statiunii Baile Herculane 2015

8/16/2019 statiunii Baile Herculane 2015

http://slidepdf.com/reader/full/statiunii-baile-herculane-2015 1/11

Academica Science Journal

Studia Series

No. (8) 3 – 2014

ISSN:2285–9314

1 Copyright © 2014 Academica Science Journal. All rights reserved.

ANALIZA ŞI DEZVOLTAREA POTENIALULUI TURISTIC ÎNSTAIUNEA BĂILE HERCULANE

Cătălin Bogdan IBOC,

Ramona Flavia RAŢIU - coordonator,

Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu Mure ş, Bodoni Sandor 3-5,Mure ş, România.

.

Abstract: Baile Herculane has a natural potential higher standard, pointing out thefavorable climate for tourism all year round, beautiful landscape and rich hydrographicnetwork in rivers and mineral springs. Also, positive deviations are recorded and whereaccommodation and food material structures characterized by lots and diversity. All unitshave a capacity of receiving large and accessible in terms of prices, all categories oftourists. This does not, however, need renovation and modernization of buildings, playinga neater and brighter. Negative deviations occur when the economic environment

Herculane recording values lower than standard..

Keywords: natural potential, all categories of tourists, economic environment

1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ A STAIUNII

Staiunea Băile Herculane este situată în partea de sud-est a judeului Caraș Severin, de-a lungul culoaruluitectonic al Văii Cerna, care separă Munii Mehedini (spre sud-est) de Munii Cerna – Godeanu (spre nord-vest). Poziia localităii, la numai 5 km de E 70 (București – Orșova –Timișoara – Moravia – Belgrad), unadintre cele mai importante artere rutiere europene ce traversează România, favorizează accesul fluxurilorturistice dinspre Europa de Vest. Deși se află în plină regiune muntoasă, într-un ansamblu peisagistic

deosebit de spectaculos, altitudinea medie a staiunii este de 165 m.Teritoriul administrativ al orașului este încadrat între limitele Parcului Naional Domogled – Valea Cernei,ceea ce constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea durabilă și promovarea unui turism ecologic, înconformitate cu cerinele statutului de ara membră a Unuinii Europene.

2. SCURT ISTORIC AL APARIŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII TURISTICE A STAŢIUNII

Istoria Băilor Herculane se întinde pe o durată de aproape două milenii. Atestarea documentară a staiuniidatează din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi :




Studia Series

No. (8) 3 – 2014

ISSN:2285–9314

Page 12 Copyright © 2014 Academica Science Journal. All rights reserved.

« Zeilor și divinităilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val,Valens, trimiși ca delegai romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevătămai, au ridicat acest prinos de recunoștiină… ».

În perioada civilizaiei romane, staiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atraciepentru aristocraia Romei antice. Impresionai de excepionala putere tămăduitoare a apelor sacre de peValea Cernei, romanii sosii în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al luiHercules.

Staiunea Băile Herculane are un patrimoniu istoric de excepie, memoria vie a 1851 de ani de existenă (153 – 2004) neîntreruptă a staiunii. Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi,statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulumire aduse zeilor pentru vindecare.

După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă și contemporană a Băilor Herculane, în cadrulImperiului austriac. Din 1736 începe reconstrucia și modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicieriibănăeni construind aici majoritatea edificiilor din staiune, care poartă amprenta unui baroc austriacimpresionant. Staiunea este vizitată de-a lungul timpului de mari personalităi, între care : împăratul Iosif alII-lea , împăratul Francisc I și împărăteasa Charlotte, împăratul Franz Iosef și împărăteasa Elisabeta. În

1852, împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind « cea mai frumoasă staiune de pe continent »,iar împărăteasa Elisabeta – pasionata, îndrăgita, distincta, și armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în careBăile Herculane sunt o prezenă distinctă și încântătoare. În staiune există Muzeul Nicolae Cena, ale căruicolecii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.

3. ANALIZA ŞI VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC AL STAIUNII BĂILEHERCULANE

3.1. POTENIALUL TURISTIC NATURAL

Dezvoltarea turismului presupune existena unui potenial turistic care, prin atractivitatea sa, să asigureintegrarea unei zone, regiuni cu vocaie turistică în circuitele turistice interne și internaionale și care sapermită accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare.

Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (jude, staiune) este compus din:

• Potenialul turistic (natural și antropic);

• Infrastructura (generală și turistică);

Elementele naturale sau antropice, resurse sau atracii turistice, reprezintă materia primă pentru activităileturistice.

3.1.1. Relieful

Zona staiunii Băile Herculane este caracterizată din punct de vedere al formelor de relief de prezena a treielemente geografice / geologice definitorii: Munii Mehedini, Munii Cernei – Godeanu și culoarul tectonic alCernei (grabenul Cernei). Ansamblul acestor puncte geomorfologice de reper alcătuiesc un relief de o

frumusee unică, spectaculoasă și impunătoare.Munii Mehedini sunt alcătuii în special din calcare masive, recifale dure, de culoare albă, caracteristicicare determină frumuseea și semeia lor.

Au o singura culme principală, orientată NE – SV, cu aspect masiv, un bloc tectonic care domină atâtdinspre Valea Cernei cât și dinspre Podișul Mehedini. Înălimile acestei culmi se situează, în general, între1000 si 1500 de m, dar domină prin câteva vârfuri consacrate în lumea drumeiilor montane, pentru valoareapeisagistică deosebită: Domogled – 1.105 m, Vârful lui Stan – 1.466 m, Piatra Closani – 1.421 m, PietreleAlbe – 1.336 m. Sunt fragmentai de văi scurte și adânci: Râmnuta Vânata, Râmnuta Mare, Arsasca, Motru




Studia Series

No. (8) 3 – 2014

ISSN:2285–9314


Sec. Versanii nord-vestici ai Munilor Mehedini sunt abrupi și greu accesibili dinspre Valea Cernei,fragmentai de pâraie care curg în cascade, datorită unor frecvente rupturi de pantă.

Caracteristic pentru întreaga unitate montană este prezena reliefului carstic, manifestată sub diverse forme:peșteri, avene, câmpuri de lapiezuri, doline, ponoare, crovuri, văi seci și polii, relief ruiniform, ș.a. Între Vf. luiStan și Vf. Domogled se află cea mai întinsă suprafaă calcaroasă din regiune, mărginită spre râul Cerna deun abrupt de 400 -600 m, fragmentat de numeroase văi carstice cum sunt: Plostina, Tasna, Padina Seaca,Jelarau, Feregari cu chei înguste, greu accesibile, zonă în care se întâlnesc și cele mai variate și maifrumoase forme carstice.

Munii Cernei, având în prelungire Munii Godeanu, formează versantul nord-vestic al culoarului Văii Cerna(pe aproximativ 40 km), până la confluena cu pârâul Belareca, și implicit al staiunii. Cel mai înalt vârf esteVârful Dobrii, având 1.928 m altitudine. Sunt alcătuii dintr-o varietate de roci (sedimentare, granitice șicristaline), fapt care se reflectă în aspectul geomorfologic, și anume: cele mai mari altitudini se găsesc pesișturile cristaline, calcarele formează perei verticali, spectaculoși, iar corpurile granitice (granitul de Cerna)sunt masive, puin fragmentate, cu crestele rotunjite.

Culmile sculptate în sedimente grezo-conglomeratice, în eruptiv și în calcare, sunt mai scurte și cu profil

transversal în trepte. Spre axul Văii Cernei sunt adânc fragmentai de ape, cu abrupturi calcaroase și cupereti verticali inaccesibili, care adăpostesc numeroase peșteri .

În Munii Godeanu se află cele mai mari altitudini din bazinul Cernei. Sunt constituii din roci cristaline cu iviride granite și pegmatite ce aparin Domeniului Getic, în geomorfologia cărora se evideniază culmile rotunjiteși suprafeele netede și slab ondulate, care contrastează cu versanii abrupi ai văilor adânci, largadezvoltare a platformei de eroziune Barascu. În zona înaltă a Muniilor Godeanu forme de relief glaciar:circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene.

Se disting în cadrul Munilor Godeanu două trepte de relief: o treaptă înaltă, situată la peste 2.000 m, ceformează culmea principală și masivele nordice și o treaptă mai joasă, dezvoltată pe versantul sudic almasivului, cuprinsă între 1.400 și 1.200 m altitudine, ceea ce creează aspectul general de amfiteatru. Treivârfuri domină treapta înaltă a Godeanului, si anume: Vf. Godeanu – 2.229 m alt., Vf. Gugu – 2.291 m alt. șiVf. Borascu – 2.158 m alt.

Linia marilor înălimi are aspectul unei culmi puternice, spectaculoase ca altitudine, întreruptă de sei din ce în ce mai joase spre partea de sud a masivului. Între Vf. Paltina și Godeanu înălimea masivului se menineconstant la peste 2.000 m: Vf. Paltina – 2149 m, Șaua dintre Paltina și Scurtu – 2.040 m, Vf. Scurtu – 2.090m, Vf. Gârdomanu – 2.077 m, Vf. Galbena – 2.194 m, Vf. Stâna Mare – 2.113 m, Vf. Piatra Scărișoara –2.191 m, Vf. Mocirliu – 2.106 m, Vf. Godeanu – 2.229 m.

3.1.2. Clima și rolul factorilor specifici ai activităilor turistice

Prin amplasarea în partea de SV a teritoriului ării, orașul Băile Herculane se află în zona de influenă aclimatului submediteranean, datorită pătrunderii maselor de aer cald și umed dinspre Marea Mediterană șiMarea Adriatică.

Temperatura media multianuală este de 9,5º C, cu toate că staiunea se situează în plină regiune de munte,valori comparabile cu cele din Câmpia Română, Dobrogea Centrală sau Câmpia Crișanei. Iernile suntblânde, cu media lunii ianuarie de -2 º C; numărul de zile de iarnă, cu temperaturi sub 0 º C, este în mediede 19/an, repartizate în special în luna ianuarie. Primăverile sunt timpurii, iar verile plăcute, datorită abundenei vegetaiei, cu o medie a lunii celei mai calde, iulie de 21º C. Toamnele sunt lungi, c ălduroase,favorabile practicării turismului.




Studia Series

No. (8) 3 – 2014

ISSN:2285–9314


Cantitatea medie anuală de precipitaii este cuprinsă între 698 mm/an la Toplet, 760 mm/an la BăileHerculane, 1.051 mm/an la Cerna-Sat și 1.088 mm/an la Vf. Tarcu.

Influena climatului mediteranean este destul de accentuată, masele de aer umed fiind canalizate peculoarul Cernei mărind gradul de umezeală și provocând cantitai mari de precipitaii la Cerna-Sat și pe înălimile bazinului superior, de până la 1200 m - 1300 m.

"Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de precipitaii de la începutul verii să fie maitimpuriu la Băile Herculane faă de Toplet și Orșova, iar la Cerna-Sat mai timpuriu decât în bazinul inferior.

Stratul de zăpadă în preajma staiunii are o durată redusă, ca urmare a topirilor repetate din timpul iernii.

Nebulozitatea medie anuala are valoarea de 5,5 zecimi, numărul mediu de zile cu cer senin fiind de 60, iarcel de zile cu cer acoperit, de 110. În lunile de vară cerul este senin între 20 -23 de zile, nebulozitateamaximă fiind semnalată în anotimpul rece (maximum în luna noiembrie). Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1.900 ore anual. Vânturile dominante bat pe direcia văii, cu intensitate redusă. Zilelecu calm atmosferic sunt frecvente, valoarea maximă fiind atinsă în luna iulie (28 %).

Climatul mediteranean influenează activităile turistice întrucât prin temperaturile medii anuale de 21°celsius sunt considerate propice pentru ieșiri si activităti spotive in aer liber.

3.1.3. Reteaua hidrografică

Reeaua hidrografică a zonei este dominată de prezena râului Cerna cu afluenii săi și de cele două lacuride baraj artificial.

Râul Cerna îi are izvoarele la o altitudine de 2.070 m în Munii Godeanu și ajunge la confluena cu BelaReca la o altitudine de 118 m, ceea ce reprezintă o diferenă de nivel de aproximativ 1.950 m, ceea cedetermină un curs rapid și o mare fragmentare a reliefului, conferind văii o notă sălbatică specifică. În zonacursului superior este cunoscută sub numele de Cernișoara, care străbate un scurt sector de chei – CheileCernișoarei. Cerna propriu -zisă începe de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu

apele Cernișoarei ale cărei izvoare se află la peste 9 km amonte. Urmează un nou sector de îngustare avăii, în Cheile Corcoaia, care, deși scurte, sunt impresionante prin îngustime și forma aparte a versanilor,după care Cerna pătrunde în zonele depresionare Cerna-Sat și Poiana Schitului.

Bazinul Cernei are în partea superioară un aspect de covată uriașă, marcată de două culmi difereniate caaltitudine și aspect, între Vf. Paltina (2.148 m) și Vf. Sârba (1.740 m), reunite sub forma unei înșeuări înaltede 1.320 m, care alcătuiesc cumpăna de apă între bazinele Cernei și Jiului.

Până la Băile Herculane, Valea Cernei are în cea mai mare parte versani abrupi, rectilinii, cu verticalitatepronunată și înălimi care ajung uneori la 400 - 500 m.

Râul are o lungime de 84 km și un bazin de recepie de 1.433 km2, din care mai mult de jumătate se află peteritoriul judeului Caraș – Severin. Cerna are un curs rectiliniu, orientat pe direcia N-NE – S-SV până laPecinisca, unde face un cot brusc spre vest, iar de la Gara Băile Herculane, unde primește cel mai importantafluent (Bela Reca), își schimbă direcia spre sud, până la confluena cu fluviul Dunărea, în golful Orșova al

Lacului Porile de Fier I.Valea Cernei este singura dintre văile Carpailor Meridionali care se înscrie în întregime pe un culoartectonic, separând Munii Godeanu și Munii Cernei pe de o parte, de Munii Vâlcanului și Munii Mehedinipe de altă parte. Existena sa într-un ansamblu geografic foarte complex și apartenena directă la bazinulDunării s-au reflectat într-o diversificare deosebită a aspectelor de relief, peisaj, ceea ce a făcut ca bazinulsa aiba o notă specifică aparte, sub aspect geomorfologic și peisagistic.

În aval de confluena Cernei cu Valea lui Iovan s-a amenajat unul dintre barajele sistemului hidroenergeticCerna -Motru – Tismana, denumit Lacul Cerna sau Iovan. Lacul are o suprafaă de 678 ha, cu o lungime de




Studia Series

No. (8) 3 – 2014

ISSN:2285–9314


10 km și un volum de apă de 124 mil. m3. Din acest lac, cea mai mare parte a apelor Cernei sunt deviateprintr-un tunel în bazinul Motrului.

Lacul de acumulare Herculane ( sau Prisaca) s-arealizat la 12 km în amonte de staiunea BăileHerculane, în scopul producerii de energie electrică,a meninerii echilibrului apelor subterane dinperimetrul staiunii și a alimentării cu apă a acesteia.Lacul are o lungime de 4 km si un volum de apă decirca 14 mil. m3.

3.1.4. Principalele componente ale învelișuluibiogeografic

La nivelul staiunii, dar și în întreg teritoriu

administrativ al orașului, se remarcă abundenavegetaiei, în care, pădurile dein un procentimportant. Din studiul Harta vegetaiei Văii Cernei seobservă predominana vegetaiei forestierereprezentată prin păduri de fag și quernicee.Împreună cu fagul comun apare și fagul de Crimeea.Diseminate printre fagi sau formând mici arboretepure apar și alte specii precum: frasinul, carpenul,plopul, teiul, ulmul.

Conifere pure nu apar decât în câteva puncte la nordde Izvoarele Cernișoarei, reprezentate prin molid - dealtfel și singurul loc unde apare acesta pe ValeaCernei.

Datorită complexităii aspectelor staionale, fizico-geografice și climatice, Parcul Naional Domogled-

Valea Cernei este caracterizat de o diversitate loristică remarcabilă, inventarul floristic însumând 1.110specii de plante vasculare (superioare). Din totalul acestora, 66 specii sunt taxoni periclitai, rari și în parteendemici, existând doar în Parc, fapt care favorizează dezvoltarea turismului știinific.

Fauna este numeroasă și variată. Dintre mamiferele mari, cu valoare cinegetică remarcabilă sunt: ursul(peșterile din zonă au păstrat mărturii despre existena strămoșului acestuia, Ursus spelaeus), cerbul(întâlnit foarte rar în pădurile din partea superioară a văii Cernei), căpriorul, mistreul, capra neagră, râsul(este o apariie tot mai rară), lupul. Sunt frecvente pe Valea Cernei și celelalte specii de mamifere comunepădurilor: vulpea, jderul, bursucul, pisica salbatică, ariciul, veveria. Păsările sunt reprezentate prinrăpitoare precum uliul păsărar, uliul găinilor, mai rar acvila de munte (zăganul), venit din Piatra Stănuleilor,unde cuibărește. Sunt și numeroase păsări comune, dintre care amintim: codobatura de munte,ciocănitoarea neagră, cucul, sturzul, diferite columbie. Pe pereii calcaroși, prin crăpăturile și găurile

acestora, se adăpostesc păsări ca bufnia, cucuveaua, gaia.

Bine reprezentate în zonă sunt și reptilele, unele fiind de origine mediteraneană: vipera cu corn (care estetot mai rara), șarpele lui Esculap (pe Domogled), șarpele de sticlă (Anguis fragilis), sopârla cenușie (Lacertaagilis) , sopârla de ziduri (Lacerta muralis), sopârla de munte (Lacerta vivipara), scorpionul ((Typhlochactasmitchelli), etc.

Dintre amfibieni se remarcă salamandra, brotăcelul (Hyla arborea), broasca testoasă de uscat (testudohermanni) .

Figura 2.1.- Harta Parcului Naional Domogled- Valea

Cernei




Studia Series

No. (8) 3 – 2014

ISSN:2285–9314


Condiiile naturale ale Văii Cernei permit existena mai multor zone piscicole: zona păstrăvului (în regiuneaizvoarelor și a cursului superior), zona lipanului (în cursul mijlociu al Cernei) și zona scobarului (în cursulinferior).

Insectele sunt reprezentate prin numeroase specii, între care se remarcă lepidopterele; din cele 1600 despecii cunoscute aici, zona Domogled – Tasna concentrează 50 % din numărul total de specii de fluturi depe teritoriul României.

Multe dintre speciile de plante și de animale care traiesc pe teritoriul administrativ al orașului BăileHerculane sunt de interes comunitar și fac obiectul măsurilor de conservare specială cuprinse în Planul demanagement al Parcului.

3.2. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC

Staiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenial antropic, rezultat al istorie de peste 1850 de ani în acest spaiu geografic. Numeroasele vestigii ale civilizaiei trecute, unele dintre ele unicate, bogăiatradiiilor populare, creaia spirituală modernă, realizările tehno-economice contemporane – atestă evoluiași continuitatea vieii pe aceste meleaguri, alcătuind un important fond cultural-istoric, apreciat din punct de

vedere turistic în plan intern și international.Dintre componentele potenialului turistic antropic trebuie evideniate, pentru valoarea și atractivitatea lorvestigiile arheologice, monumentele istorice și de artă, instituiile și evenimentele cultural-artistice, arta șitradiia populară, construciile tehnico-economice. Lista completă a obiectivelor cultural – istorice, cu valoarede patrimoniu naional, stabilită prin Ord. 2314 / 2004.

3.2.1. Obiective turistice religioase

Biserica ortodoxă (sec. al XIX-lea) : Biserica Schimbarea la Fata este o biserica ortodoxa din statiunea BaileHerculane. In aceasta localitate se ajunge foarte usor, pe Drumul National 6 (European 70), Orsova -Caransebes - Timisoara. De asemenea, cu trenul se ajunge foarte usor, in drumul spre Timisoara trenuloprind si in statia Baile Herculane. Biserica se afla la o distanta de doar sase kilometri de gara.

Ctitorul spiritual al primei biserici ortodoxe romane din Baile Herculane a fost protopopul Mehadiei Nicolae

Stoica de Hateg. Locul unde avea sa se ridice biserica a fost marcat, in data de 4 iulie 1799, printr-o cruce inmijlocul parcului, in locul careia s-a ridicat biserica dorita de ctitorul ei.

3.2.2. Obiective turistice cultural-istorice

Vestigii și situri arheologice:

• Situl roman, Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive)

• Băile Romane (în hotelul Roman)

Situl arheologic din Peștera Hoilor - Pestera Hotilor se afla situata in apropierea statiunii Baile Herculane,pe muntele Hotilor. Intrarea in pestera Hotilor se gaseste cam la un sfert din inaltimea totala a muntelui, estede dimensiuni mici si se afla in apropierea unei despicaturi mai mari in munte de forma unui unghi ascutit.

Muzee:

Muzeul de Istorie al staiunii Băile Herculane -functionează în incinta clădirii Cazinoului, construită în anul1886, stil baroc. Muzeul de istorie din localitate, infiintat in anul 1924, prezinta documente referitoare laistoria statiunii, pietre votive din timpul romanilor, diferite alte materiale arheologice, monede antice, piesede ceramica, podoabe, inscriptii, basoreliefuri din castrul Ad Mediam, arme, piese de harnasament. Esteamenajat in fostul cazino, monument de arhitectura in stil baroc austriac, construit in 1862, de arhitectulDaderer.

Monumente istorice de arhitectură (cladiri care au în prezent diverse functiuni):

• Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe

• Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864




Studia Series

No. (8) 3 – 2014

ISSN:2285–9314


• Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în faa Băii Neptun, sec al XX-lea

• Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) și Parcul Central (1862, arh. Doderer), str. Cerna nr. 6-18

• Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul Hotelului Roman• Clădirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romana

• Clădirea administraiei băilor (1811), P-a Hercules

• Băile Venera (1838), str. Castanilor 35

• Statuia lui Hercules (1874), P-a Hercules.

3.2.3. Arta populară și manifestările etnofolclorice

De-a lungul unui an calendaristic, în Staiunea Băile Herculane se desfășoară diverse manifestări culturale șituristice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage numeroși vizitatori și turiști. Cele deja consacrate,cu tradiie, sunt următoarele:

Festivalul Internaional de folclor Hercules : organizat in fiecare an in statiunea Baile Herculane. Ca infiecare an, iubitorii de muzica folclorica romaneasca, dar si internationala, sunt asteptati in statiunea BaileHerculane in perioada 8 iulie - 12 iulie

Zilele orașului Băile Herculane : Zilele Orasului Baile Herculane sau Zilele Herculanelui , organizat în fiecarean in perioada 8, 9 si 10 septembrie, odata cu Sf. Maria Mica

Festivalul Pinului negru de Banat : Organizat de Administraţ ia Parcului Naţ ional Domogled-Valea Cernei înparteneriat cu Primăria Băile Herculane, marcheaza atât Ziua Parcului Na ţ ional Domogled -Valea Cernei,cât şi Ziua Europeană a Parcurilor Naţ ionale şi Naturale.

Festivalul Rachiei din Banat : În Parcul Central din sta ţ iunea de pe Cerna se reunesc producători de răchiedin localităţ ile cu tradiţ ie în producerea şi comercializarea renumitei licori de prune, mere, pere, cireşe,struguri sau fructe de pădure.

Festivalul uicii : În cadrul Festivalului Ţuicii din Banat şe prezinta cu mândrie produsele, producători dinFârliug, Dezeşti, Prigor, Teregova, Mehadia, Tîrnova şi zeci de alte localităţ i din judeţ . Toţ i producătorii deţ uică de prune, mere, pere, de pălincă sau cei care valorifică fructele de pădure, sunt premiaţ i. Şi asta,pentru că aduc la Băile Herculane cea mai bună ţ uică.

4. DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE A STAIUNII BĂILEHERCULANE

Această determinare a gradului de atractivitate a fost realizată cu ajutorul metodei de analiză “TECDEV”,care este o tehnică preluată din industria grea, făcându-se in acest sens o analogie între elementelecomplexe și eterogene specifice unui obiectiv turistic (mediul natural, unităi de cazare, instalaii deagrement etc.)

Așadar, trebuie rezolvate două probleme :se va stabili care este destinașia mediului turistic (staiunemontană, balneară sau de litoral); se va preciza care este tipul de utilizator al acestui mediu, alegându-sedin cele cinci categorii ale cererii prezentate în capitolul anterior.În continuare, se va descompune obiectivul

etalon (respectiv staiunea turistică) in elementele sale componente până la ultima separare posibilă.Seacordă fiecarei componente descompusă anterior o anumită importană (stabilită prin ponderi) infuncionarea ansamblului.

Se acordă acelorași componente o notă (un asa numit "nivel calitativ").In final, se face produsul intre notaacordată și ponderea componentei respective, obinându-se un coeficient de atractivitate parială. Sumaacestora va da dimensiunea atractivităii totale a resurselor turistice.În acest caz se vor păstra aceleașidescompuneri ale elementelor ofertei ca și aceleași ponderi ale componentelor acordate staiunii etalon(aceasta pentru a avea baza de comparaie intre cele două obiective turistice - etalon și real). Insă, nivelulcalitativ (nota) va fi diferit(ă) fiind acordat(ă) in funcie de situaia reală din staiunea respectivă.




Studia Series

No. (8) 3 – 2014

ISSN:2285–9314


In continuare, se calculează indicele de atractivitate parial și total. In final, se vor determina abaterilepozitive și negative (ca diferena dintre indicele de atractivitate al staiunii reale și cel al staiunii etalon)pentru fiecare componentă in parte.Vor apărea in acest caz două situaii:indicele de atractivitate al staiunii

reale > indicele de atractivitate al staiunii etalon, de aici rezultând faptul că staiunea reală este atractivă dinpunct de vedere turistic, justificându-se în acest fel alegerea facută;

Elementeleofertei turistice

Importana

(ponderea)

elementelor

ofertei

turistice intotal (%) (qi)

Nivelul

calitativ

(nota)al/a

Staiuniietalon

(ci)

Indicele de

atractivitate

al staiuniietalon (I)

Nivelul

calitativ

(nota)al/a

staiuniireale

Indicele de

atractivitate

al statiuniireale (I)

Abaterea

1 2 3 4 5 6 7

I Mediul natural 40 127 190 63

-Relief 5 20 36 16

Diversitate 1 3 3 7 7 4

Accesibilitate 3 5 15 8 24 9

Originalitate 1 2 2 5 5 3

-Climă 8 20 32 12

Temperatura medie 4 4 16 6 24 8

Precipitaii 2 1 2 3 6 4

Cureni de aer 2 1 2 1 2 0

-Hidrografie 9 28 42 14

Ape minerale 1 4 4 9 9 5

Ape termominerale 1 3 3 5 5 2

Ape mezoterme 1 3 3 3 3 0

Ape sodice 1 3 3 5 5 2

Ape clorurate 1 3 3 5 5 2

Ape 1 3 3 5 5 2

Ape(lacuri) sulfuroase 1 3 3 5 5 2

Lacuri iodurate 1 3 3 2 2 -1

Lacuri sărate 1 3 3 3 3 0

-Factori cu potential terapeutic 11 37 26 -11

Emanaii diverse (mofete) 2 3 6 5 10 4

Namoluri sapropelice si de turbă 2 4 8 2 4 -4Nisipul (talazoterapia) 1 2 2 2 2 0

(baie de) aer 1 4 8 3 3 -5

(bai de) soare 1 4 4 2 2 -2

Nămoluri minerale de izvor 1 3 3 1 1 -2

Saline 2 3 6 2 4 -2

-Flora 2 4 15 11



-Fauna 2 3 14 11



-Puritate 3 15 25 10

Aer 1 5 5 9 9 4

Sol 1 5 5 7 7 2

II Structuri Materiale 30 102 206 104

Cantitaviv 5 16 37 21

Diversitate 1 3 3 7 7 4Capacitate 1 3 3 9 9 6

Amplasare 2 4 8 8 16 8

Estetică 1 2 2 5 5 3

Calitativ 3 4 12 6 18 6

-De alimentaie 6 12 39 18

Cantitativ 4 11 27 16


Capacitate 1 2 2 9 9 7

Amplasare 1 3 3 7 7 4

Specific 1 3 3 7 7 4

Calitativ 2 5 10 6 12 2

-De transport 4 12 18 6




Studia Series

No. (8) 3 – 2014

ISSN:2285–9314




-De agrement 3 8 16 8

De zi 2 3 6 6 12 6

De noapte 1 2 2 4 4 2-De tratament 9 33 78 45



Amplasare 3 4 12 8 24 12

III Infrastructura 10 40 54 14

-De acces 5 20 20

Feroviar 1 5 5 6 6 1

Rutier 2 5 10 7 14 4

Naval 1 2 2 0 0 -2

Aerian 1 3 3 0 0 -3

-De alimentaie 5 20 34

Apă 1 4 4 6 6 2

Energie electrică 2 4 8 7 14 6

Combustibil 2 4 8 7 14 6

IV. Suprastructura 5 15 22 7

-Generala 2 6 9

De organizare 1 3 3 4 4 1De pază 1 3 3 5 5 2

-Turistică 3 9 13

De organizare 2 3 6 4 8 2

De pază 1 3 3 5 5 2

V. Mediul economic 5 17 15 -2

Sectorul primar 2 4 8 3 6 -2

Sectorul secundar 1 1 1 1 1 0

Sectorul teriar 2 4 8 4 8 0

VI Mediul cultural 10 37 77 40

Manifestări culturale (expozitii,spectacole, festivaluri)

4 4 16 8 32 16

Patrimoniu construit (muzee,monumente,

biserici,cetăi)3 3 9 8 24 15

Patrimoniu neconstruit (folclor) 3 4 12 7 21 9

Total 100,0 - 338 - 564 226

Din datele tabelate se constată faptul că staiunea Băile Herculane are un coeficient de atractivitate (564)superior staiunii balneare etalon (338) ceea ce demonstrează ca este o staiune solidă, cu o atractivitateturistică dezvolatată, complexă și eficientă. Oferta este valabilă pe durata intregului an calendaristic. In urmacomparării punctajelor obinute în cazul celor două staiuni (etalon și reală), s-au constatat atât abateripozitive, cât și negative.

CONCLUZII

Statiunea Băile Herculane dispune de un potenial natural superior etalonului, remarcându-se prin climafavorabilă practicării turismului în tot timpul anului, peisajul deosebit și o retea hidrografică bogată in râuri șiizvoare de ape minerale. De asemenea, abateri pozitive se înregistrează și in cazul structurilor materiale decazare și alimentaie care se caracterizează prin mulime și diversitate.

Toate unităile de primire au o capacitate de cazare mare și sunt accesibile, din punct de vedere al tarifelor,

tuturor categoriilor de turiști.Acest lucru nu exclude, însă necesitatea renovării și modernizării clădirilor, redării unui aspect mai ingrijit șimai luminos. Structura materială de alimentaie este alcătuită din unităi de capacitate mare și cu un aspectplăcut. Abaterile negative apar în cazul mediului economic, Băile Herculane înregistrând valori inferioarefaă de etalon.

In concluzie, staiunea Băile Herculane este o staiune solidă, înzestrată cu un potenial natural și antropicvaloros, suficient exploatat, dotată cu echipamente turistice complexe ce a devenit de-a lungul timpului unadintre cele mai renumite și atractive staiuni balneo-climaterice din România, fiind și cea mai veche staiunebalneo-climaterică.




Studia Series

No. (8) 3 – 2014

ISSN:2285–9314


AUTORI

- Cătălin Bogdan IBOC este student la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu Mureş, Bodoni Sandor

3-5, Mureş, România- Ramona Flavia RAŢIU este conferenţ iar universitar doctor la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din TîrguMureş, Bodoni Sandor 3-5, Mureş, România.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Baltaretu A., Neacsu N. (2008) Economia turismului, Bucuresti, Editura Uranus;

2. Florescu C.( 1992) Marketing, Bucuresti, Editura Marketer;

3. Ghinea D. (2002) Enciclopedia geografica a României, Bucuresti, Editura Enciclopedica;

4. Berlescu Elena (1996) Mica enciclopedie de balneoclimatologie a României. Bucuresti, Ed. ALL;

5. Cucu V., Stefan M. (1979) Ghid -Atlas al monumentelor istorice. Bucuresti, Ed. Sport -Turism

6. Pricajan A. (1972) Apele minerale si termale din România. Bucuresti,. Ed. Tehnica,

7. Teodoreanu Elena, Dacos – Svoboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L. -Bioclima statiunilorbalneoclimatice din România. Ed. Sport - Turism, Bucuresti, 1984.

8. Administraia Naională de Meteorologie, Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008

8. Teleki N., Munteanu L., Stoicescu C., Teodorescu Elena, Grigore L. (1984) Cura balneoclimatica înRomânia. Bucuresti, Ed. Sport – Turism,

9. Stoicescu C., Munteanu L., Ludovic Gr. (1986) Ghidul statiunilor balneoclimaterice din România, ,Bucuresti, Editura Sport-Turism.

10. Gh. Vlasceanu, I. Ianos (1998) “Orasele Romaniei” Bucuresti, Casa Editoriala ODEON.

11. M. Cândea, G. Erdeli, T. Simon (2000) Romania – Potentialul turistic si turism, Ed. Universitatii dinBucuresti,.

12. I. Iordan, S. Bonifaciu (1997)Romania. Ghid Turistic, Ed. Garamond,.14. R. Minciu (2003) Economia Turismului, Bucuresti, Ed. Uranus, ,.

15. N. Neacsu, O. Snack, P. Baron (2001) Economia Turismului, , Bucuresti, Ed. Pro Universitaria.

16. Pliante statiuni si hoteluri, reviste de turism.

17. Studiu pentru atestarea ca statiune turistica de interes national a orasului Baile Herculane. INCDTBucuresti, 2001.

18. Date preluate de la Primaria Baile Herculane si de la agentii de turism din localitate.

19. Directia Judeteana de Statistica Caras – Severin.

20. Strategia de dezvoltare locala a orasului Baile Herculane. Primaria Baile Herculane, 2006.

21. www.alpinet.org

22. www.carpati-valea-cernei.com

23. www.domogled-cerna.ro

24. www.funtour.ro

25. www.insse.ro

26. www.baileherculane.ro

27. www.baile-herculane.ro

28. www.ici.ro




Studia Series

No. (8) 3 – 2014

ISSN:2285–9314


29. www.wikipedia.org

30. www.statiunea-baile-herculane.com

31. www.tourismguide.ro

statiunii Baile Herculane 2015

Documents

Transcript of statiunii Baile Herculane 2015