băiatul se obişnuia cu şcoala, cu colegii, chiar şi cu comportamentul văduvei. Într-o dimineaţă, neatent, Huck a răsturnat solniţa pe masă. Imediat ce l-a văzut, domnişoara Watson l-a certat. Văzând acest incident, Huck s-a îngrijorat, credea că i se putea întâmpla ceva. Se duce în grădină, să se calmeze. Pe drum el vede prin zăpadă urme de paşi. Le cercetă cu atenţie, apoi fugi imediat la judecătorul Thatcher. Acesta l-a întrebat ce face şi dacă vrea să-şi ia banii. Huck i-a spus judecătorului să-i ia, apoi s-au iscălit. Jim avea un ghemotoc de păr cu care făcea vrăji. El spunea că înăuntru este un duh. În seara aceea, Huck se duce la Jim şi-i spune că i-a văzut urmele paşilor pe zăpadă a tatălui său.. El vroia să ştie cât timp va rămâne. Jim puse în funcţiune ghemotocul ca să îi răspundă lui Huck întrebările. Dar în zadar, pentru că ghemotocul acela nu putea vorbi. Jim îl îndemnă ce să facă şi-i dădu câteva sfaturi, iar apoi când Huck era în camera lui a apărut şi tatăl său. Capitolul V

Aventurile lui Huckleberry Finn de Mark Twain -caracterizarea lui Huckleberry Finn-

Mark Twain (pe numele său real Samuel Langhorne Clemens) s-a născut la frontiera Missouri, acolo petrecându-şi copilăria. El a fost forţat să renunţe la şcoală la vârsta de 12 ani, în scopul de a câştiga traiul. El a scris primul său articol la 15 ani, şi povestea lui a fost prima publicată pe când avea 16 ani. În 1857 a început în jos Mississippi spre New Orleans ca un pilot Steamboat ucenic. Oameni pe care i-a întâlnit şi scene, el a vizualizat pe parcursul acestor patru ani, personaje Mississippi mobilate si situaţii pentru scrierile sale de mai târziu.Primul său succes literar exploatat a fost o poveste scurta: Sărbătorit Jumping Frog de Calaveras County, care i-au adus atenţia naţională. „Aventurile lui Huckleberry Finn”, o continuare al „Aventurilor lui Tom Sawyer” se disting prin farmecul povestitor, Huck fiind un portret realist Keener de caracter regional şi experienţă de frontieră de pe Mississippi. Este povestea unui zbor spre Mississippi a unui băiat (Huckleberry Finn) şi a unui sclav fugar (Jim). Într-adevăr uimitor este varietatea de farsă şi caracterul său vulnerabil, dar în acelaşi timp şi naiv. „Aventurile lui Huckleberry Finn” este una dintre capodopera supremă a literaturii americane - o lucrare care se întinde dincolo de limitele de timp şi atinge ceea ce este cel mai uman în cititorii de orice varstă sau ţară. Caracterul lui Huck este atât de sensibil din punct de vedere moral, fiindcă el trebuie să parcurgă o testare morală şi psihică. Huck devine un personaj eroic atunci când, îndemnat de afecţiune, se debarasează de codul moral el fiind întotdeauna luat pentru a ajuta şi rezolva pe Jim în fuga de robie. Intensitatea luptei sale asupra actului sugerează modul în care el este implicat profund în societatea pe care îl respinge. Băiatul înţelege prin "dreapta" pentru negri, să fie sclavi, dacă un negru fuge, fiecare om alb are datoria să-l oprească şi să ia stăpânul lor şi să fie pedepsiţi. Prin "greşit", Huck înţelege că un negru e ajutat să scape de sclavie. Tema fragmentului reprezintă lupta interioară a lui Huck, dintre prejudecăţile lui şi expresiile lui morale. Din punctul meu de vedere, acest roman este destul de diferit faţă de "Aventurile lui Tom Sawyer". Aici naratorul este personajul major (aceasta se numeşte narator personaj). În strânsă legătură cu punctul meu de vedere, acest roman are stilul său proriu foarte original. Mark Twain a creat o limbă literară, care a fost destul de nouă în literatura americană din acea perioadă: utilizarea în proză a discursului american autentic colocvial.

Aventurile lui Huckleberry Finn de Mark Twain

Moduri de expunere (indică modul prezent în opera literară, indică pagina / paginile şi transcrie câte un citat ):

Naraţiune: • „Vreme de o lună ne-am tot jucat de-a tâlharii, apoi m-am lăsat păgubaş, ca şi ceilalţi

de altfel” (pag. 12- cap. III);• „În două minute vestea dădu ocol târgului. Din toate părţile vedeai alergând oameni,

unii trăgându-şi din mers cămaşa pe ei.” (pag. 106- cap. XXV);• „A doua zi dimineţa ne-am dus la stiva de lemne şi-am tăiat sfeşnicul de alamă în

bucăţele, pe care Tom le vârî în buzunar, împreună cu lingura d cositor.” (pag.161- cap. XXXVI).

Dialog: • „- Ce tot vorbeşti, Huck Finn? Nu pricepi că vrând-nevrând ai fi silit să vii, dacă

magicianul freacă lampa?” (pag. 13- cap. III);• „-Auzi! Când e vorba de predici în faţa unui rege?! Zău, n-am mai pomenit o fată ca

tine! Află că-s pe puţin şaisprezece popi.” (pag. 113- cap. XXVI);• „-Uf! Măi, Huck, de-aş fi la fel de ageamiu ca tine, mi-aş ţine gura, măcar atât. Cine-

a mai auzit ca un prizonier de rang să evadeze pe-o scară făcută din scoarţă de nuc? Te râd curcile!”(pag. 156- cap. XXXV).

Descriere:• „Soră-sa, miss Watson, o fată bătrână, cu ochelari pe nas şi cam sfrijită, care de

câteva zile venise şă stea la ea, m-a încolţit apoi cu un abecedar.” (pag. 6- cap. I)• „Stelele străluceau şi frunzişul copacilor fremăta jalnic. De departe se auzea ţipătul

unei bufniţe, bocind pesemne vreun mort. Pe urmă o ciovică a început să cârâie şi un câine să urle, semn că cineva avea să moară. Iar vântul îmi tot şoptea ceva la urecheşi, nepricepând ce-mi spune, mă treceau fiori reci.” (pag. 6 –cap. I)

• „M-am căţărat pe acoperişul şopronului şi m-am strecurat pe fereastră în camera mea, tocmai când se crăpa de ziuă. Hainele mele erau soioase şi pline de noroi. Iar eu eram mort de oboseală” (pag. 11- cap. II)

Monolog:• „Ţi-ai găsit! Am încercat eu,nu-i vorbă, şi odată m-am ales cu o undiţă, numai că n-

avea cârlige” (pag. 11- cap III)

Titlul operei (structură, semnificaţie): Element paratextual, titlul operei „Aventurile lui Huckleberry Finn” este o cheie de lectură pentru că deschide cititorului calea către universul de semnificaţii ale textului. Alcătuit dintr-o sintagmă, titlul îl constituie pe acest băiat Huck şi peripeţiile lui, care trăieşte în târguşorul rus Saint Petersburg şi duce o viată de hoinar până când o vaduvă îl ia să îl educe şi să îl înveţe carte. Între titlu şi text există o strânsă legătură susţinută la nivelul lexicului prin cuvine din sfera semantică a vieţii copilului: „stinger”, „ageamiu”, „abătut”, „înfricoşat”, „nătărău”, „neîndemânatic” etc. Concluzionând, titlul acestei creaţii deschide orizontul de aşteptări în legătură cumesajul poetic.

Mijloace artistice (figure de stil, citate care conţin imagini artistice cu indicarea paginii ): • „eram la capătul răbdărilor” (pag. 6);• „stelele străluceau şi frunzişul copacilor fremăta jalnic” (pag. 6);• „se auzea ţipătul unei bufniţe” (pag. 6);• „o ciovică a început să cârâiew şi un câine să urle” (pag. 6);• „vântul îmi şoptea ceva la ureche şi, nepricepând ce-mi spune, mă treceau fiori reci”

(pag. 6);• „dinspre pădure se auzi apoi zgomotul pe care-l stârnesc strigoii când vor să ne spună

ce au pe suflet şi nu se pot face înţeleşi ” (pag. 6);• „m-am aşezat iar, tremurând ca varga” (pag. 7); • „parcă mi s-a luat o piatră de pe inimă” (pag. 7);• „în toată casa domnea o linişte de mormânt” (pag. 7);• „deasupra noastră strălucea bolta înstelată” (pag. 8);• „lângă târg, şerpuia fluviul, lat de vreo milă, grozav de liniştit şi măreţ” (pag. 8);• „daruri spirituale” (pag. 11);• „roadele magiei” (pag. 13);• „spiriduşii sunt înalţi ca nişte copaci şi groşi cât nişte biserici” (pag. 13);• „pământul era acoperit cu un pospai de zăpadă proaspătă” (pag. 14).

Citate preferate (scrise între ghilimele, indicând pagina):• „o cărăruie printre copaci, spre capătul grădinii văduvei” (pag. 7);• „o societate simandicoasă” (pag. 7);• „vreme de o lună ne-am tot jucat de-a tâlharii, apoi m-am lăsat păgubaş, ca şi ceilalţi

de altfel” (pag. 12);• „m-am dus în fiecare zi la şcoală şi ajunsesem să cunosc buchiile, să citesc şi să scriu

niţeluş, ba chiar ştiam pe dinafară tabla înmulţirii ...” (pag. 14);• „m-am dus în grădina din faţa casei şi m-am căţărat pe pârleazul gardului ăl mare de

uluci” (pag. 14);• „când în noaptea aceea m-am suit în odaia mea şi am aprins lumânarea , la lumina ei

l-am zărit pe babacu’ în carne şi oase” (pag. 16).

Vocabular ( câteva cuvinte noi pe care le-ai învăţat din opera citită şi sensurile lor):

• „poloboc”= vas făcut din doage cercuite, cu capetele mai înguste decât mijlocul, în care se păstrează vinul; butoi;

• „chingi”= cingătoare din piele sau de pânză; brâu, chimir, cingătoare;

• „plaivazul”= instrument de scris sau de desenat; creion, condei;

• „să-i mai joace un renghi”= a păcăli (pe cineva), a face (cuiva) o farsă;

• „aghiotant”= ofiţer ataşat unui comandant sau unui şef militar într-o unitate militară, îndeplinind atribuţii similare unui secretar;

• „soios”= mânjit, murdar (cu pete de grăsime); slinos, nespălat, pătat;

• „slogan”= semnul de semnal al bandei;

• „lingou”= bloc de metal sau de aliaj, obținut prin turnare în lingotieră, care urmează

să fie prelucrat ulterior;

• „giuvaier”= obiect de podoabă făcut (cu artă) din metal preţios; bijuterie;

• „ageamiu”= începător, novice, profan; (om) care nu se pricepe, nepriceput, neştiutor.

Capitolul 3: Huck si-a murdarit hainele bune si domnisoara Watsan l-a certat. Tom l-a chemat pe Finn sa vada o camera in pamant in varful dealului. Acolo erau mai multi copii de varsta lor si s-au apucat sa se joace dea banditi. Se jucau deja de o luna dar n-au prins, pradat sau jefuit pe cineva.

Capitolul 4: De frica intoarceri tatalui sau i-a dat judecatorului Thatcher suma de sase mii de dolari care ii avea depusi la banca.

Capitolul 5: Huck se intoarce acasa, inchide usa si-l vazuse pe tatal sau care ii spune ce a auzit, si a tot incercat sa il convinga pe judecatorul Thatcher sa ii dea banii.

Capitolul 6: Huck Finn este luat de tatal sau intr-o cabana mai jos cu 6 km de Targusar si tinut in casa.

Capitolul 7: Intr-o zi Finn si-a inscenat moartea si a plecat cu o pluta pe o insula mai sus de Targusor.

Capitolul 8: Huck s-a dus pe o insula. Acolo la intalnit pe Jim care fugise de acasa. S-a imprietenit cu acesta si au ramas tovarasi pentru totdeauna.

Capitolul 9: Au gasit o ascunzatoare pentru barca lor. Pe rau au vazut plutind o barca. S-au dus cu pluta la ea si in ea au gasit mai multe lucruri folositoare si au facut o descoperire macabra un om mort. Au luat lucrurile folositoare din barca si au plecat.

Capitolul 10: Au pescuit si au crezand ca au prins cel mai mare peste din Missisipi. Huck a plecat cu o barca gasita la Targusor deghizat in fata si a plecat.

Capitolul 11: A ajuns in casa unei femei care i-a povestit ce sa mai intamplat, si a aflat ca in seara aceea vor veni 2 oameni pe insula sa-i caute.

Capitolul 12: Huck a ajuns la Jim au impachetat si au plecat, Pe la ceasurile 3 noaptea au vazut un vaporas care s-a izbit de o stanca. S-au urcat in el unde au prins trei hoti. Au plecat apoi la mal si i-au zis serifului ca domnisoara Watson s-a inecat si tatal lui Finn e pe vapor.

Budulea Taichii de Ioan Slavici

FIŞĂ DE LECTURĂ

Am început lectura (data): 03-07-2011 Am terminat lectura (data): 10-07-2011Titlul operei literare: „Budulea Taichii”Autorul: Ioan SlaviciOpera face parte din volumul: NuveleEditura: Prometeu Anul apariţei volumului: 1996 Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului: n. 18 ianuarie 1848 – d. 17 august 1925 Alte opera ale autorului: „Moara cu noroc”, „Popa Tanda” Genul literar: epicSpecia literară: nuvel ă (poveste, basm, schiţă, nuvelă, roman, povestire, fabulă, baladă)Opera e structurată în: capitole (cărţi / părţi / volume / capitole)Opera e scrisă în: proz ă (proză / versuri)Locul desfăşurării acţiunii: Timpul desfăşurării acţiunii: din vremea copilăriei lui HuţuNaratorul (tipul de narator, indici ai prezenţei acestuia): narator obiectiv, pers. a III-a, verbe („”, „”, „”) şi pronume („”, „”, „”) Personaje :Personajul Tipul de personaj Trăsături (principal / secundar, pozitiv / negativ, real/ fantastic) (fizice,morale) Lepădat Budulea secundar, pozitiv, real este tatăl lui Huţu(Budulea cel bătrân) este un om voinic

Citate:• „Nea Budulea, înainte de toate, avea un picior mai scurt decât cellalt şi era un om

scurt, gros, rotund la faţă şi zâmbea mreu când vorbeai cu el”;• „el cânta mai bine decât toţi şi din vioară, şi din cimpoi, şi din fluier ”;• „Budulea era om cuminte”.

Note de lectură (Continuă enunţurile de mai jos cu idei din opera citită )Opera mi-a trezit sentimente de Ceea ce impresionează este Surprinzător este momentul Demn de admirat este fragmentul în care Am admirat Am fost curios când Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că Opinii critice / Referinţe critice: În opinia mea, nuvela „Budulea Taichii” este luminată idilic de seninătatea şi optimismul ţărănesc, în care elogiul pe care Ioan Slavici îl aduce muncii intelectuale ocupă locul central. Învăţătorul deţine un rol covârşitor în lumea satului, în evoluţia unui popor, idee exprimată aforistic de Clăiţă: „Dascălul e cel mai mare lucru în sat, cel mai mare lucru în ţară, pentru că el învaţă pe copii cum să vorbească,cum să înţeleagă lucrurile şi cum să lucreze ca să-şi câştige pânea cea de toate zilele: şi dacă dascălul e prost şi nu-i învaţă bine, toate merg rău în ţară ”

Budulea Taichii

de Ioan Slavici -rezumat-Capitolul I Nuvela începe printr-o întrebare retorică, o rememorare lirică – „De-mi părea bine?”