UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE SI MANAGEMET IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

Organizarea si amenajarea turistica a spatiului geographic din localitatea

Durau (jud. Neamt)

Bica Alexandru

Mateciuc Emilian-Catalin

Grupa 8215

2011

Cuprins

I. Pontentialul turistic natural

1. Prezentarea generala a statiunii2. Relieful3. Clima4. Reteaua hidrografica5. Vegetatia si fauna6. Natura protejata7. Recomandari pentru tratare afectiuni

II. Potentialul turistic antropic

1. Cadrul socioeconomic2. Asezarile omenesti - organizarea administrativ-teritorială3. Economia

III. Potentialul turistic, cultural, istoricIV. Forme de practicare a turismului in judeţul NeamţV. Reţeaua unităţilor de cazare şi alimentaţie publică din DurauVI. Hotelurile şi restaurantele din judeţul Neamţ

AnexeBibliografie

2

Introducere in judetul Neamt

Judeţul Neamţ este străjuit de creste albe şi brazi înalţi, cu dealuri line la poalele

Romanului şi vârfuri semeţe ce înconjoară oraşul Piatra Neamţ. Aici, muntele, apa lacurilor şi

dealurile se adună în tăcere de parcă s-au întâlnit pentru a păzi această zonă de o frumuseţe

naturală unică.

Totodată, oraşul Bicaz de sub apa cea mare a Bistriţei si oraşul Târgu Neamţ care

păstrează cetatea medievală a lui Ştefan cel Mare oferă turiştilor mărturii importante despre

istoria, cultura şi bogăţiile acestor locuri.

Momente din istoria si frumuseţea acestor meleaguri moldave au fost aşternute cu

dibăcie pe hârtie de către mari scriitori români, cum ar fi: Alexandru Vlahuta, Ion Creanga,

Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogas si filozoful Vasile Conta. Alaturi de ei,

au imortalizat în ulei pe pânze, văile, apele şi înălţimile ce se împletesc pe văile Bistriţei sau a

Siretului, peisajele montane şi frumuseţea lăcaşurilor de cult, mari pictori români ca: Nicolae

Grigorescu, Nicolae Tonitza, Alexandru Baesu, Lascar Vorel, Iulia Hălăucescu şi Victor

Brauner.

Acest ghid turistic al judeţului Neamţ conţine informatii succinte despre mânăstirile

Neamţului, despre muzee şi case memoriale, despre cetaţi medievale, meşteri populari, despre

parcuri şi rezervaţii naturale şi nu în ultimul rând despre posibilităţile de agrement.

3

Vezi şi ghidul turistic al Muntelui Ceahlău, ghidul turistic al zonei Izvorul Muntelui şi

ghidul turistic al oraşului Piatra Neamţ.

Mănăstiri din judeţul Neamţ

Judeţul Neamţ este ţinutul unde se găsesc cele mai vechi şi cele mai multe mănăstiri

din Moldova considerate adevărate centre de cultură medievală. Deosebită este Mănăstirea

Neamţ, cea mai veche mănăstire din Moldova, denumită şi “Ierusalimul Ortodoxiei Române”,

care pune la dispozitia vizitatorilor în muzeu un bogat tezaur şi cea mai veche bibliotecă

mănăstirească, contribuind astfel la dezvoltarea culturii şi artei romăneşti medievale.

Mănăstirea Agapia este împodobită spre nemurire de sfinţii pictaţi de Nicolae

Grigorescu intre anii 1858 – 1861 şi deţine o impresionantă colecţie muzeală de artă medieval

şi religioasă şi o bibliotecă care cuprinde cărţi şi manuscrise vechi.

Mănăstirea Secu dăinuie de peste 500 de ani şi adăposteşte o impresionantă colecţie

muzeală de obiecte bisericeşti, icoana Cipriota si mormântul ctitorului ei, Nestor Ureche.

Mănăstirea Sihăstria, prin cele trei secole de existenţă adăposteşte o colecţie si o

bibliotecă cu o mare valoare istorică şi culturala şi este cunoscută pentru duhovnicii Părintele

Cleopa şi Părintele Paisie Olaru.

4

Mănăstirea Văratec situată în satul mănăstiresc Văratec deţine o colecţie de artă veche

bisericească şi este locul unde se află mormântul Veronicăi Micle.

Mănăstirea Bistriţa cu o mare valoare istorică şi arheologică unde se păstrează şi

Icoana Sfânta Ana – făcătoare de minuni şi mormântul domnitorului Alexandru cel Bun, se

numără printre cele mai vechi mănăstiri din Moldova.

La această mănăstire a stat până în 1990 părintele Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru

Vodă, un alt loc plin de linişte între mănăstirile din Moldova.

Mănăstirea Pângăraţi datează din anul 1560 şi are o arhitectură unică între mănăstirile

din Moldova prin includerea în aceeaşi clădire a două biserici suprapuse.

Mănăstirea Durău construită de către una din fiicele domnitorului Vasile Lupu, a fost

împodobită cu pictură în ceară, în tehnica encaustică, de către Nicolae Tonitza şi ucenicii săi –

printre care şi Corneliu Baba.

Vizitarea acestor vechi mănăstiri din Moldova situate în judeţul Neamţ va oferi şansa

pelerinului şi turistului să înţeleagă şi să simtă câte ceva din spiritualitatea bisericii ortodoxe

din Moldova şi implicit din judeţul Neamţ.

Muzee si Case memoriale

În judeţul Neamţ turiştii pot regăsi în muzeele de istorie, de artă, de ştiinţele naturii si

etnografice obiecte care vorbesc despre trecutul şi prezentul judeţului Neamţ, despre

obiceiurile şi tradiţiile oamenilor care au locuit în acest ţinut.

În muzeele de istorie din judeţul Neamţ turiştii vor găsi mărturii ale acestor locuri în

care originile primilor oameni se pierd în negura timpurilor. In judeţul Neamţ au fost

descoperite urmele civilizaţiei Cucuteni. Aici este locul unde Ştefan cel Mare a construit

mănăstiri şi renumita cetate medievală Cetatea Neamtului. Viziteaza aceste locaţii şi fă o

călătorie imaginară în trecutul primilor oameni din aceste locuri, fii martorul creaţiilor

artistice şi îmbogăţeşte-ţi cunoştinţele în muzeele din judeţul Neamţ.

5

Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ prezintă o sinteză a bogăţiei istoriei

medievale a oraşului Târgu Neamţ, dar şi a meşteşugurilor tradiţionale din Depresiunea

Neamţ, pornind de la tors şi ţesut până la prelucrarea produselor agricole, a lemnului, a

metalelor şi a ceramicii.

Muzeul de Istorie şi Etnografie din Bicaz este destinat istoriei monografice a Văii

Bistriţei şi este structurat pe trei spaţii distincte, alături de care sunt expuse 102 picturi donate

oraşului de pictoriţa Iulia Hălăucesu.

Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ înfiinţat de către preotul Constantin

Mătasă expune din bunurile culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural naţional care

prezintă evoluţia comunităţilor umane de pe aceste meleaguri începând cu paleoliticul

superior şi până în epoca contemporană.

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamţ este primul muzeu Cucuteni din

Romania şi are expuse în jur de 300 de piese din Cadrul Culturilor Precucuteni şi Cucuteni,

incluse în categoria „tezaur“ a patrimoniului cultural naţional.

Muzeul de Istorie din Roman este organizat în 15 săli având un număr impresionant

de obiecte, începând cu epoca pietrei cioplite şi până la primul razboi mondial.

6

În muzeele de artă din judeţul Neamţ turistul va putea admira o colecţie impresionantă

de lucrări artistice, deosebite prin calitatea şi tehnica execuţiei.

Muzeul de Artă din Piatra Neamţ prezintă o viziune panoramica asupra evolutiei

artelor vizuale (pictura, grafica, sculptura, tapiserie) create de artiştii români la sfârşitul

secolului al XIX-lea şi în secolul al XX-lea.

Muzeul de Artă din Roman expune lucrări de pictură, grafică şi sculptură care pun în

valoare arta românească a artiştilor legaţi într-un fel sau altul de zona Roman: Maria Ciurdea

Steurer, Iosif Steurer, Stavru Tarasov, Jean Cosmovici, Constantin Isachie şi Nicu Enea.

Muzeul de artă “Iulia Hălăucescu” din Tarcău inaugurat în clădirea în care a funcţionat

“fosta şcoală a învăţătorului” din Tarcău expune aproape 120 de lucrări plastice, dar şi obiecte

personale ale artistei care a fost supranumită “doamna acuarelei româneşti” Iulia Hălăucescu.

Colectia Mănăstirească de la Mănăstirea Agapia este dedicată marelui pictor Nicolae

Grigorescu şi expune cele 29 de lucrări originale ale pictorului care au fost lucrate în perioada

în care acesta a pictat şi interiorul Mănăstirii Agapia.

În judeţul Neamţ sunt locurile unde au copilărit şi au tărit mari scriitori şi oameni de

cultură ai neamului românesc. Despre acest ţinut spectaculos s-au scris nenumărate poveşti

care de-a lungul veacurilor au impresionat copii şi adulţi de toate vârstele.

7

Casa Memorială “Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ inaugurată in casa in care a locuit

scriitorul Calistrat Hogas are un stil architectural deosebit şi expune documente de familie,

manuscrise, mobilă originală şi obiecte personale ale scriitorului.

Casa Memorială “Ion Creangă” din Humuleşti, Neamţ este casa unde s-a născut şi a

copilărit Nică a lui Ştefan a Petrei. Casa a fost construită în anul 1830 de bunicul

povestitorului. Aici găsim cuptorul şi stâlpul hornului unde stă agăţată sfoara cu motocei la

capăt cu care se jucau maţele, descrisă de povestitor în “Amintiri din copilărie” sau prichiciul

vetrei cel humuit, de care scriitorul se ţinea când a început să meargă copăcel.

Casa Memorială “Veronica Micle” din Târgu Neamţ este casa pe care poeta Veronica

Micle a îndrăgit-o foarte mult şi care expune obiecte şi documente despre viaţa şi activitatea

literară a muzei poetului nostru naţional, Mihai Eminescu.

Casa Memorială “Alexandru Vlahuţă” din comuna Agapia, Neamţ este casa în care s-a

născut şi a copilărit scriitorul Alexandru Vlahuţă şi locul unde s-a incercat reconstituirea

atmosferei specifice epocii în care a trăit acesta.

Casa Memorială Visarion Puiu si Muzeul Mihail Sadoveanu din satul Mănăstirea

Neamţ este locul în care scriitorul Mihail Sadoveanu şi-a petrecut amurgul vieţii. Aici,

expozitia păstrează ambianţa de epocă şi cuprinde piese de mobilier, pianul, sabia de samurai,

un sah de fildes, documente, obiecte personale, fotografii, portretele părinţilor şi a scriitorului.

8

Casa Memorială “I. I. Mironescu” din Tazlău, Neamţ este casa în care s-a născut şi a

locuit doctorul şi scriitorul I. I. Mironescu din Tazlău şi expune obiecte personale, fotografii,

schiţe, cărţi şi mobilier care au aparţinut acestuia.

Parcuri şi rezervaţii naturale

Fortele dezlănţuite ale naturii au creat în zona judeţului Neamţ un adevărat muzeu în

aer liber a cărui exponante sunt aceste peisaje unice, interesante şi deosebit de spectaculoase

care formează parcurile şi rezervaţiile naturale protejate. Printre aceste peisaje de-a dreptul

fascinante se regăsesc numeroase obiective turistice ce pot fi vizitate.

Parcul Naţional Ceahlău, care reprezinta cea mai mare atractie turistica din Carpatii

Orientali, se întinde pe o suprafaţă de 7.742,5 ha şi cuprinde trei arii protejate: Rezervatia

Ştiinţifica “Ocolasul Mare”, Rezervaţia natural botanica “Poliţa cu Crini” si Monumentele

naturii “Cascada Duruitoarea” şi “Avenul Mare” în care sunt protejate peste 1100 specii de

flori şi 90 de specii de păsări şi animale. An de an traseele montane din muntele Ceahlau sunt

frecventate de mii de turisti.

Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hasmas cu următoarele puncte de atracţie:

Rezervaţia Cheile Sugăului, Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Peştera tunel sau Peştera

glodului şi Cheile Bicăjelului.

9

Parcul Natural Vânători Neamţ are ca obiectiv protejarea şi conservarea populaţiei de

zimbri şi cuprinde următoarele rezervaţii naturale: Codrii de Aramă, Pădurea de argint,

Rezervaţia de Zimbrii şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” şi Pădurea de Smarald.

În judeţul Neamţ au fost declarate arii de protectie speciala avifaunistica următoarele

lacuri: Lacul Bâtca Doamnei, Lacul Vaduri şi Lacul Pângăraţi. Aceste lacuri constituie o

verigă importantă în păstrarea biodiversităţii şi a habitatelor naturale pentru toată zona estică

din continentul European.

O altă rezervaţie naturală a Neamţului o reprezintă Lacul Cuiejdel. Acesta este cel mai

mare lac de baraj natural din România cu o frumuseţe peisagistică deosebită care atestă

unicitatea şi importanţa acestuia.

Cetăţi

Cetăţile şi conacele boiereşti, veritabile monumente istorice care stau mărturie la

mareţia de altădată a judeţului Neamţ, cum ar fi impresionanta Cetate a Neamţului – un

obiectiv istoric medieval din oraşul Târgu Neamţ deosebit de important şi spectaculos, mai

ales acum după lucrările de renovare şi restaurare.

Meşteri populari

Tradiţiile populare din zona judeţului Neamţ sunt duse mai departe prin măiestria şi

dăruirea meşterilor populari. Acestia reuşesc să creeze adevărate obiecte de artă populara

tradiţională care au servit de-a lungul timpului necesităţilor ţăranului român iar acum, aceste

creaţii au devenit obiecte cu caracter ornamental.

10

I. Analiza potentialului turistic

A. Potentialul turistic natural

1. Prezentarea generala a statiunii

Durau este o statiune climaterica Montana, permanenta, de odihna, in judetul Neamt.

Statiunea Durau este situata la o altitudine de 780-800 metri la poalele Muntilor Ceahlau, in

judetul Neamt si nu foarte departe de orasul Piatra Neamt (cca. 60-65 km).

In Durau se poate ajunge pe calea ferata prin Piatra Neamt pana in orasul Bicaz de unde se iau

mujloace auto pana in statiune. Pe sosea se urmeaza drumul national DN15 care pleaca din

Targu Mures si trece prin Reghin-Toplita-Borsec-Bicaz-Piatra Neamt-Bacau. De pe drumul

national, din apropierea localitatilor Grinties sau Bicaz (depinde din ce parte veniti) se intra pe

drumul judetean care duce spre comuna Ceahlau si spre statiune. Prin Bacau trec doua sosele

europene E85 (Bucuresti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani-Bacau- Roman-Suceava) si E577

(care vine dinspre Brasov). De asemenea, la Bacau exista aeroport.

2. Relieful

Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor

Moldovei şi Podişului Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cea

muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii

Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa

judeţului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii

Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc.

Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai

impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său

impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară,

dar şi din străinătate. Prezenţă vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-

mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele

artiştilor plastici, ca de altfel întreg ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu putem să nu

menţionăm Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz.

Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera

Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-

11

Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean.

Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată

în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz,

tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului.

Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa

cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

Statiunea Durau se gaseste la poalele Muntilor Ceahlau, care fac parte din grupa centrala a

Carpatilor Orientali, intr-o poiana insorita, in partea de nord-vest a masivului. Muntele

Ceahlau include numeroase atractii turistice; culmi montane inalte, de peste 1 800 m:

Panaghia, Toaca, Lespezi, Batca lui Ghedeon, Ocolasu Mare – altitudine maxima 1 907 m;

abrupturi puternice dantelate si forme bizarre – Turnurile Ocolasului Mare, Turnul lui Budu,

Caciula Dorobantului; cascada Duruitoarea, in imediata apropiere a statiunii; intinse paduri de

brad si foioase, care adapostesc un important fond cinegetic si numeroase specii floristice

ocrotite; schitul Durau; ruinele Palatului Cnezilor, cu biserica refacuta (1830 - 1838); in

apropiere, lacul de acumulare Izvoru Muntelui (797 m altitudine), Cheile Bicazului. Muntele

Ceahlau este declarat Parc National.

3. Clima

Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate

de variaţiile de altitudine şi de particularităţile circulaţiei atmosferice.

Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea

dealurilor subcarpatice şi de podiş. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă

absolută de 38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamţ, în timp ce minima de -33,2

oC (februarie 1954) s-a înregistrat la Roman.

Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne

deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm, Roman 529 mm).

Climatul statiunii Durau este deasemenea temperat continental cu influente mai reci si

umede, dar predomina cel montan, cu caracteristicile specifice; prezinta interes persistenta si

grosimea stratului de zapada (60 – 70 zile/an, in perioada octombrie – aprilie, cu o grasime

medie de 18 – 20 cm). aerul este foarte curat, puternic ozonat, lipsit de poluare. Fenomenul de

12

producere a avalanselor este mai rar, pe suprafetele foarte reduse, doar la altitudini de peste 1

500 m, mai ales in perimetrul abruptuilor de pe culmile inalte.

Factori naturali de cura

Durau se caracterizeaza printr-un climat tonic-stimulant, aer curat, lipsit de praf si

alergeni; adaugand si atmosfera bogata in ozon - principalii factori naturali de cura.

4. Reţeaua hidrografică

Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre

acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1

km.

Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret,

Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o

pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.

Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri

complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă,

agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o

suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.

5. Vegetatia si fauna

Vegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din

suprafaţă) şi într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe Valea Siretului. Cea mai mare

parte a zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate, limita sa superioară ajungând  până la

1500 m în Munţii Tarcău, de unde coboară în regiunea subcarpatică, sub 500m. O atenţie

deosebită se acordă protejării florei şi faunei, care constituie adevărate monumente ale naturii.

Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 5200 ha, cea mai mare rezervaţie naturală din

judeţ, adăposteşte numeroase specii rare de plante şi animale, cum ar fi: floarea de colţ,

laricele din renumitele “Poliţe cu crini”, capra neagră, râsul etc. Pe Valea Tarcăului se întinde

rezervaţia forestieră Goşman, un codru cu specii de fag şi conifere a căror vârstă este cuprinsă

între 135 şi 270 de ani. La Branişte, lângă Târgu Neamţ, pe o distanţă de 10 km, se păstrează

o pădure de stejar cu exemplare de peste 300 de ani. Între localitătile Agapia şi Văratec sunt

13

două rezervaţii sugestiv intitulate “codrii de aramă” şi “pădurea de argini” în care predomină

gorunul şi mesteacănul şi a căror denumire se  datorează lui Eminescu, bun cunoscător al

acestor meleaguri. În apropierea Mănăstirii Neamţ se află Rezervaţia de Zimbri şi Faună

Carpatină “Dragoş Vodă”.

6. Natura protejata

- 10 rezervaţii forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aramă", Pângăraţi etc.);

- 3 rezervaţii paleontologice şi fosiliere (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din

Piatra-Neamţ);

- 5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc);

- 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;

- 12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte;

- 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari şi un ulm secular (Piatra Teiului etc.).

Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre acestea,

poate cele mai impresionante sunt Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 7.742 ha şi

Parcul Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes naţional, este

rezervaţia naturală de la Vânători şi care cuprinde 26.380 ha.

Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervaţia forestieră de la Dobreni,

lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi rezervorul fosilifer

"Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamţ), Cheile Şugăului - Munticelu, peşterile

Toşorog şi Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca de la Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare). De

asemenea, nu putem să nu amintim şi de Pădurea de argint sau Codrii de aramă, situate între

localităţile Agapia şi Văratec.

La acestea se adaugă Rezervaţiile Naturale Dobreni, Goşman, Brateş, Borca, Lacul

Cuiejdel (cel mai mare lac de baraj natural din România) şi Secu, Rezervaţia "Codrul Secular

Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla şi Agîrcia (din zona Piatra-Neamţ), ariile

speciale avifaunistice Lacurile Pângăraţi şi Vaduri.

La nivelul judeţului Neamţ au fost declarate situri de importanţă comunitară "Natura

2000" următoarele arii naturale protejate: CEAHLĂU (Parc Naţional aflat în administrarea CJ

Neamţ), CHEILE BICAZULUI - HĂŞMAŞ (Parc Naţional aflat în administrarea Regiei

Naţionale a Pădurilor), CHEILE ŞUGĂULUI - MUNTICELU (Rezervaţie naturală aflată în

custodia Clubului Montan Român), PĂDUREA GOŞMAN (în custodia Direcţiei Silvice

Neamţ), VANATORI-NEAMŢ (Parc Natural aflat în administrarea RNP).

14

7. Recomandari pentru tratare afectiuni

Statiunea Durau este indicata atat pentru odihna, cat si pentru tratarea nevrozelor astenice,

a starilor de debilitate, de surmenaj fizic si intelectual, potential pentru reactii alergice

respiratorii si pulmonare, stare de covalescenta dupa diverse afectiuni, sindroame

neurastenice, anemii secundare.

Statiunea Durau este recomandata pentru odihna si tratament al nevrozelor astenice, a

starilor de slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi psihice sau intelectuale. Dintre

factorii naturali amintim aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera ozonata sunt

principalii factori naturali de cura.

B. Potentialul turistic antropic

15

1. Cadrul socio-economic

Populaţia judeţului Neamţ în martie 2002 număra 554.516 locuitori (faţă de 583.686

locuitori înregistraţi la 1 ianuarie 1994). Dintre aceştia, 36,6% locuitori în mediul urban şi

63,4% în mediul rural.

Densitatea populaţiei este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp în 1992). Cele mai

mari densităţi se întâlnesc în zonele municipiilor Piatra Neamţ şi Roman.

Conform datelor obţinute în urma recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia

stabilă a judeţului Neamţ numără 554.516 locuitori, din care masculină 49,1% (272.339

locuitori) respectiv feminină 50,9% (282.177 locuitori). Conform unui bilanţ statistic al

Direcţiei Regionale de Statistică Neamţ, la sfârşitul anului 2006, populaţia judeţului Neamţ a

fost de 568.808 locuitori, din care 280.670 bărbaţi şi 288.138 femei.

Sporul natural al populaţiei judeţului Neamţ pe ultimii doi ani este negativ: -1,4 la mia de

locuitori în anul 2007, respectiv -1,8 la mia de locuitori în 2008 (4.950 naşteri vs. 5.979

decese în 2008).

La 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Neamţ a fost de 566.740 locuitori, în scădere cu

2.068 de persoane faţă de 1 ianuarie 2007.

Populaţia judeţului Neamţ la recensămintele anterioare:

- 25 februarie 1948:   357.348 locuitori

- 21 februarie 1956:   419.949 locuitori

- 15 martie 1966:   470.206 locuitori

- 5 ianuarie 1977:   532.096 locuitori

- 7 ianuarie 1992:   578.420 locuitori

- 18 martie 2002:   554.516 locuitori

Suprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României.

Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi

feminină 101.062.

Populaţia inactivă a judeţului: 327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi

feminină 181.112.

Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801.

Persoane aflate în şomaj: 35.656

16

Ramuri economice preponderente: industria chimică, industria metalurgică, industria

prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria

alimentară

Mass-media: cotidianele Ceahlăul, Realitatea, Monitorul de Neamţ şi Roman, Ziarul de

Roman, Vestea ("decedat" în luna mai, 2009), posturile de televiziune 1TV, ACTUAL TV,

TvM-Prima TV, Tele M, posturile de radio Radio M Plus, Radio Terra, Radio Unu. Pe lângă

acestea amintim subredacţiile Rario Deea şi Radio "Trinitas" (ce funcţionează în cadrul

Seminarului Teologic din Piatra Neamţ).

Datele ne-au fost furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ.

2. Asezarile omenesti - organizarea administrativ-teritorială

Conform Legii nr. 5 din 6 septembrie 1950, zona Neamţ a aparţinut de raionul Bacău.

Odată cu Legea 55/1968 se revine la organizarea administrativ-teritorială tradiţională

românească (judeţ, municipii, oraşe, comune, sate) şi se înfiinţează astfel judeţul Neamţ aşa

cum este el astăzi.

Organizarea administrativ-teritorială însumează 421 localităţi, cuprinzând două municipii

(Piatra-Neamţ, care este şi reşedinţă de judeţ şi Roman), trei oraşe (Bicaz, Roznov şi Târgu

Neamţ), 78 de comune şi 339 de sate (prin promulgarea Legii 407 din 17.10.2003 s-a înfiinţat

comuna Ghindăoani, prin reorganizarea comunei Bălţăteşti, prin Legea 408 din 17.10.2003

comuna Roznov a fost declarat oraş iar prin Legea nr. 84 din 5.04.2004 comuna Brusturi-

Drăgăneşti i s-a atribuit denumirea Brusturi şi s-au înfiinţat 3 noi comune).

Judeţul Neamţ s-a situat multă vreme pe primele locuri în privinţa ratei şomajului.

Judeţul Neamţ este înfrăţit din 1991 cu regiunea Champagne-Ardenne, fiind primul judeţ

care a realizat acest lucru cu o regiune occidentală. Numeroase comune s-au înfrăţit cu

localităţi din Franţa sau Belgia. Există relaţii de colaborare cu Germania, Elveţia, Olanda,

Italia sau Danemarca.

Populaţia, pe grupe de vârstă în judeţul Neamţ

17

număr persoane    

2006 2007 2008 2009 2010

Total 585955 586229 587448 575767 572255

Grupe de vârstă

0 - 14 ani 128511 115535 112873 107448 103116

15 - 59 ani 359626 360700 363394 357367 358000

60 ani şi peste 97818 109994 111181 110952 111139

Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Se observă o scădere a numărului de persoane în anul 2010 faţă de anul 2009. Grupa de

vârstă 15-59 ani este cea mai importantă şi cuprinde în decursul anilor numărul cel mai mare

de persoane. Grupa de vârstă 60 ani şi peste deţine un procent important din totalul populaţiei.

3. Economia

18

Judeţul Neamţ a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului

2006, a ajuns pe locul 3 încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de

analiştii de la Coface). Materialul reliefează faptul că în anul 2007 în judeţul Neamţ s-au

înregistrat cele mai multe falimente în domeniul comerţului.

Pe întreg parcursul lui 2009 şi-au suspendat activitatea 3.129 de comercianţi, 430 s-au

dizolvat şi 986 au solicitat radierea. În total, 4.545 de agenţi economici nemţeni. Au mai

rămas, la 31 decembrie 2009, 19.165 de comercianţi activi. Dintre aceştia, 7.465 de PFA-uri

şi 11.700 de firme.

Rata şomajului, de 8% la sfârşitul anului 2009 (15.669 de şomeri), a situat judeţul Neamţ

pe primul loc la nivel naţional, alături de Brăila şi Suceava. Deasemenea judeţul Neamţ a

înregistrat cea mai mare rată a şomajului din perioada 1989-2009. La sfârşitul anului 2009,

numărul total al contractelor individuale de muncă aflate în evidenţa ITM Neamţ era de

62.866.

În judeţul Neamţ producătorii din agricultură au ajuns în situaţia de a-şi desface marfa în

alte zone ale ţării, unde primesc bani mai frumoşi. În acest timp nemţenii cumpără produse

similare aduse de la turci, coreeni, sau alte naţii, ţări în care agricultura nu este "o prioritate

naţională", dar oportunităţile de a-şi desface marfa pe piaţa românească, la preţuri umflate de

multiplele intermedieri, nu sunt de neglijat.

C. Potentialul turistic, cultural, istoric

19

Din Durau se pot organiza drumetii montane spre: varfurile Ocolasu Mare si Toaca din

Masivul Ceahlau de 1907 m si respectiv l904 m altitudine, cascada Duruitoarea, rezervatia

complexa faunistica si floristica Ceahlau etc, Cheile Bicazului, cabanele Fantanele, Izvoru

Muntelui si Dochia, Lacu Rosu si, de asemenea exista posibilitatea practicarii sporturilor de

iarna. Se pot organiza excursii cu vizitarea oraselor Targu Neamt sau Piatra Neamt.

In zona exista numeroase obiective istorice si de arta din care amintim doar cateva:

in Piatra Neamt: Muzeul de Istorie, Curtea Domneasca, Cetatea Dacica de la Batca

Doamnei, Biserica Sfantul Ioan Domnesc (sfarsitul anilor 1400)

Casa Memoriala Ion Creanga in satul Humulesti (Anexa 1)

Manastirea Agapia- comuna Agapia, ridicata de hatmanul Gavriil Coci in anii 1642-

1647(Anexa 2)

Manastirea manastirea Bistrita- aflata in comuna Viisoara si ctitorita in 1407 de Alexandru

cel Bun

Manastirea Durau- comuna Ceahlau, a fost ridicata in sec. XVII si are picturi de Nicolae

Tonitza (Anexa 3)

Manastirea Neamt- in comuna Vanatori din judetul Suceava, a fost ridicata de Petru Musat

in sec. XIV (Anexa 4)

Manastirea Razboieni- se afla in comuna Razboieni si a fost ridicata de Stefan cel Mare in

anul 1496

Manastirea Secu- in comuna Pipirig, a fost ridicata de vornicul Nestor Ureche la inceputul

anilor 1600 (Anexa 5)

Manastirea Sihastria- in comuna Pipirig, a fost ridicata in anii 1740

Manastirea Varatec- comuna Agapia (satul Varatec), jud. Neamt, a fost ridicata in anul

1785

Trasee:

Cabana Izvorul Muntelui - Curmătura Lutu Roşu - Răchitiş - Piatra cu Apă -

Detunate - Cabana Dochia

Cabana Izvorul Muntelui - Stânca Dochiei - Santinela - Jgheabul cu Hotar - Cabana Dochia

Cabana Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - Clăile lui Miron - Ocolaşul Mic - Cabana

Dochia

Staţiunea Durău - Cabana Fântânele - Piatra Lată - Panaghia - sub Vârful Toaca - Cabana

Dochia

20

Staţiunea Durău - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Săiuşului - Cabana

Dochia

Satul Neagra - Piciorul Negrei - Poiana Văratec - Poiana Maicilor - Ocolaşul Mic - Cabana

Dochia

Comuna Bicazul Ardelean - Telec - Curmătura Scaune - Jgheabul lui Vodă - cabana

Dochia

Statiunea dispune de o partie de schi si de o instalatie de teleschi cu o lungime de 400

m si o capacitate de transport de 500 persoane/ora. Exista insa si unele partii neamenajate pe

care se chiaza in prezent, cum ar fi Durau – tatia Peco, Valea Morarului – Cascada

Duruitoarea (Anexa 6), Jgheabul lui Voda-Stanile Platou, Vechea prtie parasita Durau, pentru

avansati.

Desi conditiile climaterice nu sunt la fel de favorizante ca si in alte statiuni, in Durau

poate fi practicate sporturi de iarna in lunile ianuarie – martie; de asemenea, statiunea ofera

posibilitatea dezvoltarii turismului de odihna, a drumetiei montane, a alpinismului, a

turismului cultural sau a celui stiintific.

Manastirea Durau

Actuala biserica de la Durau s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent aici

inca de la inceputul veacului al XVII-lea. Dupa aproape doua secole maicile s-au risipit si in

locul lor au sosit calugari de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la Durau mentioneaza la 1822

ca schitul de la poalele Ceahlaului se afla sub ascultarea “manastirii cea de piatra din vale”.

De altfel, cand in 1830 egumenia Schitului Hangu este arendata protosinghelului

Gavril pe timp de 10 ani, una dintre clauzele contractuale prevedea si construirea unei noi

biserici la Durau.

Decaderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe care era

nevoita sa le intretina asezarea monahala de la Durau.

In 1830, pe cheltuiala unor negustori instariti din targul Piatra, a inceput constructia

bisericii actuale, care se incheie in 1835, dupa cum ne informeaza inscriptia din pridvor.

In cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si la inceputul veacului urmator s-au

construit in jurul bisericii mai multe case calugaresti, marea majoritate a acestora fiind

demolate, dupa 1970, cu prilejul construirii Statiunii climaterice Durau. Ca si Palatul Cnejilor,

Duraul a constituit un preferat loc de intalnire si de popas pentru numeroase

personalitati ale vietii politice, literare si cultural-artistice.

21

Mitropolitul Veniamin Costache, a carui resedinta se mai pastreaza si astazi, Emil

Garleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuta zaboveau indelung pe prispele caselor manastiresti sau

pe potecile Ceahlaului. Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Baesu, Mihail Sadoveanu erau

oaspeti obisnuiti ai Duraului, iar Gheorghe Panu - cunoscut om politic, jurist si gazetar - si-a

petrecut aici timp de 20 de ani toate vacantele, uzand de toata influenta sa pentru

infrumusetarea si dezvoltarea manastirii.

D. Forme de practicare a turismului in judeţul Neamţ

22

Turismul este practicat sub influenţa unor motivaţii ce constituie un criteriu de clasificare

în funcţie de care distingem formele de turism ce urmează

1. Turismul cultural se bazează. pe obiectivele turistice culturale din zona studiată: casele

memoriale (Creangă, Veronica Micle, Vlahuţă, Sadoveanu), muzee (Muzeul de istorie şi

etnografie Tg. Neamţ, Muzeul de artă populară de la Tîrpeşti), cetatea şi mănăstirile

medievale (Neamţ, Agapia, Văratic, Secu, Sihăstria) şi peisajul natural al zonei, cu

rezervaţiile sale: „Pădurea de argint", Pădurea de stejari de la Branişte, Parcul forestier

Vânători - Neamţ.

2. Turismul balnear, este susţinut în zonă de către Staţiunea balneoclimaterică

3. Turismul de week-end, oferă posibilităţi de odihnă în zonă pe o durată scurtă de sejur(2-

3 zile). Atracţiile pentru această formă de turism sunt: cadrul natural, aerul nepoluat, climatul

blând, accesul facil, cursurile de apă şi posibilităţile de drumeţii în zona Parcului Forestier

Vînător i- Neamţ sau de agrement ecvestru şi cicloturism.

4. Turismul rural şi agroturismul

În zona Agapia – Filioara - Văratic funcţionează o reţea de peste 15 pensiuni agroturistice

clasificate şi omologate de Ministerul Turismului.( Anexă )

5. Turismul ecumenic, reprezentat de pelerinaje la mănăstirile din zonă, efectuate de

turiştii români atraşi de slujbele ocazionate de diferite sărbători religioase sau turiştii străini

atraşi de arhitectura tradiţională, pictura interioară şi obiectele de artizanat produse în

atelierele mănăstireşti. .

6. Turismul de afaceri - include deplasările în interes oficial, comercial, deplasări

considerate activitate turistică deoarece participanţii utilizează servicii turistice (cazare, masă,

transport) şi antrenează în cele mai frecvente cazuri şi vizitarea unor obiective turistice.

Această

7. .Turismul sportiv - devine o formă de recreere activă, coparticipativă. Se desfăşoară tot

timpul anului în aer liber sau în baze sportive acoperite. Aici se încadrează

23

8. Turismul de agrement - este o formă de turism practicată de amatorii de distracţii, de

peisaje naturale atrăgătoare şi care, în general nu urmăresc odihna în timpul vacanţelor, ci

schimbarea de decor, de mediu şi de viaţă .

III . Propuneri de organizare si amenajare turistica a spatiului administrativ al statiunii Durau

24

In staţiune se preconizează să apară o pîrtie de schi, cu telescaun şi telegondolă.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi Consiliul Judeţean vor să colaboreze pentru ca în

Staţiunea Durău să se realizeze o importantă investiţie - o pîrtie de schi cu telegondolă şi un

telescaun. Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Vlad Marcoci, a declarat că, în urmă cu

cîteva zile, s-a întîlnit cu IPS Daniel, cu care s-a pus de acord pentru iniţierea procedurilor

pentru semnarea protocolului Mitropolie - Consiliu Judeţean, pentru obţinerea de fonduri

necesare dezvoltării Staţiunii Durău. „Urmează să efectuăm formalităţile astfel încît la prima

şedinţă a Consiliului Judeţean să putem propune încheierea unui protocol foarte util pentru

Neamţ - colaborarea între Mitropolie şi Consiliul Judeţean în vederea obţinerii de fonduri

necesare pentru o pîrtie de schi pe terenul bisericii, plus o instalaţia de transport pe cablu -

telescaun şi telegondolă. Investiţia ajunge la circa şase milioane de euro, fonduri

guvernamentale şi europene. Mitropolia va participa cu terenul, iar Consiliul Judeţean trebuie

să caute sursele pentru cofinanţarea unui astfel de proiect, bani care să provină de la

comunitatea europeană“, a declarat preşedintele Vlad Marcoci. El a mai spus că, după găsirea

banilor, în maximum un an, investiţia va deveni funcţională. Odată cu realizarea pîrtiei de

schi, trebuie neapărat amenajat drumul Bistricioara - Durău din interiorul staţiunii, care este

foarte distrus.

Deocamdată s-au alocat bani doar pentru acoperirea gropilor de pe el, dar problema nu

se rezolvă în felul acesta. „Dacă vom găsi bani pentru pîrtia de schi, vom găsi şi pentru

repararea drumului. IPS Daniel a îmbrăţişat propunerea noastră şi a promis că va lupta cot la

cot cu noi pentru realizarea acestui proiect. Suprafaţa pe care va fi amenajată pîrtia este de 12-

14 hectare, a căror valoare depăşeşte 1,2 milioane de euro. Beneficiile care vor apărea de pe

urma acestui proiect vor fi împărţite între Consiliul Judeţean şi Mitropolie“, a mai spus

preşedintele Marcoci.

Primăria Piatra Neamţ vrea de mai multă vreme să pună în practică un astfel de

proiect, pînă în prezent reuşind să pregătească terenul, în sensul că s-a stabilit suprafaţa care

va fi defrişată pentru amenajarea instalaţiei de telescaun şi telegondolă.

Investiţiile „montane“ nu se termină la pîrtia de schi

O altă problemă importantă pentru judeţul nostru o reprezintă repararea axialului -

drumul care duce de la Izvorul Muntelui în staţiune, dar conducerea CJ Neamţ susţine că

investiţia este imensă, de peste 15 milioane de euro, bani care nu există. Acolo nu trebuie

25

reparat doar asfaltul, pentru că există porţiuni întregi de drum prăbuşit şi care necesită

consolidări, trebuie reabilitate poduri şi podeţe, tuburi de drenaj etc. Intenţiile bune ale

Mitropoliei nu se reduc doar la asigurarea terenului pentru pîrtia de schi din staţiunea Durău,

reprezentanţii ei intenţionînd ca pe suprafaţa plată pe care o deţine în Durău, acolo unde

aterizau şi de unde decolau elicopterele, să înfiinţeze un complex sportiv multifuncţional. În

contexul investiţiilor din zona muntelui Ceahlău, Autoritatea Naţională pentru Turism

promovează un subproiect de finanţare a unor refugii necesare persoanelor care înnoptează pe

munte şi salariaţilor de la Salvamont. „Angajaţii Salvamontului trebuie să stea cît mai aproape

de turişti, de aceea consider benefică ideea de a avea cabane în care să funcţioneze.

Judeţul Neamţ are potenţial turistic, dar nu este folosit la întreaga lui capacitate. Cei de

pe Valea Muntelui ar putea trăi decent numai din aceste activităţi de turism. Vom încerca să

promovăm un proiect iniţiat de Autoritatea Naţională pentru Turism, care constă în realizarea

a cinci refugii, nişte cabane dotate cu tot ce le trebuie, cu bani de la Guvernul României.

Există cererea de finanţare pentru 80.000 de euro, care înseamnă contravaloarea studiilor şi

proiectelor pe care le vom demara în această vară. Dacă ni se aprobă banii pentru refugii, cred

că la anul acestea vor fi gata“, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.

Consiliul Judeţean (CJ) Neamţ a demarat procedurile pentru licitaţie, iar investiţia

trebuie terminată în 12 luni de la începerea lucrărilor.

Drumul dintre Izvorul Muntelui şi Durău, numit şi Axial, va fi modernizat în urma

unui proiect de 56 de milioane de lei finanţat de Guvern. „Se vor realiza 20 de kilometri de

drum asfaltat cu lăţimea de 6 metri, acostamente, şanţuri, parapeţi etc. În paralel, facem

demersuri pentru finanţarea altui proiect, de consolidare a versanţilor, al Ministerului

Mediului şi cu o cofinanţare de la Consiliul Judeţean Neamţ“, a precizat Vasile Pruteanu,

preşedintele CJ Neamţ.

Axialul este situat pe teritoriul Parcului Naţional Ceahlău şi oferă privelişti superbe.

Distanţa dintre Bicaz şi Durău, de circa 60 de kilometri, este scurtată pe la Izvorul Muntelui

cu aproximativ 30 de kilometri.

Drumul a fost redeschis circulaţiei publice în noiembrie 2008, după ce a fost asfaltat,

dar absenţa lucrărilor de stabilizare a terenului a făcut ca în acest moment să fie plin de gropi.

„Legea permite efectuarea de lucrări la drumurile aflate în parcuri naţionale şi nu sunt

probleme în privinţa afectării zonei protejate“, a precizat Constantin Andraş, directorul

26

Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău. „Lucrarea în sine va fi în beneficiul prestatorilor de

servicii turistice din zonă, al turiştilor interesaţi de atracţiile judeţului, al locuitorilor din zonă,

dar şi pentru transportatorii care vor putea scurta drumul spre Tulgheş – Borsec – Târgu

Mureş“, a adăugat şeful CJ.

Pentru primarul Bicazului, Constantin Catrinoiu, lucrul cel mai important este punerea

în evidenţă a localităţii Izvorul Muntelui, aflată în componenţa oraşului. „Pentru noi e

important că se dezvoltă zona Izvorul Muntelui, unde sunt multe cabane şi pensiuni turistice.

Rezultatele imediate vor fi cele aduse de activitatea propriu-zisă din cadrul lucrărilor, iar pe

termen lung se va dezvolta turismul“, a spus Constantin Catrinoiu.

În afară de Axial, traseul scurt între Bicaz şi Durău mai trece pe 8,8 kilometri de drum

impracticabil, de la intersecţia cu drumul naţional care trece pe baraj până la cabana Izvorul

Muntelui. „Am discutat şi problema aceasta şi vom moderniza şi acest drum, într-un proiect

diferit, pe cheltuiala Consiliului Judeţean, după 10 mai“, a precizat Vasile Pruteanu.

IV. Promovarea turismului si publiciatea turistica

27

Masivul Ceahlău, de o frumuseţe unică, este cel mai important din întregul lanţ al

Carpaţilor Orientali. El domină cu semeţie munţii din jur, cu înălţimile Ocolaşu Mare (1907

m), Panaghia şi Toaca (1904 m), Bâtca Ghedeon (1845 m), Lespezi (1801 m), care pot fi

zărite din multe părţi ale Moldovei şi Transilvaniei.

Culmile muntoase sunt separate de văi, străbătute de pâraie care formează „duruitori”,

cum le spun localnicii: Cascada Duruitoarea, pe Pârâul Rupturii, duruitoarele din fundul

Ghedeonului, pe Pârâul Izvorul Muntelui.

La o altitudine de 800 m, la poalele Ceahlăului se găseşte staţiunea Durău, a cărei

dotare turistică cuprinzătoare, atât în ceea ce priveşte hotelurile cât şi cabanele, sporeşte

gradul de atractivitate.

În apropierea staţiunii, Asociaţia pentru Promovarea Turismului Ceahlău – Durău

oferă turiştilor acces la 10.000 mp de luciu de apă, pe lacul Izvorul Muntelui, pentru

practicarea pescuitului sportiv şi pentru agrement cu ambarcaţiuni cu motor, pentru care este

amenjată o rampă de lansare.

Peisajul turistic este completat şi de ofertele istorice şi culturale ale zonei: Palatul

Cnejilor, Schitul Durău, Mănăstirea Ceahlău.

Staţiunea Durău reprezintă un punct de plecare şi spre alte obiective turistice din

apropiere: Cheile Bicazului, Lacu Roşu, mănăstirile din Neamţ (Agapia, Văratec, Secu,

Neamţ, Sihăstria), Cetatea Neamţului, etc.

V. Metoda TECDEV(technique et développement)

28

Elementele ofertei turistice

Importanta (ponderea)

elementelor ofertei

turistice (%)

(qi)

Nivelul calitativ al statiunii etalon

(ci)

Indicele de atractivitate al statiunii

etalon

(I)

Nivelul calitativ al statiunii

reale

Indicele de atractivitate al statiunii

reale

Abaterea

1 2 3 4 5 6 (2*5) 7 (6-4)

I. Mediul natural 40.0 - 153.0 - 376 223

1. Relief 10.0 - 40.0 - 100 60

Diversitate 3.0 3 9.0 10 30 21

Accesibilitate 3.0 5 15.0 10 30 15

Originalitate 4.0 4 16.0 10 40 24

2. Clima 8.0 - 29.0 - 70 41

Temperatura medie

3.0 3 9.0 9 27 18

Precipitatii 2.0 5 10.0 9 18 8

Curenti de aer 1.0 4 4.0 9 9 5

Nr. de zile insorite

2.0 3 6.0 8 16 10

3.Hidrografie 5.0 - 15.0 - 47 32

Rauri 2.0 5 10.0 10 20 10

Lacuri 2.0 2 4.0 9 18 14

Cascade 1.0 1 1.0 9 9 8

4. Flora 6.0 - 27.0 - 57 30

Diversitate 3.0 5 15.0 9 27 12

Estetica 3.0 4 12.0 10 30 18

5. Fauna 6.0 - 18.0 - 52 34

Diversitate 4.0 4 16.0 9 36 20

29

Grad de periculozitate

2.0 1 2.0 8 16 14

6. Puritate 5.0 - 24.0 - 50 26

Aer 2.0 5 10.0 10 20 10

Apa 2.0 5 10.0 10 20 10

Sol 1.0 4 4.0 10 10 6

II. Structuri materiale

25.0 - 88.5 - 366.5 278

1. De cazare 10.0 - 35.0 - 84 49

* Cantitativ 7.0 - 20.0 - 57 37

Diversitate 1.5 2 3.0 9 13.5 10.5

Capacitate 2.0 4 8.0 7 14 6

Amplasare 2.0 3 6.0 8 16 10

Estetica 1.5 2 3.0 9 13.5 10.5

* Calitativ 3.0 5 15.0 9 27 12

2. De alimentatie 4.0 - 12.5 - 33.5 21

* Cantitativ 3.0 - 9.5 - 24.5 15

Diversitate 1.0 3 3.0 9 9 6

Capacitate 1.0 4 4.0 7 7 3

Amplasare 0.5 3 1.5 8 4 2.5

Specific 0.5 2 1.0 9 4.5 3.5

* Calitativ 1.0 3 3.0 9 9 6

3. De transport 3.0 - 11.0 - 29 18

Pe cablu 2.0 4 8.0 10 20 12

Pe roti 1.0 3 3.0 9 9 6

4. De agreement 8.0 - 30.0 - 71 41

* De zi 5.0 - 21.0 - 47 26

Sportiv 3.0 5 15.0 9 27 12

30

Divertisment 2.0 3 6.0 10 20 14

* De noapte 3.0 3 9.0 8 24 15

III.Infrastructura 15.0 - 68.0 - 69 1

1. De acces 7.0 - 30.0 - 69 39

Feroviar 3.0 4 12.0 10 30 18

Rutier 3.0 5 15.0 10 30 15

Aerian 1.0 3 3.0 9 9 6

Naval 0 0 0 0 0 0

2. De alimentare 8.0 - 38.0 - 80 42

Apa 3.0 5 15.0 10 30 15

Energie electrica 3.0 5 15.0 10 30 15

Combustibil 2.0 4 8.0 10 20 12

IV.Suprastructura 10.0 - 36.0 - 77 41

1. Generala 4.0 - 12.0 - 32 20

De organizare 2.0 3 6.0 8 16 10

De paza 2.0 3 6.0 8 16 10

2. Turistica 6.0 - 24.0 - 45 21

De organizare 3.0 4 12.0 8 24 12

De paza 3.0 4 12.0 7 21 9

V. Mediul economic

5.0 - 14.0 - 65 51

1. Sectorul primar

1.0 2 2.0 9 9 7

2. Sectorul secundar

1.0 1 1.0 9 9 8

3. Sectorul tertiar 3.0 - 11.0 - 47 36

De consum 2.0 4 8.0 10 20 12

31

De productie 1.0 3 3.0 9 27 24

VI. Mediul cultural

5.0 - 13.0 - 41 28

1. Manifestari culturale

2.0 3 6.0 9 18 12

2. Patrimoniu construit

1.0 3 3.0 9 9 6

3. Patrimoniu neconstruit

2.0 2 4.0 7 14 10

TOTAL 100.0 372.5 925.5 622

32

II. Stadiul actual de amenajare turistica a arealului din statiunea Durau

Unitatea de

cazare

Cate-

goria

Nr.

camere

FacilitãtiAdresa

Complex Turistic

Vanatorul***

32

- camere cu 2 paturi

- restaurant

- terasă

- parcare

Intrarea In

Statiunea Durau

Pensiunea Hanul

lu ` Movila**

11

- camere - 2 si 3 paturi

- baie cu duş

- restaurant 60 locuri

Releu Tv nr.

301A Neamţ

Pensiunea

Raluca*** 4

- camere - 2 si 3 paturi

- baie cu dus

- T.V. color

Releu nr. fn

Pensiunea Antia *** 13

- camere cu 2 paturi

- restaurant 40 locuri

- TV cablu

- spaţii verzi pentru odihnă,

- parcare asigurată

Intrarea in

statiune

Pensiunea

Alpinul ***17

- camere cu 2 şi 3 paturi

- restaurant-pensiune 36 locuri

- TV cablu

- spaţii verzi pentru odihnă,

- parcare asigurată

Zona Releu Tv nr.

325

Pensiunea

Annabella ** 8

- camere cu 2 paturi

- TV cablu

- parcare asigurată

Principala Durau

nr. 5668

Pensiunea Paulo** 11

- camere cu 2 paturi

- baie cu dus

- T.V. color

Principala nr. 266

Pensiunea Perla ** 15-camere cu 2 si 3 paturi

- baie cadãReleu

33

Pensiunea Ileana *** 10

-camere cu 2 paturi

-T.V. cablu

-spatii verzi

-parcare asigurata

Principala nr. 399

Pensiunea

Margareta*** 4

-camere cu 2 locuri

- baie cadã

- T.V. color

- agrement

, 2 Km De Durau

nr. fn

Pensiunea Ioana *** 20

- camere cu 2 paturi

- restaurant 40 locuri

- TV cablu

- spaţii verzi pentru odihnă,

- parcare asigurată

Poieni Durau nr.

254

Pensiunea Radu ** 12

camere - 2 si 3 paturi

- baie cu dus

- T.V. color

Poieni nr. 1

Complex Turistic

Arted*** 16

- camere cu 2 paturi

- restaurant

- TV cablu

- spaţii verzi

Zona Releu nr. 1

Pensiunea Agnes ** 15

- camere cu 2 paturi

- restaurant 40 locuri

- TV cablu

-

Pensiunea Mara *** 7-camere cu 2 locuri

- baie cadã

- T.V. color

Zona Releu

Pensiunea Casa

Bella** 10

- terasa

- acces bucatarie complet utilata

- curte cu gratar 

Statiunea Durau

Pensiunea *** 7 - camere cu 2 paturi Releu nr. 317

34

Albastrica

- restaurant 40 locuri

- TV cablu

- spaţii verzi pentru odihnă,

- parcare asigurată

Pensiunea Maria *** 16-camere cu 2 locuri

- baie cadã

- T.V. color

Releu

Pensiunea

Lavinia*** 3

incalzire centrala

baie proprie

tv in camere

Principala nr. 510

Pensiunea

Rapsodia*** 8

- camere cu 2 paturi

- restaurant

- terasă

- parcare

, intrarea in Durau

nr. fn

Pensiunea

Gabriela*** 7

- camere cu 2 paturi

- restaurant

- TV cablu

- spaţii verzi

Durau nr. 326

35

III. Hotelurile şi restaurantele din judeţul Neamţ

Hotel Ozana** Statiunea Baltatesti

Hotel Ecotur Ceahlau

Hotel Bradul *** Durau

Hotel Bistriţa ** Durau

Hotel Brânduşa ** Durau

Hotel Cascada** Durau

Hotel Central *** Piatra-Neamţ

Hotel Ceahlău ** Piatra-Neamţ

Hotel Bulevard** Piatra-Neamţ

Hotel Roman** Roman

Restaurant Casa Românească Roman

Restaurant Ceahlău Piatra Neamţ

Restaurant Conceta Roman

Restaurant Han Izvoare Dumbrava Roşie

Restaurant Huci Roman

Restaurant Moldova Roman

Restaurant Nefertiti Piatra Neamţ

Restaurant Romtudo Roman

Restaurant Terasa Gospodinelor Piatra Neamţ

Restaurant Union Piatra Neamţ

36

Hotel Bradul, Durau

Anexe

Anexa 1 Casa Memoriala Ion Creanga – sat Humulesti

37

Anexa 2 – Manastirea Agapia

Anexa 3 – Manastirea Durau

38

Anexa 4 – Manastirea Neamt

Anexa 5 – Manastirea Secu

39

Anexa 6 – Cascada Duruitoarea

40

SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE

CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Tipuri de structuri

de primire turistică

2009 2010 2011

dec. dec. ian. feb.1)

T Total

din care:356016 387762 349769 366914

Hoteluri 261688 286172 263267 281446

Moteluri 13693 14463 13047 12575

Vile turistice 13247 14454 12506 11500

Cabane turistice 5049 6113 5982 5851

Pensiuni turistice 30177 32783 27908 29808

Pensiuni

agroturistice20176 22318 16675 16238

Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE

TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Tipuri de structuri

de primire turistică

2009 2010 2011

dec. dec. ian. feb.1)

Total

din care:832248 891115 701266 749213

Hoteluri 624545 680489 528763 585254

Moteluri 22178 23135 22352 21490

Vile turistice 33469 32974 24963 21030

Cabane turistice 10853 12748 11270 10473

Pensiuni turistice 59275 66590 55208 58247

Pensiuni

agroturistice46509 47520 33747 30198

Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

41

Harta turistica a judetului Neamt

42

Anexe

Bibliografie

Nicolae Neacsu, Petre Baron – Economia turismului, Editura Expert,

Bucuresti, 2001

Andreea Cernescu - Economia turismului. Studii de caz si

reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

*** www.neamt.ro/Date_gen/Ceahlau/Traseu.html

*** www.hoinari.ro/cauta.php.s=Durau

*** www.infoturism.ro/Neamt/Durau

*** www.infoturism.ro/Neamt/Durau/ManastireaDurau

43