36661127 Analiza Turistica a Statiunii Baile Herculane

ANALIZA TURISTICA A STATIUNII A BAILE HERCULANE REFERAT

Pag 1 din 28

CAP 1. BAILE HERCULANE 1.1 ASEZARE GEOGRAFICA. SCURT ISTORIC Situata in partea de sud-est a judetului Caras-Severin, pe ambele maluri ale rului Cerna. Orasul este situat la 5 km de drumul national DN 60 si de calea ferata internationala Viena-Budapesta-Belgrad-Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se afla la Caransebes (70 km), Craiova (160 km) si Timisoara (17 km) Statiunea balneoclimaterica Bile Herculane este cea mai veche din tara si una dintre cele mai vechi din lume datand de pe vremea razboaielor romanilor cu dacii. In urma cercetarilor arheologice, imparatul roman Traian este considerat ctitorul acestor bai romane. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare, in special lui Hercules, considerat protectorul statiunii. Incepand cu anul 1718, austriecii au reconstruit si modernizat baile din statiune, precum si baile de acces, edificiile primind amprenta unui stil baroc. 1.2 TURISMUL IN BAILE HERCULANE Ca oras din regiunea de vest a tarii noastre, Baile Herculane (jud.Caras-Severin) face parte din grupa oraselor cu resurse curative alturi de Lipova (jud.Arad), Geoagiu (jud. Hunedoara) si Buzias (jud.Timis). Statiunea balneara Baile Herculane este unica localitate turistica din Romania care dispune de 5 patrimonii: natural, istoric, turistic, cultural si balnear. Statiunea dispune de locuri de cazare (peste 4000 de locuri) n marile si modernele hoteluri sanatorial-balneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici ntr-un cadru agreabil, de asemenea camping n interiorul sau exteriorul orasului. Multiplele mijloace de recreere si divertisment restaurant, baruri, terase de vara, bazine de not cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. precum si posibilitatile de drumetie si excursii n statiune si pe valea Cernei, constituie o atractie n plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara BaileHerculane.


Pag 2 din 28

Obiective turistice din Baile Herculane: Muzeul Nicolae Cena. Sint expuse relicve din perioada romana descoperite intimplator sau prin sapaturi in zona Podul Rosu unde se gasea o parte a castrului roman. Obiecte sau podoabe arheologice descoperite in Pestera Hotilor sau Valea Cernei. Parcul Szelecs - cel mai frumos parc natural in perioada austro-ungara. Statuile din centrul istoric al statiunii Strandul termal Hercules din Parcul Vicol Strada Zavoiului pentru plimbari . Arborele Seqoia din Parcul Central Zona Roman - Cascada Pestera Hotilor Gradina botanica din Parcul Central unde de remarcat sint arborele Seqoia adus din Canada 1825, dudul pletos originar din China, magnoliile, arborele de Tisa. Izvorul de apa plata - pentru aductiune si captare izvorului , austriecii au sapat un tunel pina in peretele Crucea Alba din Domogled. Biserica Catolica Biserica Ortodoxa Chioscul Apolo de linga podul din centru facut pentru regina Maria. Satul Pecinisca aflat pe partea dreapta a riului Cerna chiar la intrarea in statiune. Monumente arheologice din Baile Herculane Baile romane, cu basorileful lui Hercules, pe malul Cernei la cca 400 m mai sus de Biserica romano-catolica. Pe stinga drumului se vad resturile unui apeduct roman, iar mai sus bazinele romane; ruinele statiunii termale romane; tabule votive; podul de piatra de pe raul Cerna din centrul istoric al statiunii; pestera Hotilor, cu urme de cultura materiala din Paleolitic, Neolitic, Epoca Bromzului si a Fierului. Monumente arhitectonice din Baile Herculane 1. Gara CFR Baile Herculane (cladirea) construita de austrieci in stil baroc (1866) 2. Complexul balnear din Sec. XVIII - XIX cuprinzind : Baia Horia, Pavilionul cu baile Crisan. 3. Podul cel mare peste Cerna.


Pag 3 din 28

4. Biserica Catolica 1838 5. Biserica Ortodoxa din secolul al XIX-lea 6. Statuia lui Hercules. 7. Bustul Generalului Dr. Vicol, opera sculptorului Dumitriu Birlad din fata parcului. 8. Basorelieful lui Hercules de pe malul Cernei. 9. Statuia lui hercules turnata in bronz, datand din 1847 10. Cladirea Cazinoului 1862, azi muzeu al statiunii Intreaga portiune de cladiri cuprinsa intre Biserica romana-catolica din capatul de sus al Pietii Hercules pina la Biserica Ortodoxa din capatul de jos al Parcului Central ( Parcul Szelecs ) pe ambele maluri ale Cernei si podurile din aceasta zona sint declarate Rezervatie de Arhitectura UNESCO . Aceasta zona face parte din patrimoniul istoric al statiunii si nu numai. Pentru agrement sint localizate in Baile Herculane : 30 de restaurante 40 de baruri 2 discoteci 18 terase de vara 7 Nightclub 4 stranduri termale in aer liber Pensiuni turistice Hoteluri Case de vacanta Campinguri Magazine Manifestari anuale: Pe parcursul unui an calendaristic, in statiunea Baile Herculane au loc mai multe evenimente cultural-artistice, avand semnificatie nationala, regionala sau locala. Vara sint organizate evenimente culturale la care participa artisti din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Polonia, etc. In functie de data desfasurarii lor amintim: Ziua "Eminescu" (15 ianuarie),


Pag 4 din 28

Unirea Principatelor Romane (24 ianuarie), Sarbatoarea Martisorului (1 martie), Ziua Internationala a Femeii (8 martie), Festivalul "Pinul Negru de Banat" (1 iunie), Colocviile Nationale "Reflex" (7-9 iulie), Festivalul International de Folclor "Hercules" (11-15 iulie), Zilele orasului Baile Herculane (8-10 septembrie). Congresul Spiritualitatii romanesti Festivalul Rachiei din Banat Nigeea la Bani

1.2.1 IZVOARELE TERMOMINERALE DE LA BAILE HERCULANE (DIN AMONTE SPRE AVAL): Izvorul Crucea Ghizelei - a fost forat in anul 1970 pana la o adancime de 1210 m si este situat la 6 km nord de statiune. Acest izvor alimenteaza strandul termal de la 7 Izvoare. 7 Izvoare Calde - este alcatuit din trei izvoare calde si patru izvoare termo-minerale. Prima grupare de izvoare nu sunt utilizate in prezent, iar cea de-a doua grupare de izvoare este situata in aval la cateva sute de metri fata de primele trei izvoare, fiind captate intr-un bazin in care se fac bai in aer liber. Izvorul Scorillo - a fost forat in anul 1970. Curiozitatea acestui izvor o reprezinta faptul ca apa iese din granit. In prezent acest izvor nu este utilizat. Izvorul Hercules I - se afla in spatele hotelului Roman, iese la suprafata dintr-o pestera de calcare avand debitul cel mai mare dintre toate izvoarele. El alimenteaza Baile Romane din hotelul Roman, Baile Neptun si Strandul Termal din centrul statiunii. Izvorul Hygeea (48C) - se afla mai jos de hotelul Roman intr-o incinta zidita, impreuna cu izvorul Hercules II. Este utilizat in cura interna pentru afectiuni digestive si urinare, apa acestui izvor este asemanatoare cu apa de la Olanesti, Slanic Moldova, Karlovy Vary, etc. Izvorul Hercules II - partial secat are totusi o captare artificiala care provine din izvorul Despicatura.


Pag 5 din 28

Izvorul Despicatura - se afla la aproximativ 100 m de hotelul Roman, ivindu-se din doua puncte diferite in pestera de la Despicatura, care au fost captate intr-un baraj de beton in interiorul pesterei, de unde apa era pompata in conducte. Izvorul Apollo I - este captat din incinta bailor Apollo printr-un put de 7 m adancime care pana la deschiderea izvorului Apollo II era ca o fantana arteziana. Izvorul Apollo II - a aparut cu ocazia sapaturilor la fundatia restaurantului Grota Haiducilor in anul 1972. Acest izvor alimenteaza baia Apollo. Izvorul Diana I si II - au fost captate intr-un put colector si conduse pe conducte pana la baile Diana pe care le si alimenteaza. Izvorul Diana III - a fost forat in anul 1958, are un debit scazut. Se foloseste pentru tratarea gastritelor hipoacide, colecistite, hepatite, diabet, intoxicatii, constipatii, urticarie, bronsite, sinuzite, etc. Izvorul Neptun I - a fost forat la o adancime de 277 m, datorita presiuni a fost colectat intr-un turn ridicat aproape de hotelul Hercules. Apa sa se utilizeaza la baia Neptun si hotelul Roman. Izvorul Neptun II - i se mai spune si izvorul de stomac fiind utilizat in vindecarea gastritelor, constipatiilor, diabetului, etc. dar este contraindicat in vindecarea ulcerului gastric si duodenal, stomacul operat, tuberculoze si neoplasm. Izvorul Neptun III (54C) - i se mai spune si izvorul de ochi se afla situat langa hotelul Hercules, este folosit pentru tratarea blefaritei alergice, mancarime ale pleoapelor si diferite afectiuni ale ochiilor. Izvorul Neptun IV - a fost forat in 1968 si se afla situat langa izvorul Neptun I, iar apa lui este folosita in cure interne la baile Neptun. Izvorul Traian - se afla situat in zona Podu Rosu si alimenteaza cu apa termala hotelurile Diana, Dacia, Afrodita si Domogled. Izvorul Decebal - este forat in anul 1969 apa acestui izvor nu se utilizeaza in prezent, constituiind o rezerva pentru viitor la fel ca si izvoarele forate la fabrica de var. Izvorul Hebe - 41 oC Izvorul Iosif - 54 oC


Pag 6 din 28

1.2.2 TRASEE TURISTICE TRASEE TURISTICE IN MUNTII CERNEI 1. Gara CFR Baile-Herculane Aleea-Simnicea Culmea-Seseminului Poianacu-Peri Culmea-Mohornicului Culmea-mare. Marcaj: banda rosie (partial). Timp: 4 ore. Caracteristica traseului : drum pe creasta, acoprit de paduri pe ultima prtiune. Lipseste apa dar exista adaposturi. 2. Cartierul-Zavoi Platoul-Coronini Valea-Mare Cracul-Lui-Arendasu Poiana-Cu-Peri. Marcaj: punct galben si punct rosu (scurtatura). Caracteristica traseului este in continua ascensiune, recomandat drumetilor antrenati. Timp: 4 ore. Exista surse de apa (Platoul Coronini) si adaposturi (Poiana Cu Peri). 3. Cartierul-Zavoi Platoul-Coronini Foisorul-Schneler Izvorul-Munk Grota-Cu-Aburi Piscul-Ciorici ( Belvedere). Marcaj: punct albastru, traseul este relativ usor, exista apa. Timp: 4 ore.

Poteca Munk

Izvorul Munk

Grota cu Aburi

4. Izvorul-Diana Izvorul-Munk Piscul-Jubiliar Culmea-Schneler CraculLui-Arendasu. Marcaj: punct galben si banda galbena. Exista apa dar nu exista adaposturi. Timp : 2 ore. 5. Izvorul-Diana Izvorul-Munk Piscul-Jubiliar Piscul-Munk Piscul Rosu. Marcaj: punct galben , banda galbena si triunghi rosu. Traseul este dificil si nu exista adaposturi. Timp : 2 ore. 6. Capela Catolica Grota Cu Aburi Varful Ciorici Izvorul Elisabeta Poiana Cu Peri. Marcaj: triunghi albastru. Traseu dificil cu sursa de apa la final. Timp: 3 ore jumatate. 7. Strandul termal 7 Izvoare Cantonul Rosu Culmea Vaii Slatina Piatra Banitei Poiana Culmea Mare. Timp: 3 ore si jumatate. Marcaj: triunghi galben. Trasul relativ dificil si fara apa.


Pag 7 din 28

TRASEE TURISTICE IN MUNTII MEHEDINTI 1. Strandul Termal 7 Izvoare Poiana Lui Roseti Izvorul Mosului Balta Cerbului. Marcaj: triunghi albastru. Traseul este relativ usor si se parcurge in 3 ore. 2. Poiana Lui Roseti Cascada Cociu. Marcaj : punct rosu. 2 ore. 3. Uzina Electrica Cheile Saua Padina Valea Saua Padina La Marginea. Marcaj: banda galbena si punct albastru (prin Chei). 4. Izvorul De Apa Plata Aleea Domogled Soseaua DN 67 Crucea Alba Izvorul Jelarau La Ciucioare. Marcaj: cruce albastra. Traseul este ascendent si de parcurge in circa 4 ore. Exista apa si adaposturi. 5. Crucea Alba Grota Lui Serban Cararea Pisicii Varful Domogledul Mare. Marcaj: banda galbena. Traseu dificil; timp de parcurgere 2-3 ore 6. Izvorul Jelarau Varful Suscu. Marcaj : triunghi albastru. Traseul este relativ dificil, cu surse de apa si adapost si se parcurge in circa 2 ore. 7. Valea Jelarau Cabana Silvica Musuroane. Marcaj : banda albastra. Traseul este relativ usor cu adapost si sursa de apa si se parcurge in circa 2 ore. 8. La Ciucioare Varful Sulita Ogasul Poiana Saua Padina Valea Saua Padina Cantonul Silvic. Marcaj: traseul nu contine marcaj turistic. Traseu usor cu sursa de apa si se parcurge in circa 2 ore. 9. Cabana Silvica Musuroane Culme Obarsia Vaii Rucar Saua Comoristei. Marcaj: traseul nu contine marcaj turistic si se face pe un drum forestier. Exista sursa de apa si este relativ usor de parcurs acest traseu. 10. Cabana Silvica Musuroane Varful Domogledul Mare (1105 m). Marcaj: triunghi rosu. Traseul este usor in ascensiune prin padure de foioase. 11. Cabana Silvica Musuroane Cracul Radacinii Mari Obarsia Vaii Rucar. Marcaj: banda albastra si punct rosu . Traseul este relativ usor. Sunt surse de apa si adapost in Valea Rucar (adapostul Brozba). Se parcurge in circa 1 ora. 12. Liceul Hercules Cheile Prolazului Valea Feregari Valea Rucar. Marcaj: punct rosu. Traseul este dur pe prima prtiune prin Chei. Exista sursa de apa si adapost la Brozba (Valea Rucar ). Se parcurge in circa 3 ore.


Pag 8 din 28

13. Valea Feregari Varful Cracul Radacinii Mici Varful Domogledul Mare Marcaj: banda galbena. Traseu se efectueaza in continua ascensiune, cu sursa de apa in Valea Rucar si dureaza circa 4 ore. 14. Cartierul Pecinisca Valea Satului Pestera Ungurului Valea Selistei Creasta Cocosului. Marcaj : cruce galbena. Traseul este relativ usor, cu surse de apa si se efecueza in circa 4 ore . 1.2.3 TRATAMENT Afectiuni si boli tratate la baile herculane: Considerata un important centru de sanatate, statiunea balneara Baile Herculane ofera turistilor o moderna si deosebita baza de tratament, principalul factor terapeutic fiind bogatia izvoarelor sulfuroase, termo-minerale si cloruro-sodice, indicate atat pentru tratamentele de cura externa cat si pentru cele de cura interna si tratamentul afectiunilor reumatismale. Cateva dn bolile ce pot fi tratate in statiunea Baile Herculane: In cura externa: boli de piele; boli ale sistemului nervos periferic; boli ale aparatului locomotor (afectiuni ale articulatiilor, muschilor, tendoanelor); intoxicatii cu plumb si alte metale grele; boli ale aparatului respirator; afectiuni ginecologice cronice; afectiuni ale ochilor; diabet zaharat incipient; In cura interna: boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe; boli de nutritie; unele boli ale rinichilor si cailor urinare;

ANALIZA TURISTICA A STATIUNII A BAILE HERCULANE REFERAT afectiuni ale aparatului respirator; reumatism cronic inflamator si degenerativ. Compozitia resurselor balneare:

Pag 9 din 28

Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase cu o mineralizare intre 0.5-2.6 g/l si o temperatura ntre 38.5-53.5oC; ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, calcice cu o mineralizare ntre 0.6-3.5 g/l si o temperatura ntre 46-56oC; ape minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate si sulfuroase cu o temperatura ce atinge 62oC si o mineralizare ntre 3,87-7,93 g/l; O caracteristica a apelor minerale este ca ele contin hidrogen sulfurat n mare concentratie (pna la 60 mg/l); In prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Izvoarele de la Baile Herculane sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si Mont Dore. Aeroionizare naturala: 2000-2500 ioni negativi/cm3/s Statiunea este intens scaldata de aeroioni, predominant negativi, care induc o stare de bine tuturor care viziteaza Baile Herculane. Aeroionizarea negativa este una dintre cele mai importante surse de incarcare electrica a corpului uman, indiferent de varsta, actionand asupra sistemului nervos fiind un eficient tratament impotriva stresului. S-au descoperit de-a lungul Vaii Cernei pana in prezent 18 izvoare cu apa minerala termala, pe o distanta de circa 4 km. Apele termo-minerale de la Baile Herculane contin cloruri de Sodiu, Potasiu, Magneziu, Carbonati si Sulfati de Calciu si Magneziu, Brom, Iod, Hidrogen Sulfurat, Ioni de Calciu, Sodiu, Clor, Litiu, Strontiu, Titan, etc. Aeroionii pot actiona asupra organismului in doua moduri: - patrunzand in plamani odata cu aerul inspirat - prin actiunea directa asupra pielii In toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale a organismului. Se regleaza hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea statiunii.


Pag 10 din 28

Tipuri de proceduri:

hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare functionala,

cultura fizica medicala, acupunctura. Contraindicatii: Boli acute, tumori, T.B.C., sarcina, epilepsie, tulburari psihice, sindrom hemoragic. 1.2.4 SPORTURI PRACTICABILE PE VALEA CERNEI (BAILE HERCULANE) - Raf ting pe Cerna, pe trasee diferite, n functie de nivelul apei - Concurs de caiac pe lacul de acumulare de la Herculane - Canyoning usor n Cheile snei, Priscinei - Tirolian, rapel n Valea Cernei, - Tir cu arcul, etc. 1.3 ACTIVITATEA ECONOMICA IN STATIUNEA BAILE HERCULANE Turismul este in mod evident liantul oricarei activitati economice desfasurate in Baile Herculane. Ponderea numerica cea mai importanta in economia locala o detin societatile din domeniul comercial, cu aproximativ 62% din total, urmeaza turismul 18%, serviciile 16,7%, agricultura-exploatarea lemnului 2,30%, industria si constructiile sub 1%. Cei mai multi operatori de piata sunt societatile de tipul Asociatiilor Familiale 39,5% din total, cu obiect preponderent de activitate in sfera comerciala a turismului si serviciilor. Societatile comerciale cu raspundere limitata au o pondere de 36,5% din total, cea mai mare parte a acestora activand in comert. Oferta turistica din statiunea Baile Herculane cuprinde trei componente de baza: - resursele turistice - baza tehnico-materiala - forta de munca ocupata in turism In cadrul resurselor turistice naturale sunt de mentionat ansamblul elementelor de relief, izvoarele termale, clima, vegetatia, flora si fauna extrem de bogate si diversificate. Cateva pesteri celebre - cum ar fi Grota Haiducilor - se gasesc aici. Ca element distinctiv pot fi amintite alte patru pesteri aflate in apropierea orasului unde, temperatura aerului are valori intre 25-30 grC, fenomen unic in tara si rar in lume. Potential antropic este reprezentat de


Pag 11 din 28

vestigiile arheologice si monumente istorice enumerate mai sus. Situatia investitiilor si oportunitati pentru investitori In functie de cifra de afaceri si de numarul de salariati pe care ii au, repartizarea numerica pe ramuri de activitate a firmelor din localitatea Baile Herculane, se prezinta astfel: agricultura-6, industrie-2, constructii-1, comert-163, servicii-44, turism-47. In ceea ce priveste oportunitatile pentru investitori, Primaria Baile Herculane va trebui sa aibe in vedere cateva actiuni prioritare: Crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabila printr-un proces participativ care sa implice toate sectoarele comunitatii locale, elaborarea unui plan strategic si a unui program de masuri care sa aiba la baza utilizarea eficienta a resurselor locale si atragerea unor resurse externe, masuri active pentru atragerea investitorilor romani, dar si straini.


Pag 12 din 28

CAP.2 ELEMENTE DE STRATEGIE PREZENTE N TURISMUL AFERENT STAIUNII "BILE HERCULANE" Ca n orice strategie, analiza strii de nceput a domeniului de activitate avut n vedere i obiectivele finale ale schimbrilor proiectate pentru perioada de timp luat n calcul constituie dou momente eseniale ale strategiei n domeniul turismului. Aciunile principale ale programelor de dezvoltare a turismului trebuie sa aib in vedere rezolvarea urmtoarelor probleme: o identificarea i delimitarea zonelor turistice i ealonarea punerii n valoare a potenialului turistic al staiunii Bile Herculane i calcularea capacitii de cazare n zile-turist; o o o o elaborarea unor studii privind cererea turistic n rile principale de pregtirea personalului aferent industriei turistice, asigurarea echilibrului necesar privind ncasrile i plile valutare n stabilirea politicilor aferente privind concurena n domeniul preurilor i povenien a turitilor strini;

domeniul turismului, tarifelor hoteliere. Pentru ca un guvern s fac din turism un sector competitiv, trebuie s ia n considerare urmtoarele aspecte: - scopul final al politicilor sale n turism trebuie s-l constituie creterea standardelor i a calitii vieii la nivel naional; - strategia de dezvoltare pe termen lung trebuie orientat n direcia crerii unui cadru legislativ, fiscal i de prognoz, care s asigure infrastructura necesar i s protejeze mediul ambiant, s permit spaiul optim de manevr sectorului privat i s dezvolte un produs turistic competitiv; - este indicat s existe un organism care s uneasc n mod efectiv principalele departamente ale guvernului ; - obiectivele programelor de promovare turistic trebuie sa fie bine definite din start, precum i cile i mijloacele de analiz asupra eficienei i impactului acestora;


Pag 13 din 28

- trebuie ncurajate ndeaproape cooperarea ntre sectorul public angajat n transporturi i turism, asociaiile profesionale i companiile comerciale; Obiectivele dezvoltrii turismului n staiunea "Bile Herculane" sunt: - asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive i a stimula pieele turistice actuale i poteniale; - creterea numrului de locuri de munc n turism; - satisfacerea cererii turistice poteniale i atragerea unui numr sporit de turiti pentru petrecerea sejururilor; - sporirea contribuiei turismului la veniturile comunitilor locale prin susinerea dezvoltrii turismului rural; Dezvoltarea durabil a turismului trebuie realizat pe baza unor principii, cum ar fi: - turismul trebuie vzut ca o activitate pozitiv; - relaia dintre mediu i turism s se dezvolte astfel nct mediul s susin activitile turistice pe termen lung; - dezvoltarea activitii de turism s respecte caracteristicile locului unde se desfoar; - scopul dezvoltrii turistice s fie ntotdeauna echilibrarea nevoilor turitilor cu cele ale destinaiilor i gazdelor acestora; - industria turistic, guvernele i autoritile trebuie s respecte aceste principii. 2.1 OPTIUNI STRATEGICE IN CEEA CE PRIVESTE POTENIALUL I RESURSELE EXISTENTE N STAIUNEA "BILE HERCULANE" Staiunea "Bile Herculane" este considerat ca fiind una dintre cele mai bogate i variate resurse turistice antropice i naturale, fapt ce i confer un important potenial pentru turism.


Pag 14 din 28

Valorile turistice sunt date de un cadru natural deosebit de bogat i variat, cu o multitudine de tipuri de relief, elemente de clim, o reea hidrografic reprezentativ, toate acestea constituind destinaii cu un mare grad de atractivitate. n ceea ce privete relieful, staiunea "Bile Herculane" este amplasat ntr-un cadru natural excepional, parte integrant a Parcului Naional Valea Cernei Domogled, ntre Munii Mehedini la est i Munii Cernei la vest (cu vrful Dobrii de 1.928m, culmile lor calcaroase se ntind pn lng Bile Herculane). Climatul este de tip depresionar cu influene vestice i sud-mediteraneene, avnd o temperatur medie anual de 10,5 0 C. Presiunea medie atmosferic este de 750,6 mb. Vnturile dominante sunt cele de sud, viteza lor medie este redus: 1,6m/s. Privind flora i fauna ntreg cuprinsul regiunii se constituie ntr-o grdin impresionant. Un numr mare de genuri i de specii de arbori , plante i flori druite de natur sau cultivate de oamenii locului se contopesc ntr-un covor de vegetaie multicolor. Pduri, puni, fnee, livezi i ogoare stau rnduite pe treptele muntelui, prin vi i depresiuni, pe culmi nalte i plaiuri nsorite, alctuind un vemnt bogat, frumos i original. Specifice pajitilor montane, diversele graminee, rogozul alpin, piuul rou, firua sau iarba stanelor sunt completate cu plante cu flori. Coniferele sunt slab reprezentate n comparaie cu foioasele. Fagul are cea mai mare extindere. Pe lng acesta cresc: carpenul, paltinul, frasinul, mesteacnul etc. De asemenea gorunul este des ntlnit. Datorit prezenei calcarelor, se gsesc i elemente termofile: crpinia, mojdreanul, ararul trilobat, alunul turcesc i liliacul slbatic. n cadrul acestei staiuni exist un bogat fond cinegetic: urs, mistre, iepure, jder, vulpe, cprior, coco de munte. Fauna este reprezentat de broasca estoas de uscat, scorpion, oprle, vipera comun i cea cu corn, ambele ocrotite prin lege. Fondul piscicol cuprinde: pstrv, lipan, mreana de munte, scobar i clean. Din punct de vedere hidrografic principalele ruri care scald regiunea nconjurtoare a staiunii sunt: Cerna i Timi. O bogie aparte o reprezint apele minerale termale, sulfuroase, sodice, calcice, magneziene. n prezent la Herculane exist 9 izvoare naturale i 7 foraje, cu temperaturi ale apei de 47- 62 0C i radioactivitate care le confer efecte biologic-active dintre cele mai apreciabile.


Pag 15 din 28

Principalele rezervaii sunt: Rezervaia Natural Coronini- Bebina din Munii Cernei (suprafata de 3.864 ha), Valea Mare- rezervaie botanic la nord-est de Moldova Nou, ce adpostete specii mediteraneene atlantice; Petera Popov pe versantul drept al Cheilor Carasului, monument al naturii; Cheile Carsului- rezervaie complex (floristic, geologic i speologic); Cheile Corcoaia rezervaie geologic (la 40 de km amonte de Bile erculane),pe cursul superior al Cernei; Cheile Nerei rezervaie complex. Dintre factorii naturali terapeutici regsim apele minerale (clorurosodice, bicarbonate, slab sulfuroase, clorurosodice, calcice, bromoiodurate), bioclimatul sedativ de crutare. Resursele antropice sunt elemente de cultur specifice, create de om, de-a lungul timpului, ele existnd pe teritoriul oricrei ri i putnd fi valorificate turistic. Obiectivele turistice antropice existente au fost construite de om din cele mai vechi timpuri n alte scopuri, ajungnd n zilele noastre n ipostaza de potenial turistic. Ele sunt diverse i pot fi grupate n componente cultural-istorice, pe de o parte i etno -culturale i etno -folclorice, pe de alt parte. Acestea sunt: - monumente i situri arheologice; - monumente i ansambluri de arhitectur i art de factur religioas; - monumente sau ansambluri de arhitectur i art de factur civil; - case memoriale; - monumente tehnice; - locuri istorice; - resurse turistice culturale; - manifestri etno-folclorice. Cele mai importante obiective antropice prezente n staiunea "Bile Herculane sunt: 1. Statuia lui Hercules, n ipotez de aprtor al binelui sculptat n anul 1847, dup modelul unei statui din vremea romanilor descoperit n staiune, a devenit simbolul staiunii. Aceasta statuie l reprezint pe erou cu pielea leului Nemea i cu mciuca pe umrul stng.


Pag 16 din 28

2. Muzeul staiunii inaugurat n 1924, amenajat n fostul Casino prezint: - n prima sal sunt expuse obiecte arheologice descoperite n Petera Hoilor; - n a doua sal (fost sal de Argint destinat jocului de rulet ) sunt prezentate vestigiile romane i feudale, remarcabile fiind altarele votive i funerare; - sala a treia nc nefuncional este destinat epocii moderne (litografii, picturi si fotografii) pentru redarea imaginii de odinioar a Bilor Herculane; - mai sunt prezentate i documentele referitoare la istoria staiunii, monede antice, piese de ceramic, podoabe, inscripii etc. 3. Bile Imperiale Austriece construite ntre anii 1883-1886, dup planul arhitectului Dederer, unde se poate vizita: - aripa stng, destinat bilor termo- sulfuroase unde se pot vizita cabinele imperiale unde au fcut tratament mpratul Franty Iosif, mprteasa Elisabeta i familia imperiala; - aripa dreapt destinat bilor termo- saline; - cele doua aripi sunt desprite de o maiestoas sal de ateptare n mijlocul cruia troiaz o fntn majolic refcut n anul 2003. 4. Bile Romane aflate la parterul hotelului Roman, chiar pe locul de origine al staiunii, acolo unde au fost construite de ctre romani; ofer posibilitatea turitilor de a beneficia de un pachet de servicii de 90 de minute, constnd din masaj corporal, baie termomineral, un ceai sudorific i n final mpachetri n cearceafuri i pturi pentru sudaia organismului; toate aceste proceduri sunt oferite ntr-un decor autentic roman, pe locul primelor terme romane, cu fete mbrcate n robe romane. 5. Centrul Imperial Istoric al Staiunii construit n stil baroc austriac unde ne putem arunca privirea pe faada pavilionului 6 n dreapta statuii Hercules, vom descoperii infantiste scene reprezentative pentru turismul din secolul XIX cum ar fi: - o prim scen o gsim de dou ori infantist, pe prile laterale ale corpului central ce reprezint principala bogie natural a staiunii, izvoarele termo- minerale; - a doua scen nfieaz dou femei mbindu-se, simbolul principalei atracii turistice; - a treia scena nfieaz dou personaje, un brbat si un copil, echipai n haine de drumeie, reprezentnd a doua atracie, drumeiile pe traseele turistice din jurul staiunii;


Pag 17 din 28

- a patra scen nfiseaz o tnr hangi, lng butoiul cu rachiu, invitnd oaspeii, cu o plosc n mn si cu dou carafe n cealalt, reprezentnd localurile unde turitii pot bea i mnca. - a cincea scen reprezint bagajistul care ajut turitii la transportul bagajelor; Cele cinci scene sintetizeaz oferta staiunii la sfritul secolului XIX. 6. Cldirea Cazinoului monument de arhitectur n stil baroc austriac, construit n anul 1862, de arhitectul Doder, de unde cei doi ursulei de pe teras reprezint potrivit unor surse orale, nsemnele arhitectului curii imperiale vieneze. 2.2 STAREA ACTUAL A TURISMULUI LA NIVELUL STAIUNII SI OPTIUNI STRATEGICE DE MODERNIZARE Fr excepii notabile, att specialitii din Romnia ct i cei din strintate, sunt de acord cu faptul c potenialul turistic al staiunii "Bile Herculane" ar putea concura cu oferta turistic ale oricrei alte staiuni contribuind semnificativ la creterea veniturilor obinute din schimburile interne. Turismul balnear din staiunea "Bile Herculane" ar putea disprea daca nu se vor produce schimbri majore la nivelul infrastructurii staiunii balneoclimaterice , au declarat oficialii Organizaiei Mondiale a Turismului (OMT). Cele mai multe staiuni balneoclimaterice din Romnia s-au dezvoltat intr-o direcie greit care nu mai este adecvata cerinelor pieei. Se consider ca exista o dependenta foarte mare a turitilor romani de sindicatele si asociaiile patronale deoarece peste 80% dintre vizitatorii centrelor balneoclimaterice vin cu bilete de tratament si doar 20% vin sa se relaxeze. n schimb, pe plan mondial nu mai exista o cerin puternic pentru tratamentele medicale. Turitii de azi i doresc mobilitate, relaxare si locuri pentru distracie. Turismul balnear trebuie sa se adapteze cerinelor europene pentru a putea ptrunde pe pieele internaionale. Doar 3% dintre turitii din Romnia sunt venii din alte tari deoarece "lumea nu ne cunoate". Cu toate acestea potenialul turismului romanesc este foarte mare, aproximativ 250 de localiti avnd resurse minerale.


Pag 18 din 28

Turismul balnear a adus n 2005 venituri de circa 90-100 milioane operatorilor privai, cifra de afaceri a sectorului urmnd s creasc cu circa 10 % in 2006. Cifra de afaceri va creste cu circa 5-10 %, nsa dac vom reui sa facem n aa fel nct serviciile de tratament sa reprezinte circa 60 % din pre, atunci potenialul acestui sector va creste foarte mult. n momentul de fa ponderea cazrii reprezint circa 50 % din pachetul de servicii, alimentaia public 40 %, iar serviciile de tratament doar 10 %. Trebuie nsa statiunea s se ndrepte spre atragerea de fonduri structurale i s realizeze proiecte care sa pun n valoare calitatea factorilor naturali de cur, valoarea istoric a staiuni i cea a calitii calificrii personalului medical. n ultimii ani, investiiile pentru dezvoltarea staiunii s-au cifrat la peste 100 milioane de lei, suma considerat nsa insuficient fat de necesar. "Bile Herculane" este un ora - staiune i sunt necesare fonduri pentru modernizare, amenajare ora, infrastructura specific. Se simte tot mai mult nevoia investirii n agrementul din staiune cat si n structurile proprii. In acest sens este nevoie de o concentrare de fore att financiare ct si logistice. 2.2.1 OFERTA TURISTIC EXISTENT N CADRUL STAIUNII "BILE HERCULANE " n cadrul ofertei turistice staiunea " Bile Herculane" prezint o importan deosebit datorit izvoarelor minerale, lacurilor, nmolurilor terapeutice, mofetele i microclimatele pe care le deine. Staiune "Bile Herculane" ofer cele mai bune condiii pentru tratamentul a numeroase afeciuni. Ea este recomandat pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, ale bolilor inflamatorii sau subarticulare, ale bolilor sistemului nervos periferic precum i pentru tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc. Turismul balnear este pe locul doi n oferta romneasc, deinnd 16% din capacitatea de cazare i care din pcate nu ofer anumite condiii care s se ridice la nivelul standardelor internaionale pentru a atrage ct mai muli turiti care s caute staiunile din ara noastr.


Pag 19 din 28

Staiunea dispune de locuri de cazare n marile i modernele hoteluri sanatorialbalneare, moteluri pensiuni turistice, camere la localnici ntr-un cadru agreabil, precum i camping n interiorul sau n afara staiunii. Multiplele mijloace de recreere i divertisment, restaurant, baruri, terase de var, bazine de not cu ap termal, saun, masaj, biliard, etc, precum i posibilitile de drumeie i excursie n staiune i pe Valea Cernei, constituie o atracie n plus pentru vizitatorii oraului staiune balnear "Bile Herculane". Capacitatea de cazare a staiunii este de peste 4.000 de locuri n moderne hoteluri sanatorial-balneare precum: Roman, Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia, Hercules; 800 locuri in pavilioanele din centrul istoric, recent renovate: Apollo, Decebal. n majoritatea locaiilor de cazare se gsesc baze proprii de tratament si dotri la cele mai nalte standarde. Att in staiune ct i pe valea Cernei exista numeroase pensiuni agroturistice i locuri de camping n interiorul sau exteriorul oraului. O atracie n plus pentru vizitatorii staiunii o constituie numrul mare de mijloace de recreere i divertisment restaurante, baruri, terase, bazine de not, biliard dar i drumeiile i excursiile n staiune i pe Valea Cernei.

Tab. 1.3 nnoptri n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic , pe tipuri de structuri de primire turistic 2008 dec 5804 4464 473 2007 dec 6165 5211 299 Tipuri de structuri de primire turistic Staiunea "Bile Herculane" din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Pensiuni

nov 8783 7510 590 -

oct 8217 7588 396 -

sep 5869 5227 351 -

nov 1147 0 1020 7 513 -

oct 9170 8071 459 -

sep. 9873 8131 941 -

Sursa: Anuarul statistic al staiunii"Bile Herculane


Pag 20 din 28

Tab. 1.4 Indicele de utilizare net a locurilor de cazare 2008 dec. 17,6 nov. 25,5 oct. 27,0 sep. 17,4 2007 dec. 16,9 nov. 35,1 oct. 25,6 sep. 26,7

Staiunea "Bile Herculane

Sursa: Anuarul statistic al Judetului Mehedini;

Oferta de cazare a staiunii "Bile Herculane" Categoria 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 4** Capacitate de cazare Staiunea"Bile Herculane" 410 locuri Hotel " Afrodita" 373 locuri Hotel "Apollo" 112 locuri Hotel" Cerna" 1070 locuri Hotel "Dacia" 100 locuri Hotel "Decebal" 410 locuri Hotel " Diana" 263 locuri Hotel " Domogled" 520 locuri Hotel " Hercules" 406 locuri Hotel " Minerva" 308 locuri Hotel "Roman" 2217 locuri Vile, popasuri turistice 410 locuri Hotel "Ferdinand" 6599 locuri Total Sursa: Cazare turistic n anul 2006- reea- capacitaii- utilizate 2.2.2 CEREREA TURISTIC SPECIFIC STAIUNII BILE HERCULANE Cererea turistic este puternic influenat de transformrile societii romneti din ultimii ani. Restructurarea economic, trecerea de la un sistem centralizat la unul bazat pe regulile economiei de pia, costurile specifice unei asemenea tranziii (inflaia i omajul fiind n primul plan) au uneori efecte incontrolabile asupra mecanismelor economice. Staiunea "Bile Herculane" nu este valorificat pe msura potenialului su natural i antropic, acest lucru este dovedit nu numai de valoarea modest a chipamentelor


Pag 21 din 28

turistice construite, ci de circulaia turistic nregistrat n ultimii ani. Astfel staiunea este frecventat ndeosebi de turitii veniii la tratament, pe plan local sau regional. Cererea se manifest mai ales n weekend-uri dar sporadic se nregistreaz i turiti unguri. Zona mai este solicitat i de turitii aflai n tranzit, precum i de turitii sosii din motive legate de afaceri. Principalele forme de turism care se desfoar deci n zon sunt: % turismul balnear; turism de tranzit si de afaceri Nr nnoptri Jude % Nr pers cazate Herculane 1820 4365 3231 5674 Nr pers cazate Jude 240006 238946 245875 253005 Anul - odihn i recreere; Nr nnoptri Herculane

0,5 0,8 0,7 0,9

2550 499012 4567 549576 4019 565512 6240 632512 Sursa: http:// www.anat.ro

0,7 1,8 1,3 2,2

2004 2005 2006 2007

Se observ cu uurin ponderea redus a circulaiei turistice din staiune fat de jude, exprimat cu ajutorul celor doi indicatori, acesta este rezultatul slabei echipri a staiunii din punct de vedere cantitativ i calitativ, dar i promovrii reduse a acesteia. Din circulaia turistic total a staiunii turitii strini au nregistrat ponderi reduse 5-6% la persoane cazate i 4-5% la nnoptri, de asemenea durata medie a sejurului are valori sczute, respectiv 1,04-1,05 zile conform D.J.S. Mehedini, gradul de ocupare a fost n ultimii 5 ani de 30-33% n Bile Herculane destul de sczut fa de alte staiuni Bile Felix, Orova etc. 2.3 OPTIUINI STRATEGICE DE PROMOVARE Potenialul turistic impresionant al staiunii " Bile Herculane", completat cu arta de a primi oaspei, reprezint motorul relansrii produselor turistice din staiune. Turismul din Bile Herculane este un sector al economiei n curs de dezvoltare.


Pag 22 din 28

Aceast zon dispune de un numr impresionant de resurse turistice, naturale i antropice, care pot fi valorificate la valoarea lor real. Exist o ntreag serie de proiecte concepute pentru mbuntirea imaginii zonei, acest lucru fiind primordial in strategia de promovare a statiunii. Baza tehnico-material a intrat ntr-un proces de renovare i modernizare, proces care necesita obiecive bine stabilite. Construirea unor noi structuri de primire turistic este un alt factor decisiv in atragerea de noi turisti. n ceea ce privete numrul de turiti sosii n unitile de cazare n raport cu capacitatea de primire, pot spune c exist o neconcordan, numrul turitilor fiind mai mic dect oferta de cazare. Unitile de agrement i instalaiile de transport pe cablu au fost reamenajate sau sunt n curs de reamenajare, totodat existnd i proiecte pentru realizarea unora noi. Prin investiiile fcute i proiectele derulate se ncearc atragerea turitilor ntr-un numr mult mai mare n viitorul apropiat. Numrul nnoptrilor n structurile de primire din staiunea Bile Herculane este relativ redus, fapt ce determin i scderea duratei sejurului. Din acest motiv, se are n vedere ieftinirea ofertelor turistice i totodat prelungirea duratei sejururilor. n ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizeaz dezvoltarea agroturismului i turismului montan i cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistic, dar i pentru dezvoltarea economic. Turismul constituie un sector prioritar aflat n interdependen organic cu celelalte ramuri i sectoare economice. Pentru aceasta sunt necesare att nsuirea concepiei privind locul i rolul turismului n economia naional, stabilirea unor direcii clare de valorificare a potenialului turistic naional, ct i aplicarea n cadrul acestora a unor msuri, soluii bine etapizate i tiinific fundamentate, n toate subsistemele turismului. 2.4 PROGRAM DE DEZVOLTARE I PROMOVARE A STAIUNII BAILE HERCULANE


Pag 23 din 28

Programul de dezvoltare i promovare trebuie sa aib n vedere urmtoarele aspecte: - Infrastructura general: modernizarea i echiparea corespunztoare drumului naional DN 67, alturi de amenajarea i modernizarea reelei stradale n aria balneoturistic, reamenajarea reelei pietonale i a aleilor pentru cura de teren, amenajarea platformelor de parcare, mbuntirea sistemelor de alimentare cu ap termal, energie electric, telecomunicaii, alimentare cu gaze naturale, termificare, ap i canal. Structurile de primire turistic: realizarea de lucrri de consolidare, refuncionalizri i modernizri, alturi de creterea gradului de confort i sporirea standardului calitativ al fondului construit, mbuntirea managementului la nivelul unitilor prestatoare de servicii turistice. - Dotri de agrement, sport i cultur: dotarea Parcului Vicol cu: un centru multifuncional sli de conferine, spectacole, expoziii, sport, fitness, saun, piscin, discotec, bibliotec; terenuri de sport la hotelurile din zon; mobilier urban; locuri de joac pentru copii; reamenajarea teatrului i cinematografului n aer liber; parcare; pentru drumeia montan sunt necesare: amenajarea i remarcarea potecilor turistice din munii limitrofi vii Cerna i staiunii, amenajarea unor puncte de belvedere cu platforme i balustrade pe cele mai importante vrfuri montane cu perspective peisagistice; reamenajarea traseelor de cur de teren i amenajarea unor terenuri de sport lng complexele balneare pentru practicarea jocurilor sportive dirijate. Aplicarea principiilor de dezvoltare durabil n domeniul proteciei mediului prin implementarea unui sistem integrat de gestiune a deeurilor. Intensificarea activitilor de promovare: crearea imaginii att la nivel intern ct i la nivel extern privind avantajele staiunii Bile Herculane ca destinaie turistic i imaginea mrcii sale turistice. Alturi de consolidarea i dezvoltarea balneoturismului i a turismului de odihn i recreere, forme de turism tradiionale practicate n staiune, se impun a fi promovate cu insisten i altele: - turismul de tranzit Valea Cernei aparine de trei judee, avnd legturi rutiere cu magistrale turistice europene. Prin modernizarea drumului DN 67, Valea Cernei i staiunea


Pag 24 din 28

Bile Herculane vor putea intra n circuitul turistic de mare atractivitate al zonei Porile de Fier; - turismul de afaceri, reuniuni i congrese prin poziia ntr-o zon pitoreasc i bogat n vestigii istorice, mediu natural reconfortant, cu posibiliti de recreere, apropiat de centrele economice i culturale i aeroporturile internaionale din vestul rii. - turismul ecologic (ecoturismul) Parcul Naional Valea Cernei Domogled poate constitui baza practicrii unui turism dirijat, nepoluant, prin amenajri speciale, care s includ: centre de vizitare i informare, trasee i echipamente specifice, i prin o promovare i publicitate specifice domeniului. - turismul pentru vntoare i pescuit sportiv are posibiliti mari de extindere n contextul Regulamentului Parcului speoturismul i turismul pentru alpinism favorizate de zestrea speologic a Vii Cernei i de prezena reliefului calcaros. turismul cultural, de cunoatere se poate amplifica prin punerea n valoare a vestigiilor arheologice i ansamblurilor urbane balneare ale secolului al XIX-lea.

BIBLIOGRAFIE 1. Stancioiu, Aurelia-Felicia. Strategii de marketing in turism. Bucuresti: Editura Economica, 2004; 2. Stoina, Cristian ; Spanu, Madalina. Turism si marketing turistic. Bucuresti: Editura Fundatiei "Romania de Maine", 2003;


Pag 25 din 28

3. Swarbrooke, John ; Horner, Susan. Consumer behavior in tourism. Oxford: Butterworth-Heinemann, 1999; 4. Asalos, Nicoleta ; Popescu, Constantin, cond. st. Rentabilitatea firmei de turism: studiu de caz: teza de doctorat. Bucuresti: A.S.E., 2005; 5. Brindusoiu, Catalina. Optiuni strategice in serviciile de turism. In: Revista de comert, v. 7, nr. 6, p. 39-41, 2006; 6. Catoiu, Iacob. Comportamentul consumatorului. Bucuresti: Uranus, 2004; 7. Ianc, Teodor Petre, Strategii de dezvoltare a turismului balnear n Romnia n perspectiva integrrii europene, Bucureti, 2006 8. Dinu, Vasile. Transparenta agentiilor de turism in relatiile cu consumatorii. In: Revista de comert, v. 5, nr. 6, p. 41-47, 2004 9. Datculescu, Petre. Cercetarea de marketing: Cum patrunzi in mintea consumatorului, cum masori si cum analizezi informatia. Bucuresti: Brandbuilders, 2006; 10. Demirbec, Maifer-Remzie. Perspective de dezvoltare ale turismului dobrogean. Bucuresti: Matrix Rom, 2003; 11. Snak, Oscar ; Baron, Petre. Economia turismului. Bucuresti: Expert, 2001; 12. Williams, Christine ; Buswell, John. Service quality in leisure and tourism. CABI Publishing: Wallingford, 2003. 13. Nedelea, Al. Strategii de dezvoltare a turismului, Tribuna Economic, nr. 42, 43, 44/1997; 14. Papuc, Mihai. Cercetari de marketing. Bucuresti: Editura Universitara, 2005; 15. Prutianu, Stefan ; Anastasiei, Bogdan. Cercetarea de marketing : studiul pietei pur si simplu. Iasi: Polirom, 2005; 16. Rusu, Mihaela-Loredana. Promovarea si vanzarea serviciilor hoteliere. In: Tribuna economica, v. 18, nr. 26, p. 57-59, 65, 2007 ;


Pag 26 din 28

17. Lumsdon, Les. Marketing for tourism : tutor's guide. London: Macmillan, 1992; 18. Vorzsak, A., Nedelea, Al. - Marketingul serviciilor, Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2004 19. Lupu, Nicolae. Hotelul : economie si management. Bucuresti: All Beck, 2005; 20. Lupu, Nicolae. Concentrarea ofertei n sfera turismului i crearea lanurilor hoteliere n Romnia (tez de doctorat). Bucureti: ASE, 2000, 235 p.; 21. Nedelea, Alexandru. Politici de marketing in turism. Bucuresti: Ed. Economica, 2003; 22. Nedelea, Alexandru. Piata turistica. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 2003; 23. Nistoreanu, Puiu; Dinu, Vasile. Productia si comercializarea serviciilor turistice. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 2004; 24. Olaru, Liviu; Chiiba, Constana. 2002 - an record pentru turismul internaional. n: Tribuna economic, 2003, v. 14, nr. 12, p. 72-73, cota PI3810; 25. Olteanu, Valerica, coord. ; Epure, Manuela, coord. Cercetari de marketing. Bucuresti: Fundatia Culturala "Romania de Maine", 2000; 26. Papuc, Mihai. Cercetari de marketing. Bucuresti: Editura Universitara, 2005; 27. Rusu, Mihaela-Loredana. Promovarea si vanzarea serviciilor hoteliere. In: Tribuna economica, v. 18, nr. 26, p. 57-59, 65, 2007 ; 28. Prutianu, Stefan ; Anastasiei, Bogdan. Cercetarea de marketing : studiul pietei pur si simplu. Iasi: Polirom, 2005; 29. Tocquer, G. - Marketing du tourisme, Gaetan Morin, 1997 30. Brtucu, G., Dima, D.(coord.), - Marketing n turism, Editura Psihomedia, Sibiu 2002. 31. Hunziker W., - Le tourisme - caracteristiques principales, Berne 1972. 32. Teare, R. - Marketing in Hospitality and Tourism, Cassel, London, 1994


Pag 27 din 28

33. Bucur Sabo, M., - Marketing turistic, Universitatea Spiru Haret", Bucureti 1998. 34. Ctoiu I., Teodorescu N., - Comportamentul consumatorului, Editura Economic, Bucureti 1997; 35. Ctoiu I., - Metode i tehnici utilizate n cercetrile de marketing. Aplicaii, Editura Uranus, Bucureti 1999; 36. Powers, T. - Introduction to the Hospitality Industry, Wiley, New York, 1992 37. Demetrescu M.C., - Analiza sistemelor de marketing, Editura tiinific i Pedagogic, Bucureti 1982; 38. Dumitrescu L., - Marketingul serviciilor, Editura Imago, Bucureti 1998; 39. Drgan J.C., Demetrescu M.C., - Noul marketing n mileniul III, Editura Europa Nova, Bucureti 1998; 40. Erdeli, G., Istrate, L, - Potenialul turistic al Romniei, Editura Universitii din Bucureti 1996. 41. Florescu C., - Marketing, Editura Marketer, Bucureti, 1996. 42. Gafencu Zai A., - Introducere n marketingul serviciilor, Editura Universitii Al. I. Cuza", Iai 1996. 43. Gherasim T., Gherasim D., - Marketingul turistic, Editura Economic, Bucureti 1999; 44. Mlcomete, P., Vorzsake, M. - Strategii de marketing, Editura Junimea; Iai 1976. 45. Stncioiu, A.F., - Strategii de marketing n turism, Editura Economic, Bucureti 2000. 46. Ciobanu, I., - Management strategic, Editura Polirom, Iai 1998. 47. Nedelea, Al. - Piaa turistic, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003 48. Pearce, D. - Tourism Development, Longman, London, 1998

RESURSE INTERNET

ANALIZA TURISTICA A STATIUNII A BAILE HERCULANE REFERAT 1.

Pag 28 din 28

http://econ.unitbv.ro/aspeckt/pag/olimpiada_2007/DEZVOLTAREA_DURABIL %C3 %83_A_TURISMULUI_ROM%C3%82NESC_PRIN_CONCEP_EREA_UNOR_PR ODUSE_TURISTICE_COMPETITIVE_final.doc ; 2. http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no18/articol_fulltext_pag 48.pdf ; 3. http://www.seap.usv.ro/idd/curs_licenta_ECTS.pdf 4. http://www.mturism.ro/fileadmin/mturism/studii_nationale/Strategie_ANT_0 1.08.200 6.pdf ; 5. http://www.mturism.ro/index.php?id=48 ; 6. http://www.mturism.ro/index.php?id=52&art=11 ; 7. http://www.anat.ro/index.php?p=cat&cat=CAT0000147 . 8. http://www.carpati-valea-cernei.com/42454.html

36661127 Analiza Turistica a Statiunii Baile Herculane

Documents

Transcript of 36661127 Analiza Turistica a Statiunii Baile Herculane