Localitatea Durau- Neamt,Diaconu Manuela Grupa 8315

8/18/2019 Localitatea Durau- Neamt,Diaconu Manuela Grupa 8315

1/48

Localitatea Durău-Neamţ

Profesor coordonator: Student:

SL. Stefan Petrica Manuela Diaconu,

Anul III, IMAPA, Grupa 831

BUCUREŞTI 2016


2/48

Cuprins

1. IDENTIIC!RE! RESURSE"#R !$R#TURISTICE DIN "#C!"IT!TE! DUR!U1.1. Pre!entarea localită ii"ț

i#toric a$e!are %eo%rafică &artă 'ecini populaţie climă

1.(. )e#ur#ele a%roturi#tice naturale ale localită ii"ț munţi ape *r+uri, lacuri, ape minerale pe$teri

c&ei re!er'aţii naturale monumente ale naturii fenomene $i #tructuri %eolo%ice 'e%etaţie *floră faună foto%rafii repre!entati'e

1.3. )e#ur#ele a%roturi#tice antropice ale localită ii"ț 'e#ti%ii ar&eolo%ice monumente i#torice *i#erici, mănă#tiri, ca#tele meie'ale mu!ee

ca#e memoriale etno%rafie $i folclor calenarul #ărătorilor populare foto%rafii repre!entati'e

2% IDENTIIC!RE! PENSIUNI"#R DIN "#C!"IT!TE ŞI $R!DU" "#R DEC"!SIIC!RE

trecerea /n re'i#tă a pen#iunilor $i preci!area numărului e mar%arete foto%rafii repre!entati'e

&% ST!DIU" '!"#RIIC(RII RESURSE"#R !$R#TURISTICE DIN "#C!"IT!TE #ituaţia turi#mului rural *a%roturi#mului acă e0i#tă o #trate%ie a turi#mului rural *a%roturi#mului

anali!a S2 a potenţialului a%roturi#tic in localitate *puncte tari, puncte #lae,oportunităţi, ri#curi

)% C#NC"U*II ŞI REC#+!ND(RI,% BIB"I#$R!I


3/48

1%IDENTIIC!RE! RESURSE"#R !$R#TURISTICE DIN "#C!"IT!TE! DUR!U

1%1 Pre-entarea .oca.it/ii

Dur/u e#te o #ta iune turi#tică montană inț 4ue ul Neamț ț, )om+nia, parte a #atului 5ea&lăure ein aș ț comunei 5ea&lău. 6#te #ituată la poalele ma#i'ului 5ea&lău*pe 'er#antul e nor-'e#t

al ace#tui la o altituine e 78-8 metri i, #e află la o i#tan ă e 9 :m eș ț lacul e acumulareI!'orul Muntelui e pe r+ul ;i#tri aț .

La #f+r itul #ecolului al an%ului, >+r i%i,țDurău, )ăpciune, Sc&itu, Le e ti, I!'oru Al, ;ooteni, Auea, 5iuruucu i Str+mtura, a'+n /nț ș ștotal ?1@7 e locuitori. n comună func ionau !ece i#erici, ouă coli primare i 11 mori e apă.ț ș ș5omuna 5ea&lău #-a format /n 1931 prin e#prinerea #atelor Lete ti, )ăpciuni i Sc&it inș școmuna >an%u.

n 19, comuna 5ea&lău a fo#t aronată raionului Piatra Neam i apoi *upă 19@? raionuluiț ș+r%u Neam , amele inț re%iunea ;acău. n 19@, /n urma lucrărilor la ara4ul ;ica!, a apărut#atul P+r+u Mare, iar #atele Le e ti i )ăpciuni au fo#t e#fiin ate, re ein a comunei fiin mutatăț ș ș ț ș țe la )ăpciuni la Sc&itu.B n 19@?, #atul Sc&itu a primit enumirea e Ceahlău.5omuna a re'enit/n 19@8 la 4ue ul Neamț ț, re/nfiin at, a'+n e atunci componen a actuală.ț ț

C.iatu. #tatiunii Durau e#te ea#emenea temperat continental cu influente mai reci #i umee,ar preomina cel montan, cu caracteri#ticile= pre!inta intere# per#i#tenta #i %ro#imea #tratului e

!apaa *@ C 7 !ilean, in perioaa octomrie C aprilie, cu o %ra#ime meie e 18 C ( cm.aerul e#te foarte curat, puternic o!onat, lip#it e poluare. Eenomenul eproucere a a'alan#elor e#te mai rar, pe #uprafetele foarte reu#e, oar la altituini e pe#te 1 m, mai ale# in


4/48

perimetrul aruptuilor e pe culmile inalte.Eactori naturali e cura"Durau #e caracteri!ea!a printr-un climat tonic-#timulant, aer curat, lip#it e praf #i aler%eni= aau%an #i atmo#fera o%atain o!on - principalii factori naturali e cura

5limatul #ualpin tonic-#timulant, aerul curat, fara praf #i particule aler%ice, atmo#fera o!onata#unt principalii factori naturali e cura. Durău e#te o #ta iune cuț ;ioclimat tonic-#timulent cefunc ionea!ă tot timpul anuli.Iarna !ăpe!ile #unt aunenteț , inperioaa ecemrie-aprilie #tratule !ăpaă #e mentine la o %ro#ime e cm. emperatura meie, in ianuarie, e#te e -? %rae5el#iu#, epunerea meie a #tratului e !apaa e#te e cm #i urea!a in ecemrie pana inmartie.

La Durau poti 'eni in#a #i 'ara, aca ai ne'oie oar e oi&na #i e'entual tratament. 5lima#pecific montana, ar #i aerul lip#it e aler%eni #i o!onat #unt perfecte pentru cei care 'or #a#cape e 'reo anemie, ne'ro!a a#tenica #au, pur #i #implu, #imt ne'oia e a #e reface upa une0amen %reu #au un efort fi!ic prelun%it.

arta #tatiunii Durau inica faptul ca acea#ta apartine in fapt e comuna 5ea&lau, ce face parte in 4uetul Neamt, re%iunea i#torica Molo'a, re%iune cu o importanta i#torica eo#eita.Statiunea Durau e#te #ituata la oar 9 :m i#tanta e lacul e acumulare I!'orul Muntelui, lac cea fo#t con#truit pe raul ;ica!. De a#emenea, #e poate o#er'a pe &arta #tatiunii Durau ca oe#parte e municipiul Piatra Neamt o i#tanta e apro0imati' @ :m, aca #e urmea!a #o#eauaI!'orul Muntelui Durau #i 88 :m e #tatiunea, aca #e urmea!a rumul e la Piatra eiului.

>arta #tatiunii Durau arata ca #tatiunea #e #ituea!a pe 'er#antul e nor-'e#t a Muntilor 5ea&lau, in )omania ce apartin e 5arpatii 2rientali. Statiunea Durau #e afla la o altituinemeie e 8( metri, ce eneficia!a e o pri'eli#te a#olut fauloa#a, atat in perioaa #e!onuluical, ar mai ale# iarna.Daca #e arunca o pri'ire pe &arta turi#tica a #tatiunii Durau, #e poate o#er'a faptul ca acea#ta

eneficia!a e oiecti'e turi#tice naturale impre#ionante, precum tra#eele montane e pe Ma#i'ul5ea&lau. Ace#te tra#ee au fo#t e foarte putin timp reno'ate #i mult mai ine inicate, a#tfel caaproape orice turi#t le poate urma. Pe ace#te tra#ee turi#tice #e poate a4un%e in Farful 2cola#ulMare, la o altituine e 1 97 metri #i Farful oaca, cu o altituinea e 1 9 metri. Pe &artaturi#itica a #tatiunii e#te inicat #i un oiecti' i#toric important, Mana#tirea Durau, riicata inanul 183 e catre Nicolae onit!a.


5/48

Popu.aia

In #tit ut ul

national e #tati#tica

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judeţulNeaţ si l!"alitatea Cea#l$u

Sexe

Jude

te Localitati

Ani

Anul2012

Anul2013

Anul2014

Anul2015

Anul2016

UM: Numar persoaneNumarpersoa

ne

Numarpersoa

ne

Numarpersoa

ne

Numarpersoa

ne

Numarpersoa

ne

otalNeamt

!AL%&'&() %&)&*% %&())% %&+)1 %-%*

" " #$A%LAU (%+ ()*( (%+) ()** ()%*Mascu

linNeamt

!AL(&*(%1 (&&1&& (&'&) (&%&-% (&)1&

" " #$A%LAU 1()+ 1(- 1()) 1()- 1((+&emin

in

Nea

mt

!AL

(*%- (*'+ (*%%*& (*)%&( (*-1(" " #$A%LAU 1(' 1(%% 1('+ 1(%' 1(-*


6/48

1%2% Resurse.e a3roturistice natura.e din .oca.itate 4i din apropierea .oca.itaii

+u.te.e Cea5.au

Statiunea Durau #e %a#e#te la poalele Muntilor 5ea&lau, care fac parte in %rupa centrala a5arpatilor 2rientali, intr-o poiana in#orita, in partea e nor-'e#t a ma#i'ului. Muntele 5ea&lauinclue numeroa#e atractii turi#tice= culmi montane inalte, e pe#te 1 8 m"Pana%&ia, oaca,Le#pe!i, ;atca lui G&eeon, 2cola#u Mare C altituine ma0ima 1 97 m= arupturi puterniceantelate #i forme i!arre C urnurile 2cola#ului Mare, urnul lui ;uu, 5aciula Doroantului=ca#caa Duruitoarea, in imeiata apropiere a #tatiunii= intin#e pauri era #i foioa#e, careaapo#te#c un important fon cine%etic #i numeroa#e #pecii flori#tice ocrotite= #c&itul Durau=ruinele Palatului 5ne!ilor, cu i#erica refacuta *183 - 1838= in apropiere, lacul e acumulareI!'oru Muntelui *797 m altituine, 5&eile ;ica!ului. Muntele 5ea&lau e#te eclarat Parc

National.


7/48

+unii Bistria

Muntii ;i#tritei, #i 717m1(((& #tem ema#i'e muntoa#e /n N 5arpatilor 2rientali, limitat e 'alea #uperioara aMolo'ei, /n N, 'alea ;i#tricioarei, la S,Muntii St+ni#oarei, la 6 #i Muntii5alimani #i Depre#iunea Dornelor, la F,#unt #trapun#i /n partea lor norica e'alea ;i#tritei.

+unii Stni4oarei

Ma#i' montan #ituat la N e ;i#trita,alcatuit in %re#ii, con%lomerate, ce au'+rfuri #i culmi /nalte, ar%ile, marne,#i#turi, pe care #-au e!'oltat culmi 4oa#e,

mici epre#iuni #i #ectoare e 'ale lar%ite#i umani!ate *Pipiri%, >an%u, Secu, Nemti#or.

Ru. Bistria


8/48

)+u, afluent al Siretului la 1 :ma'al e ;acau. Are (83 :m lun%ime#i o #uprafata a a!inului e 739

:mp. I!'ora#te e pe 'er#antul e Nal Muntilor )ona prin oua p+raie*;i#tricioara #i Putrea e la 193m altituine, #traate apoi iferiteformatiuni %eolo%ice /n careformea!a a!inete mai lar%i *#e#uri,5+rliaa, 5iocane#ti etc., /nalternanta cu c&ei #i /n%u#tari

pitore#ti *u%reni, oance, 5ruceaetc..

Cascada Duruitoarea

6#te #ituata in Ma#i'ul 5ea&lau, *la 1.(1 maltituine, formata pe Paraul )upturii, cu o

caere e ( m, ce i#i anunta pre!enta cu mult/nainte e a fi 'a!uta, printr-un 'uiet care/nfioara.


9/48

Defi.eu. Bistriei aurii 7Neat8arcasa9

Defileul ;i#tritei Aurii e#te taiat /n rocile

ure ale Muntilor ;i#tritei, apele #alena'alnice lini#tinu-#e aia /n lacul eacumulare I!'orul Muntelui.

Piatra teiu.ui 7re-eraie natura./9 7neat8poiana teiu.ui ; .ar3u.ui9

)e!er'atie naturala *%eolo%ica. )epre!inta un martor e ero!iune alcatuit in calcarerecifale compacte e '+r#ta cretacica. 5alcarele au o /naltime e (3 m #i #unt #ituate pe tera#a e-8 m a ;i#tritei. Are 1 m.p. Piatra Teiu.ui *#au Piatra Dracu.ui, cum mai e#te enumită ecătre localnici - cea mai cuno#cută #t+ncă in 4ueţul Neamţ poate fi amirată /n toată#plenoarea ei acolo une lacul e acumulare HI!'orul MunteluiH /$i /nc&ie luciul apei. onamai e#te cuno#cută $i rept H5oaa LaculuiH $i e#te locul une #e /nt+lne#c cele ? rumuri care'in in#pre Molo'a $i ran#il'ania, a'+n ca punct comun #plenia reali!are umană, 'iauctulPoiana Lar%ului, /ncon4urat e măreţele pi#curi ale 5ea&lăului.

A$e!ată pe malul #t+n% al ;i#triţei, #t+nca Piatra eiului e#te un loc e calcar apţianform+n, ca #tructură $i ca '+r#tă, continuarea #pre nor a #inclinalului 5ea&lăului, aică !ona;ica!,;i#tricioara,Poiana eiului, 5apul 2cinii, Piatra 5ornului.Localnicii cre e#pre acea#ta #t+ncă cum că ar fi le#temată, eoarece e-a lun%ul anilor e la/nălţimea ei #pectaculoa#ă #-au tot aruncat *#au au că!ut /n %ol !eci e oameni, o'aă fiin celec+te'a cruci e fier riicate /n '+rf #au /n 4urul ace#teia. St+nca a #t+rnit /n#ă $i ima%inaţialocalnicilor, care, cu mintea lor #implă, au nă#cocit tot felul e le%ene e#pre ori%inea ei.


10/48

P/durea de ste


11/48

aun/

5ea&lăul aăpo#te te o faună i'er#ă i o%ată" 18 e #pecii e pă#ări, apro0. ( e #pecii eș ș&erpetofaună, numeroa#e #pecii e mamifere mari i mici, precum i o 'arietate e in#ecte. nș ș

păurile 5ea&lăului trăie#c aproape toate #peciile e animale e0i#tente /n 5arpa i"ț ur#ul un, cerul, mi#tre ulț , lupul, 'ulpea, r+#ul, căprioara, pi#ica#ălatică , 4erul e păure, 'e'eri aț ,capra nea%ră. n păurile e moli 'ie uie#c"ț coco ul e munteș ciocănitoarea

nea%ră- cea mai mare ciocănitoare din România, au elulș cea mai mică pasăre din România. nlocurile umee e păuri trăie te o #pecie e amfiieni -ș tritonul carpatic enemi#m al 5arpa ilor ț2rientali.

'e3etaie

Parcul Naţional 5ea&lău, cu o #uprafaţă e ( &a, cea mai mare re!er'aţie naturală in


12/48

4ueţ, aăpo#te$te numeroa#e #pecii rare e plante $i animale, cum ar fi" floarea e colţ,laricele in renumitele JPoliţe cu criniK, S+n%ele 'oinicului,Afin ,'iorele %alene,crea#tacoco$ului,%ăliori,&rii, Ar%intica.

Laricele #au !aa *Lari0 eciua ##p. carpaticae#te un conifer cu frun!e ca!atoare, fiin

#pecie ocrotita /n mo eo#eit pe ace#t ma#i'.Se /nt+lne#te frec'ent /n ame#tec cu moliul #i

raul.

Eloarea e colt *Leontopoium alpinum,cuno#cuta #i #u numele e alumita, e#te cea

mai repre!entati'a #i cea mai cuno#cuta floarein !ona alpina. De oicei cre#te /n !one %reuacce#iile, pe pereti arupti #i #t+ncarii, ar #e/nt+lne#te e multe ori #i /n !ona platoului,

printre ieruri, #u#tinuta e pietre mici, i!olate.Iulie #i au%u#t #unt lunile /n care /nflore#te. Afo#t cautata /n #pecial pentru comerciali!areeoarece upa cule%ere floarea #e pa#trea!afoarte ine.S+n%ele 'oinicului *Ni%ritella rura e#te oor&iee in ce /n ce mai rara pe Muntele5ea&lau. Planta are o tulpina /nalta e 1-(cm, frun!ele #unt /n%u#te #i alun%ite, /nreptate/n #u#. n '+rful tulpinii #e %a#e#c flori mici,aunate /ntr-un %&em piramial #au cilinric eculoare ro#u-tranafiriu e#c&i#, care e%a4a unmiro# #ua', e 'anilie.

Afinul *Faccinium mrtillu#, /nt+lnit e#tul ee# /n !ona e platou, formea!a mici tufi#uri cu/naltimea e p+na la cm. Eructul e culoarenea%ra-ala#truie e#te come#tiil, a'+n calitatiterapeutice


13/48

1%&% Resurse.e a3roturistice antropice din .oca.itate 4i din apropierea .oca.itaii

Pa.atu. Cneatmanul, pe la 1@?

Datorită puternicei influen e a fratelui #au, 'oie'oul Fa#ile Lupu, #c&itul cel 'ec&i a o+nitțmo ii numeroa#e, /ntărite i /ntre%ite pe tot parcur#ul #ecolului al


14/48

Manastirea Durau "!unaCea#lau, a /!st ridi"ata inse". 0II si are pi"turi deNi"!laeare pi"turi de Ni"!lare pi"turi de Ni"!lae5u #ute e ani /n urmă, creincio i cucernici #-au a e!at /n 4urulș ș muntelui 5ea&lău. Pu#tnicii autrăit /n %rote, ne'oinu-#e /n ace#te locuri 'itre%e. n anumite perioae călu%ării au /nfiin atț#c&ituri care au ar# #au au fo#t acoperite e a'alan eș .

Mănă#tirea Durău e#te #ituată la o i#tan ă e ț :m e 5a#caa Duruitoarea, e la care i-a luatșnumele. 60i#ten a unui #c&it e maici la poalele 5ea&lăului atea!ă /ncă e la anul 1@, el ființconu# /ntr-o 'reme e maica Mariana, fiică e 'oie'o molo'ean i nepoatașomnitorului Fa#ile Lupu. Prima ate#tare ocumentară a Mănă#tirii Durău are loc /ntr-un act inanul 1779, #tare ă fiin la acea 'reme #c&imona&ia Na!aria. n anul 1787, #c&imona&ia Na!aria ațfo#t numită ca #tare ă aț Sc&itului Făratec, ea fiin urmată acolo e toate maicile e la Sc&itulDurău. Sc&imona&ia Na!aria a conu# #oorul mănă#tirii Făratec /n perioaa 1788-181?, fiina4utată e u&o'nicul Io#if.5a urmare a faptului că a e!ăm+ntul e la Durău era aanonat,șmitropolitul Feniamin 5o#tac&i l-a tran#format /n 18( /n #c&it e călu%ări. Iero#c&imona&ulPetru a au# la Durău călu%ări e la #c&iturile in apropiere. Pe la 183, #c&itul Durău #e afla #u

a#cultarea Sc&itului >an%u.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Ceahl%C4%83uhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Avalan%C8%99%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Avalan%C8%99%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Cascada_Duruitoareahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cascada_Duruitoareahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Lupuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Lupuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_V%C4%83ratechttps://ro.wikipedia.org/wiki/Veniamin_Costachihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Avalan%C8%99%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Cascada_Duruitoareahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Lupuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_V%C4%83ratechttps://ro.wikipedia.org/wiki/Veniamin_Costachihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Ceahl%C4%83u


15/48

"acu. de acuu.are i-oru. unte.ui

Lac e acumulare. Lac con#truit /n

19@ pe Falea ;i#tritei la poalelemuntelui 5ea&lau #i ale munteluiSt+ni#oarei, m altituine, 3( :mp#uprafata. A fo#t amena4at /n #cop&iroener%etic #i turi#tic. Alimentea!a

printr-un tunel pe #u munte&irocentrala Ste4aru.

+/n/stirea Nea


16/48

Mana#tirea e#te riicata e catre Petru I Mu#at in #ecolul al


17/48

Situata in comuna Fanatori in 4uetul Neamt a fo#t inaltata in 1@( e Ne#tor rec&e, tatal

cronicarului Gri%ore rec&e. Din 19@8 a inceput re#taurarea mana#tirii, #u in%ri4irea parintelui

patriar& Iu#tin, mitropolitul Molo'ei #i Suce'ei.

+/n/stirea Si5astria


18/48

A fo#t inaltata in anul 1@. Anul 173? e#te anul in care epi#copul G&eeon e >u#i

con#truie#te o noua i#erica pe locul celei 'ec&i. Eoarte aproape e mana#tirea Si&a#tria #e afla

Sc&itul Si&la #i Pe#tera Sfintei 5u'ioa#e eoora.

Sc5itu. Si5.a si Pestera Sfintei Cuioase Teodora

Sc&itul Si&la, #c&it ce tine e Mana#tirea Si&a#tria, #e afla in corii Neamtului, in comunaFanatori Neamt, 4uetul Neamt. La #c&itul #i pe#tera #fintei eoora e la Si&la #e poate a4un%e

pe oua cai. Prima cale porne#te in Piatra Neamt, trece pe la Mana#tirea Faratec, apoi prin paure, pe un rum fore#tier, urca #pre Sc&itul Si&la. 5ea e-a oua cale porne#te in ar%u Neamt, pe lan%a Mana#tirea Neamt #i Mana#tirea Secu, pana in Mana#tirea Si&a#tria, e une unrum fore#tier #i o poteca laturalnica porne#c in #u#, #pre coama ealului, une #e afla Sc&itulSi&la.

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-moldovei-bucovinei/manastirea-varatec-68100.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-neamt-67899.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-moldovei-bucovinei/manastirea-secu-68087.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-sihastria-67905.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/schitul-sihla-67914.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/schitul-sihla-67914.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-moldovei-bucovinei/manastirea-varatec-68100.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-neamt-67899.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-moldovei-bucovinei/manastirea-secu-68087.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-sihastria-67905.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/schitul-sihla-67914.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/schitul-sihla-67914.html


19/48

+/n/stirea Si5.a *#au Sc5itu. Si5.a e#te o mănă#tire ortoo0ă in #ec.


20/48

Sfanta eoora e la Si&la #i-a ale# rept loc e #i&a#trie corii #alatici ai Neamtului, pe locuri,inca #i a#ta!i neatuti e picior omene#c. eoora era fiica unui re%ator e-al locului, pe numele#au Oolea Arma#ul. Inca e mica, fata ra'nea a uce 'iata mona&icea#ca, in#a la in#i#tentele

parintilor, ea #e marita. Dupa numai un an e !ile, na#canu-#e #i in inima aratului ei orul elini#te #i 'iata inalta, pentru ru%aciunile eoorei, plecara amanoi in corii Neamtului, #pre#i&a#trie.

Etno3rafie 4i fo.c.or

M!stenirea etn!/!l"l!ri"a "u ar#ite"tura p!pulara, traditiile si !2i"eiurilep!pulare, arti3anatul, p!rtul si /!l"l!rul p!pular, gastr!n!ia spe"i4"a,"!nstituie atra"tiile turisti"e "ele ai "autate 5n turisul rural.

Un tinut legendar si in"ar"at de ist!rie' inutul Neamtului pr!pune!ri"arui turist ! suedenie de itinerarii atra"tive, dat!rita vastel!r p!si2ilitatide petre"ere a tipului li2er si a nenuaratel!r !2ie"tive turisti"e pre3entein a"este l!"uri.

Aat!rii de es"apade !ntane au la disp!3itie un vast terit!riu d!inat de

unti, asupra "ar!ra tr!nea3a legendarul asiv Cea#lau, un unteipresi!nant, "!nsiderat de unii drept untele s/ant al da"il!r. A"est asiveste prin"ipala atra"tie !ntana a Carpatil!r Orientali si t!t!data un l!"in"ar"at de ist!rie in "are 4e"are piatra isi are legenda ei.

La p!alele Cea#laului se intinde 6area dintre unti7 8 La"ul 9i"a3, unuldintre "ele ai ari la"uri de a"uulare din tara, un adevarat paradis al"el!r pasi!nati de sp!rturi nauti"e si de pes"uit. La i"a distanta, turistii p!tvi3ita "el ai ipresi!nant de4leu din tara, C#eile 9i"a3ului, un adevaratparadis "al"ar!s "u nenuarate !p!rtunitati de pra"ti"are a alpinisului,

spe!l!giei si "ani!ningului.Capitala judetului Neat, Piatra Neat, supranuita 6perla M!ld!vei7 esteun !ras "are p!ate satis/a"e "erintele !ri"arui turist, iar "eva ai la n!rd,!rasul Targu Neat !/era turistil!r p!si2ilitatea de a vi3ita "ateva !2ie"tiveip!rtante "u ar 4 Cetatea Neatului, Casa Me!riala 6I!n Creanga7,Casa Me!riala 6Mi#ail :ad!veanu7 si;e3ervatia de


21/48

din 9u"!vina /a" din N!rdul M!ld!vei prin"ipala 3!na din tara din pun"t devedere al ase3aintel!r !na#ale.

O/erta turisti"a din spatiul rural netean este destul de diversi4"ata,satis/a"=nd un registru larg de !tivatii pre"u> !di#na si re"reere,"un!astere, "ultura, religie et". 5ntrun de"!r natural pit!res" si nep!luat

pre"u si un a2ient ar#ite"tural si spiritual spe"i4" 3!nei.

Turisul rural dispune de ! !/erta diversa, utili3=nd atat stru"turile depriire din ediul rural ? pensiuni turisti"e, #!teluri, #anuri, !teluri,"a2ane, "at si "elelalte "!p!nente ale pr!dusului turisti" ?gastr!n!ie,arti3anat, ediu natural, "ultural si ar#ite"tural@, pre"u si !spitalitateaspe"i4"a 3!nei, 2unul sit si 2una disp!3itie a ga3del!r de pe eleagurilenetene .

Pentru agr!turis !/erta turisti"a este al"atuita din pensiunile turisti"e ruralesau /erele agr!turisti"e, pr!dusele turisti"e "are se individuali3ea3a dupa"ateg!ria de "!n/!rt, ediu natural, "!nstruit si spiritual, gastr!n!ia l!"alaet". erierul sau prestat!rul de servi"ii turisti"e din spatiul rural, printrasaturile sale psi#!s!"iale,"ultura si edu"atie, pr!/esi!nalis siresp!nsa2ilitate, "alitatea pr!dusel!r gastr!n!i"e si diversitatea a"est!ra ,pers!nali3ea3a pr!dusul turisti" "reat pentru "!er"iali3are. De ai"i sidiversitatea, autenti"itatea si spe"i4"itatea pr!dusel!r agr!turisti"e din Tinutul Neatului.

#=iceiuri> traditii si estesu3uri in Neat

TuriBtii "are vin 5n inutul Neaului au !"a3ia s$ "un!as"$ interesantele Bi/ru!asele tradiii p!pulare "are se ai p$strea3$ Bi ast$3i pe la sate.

Transise din generaţie 5n generaţie !2i"eiurile tradiţi!nale erau stri"t

respe"tate asigur=nd 2una r=nduial$ a lu"ruril!r din "adrul "!unit$ţii.A"estea erau legate de "ele ai ulte !ri de "redinţ$, iar 4e"are sat aveapr!priile !2i"eiuri Ei n!re de viaţ$ Ei un"$. O2i"eiurile tradiţi!nale sunt 5p$rţite 5n ai ulte "ateg!rii, Ei anue>

!(iceiurile cu oca)ia s*r(*torilor de iarn*: sunt "ele ai 2!gate Ei aivesele dintre ani/est$rile /!l"l!ri"e din Neaţ. De la s$2$t!area Cr$"iunuluila Anul N!u au l!" ! serie de ani/est$ri la "are parti"ip$ t!at$"!le"tivitatea, ipresi!n=nd prin "!stuaţiile !riginale, u3i"$ tradiţi!nal$,esaj teati" Ei re"u3it$. C=nte"ele de "!lind, uratul "u pluguE!rul, j!"urile"u $Eti, dansul "$iuţil!r Ei teatrul #aidu"es" sunt !2i"eiuri de un /are" Ei!riginalitate de!se2it$ "are 52!g$ţes" repert!riul naţi!nal.


22/48

Fn tradiia p!pular$ r!=neas"$ $Btile se p!art$ "u !"a3ia s$r2$t!ril!r deiarn$. M$Btile repre3int$ ! lue /antasti"$, i3v!r=t$ din g=ndirea s!"iet$iitradii!nale r!=neBti, pers!ni4"=nd spirite ale str$!Bil!r, aniale realesau /antasti"e, spirite ale vegetaiei sau ale apei. Gle se /!l!ses" 5n "adrulun!r ritualuri iar vatra satului este s"ena unde se des/$B!ar$ a"esteani/est$ri. M*+tile "!ntri2uie la at!s/era de iarn$, a"eea "=nd r$sun$

"!lindele Bi t!t!dat$ ele /a" "un!s"ute !2i"eiurile din str$!Bi ale $ranuluir!=n. Pre3ente 5n ip!sta3e 3!!!r/e Ei antr!p!!r/e, $Btile sugerea3$renaEterea, /ertilitatea, re5nvierea vegetaţiei, 4ind reinis"enţe ale e!rieiH "!le"tive. Alte!ri, $Etile ev!"$, 5n dansul purt$t!ril!r l!r, iagineastr$!Eil!r sau repre3int$ re/ularea un!r tensiuni sueteEti as"unse 5n tipulanului.

M*,tile )oomor-e "ele ai r$sp=ndite sunt "apra, tur"a, 2re3aia, ursul,"er2ul, "$iuţii. M*,tile antropomor-e i!rtali3ea3$, 5n ip!sta3$"ari"atural$, de/e"te !eneEti, 4ind integrate 5n "ateg!ria ur=ţil!r,a"uul=nd "ele ai variate ip!sta3e ale uanului> !Eii, 2a2ele, un"#eEii,negust!rii, dra"ii, tur"ii et". Pentru "!n/e"i!narea a"est!r $Bti eBteriip!pulari /!l!ses" diverse ateriale, "u ar 4> piele t$2$"it$, 2lan$, es$turi,len "i!plit, "!ji de "!pa", "!arne de aniale, et".

Gxpresii ale unei "ulturi str$ve"#i, $Etile rear!ni3ea3$ !ul de ast$3i "uspiritul !Eil!r Ei str$!Eil!r, des"#i3=nd ! /ereastr$ spre ! lue pierdut$dar ale "$rei e"!uri 5n"$ se ai aud 5n pragul aril!r s$r2$t!ri de la tre"ereadintre ani.

Jocul .caprei/ este un ritual enit s$ adu"$ r!dni"ie anului "are urea3$,

sp!r de aniale 5n turele p$st!ril!r, su""esul re"!ltel!r evideniat prin2!a2ele "are se arun"$ de ga3d$ peste 6"apr$7. 6Capra7 este de /apt un !as"at, as"uns su2 un "!stu larg, "are ine deasupra "apului un 2$ 5nv=r/ul "$ruia este "i!plit un /el de "ap de "apr$ din len. al"a de j!s este!2il$ ast/el "$ a"easta p!ate des"#ide gura Bi p!ate "l$p$ni, /$"=nd un3g!!t spe"i4". Fn jurul "aprei dansea3$ Bi ali "!lind$t!ri as"ai Bi"!stuai spe"i4" dar Bi instruentiBti "u a"!rde!n, uier, t!2$ sau "#iarvi!ar$. Fn inutul Neaului 6Capra7 a grupat 5n jurul ei un nu$ripresi!nant de 6as"ai7 "are 5preun$ erg pe uliele satului, din "as$ 5n"as$ pentru a adu"e n!r!" Bi 2elBug.

Un alt j!" 5nt=lnit 5n a"east$ 3!n$ este .#*luii/ "are repre3int$ si2!lultinereii veBni"e. Tinerii 5nveB=ntai 5n 6C$luiJ tre2uie s$ danse3e "u/rene3ie Bi graie, pentru a expria leg$tura sa"r$ dintre ! Bi anialul "areia stat apr!ape Bi la slujit "u s=rguin$ din "ele ai ve"#i tipuri. l$"$ii"are j!a"$ r!lul de JC$lui7 Bi p!art$ as"$ sunt 52r$"ai 5n "!stuep!pulare spe"i4"e 3!nei.

Un alt !2i"ei 5nt=lnit este de a u2la "u .Ursul/. A"east$ datin$ a "$rei!rigine se a$ 5ntrun "ult get!da", ur$reBte /ertili3area Bi puri4"areas!lului Bi a g!sp!d$riei. Ursul este un pers!naj 5ntru"#ipat de un $"$u "arep!art$ pe "ap, pe ueri Bi pe spate 2lana unui urs, av=nd 5n jurul ure"#il!rniBte "iu"uri r!Bii. Fn tip "e ursul !r$ie Bi j!a"$ 5n ritul t!2el!r Bi aluier$turil!r, ursarul 3i"e "=teva strig$turi. 6Ursul7 este 5ns!it de un grup de


23/48

"!lind$t!ri as"ai Bi "!stuai, "are repre3int$ diverse aniale saupers!naje "are 5l a=$ prin strig$turi.

!(iceiul pluu+orului "!ntri2uie la veselia general$ a :$r2$t!ril!r de AnulN!u. PluguB!rul "!piil!r este un !2i"ei str$ve"#i agrar. Cetele de "!pii erg 5n ajunul Anului N!u din "as$ 5n "as$ pentru a ura, purt=nd 2i"e din "are

p!"nes", 2u#aie, "l!p!ei Bi t$l$ngi.

Fn Neaţ se p$strea3$ Ei 5n pre3ent un repert!riu 2!gat de eEteEuguriipresi!nant prin varietatea lui. ie"are detaliu al a"est!r eEteEuguriree"t$ ist!ria Ei !Etenirea "ultural$ a a"estei 3!ne, 4ind 5n a"elaEi tip 5ndeletni"iri uni"e "are au /!st transise de la ! generaţie la alta.

inutul Neaţului este "un!s"ut pentru "!stuele sale p!pulare, 2r!derii,!2il$, !l$rit, tapiserie, "!v!are Ei $Eti p!pulare reali3ate pentru a "ele2raanuite s$r2$t!ri religi!ase.

C!n/e"ţi!narea $Etil!r p!pulare este str=ns legat$ 5n spe"ial de s$r2$t!rilede iarn$, a"estea au ! 2!gat$ 5n"$r"$tur$ e!ţi!nal$, repre3ent=nd 5ngeneral transpunerea un!r aniale pre"u "apre, "ai, urEi, lupi, "er2i sau aun!r pers!naje din it!l!gia p!pular$ sau din /!l"l!r.

Me,te,uul prelucr*rii lemnului se rear"$ prin varietatea te#ni"il!r/!l!site la prelu"rare, dar Ei prin ip!rtanţa pe "are ! aveau !2ie"tele"!n/e"ţi!nate din len 5n g!sp!d$riile tradiţi!nale.

Fn"$ de la 5n"eputul se"!lului al 00 lea arta lenului repre3enta un d!eniu/!arte de3v!ltat 5n Neaţ !tiv "are a dus la apariţia un!r 3!ne spe"iali3ate 5n lu"r$ri pe len. P$durile de /!i!ase Ei "!ni/ere "are 52r$"au unţii Eidealurile Neaţului au /!st prin"ipalul /urni3!r de len pentru de3v!ltareape s"ar$ larg$ a ult!r a"tivit$ţi de !2ţinere Ei prelu"rare a lenului. Ast/elsau de3v!ltat 5n inutul Neaţului ai ulte 3!ne 5n "are arta prelu"r$riilenului era !"upaţia prin"ipal$.

se "!n/e"ţi!nau p!rţi, uEi, /erestre, piese de !2ilier, i"!n!stase, strane2iseri"eEti Ei tr!iţe 5p!d!2ite "u si2!luri ale "redinţei "reEtine. O alt$3!n$ repre3entativ$ pentru arta lenului este "!una =n$t!ri din Neaţ.


24/48

Ai"i existau eEteri lenari "are pr!du"eau at=t piese pu3uale pentrug!sp!d$rie "=t Ei lu"r$ri 2iseri"eEti.

;enuiţi 5n prelu"rarea lenului erau Ei eEterii din 3!na !li"iPetri"ani"are au de3v!ltat un eEteEug de as$ nuit industria linurii/. A"eEtiape l=ng$ lu"ratul linguril!r se !"up$ 5n pre3ent Ei "u reali3area de va3e,

2ut!iaEe Ei alte /!re "i!plite Ei "restate. De!se2iţi sunt Ei eEterii p!pularidin 3!na T=rpeEti "are sau rear"at prin reali3area de !2ie"te de len "u"rest$turi ai ad=n"i sau s"ulpturi naive de pers!naje din 2asele p!pulare.

Printre "un!s"uţii "reat!ri p!pulari se nu$r$ Ei "ei din 3!nele Cea#l$u,KrinţieE, angu, 9!r"a Ei P!iana Teiului "are au lu"rat dea lungul tipuluipiese de !2ilier "u de"!rul tradiţi!nal, exe"utat prin "rest$turi de r!3ete,dinţi de lup Ei /run3e de 2rad. Printre piesele lu"rate de a"eEtia se nu$r$l$3ile de 3estre, "!lţare Ei 2lidare, ese Ei s"aune.

Lenul a /!st /!l!sit "u di2$"ie de eEterii p!pulari din inutul Neaţuluireali3=nduse din a"esta aj!ritatea lu"ruril!r ne"esare 5n g!sp!d$riatradiţi!nal$.

Tradiia str$!Beas"$ "!ntinu$ Bi ast$3i pe eleagurile din inutul Nea,iar "reaiile eBteril!r p!pulari d!vedes" din plin a"est lu"ru. A"eBtia reuEes"s$ "ree3e adev$rate !2ie"te de art$ p!pular$ tradiţi!nal$ "are 5n tre"utserveau ne"esit$ţil!r ţ$ranului r!=n iar a"u sunt siple !2ie"te "u"ara"ter !rnaental.

MeEteEugul prelu"r$rii lenului se rear"$ prin varietatea te#ni"il!r /!l!site

la prelu"rare dar Ei prin ip!rtanţa pe "are ! aveau !2ie"tele "!n/e"ţi!natedin len 5n g!sp!d$riile tradiţi!nale.

esutul !"up$ si el un l!" aparte 5n tradiii, !tiv pentru "are "ele ainuer!ase eleente ţesute sunt destinate 5p!d!2irii Ei de"!r$riiinteri!rului l!"uinţel!r.

#us*turile ,i (roderiile "are 5p!d!2es" !2ie"tele de p!rt p!pular,"$$Eile /eeieEti Ei 2$r2$teEti dar Ei textilele din interi!rul l!"uinel!rredau 5nt!"ai gustul pentru /ru!s, 5nde=narea Ei talentul "u "are au /!stlu"rate.


25/48

Fn inutul Neaţului 5n"eputul de pri$var$ este plin de tradiii ,i

leende "are se p$strea3$ Ei 5n 3iua de ast$3i. Peri!ada 1* artie estear"at$ de ! tradiţie /!arte ve"#e "!n/!r "$reia 4e"are ! tre2uie s$Eialeag$ "=te ! 3i despre "are s$ spun$ "$ Jastai 9a2a ea7. Dup$ "u va 4vreea 5n a"ea 3i se "rede "$ aEa va 4 Ei n!r!"ul !ului 5n a"el an. DeEia"east$ tradiţie este r$sp=ndit$ 5n t!ata 3!na 2al"ani"$ d!ar la n!i 5n ţar$este legat$ de st=n"ile existente 5n Munţii 9u"egi Ei Cea#l$u, nuiteJ9a2ele7, respe"tiv J9a2a D!"#ia7.

Priele n!u$ 3ile "alendaristi"e ale pri$verii nuite Ei )ilele (a(elor/,adu" "u ele ! vree "apri"i!as$, s"#i2$t!are, aEa "u este des"ris$ Ei9a2a D!"#ia 5n legende. Cea ai "un!s"ut$ legend$ a 9a2ei D!"#ia ne!

des"rie pe a"easta "a ! /eeie puterni"$, aprig$ Ei rea, "are nu se tee denii". Pentru aEi du"e !ile la unte "=t ai repede 9a2a D!"#ia ! triitepe n!ra ei, pe ! vree rea s$i adu"$ /r$guţe. Pentru "$ nu g$sea /ragi Ei nuse putea 5nt!ar"e a"as$ n!ra e s/$tuit$ pe dru de un !Eneag s$ earg$ 5ntrun l!" unde sau "!pt deja /ragii. Ast/el, n!ra reuEeEte s$i adu"$ /ragi"!pţi iar 9a2a D!"#ia "rede "$ a venit pri$vara Ei p!rneEte "u tura launte. Prev$3$t!are, a"easta se 52ra"$ "u n!u$ "!j!a"e, pe "are lea dat j!s pentru "$ vreea se 5n"$l3ea, 5n tip "e ur"a pe unte. Ajuns$ 5n "ea dea n!ua 3i pe v=r/ul untelui, 9a2a D!"#ia 5preun$ "u !ile sale au /!st 5nt=pinate de un ger n$prasni" "are lea trans/!rat 5n stane de piatr$. Ca

Ei seni4"aţii "ele n!u$ 3ile ale ur"uEului, egale "u nu$rul "!j!a"el!r,repre3int$ durata "i"lului de s"#i2are a vreii, iar !artea D!"#iei, 5n 3iuade * artie, este "!nsiderat$ #!tar 5ntre an!tipul /rigur!s Ei "el "$ldur!s.

Unele superstiţii "are 5n"$ se ai p$strea3$ legate de 2a2e se re/er$ la 3iuade 1 artie, 3iua 2a2ei D!"#ia sau a J"apului de pri$var$7. C!n/!rtradiţiei, da"$ 5n pria 3i de artie este vree /ru!as$, atun"i t!at$priavara Ei vara "are v!r ura v!r 4 /ru!ase Ei r!dni"e. Fn tre"ut se!2iEnuia "a 5n a"east$ 3i s$ nu se un"eas"$ Ei ni"i vitele s$ nu 4e s"!ase lap$s"ut pentru "a 9a2a "ea rea Ei "apri"i!as$ s$ nu adu"$ ne"a3uri asupra"asel!r, dar ai ales asupra /eeil!r.


26/48

:$r2at!ri p!pulare

:$r2$t!rile 3$pe3ii !rgani3at$ in ultia s$pt$=n$ din luna ianuarie

:$r2$t!area untelui Cea#lau !rgani3at$ 5n pria duini"$ a luniiaugust


27/48

2% IDENTIIC!RE! PENSIUNI"#R DIN "#C!"IT!TE ŞI $R!DU" "#R DEC"!SIIC!RE

Pen#iunea turi#tică ANIA

Pen#iunea AGN6S


28/48

Pen#iunea turi#tică 5)D

Pensiunea Casa BELLA


29/48

Pensiunea Casa ANA MARIA

Fila 5ri#tina(


30/48

Pen#iunea turi#tică G2LD

Pen#iunea turi#tică MA)IA


31/48

Pen#iunea turi#tică )APS2DIA

Pen#iunea turi#tica FQNR2)L


32/48


33/48

&% ST!DIU" '!"#RIIC(RII RESURSE"#R !$R#TURISTICE DIN "#C!"IT!TE

Situaia turisu.ui rura. 7a3roturisu.ui9

De!'oltarea turi#tică pre#upune e0i#tenţa /ntr-o !onă a unui potenţial turi#tic atracti', care poate#ă a#i%ure inte%rarea acelui teritoriu /n circuitul turi#tic intern $i internaţional. Pentru ca acea#tăinte%rare #ă #e poată reali!a, !ona treuie #ă i#pună e o #erie e componente e#enţiale"infra#tructură turi#tică $i %enerală *pentru acce#iilitate /n teritoriu, potenţial turi#tic at+t natural,c+t $i antropic $i #tructuri turi#tice, ca a!ă te&nică $i materială a turi#mului.

Erumu#eţea $i 'arietatea carului natural, precum $i o%ăţia 'alorilor culturale pre!ente

conferă localităţii Durău cat #i impre4urimilor ace#tuia un potenţial turi#tic e#tul e un.

Prooc/ri strate3ice ? De-o.tare turistic/

De!'oltarea e prou#e turi#tice inte%rate competiti'e

)e#taurarea, con#er'area, protecţia $i 'alorificarea patrimoniului cultural-i#toric

Inte%rarea patrimoniului cultural $i natural /n prou#e turi#tice inte%rate

De!'oltarea mar:etin%ului on-line al prou#elor turi#tice

De!'oltarea $i aoptarea e in#trumente e %u'ernanţă a #ectorului turi#tic *%&iuri e une practici pentru furni!orii e #er'icii turi#tice, e!'oltarea e in#trumente e e-reputa ie, emar:etin% pentru prou#ele turi#tice in 4ueţț

2r%ani!area #ectorului turi#tic *oficii e turi#m, centre e informare, primire, etc.

De!'oltarea acce#iilităţii uraile a atracţiilor turi#tice in 4ueţ

!na.i-a S@ot a potenia.u.ui a3roturistic

Puncte tari

- Atracţii ma4ore pentru turi#mul cultural-reli%io#-i#toric #au e a%rement *Mănă#tirile Secu,Făratec, A%apia, Neamţ, lacul $i ara4ul e la ;ica!, ;i#triţa, 5etatea Neamţului, #atul lui Ion


34/48

5rean%ă, etc. - 2 e#tinaţie cuno#cută /n ţară - 5apacitate e ca!are moernă /n anumite locaţii -Pei#a4 i'er#ificat, ioi'er#itate o%ată - 60i#tenţa unor pen#iuni turi#tice e intere# naţional $ilocal - 60i#tenţa unor prou#e e turi#m e a'entură

Puncte s.a=e

- Inten#itate turi#tică mică faţă e alte localitati in alte 4uete- Se!onalitate pronunţată *#e!on'ara $i flu0uri foarte mici iarna $i primă'ara - )ata e ocupare #că!ută a capacităţii e ca!are -uri#m e afaceri MI56 #că!ut - Ponerea turi$tilor #trăini /n total foarte #că!ută -Lip#a e'i!iilitate a ofertei turi#tice *prou#ele turi#tice nu #unt cuno#cute

#portunitati

- De!'oltarea unor filiere turi#tice le%ate e cererea potenţială $i e re#ur#ele eno%ene" a%ro-turi#m, turi#m e #ănătate, turi#m e a'entură, etc. - De!'oltarea e clu#tere care #ă incluăacti'itatea turi#tică alături e #ectoare economice e!'oltate, une e0i#tă componente la ni'ellocal *te0tile, a%ricultură, etc. pentru a e!'olta prou#e turi#tice inte%rate $i ino'atoare*prou#e e turi#m culinar, turi#m le%at e moă, turi#m e a'entură - Ma0imi!areae0ternalită ilor po!iti'e a#upra #ectoarelor cone0e turi#mului *a%en ii e turi#m, alimenta ieț ț ț

pulică, tran#porturi, %&i!i, meia, etc. prin aoptarea unei aorări uraile a e!'oltăriituri#tice /n carul Ma#terplanului turi#tic al 4ue ului Neam . - tili!area #trate%ică a fonurilor ț țeuropene *P2), PND), P25 (1?-(( prin intermeiul GAL-urilor, pentru crearea e

prou#e e a%ro-turi#m, turi#m e a'entură, turi#m culinar, etc

Riscuri

Di#tanţa faţă e principalul a!in emitent al ţării *;ucure$ti $i faţă e porţile e intrare /n ţarăin#pre 'e#t poate face ificilă atra%erea clien ilor - Di#tanţa faţă e principalele aeroporturiținternaţionale - 5oncuren a turi#tică a 4ueţelor /n'ecinate *Sucea'a, ;acău, Ia$i, >ar%&ita carețfie au atracţii mai cuno#cute, pe acelea$i filiere *turi#m reli%io#-culturali#toric, turi#m ea%rementmunte#ănătate, fie e#tinaţii mature pe filiere une Neamţul ar putea #ă #e e!'olte*Ia$i pentru turi#m MI56 $i 5itrea:, face ificilă po!iţionarea mar:etin% a 4ueţului $i a

prou#elor #ale turi#tice.

)%C#NC"U*II

Sectorul turi#tic in 4ueţul Neamţ implicit $i al localitaţii Durău #e confruntă cu o #erie e proleme care #unt #imilare cu cele care afectea!ă /n linii mari /ntrea%a ţară. 6le #unt accentuatee acce#iilitatea #că!ută a 4ueţului pentru principalele pieţe $i#au a!ine emitente e turi$ti


35/48

*;ucure$ti, 'e#tul ţării, etc. cuplată cu lip#a e prou#e turi#tice inte%rate care #ă 'alorifice o%atele re#ur#e $i patrimoniul local. 2 prolemă ma4oră o repre!intă $i #tarea /n care #e %ă#e$temare parte in patrimoniul culturalreli%io#-i#toric al 4ueţului $i#au lip#a e utili!are urailă a#a /n prou#e turi#tice moerne $i ino'atoare. Infra#tructura e mar:etin% $i informareprimireturi#tică e#te oar parţial e!'oltată, fiin puternic influenţată /n mo ne%ati' e #laa pre!enţă aunor prou#e turi#tice competiti'e *care iau /n con#ierare, /n con#truirea ofertelor, a$teptările

clientelelor potenţiale /n mo #trate%ic $i reali#t $i reu$e#c #ă conucă la cre$terea frec'entăriituri#tice. A'+n /n 'eere ace#te elemente e#te e#enţială apariţia unor #tructuri e %u'ernanţă a#ectorului turi#tic eficace $i eficiente care #ă a#i%ure colaorarea principalilor actori pulici $i

pri'aţi cu re#ur#e $i intere#e /n e!'oltarea turi#mului la ni'elul 4ueţului Neamţ. De a#emenea,e#te nece#ară crearea e clu#tere $i incuatoare /n care prou#ele $i #er'iciile altor #ectoare cutraiţie #au potenţial /n 4ueţ *te0tile, a%ricultură ecolo%ică, a%ricultură traiţională, !oote&nie,#il'icultură, etc. #ă fie a#ociate antreprenorilor /n turi#m pentru a propune pe piaţa turi#tică

prou#e cu un /nalt %ra e #pecificitate.

STUDIU DE C!*:

Crearea unui pac5et de sericii a3roturistice specific Audeu .ui Nea 2016

Nea a.es ca .oc de se


36/48

Pensiunea 'n/toru.

Pensiune cu 3

Pen#iunea are incal!ire proprie #i i#pune e ? e locuri e ca!are i#pu#e a#tfel"

• 11 camere matrimoniale

• ? apartamente

• ? un%alo-uri a cate ( camere fiecare *ca#ute eta4ate cu #cara interioara, aie proprie #iincal!ireEiecare camera e#te #patioa#a, orientata catre #oare #i are aie proprie, F #i alcon.;un%alo-ul are oua ormitoare unite prin #cara interioara #i aie.

Facilitati generale

Parcare

Loc de joaca copii

Sala Conferinte

RestaurantPiscina

BarCarti Credit

FaxGradina

InternetMasaj


37/48

SaunaTerasa

BiliardFerma proprie

Foisor in curteMasa de ping pong

Sala de mese

Semineu

Facilitati camera

Baie cu dusIncalzire Centrala

T in camera!scator Par

Camere cu "alcon

E.eente de pre-entare 3enera./ :

Grupul e#te format in 1 turi#ti , #tuenţi . 5a mi4loc e tran#port folo#it, 'or a'ea la

i#po!iţie un microu! a#i%urat e catre facultate. Se4urul 'a a'ea loc /n perioaa 7.8.(1? C

13.8.(1? pe parcur#ul a 7 !ile $i @ nopti $i #e 'or #traate apro0imati' 13:m.

Propunere de pac5et de sericii a3roturistice Audeu. Neaereu

surprin-/toare 8 2016

*iua 1 :

1(" #o#ire la Pen#iunea JF+natorulK ca!are #curtă rumeţie /n /mpre4urimi, #e 'i!itea!ă mănă#tirea Durău

Mănăstirea Durău e#te o mănă#tire ortoo0ă e călu%ări e #ituată /n localitateaț Durău

in comuna 5ea&lău* 4ue ul Neamț ț. 5on#truc ia ei atea!ă in #ecolele


38/48

19"3 cina

%a!a pre%ăte$te mu#afirilor %ula$ e caprioară $i mămăli%uţă*iua 2 :

8" mic e4un /n incinta pen#iunii 1" 'i!itarea mănă#tirilor Neamţ, A%apia ,Secu Si&ă#tria $i Si&la +/n/stirea Nea

Mana#tirea e#te riicata e catre Petru I

Mu#at in #ecolul al


39/48

Mana#tirea a fo#t riicata e Petru )are# #i

e #otia #a 6lena, intre anii 1(7-138 #au

1?1-1?@ - nu #e #tie inca cu e0actitate.

A%apia a fo#t refacuta intre anii 188-

18@(, can Nicolae Gri%ore#cu a reali!at"HMinunile ... 'renice e una pictura

italiana a 'eacului al


40/48

A fo#t inaltata in anul 1@. Anul 173?e#te anul in care epi#copul G&eeon e>u#i con#truie#te o noua i#erica pelocul celei 'ec&i. Eoarte aproape emana#tirea Si&a#tria #e afla Sc&itul

Si&la #i Pe#tera Sfintei 5u'ioa#eeoora.

Sc5itu. Si5.a si Pestera Sfintei Cuioase Teodora

+/n/stirea Si5.a *#au Sc5itu. Si5.a e#te o mănă#tire ortoo0ă in #ec.


41/48

*iua & :

8" mic e4un /n incinta pen#iunii 1"'i!itarea ora$ului +r%u Neamţ. Drumul e la pen#iune p+na /n ora$ul +r%u

Neamţ #e face cu microu!ul pu# la i#po!iţia turi$tilor e către facultate.2iecti'e e 'i!itat"

5etatea Neamţ

5etatea Neam e#te o cetate meie'ală in Molo'a, aflată la mar%inea e nor-'e#t a ora uluiț ș+r%u Neam . 6a #e află locali!ată pe #t+nca imu e pe 5ulmii Ple ului, la o altituine e ?8ț ș șm i la o /năl ime e 8 m fa ă e ni'elul apei Neam ului.ș ț ț ț

Mu!eul memorial Ion 5rean%ăCasa eoria./ Ion Crean3/ din uu.e tiș e#te un mu!eu memorial /nfiin at /n ca#a /n careț#-a nă#cut i a copilărit po'e#titorul rom+nș Ion 5rean%ă*1837-1889 /n #atul >umule tiș *a#tă!i#uurie a ora uluiș +r%u Neam inț 4ue ul Neamț ț. Datarea ca#ei upă cum #e inică /n LMIe#te 1833, ea fiin #ituată pe #traa Ion 5rean%ă nr. 8. Ion 5rean%ă a locuit aici permanent e lana tere p+nă /n 18?@, apoi cu /ntreruperi p+nă /n 18. 5on#truc ia e#te formată in ouăș ț/ncăperi micu e i o tină. Atrac a turi#tică e ine o 'aloroa#ă e0po!i ie permanentă, reor%ani!atăț ș ț ț țtematic upă 1989, ce cuprine ocumente e ar&i'ă, #cri#ori, căr i po tale cu auto%raf, fotocopiiț șale manu#cri#elor, foto%rafii i 1? lucrări e %rafică. L+n%ă mu!eu #e %ă#e te Parcul tematic Ionș ș5rean%ăK, un loc /n care 'i!itatorii #e pot /nt+lni cu per#ona4e /nră%ite in po'e tile pentru copiiș#cri#e e Ion 5rean%ă.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9Bhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9Bhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9B


42/48

5a#a memoriala Feronica Micle Mu!eul e i#torie #i etno%rafie )e!er'aţia e !imri $i faună carpatină Dra%o$ Foă

13" #e ia ma#a e pr+n! la )e#taurantul pen#iunii La 5etate

(" cina toc&itura molo'enea#că

*iua ) :

8" mic e4un la pen#iune 9" rumeţie /n ma#i'ul 5ea&lau

Ma#i'ul 5ea&lău e#te cel mai /nalt in Munţii ;i#triţei in %rupa 5arpaţilor Molo-ran#il'ani,fiin totoată $i unul in munţii cu cea mai mare importanţă turi#tică in 5arpaţii 2rientali.

Ma#i'ul 5ea&lău e#te #ituat pe teritoriul 4ueţului Neamţ, la mică i#tanţă e ora$ul ;ica! $i elacul I!'orul Muntelui.

F+rful #ău cel mai /nalt e#te con#ierat '+rful 2cola$ul Mare, cu 197 m, '+rful oaca mă#ur+nnumai 19 m

ra#eu in Ma#i'ul 5ea&lau" Durau C Eantanele C oaca C Doc&ia

ra#eul #e e#fa#oara pe 'er#antul noric al asiu.ui Cea5.au. Punctul e pornire #e afla in

#tatiunea Durau *8 m, continua #pre 5aana Eantanele *1(( m, Pan%&ia, Ff oaca, 5aanaDoc&ia *17 m. Marca4ul ce treuie urmat pe ace#t tra#eu in muntii 5ea&lau e#te ana ro#ie.

Durata e parcur%ere e#te e 3& C 3& 3 min, cu o lun%ime e 7. :m #i o iferenta e ni'el e9 m. ra#eul e#te unul e ificultate meie. De la caana Eantanele #e poate a4un%e urmanmarca4ul triun%&i %alen, pana la ca#caa Duruitoarea.

Ace#t tra#eu in ma#i'ul 5ea&lau e#te acce#iil in orice anotimp, iar pe timpul iernii turi#tiitreuie #a poarte ec&ipament montan eoarece #unt portiuni mai ificile care nece#ita ace#t lucru*#u Pana%&ia #i #u Ff. oaca.

Poteca urca prin paure, pe un #ol ar%ilo# #i #e inter#ectea!a cu #o#eaua care lea%a I!'orulMuntelui e Durau, upa care urmea!a o panta mai arupta pana la un lumini# numit JSa%aEantaneleK. Aici, cate'a anci te in'ita la popa# upa care poteca #e #trecoara prin paure in#erpentine #i #e termina in Poiana Eantanele une e#te #i Ca=ana antane.e.

http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/parcul-national-ceahlau-judetul-neamt/http://www.viziteazaneamt.ro/2009/10/traseu-in-parcul-national-ceahlau-%E2%80%93-cascada-duruitoarea/http://www.viziteazaneamt.ro/2009/10/traseu-in-parcul-national-ceahlau-%E2%80%93-cascada-duruitoarea/http://www.viziteazaneamt.ro/2010/08/cabana-fantanele-%E2%80%93-masivul-ceahlau/http://www.viziteazaneamt.ro/2010/08/cabana-fantanele-%E2%80%93-masivul-ceahlau/http://www.viziteazaneamt.ro/2010/08/cabana-fantanele-%E2%80%93-masivul-ceahlau/http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/parcul-national-ceahlau-judetul-neamt/http://www.viziteazaneamt.ro/2009/10/traseu-in-parcul-national-ceahlau-%E2%80%93-cascada-duruitoarea/http://www.viziteazaneamt.ro/2010/08/cabana-fantanele-%E2%80%93-masivul-ceahlau/


43/48

13" pran!ul la 5aana Doc&ia e pe muntele 5ea&lau ("cina o#tropel e pui

*iua , :

8" mic e4un la pen#iune 1" epla#are la #tana turi#tică a pen#iunii, aflată in localitatea Earca$a in Munţii

St+ni$oarei, #e 'a 'i!ita $i pa#ta'aria #i ferma pen#iunii

13"3 #e ia ma#a e pr+n! la St+na

i%la in pulpa e oaie $i miel in 4intuit


44/48

(" la /ntoarcere cina #e 'a #er'i /n foi$orul pen#iunii" pă#tră' cu mămăli%uţă

*iua 6 :

8"3 mic e4un la pen#iune 9"3 plimare cu 'aporul $i partiă e pe#cuit pe lacul I!'orul Muntelui #i pe r+ul

;i#triţa

"acu. I-oru. +unte.ui *cuno#cut i #u enumirea eș "acu. Bica-, e#te un lac eacumulare aflat pe cur#ul mi4lociu al r+ului ;i#tri aț la ? :m /n amonte fa ă e ora ulț ș ;ica!.

(" cina ficat e pa#ăre e ca#ă la %ratar

*iua :

•

8" mic e4un Cplatou '+nătore#c.• 1"3 plecare e la pen#iune.

n rum #pre ;ucure$ti, #e face un popa# la ;ra#o'"


45/48

PRE U" ESTI+!TI' !" !CESTUI P!CET ESTE DE FG0 "EI;PERS#!N( sauȚ

1)0, "EI PENTRU INTRE$ $RUPU" DE 1, PERS#!NE%

!N!"I*( DE PREH

Denumire pro%ram turi#tic" judeţul Neamţ -mereu surprinzătoare - 201 Itinerariu" Durău C+r%u Neamţ-Falea ;i#triţei CI!'orul Muntelui-;ra$o'.Grup" 1 *număr per#oane plătitoare

Nr. :m." 13

Durata" 7 !ile #i @ nopti

Nr.crt.

Articole ecalculaţie

6lemente ec&eltuieli

6lemente e calcul Faloare turi#t Faloare totală

1 C5e.tuie.idirecte

ran#port 13:m 0 (,? lei:m 31( lei

( 5a!are @ nopti 0 lei 0 1turi#ti

?lei

3 Ma#ă *acă e inclu#ă/n preţ

Mic-e4un" @01T9leiPran!" 03 leiT1lei5ina" 0( leiT1( lei

9 lei U 1lei U 1( lei T3@leiper#oana

?7lei

? 5&eltuieli culturale 6'entuale intrări laoiecti'e turi#ticeinclu#e /n preţ

- VVVVV

5&eltuielior%ani!atorice

Dacă e#te ca!ul - VV..

@ C5e.tuie.i 35id -- ca!are Nr. nopţi W preţ noapte

e ca!are- VVVVV..

- ma#ă Nr. me#e W preţ ma#ă - VVVVVV.- iurnă *aca nue#te a#i%urata ma#a

Diurnă!i W nr. !ile - VVVVV

7 C5e.tuie.i 4ofer7ae 2 soferi9 -

- ca!are Nr. nopţi W preţ noaptee ca!are

- ma#ă Nr. me#e W preţ ma#ă


46/48

- iurnă *aca nue#te a#i%urata ma#a

Diurnă!i W nr. !ile - V

8 Alte c&eltuieli*parcări

3 lei

9 Tota. c5e.tuie.i directe 1313lei

1 Coision !3enie: 10 7se ap.ic/ .a tota. c5e.tuie.i directe9 1313lei11 T'!:20 7se ap.ic/ .a coisionu. a3eniei9 (@(,@lei

1( Tota. costuri 1?7,@lei

13. 'a.oare; turist 98,37lei1? Rotun


47/48

Bi=.io3rafie

5ttp:;;5arti%tec5norati%ro;roaniastatiuneadurau5artastatiuniidurau

5ttp:;;@@@%turis)Jou%ro;istoric;statiuniKneatK


48/48

5ttp:;;docuents%tips;docuents;or3ani-areasiaena

Localitatea Durau- Neamt,Diaconu Manuela Grupa 8315

Documents

Transcript of Localitatea Durau- Neamt,Diaconu Manuela Grupa 8315