8/3/2019 46607855 Anna Karenina

1/5

Anna Karenina (rus: ) este un roman scris de Lev Tolstoi i publicat n foiletoane, n intervalul 1875 - 1877. Cu Anna Karenina, aten ia lui Tolstoi se ndreapt spre via a contemporan. n raport cu Rzboi i pace, aici sfera de realit i i probleme se restrange: este un roman al vie ii de familie. Anna Karenina este considerat cel mai cinematografic roman al lui Tolstoi, beneficiind de numeroase ecranizri. Nefericita Anna a fost ntruchipat de actri e celebre: Greta Garbo (1935), Vivien Leigh (1948), Jacqueline Bisset (1985), Sophie Marceau (1997).Ca i n Rzboi i pace, cadrul social (aproximativ 150 de personaje) este i aici amplu i atent investigat. Problemele aduse n discu ie, ilustrate prin cazul personajelor principale, demonstrate de destinul lor, au un caracter diferit, mai pu in social, mai mult individual, mai nuan at filozofic: sensul i scopul vie ii, condi iile morale ale cstoriei i vie ii de familie, rela ia dintre via a i moarte, dintre iubire i fericire. Privirile scriitorului se extind ns i asupra unui cmp social vast, cuprinznd intelectuali, negustori, rani, etc. n primul plan ns rmne lumea nobilimii, n cadrul creia, cu subliniate tendin e moralizatoare, Tolstoi ine s pun n relief corup ia lumii mondene, a aristocra iei citadine, creia i este opus, ntr-un viu efect de contrast, via a simpl, sincer, pur, a nobilimii rurale,

reprezentat de familia Levin.

n 1873, Tolstoi a nceput s lucreze la urmtorul lui roman de mari propor ii, inspirat par ial din ni te evenimente ce au avut loc la o mo ie nvecinat, unde amanta respins a unui nobil s-a sinucis aruncndu-se n fa a unui tren. Acest subiect, pe fundalul recitirii poeziilor lui Pu kin copiilor si l-a inspirat s scrie despre o familie cu adevrat nefericit.Dup cteva luni, la finalizarea manuscrisului, n loc s prezinte cartea n forma final, Tolstoi a decis s dezvolte i s elaboreze textul nc i mai mult. Dup corectarea i trimiterea acestui exemplar la tiprit, a decis s editeze i s dezvolte textul nc o dat. Stilul lui Tolstoi a fost mereu a a. Fiecare nou idee i prea mai strlucit dect cea anterioar i trebuia s revin pe text i s-l corecteze. Totu i, cnd forma final a acestui roman ce descria istoria tragic a unei familii a ajuns s fie tiprit, aproape jumtate din text a fost tiat, iarntrzierile de tiprire erau inevitabile. n 1877, romanul a fost publicat n cele din urm n ntregime.

Toate familiile fericite seamn ntre ele, fiecare familie nefericit este nefericit n felul ei. Astfel ncepe romanul, scris i editat cu minu iozitate, reflectnd modul n care autorul percepea dragostea i tragedia.

Rzvrtita Anna Karenina d fru liber pasiunii pentru un ofi er ndrzne , contele Vronski, i i prse te cminul lipsit de dragoste pentru a se arunca n bra ele unei iubiri pasionale, dar sortite e ecului. Ea i sacrific astfel copilul i se supune condamnrii de ctre nalta societate moscovit. Povestea tragic a Annei este ntre esut i contrasteaz cu idila i cstoria dintre Constantin Levin i Kitty

cerba kaia, foarte asemntoare cu cea dintre Tolstoi i so ia sa. Cautnd adevrul, Levin i exprim opiniile despre societatea contemporan, politic i religie, care sunt adesea considerate ca apar innd autorului.[2]

Con inutulEste istoria a dou iubiri, istorie care se desf oar paralel, contrapunctic: cea care i une te pe Kitty i Levin n armonia vie ii calme de familie, i iubirea vinovat dintre tnra so ie a btrnului Karenin i frumosul ofi er, contele Vronski. Rareori n ntreaga literatur universal a fost realizat cu atta fine e i for de studiu al evolu iei sentimentelor - de dragoste pur, de dorin , de suferin , de gelozie, de mil, de remu care, de obsesii, de disperare - ca cel pe care Tolstoi l face asupra membrilor triunghiului conjugal. Via a intim a eroilor se desf oar pe fondul unor adnci contradic ii sociale care le determin n cele din urm soarta. Problemele sociale fundamentale i gsesc expresia n cutrile lui Levin, n incercrile lui de a gsi calea cea mai justa n comportare n condi iile dezvoltrii capitalismului. Levin sufer la vederea ruinrii nobilimii i sper ntr-o redresare. El se ridic mpotriva tendin elor de dezvoltare capitalist n domeniul agriculturii i lupt pentru gsirea unei limbi comune de n elegere ntre mujici i mo ieri, n interesul amndurora. Mersul firesc al istoriei contrazice ns teoriile lui Levin i el cade ntr-un profund pesimism, care-l aduce la un pas de sinucidere. Ca i n Rzboi i pace, eroul i capt lini tea sufleteasc n urma aflrii - tot prin intermediul unui mujic - a sensului i adevrului vie ii, care pentru el se concretizeaz n principiul autodesvr irii morale. Con inutului de idei i corespunde o miestrie artistic desvr it.

PersonajeleAnna Arkadievna Karenina - Sora lui Stepan Oblonski, so ia lui Alexei Karenin i amanta contelui Vronski Contele Alexei Kirilovici Vronski - Amantul Annei. Este militar i aspir la o carier militar, ulterior renun la aceasta. Prin ul Stepan Arkadievici Oblonski - So ul Dariei. Temperament sangvinic,chefliu,petrecre . U or u uratic.

Daria Alexandrovna Oblonskaia (Dolly)- So ia lui Stepan. Este dedicat familiei i vie ii de familie. Sufer sentimental din cauza infidelit ii so ului ei. Alexei Alexandrovici Karenin - So ul Annei.nalt func ionar i om cu rela ii. Fire rece i introvertit. Konstantin Dmitrici Levin - Intelectual preocupat de viata rural i n special de agricultur. Trie te o deziluzie atunci cnd Kitty i refuz cererea n cstorie insa nu renunta si este acceptat a doua oara. Se casatoreste plin de sperante intr-o viata de familie plina dearmonie dar realitatea se dovedeste a fi alta. Aceasta dezamagire il determina sa mediteze profund la sensul vietii si treptat se transformadintr-un liber-cugettor intr-o persoana care va atribiu acestui sens pe Dumnezeu insusi.Ekaterina Alexandrovna cerba kaia (Kitty) - Sora Dariei i n final so ia lui Levin. Kitty trece printr-o grea perioad sentimental n urma rupturii rela iilor amicale cu Vronski, pe care-l iubea. Pn la urm se intoarce la dragostea lui Levin.

Un roman de referin Tolstoi nu se autopasti eaz, ci prezint, n caracterizarea epocii i mai ales n caracterizarea eroilor, noi i noi trsturi de o nemaintalnit profunzime psihologic. Anna, Vronski, Karenin, Levin, Kitty, i numeroase alte personaje din roman reprezint realizri

artistice excep ionale. Neobi nuita amploare a preocuprilor, nzuin a de a n elege n ntregime cele mai complexe probleme ale progresului uman i neobosita cutare a adevrului, sunt trsturile de baz ale drumului de crea ie strbtut de marele scriitor, care s-a ridicat pe cele mai nalte culmi ale culturii mondiale i a crui oper a constituit un pas nainte n dezvoltarea artistic a omenirii.

Critic

8/3/2019 46607855 Anna Karenina

2/5

Fr ndoial c ai citit cr ile lui Tolstoi Rzboi i pace i Anna Karenina. Nu am cunoscut fericire pn n vara aceasta, iar acum am sentimentul c am ntlnit perfec iunea n reprezentarea vie ii omene ti. Via a pare ntr-adevr mai pu in real dect relatarea ei. O veridicitate att de infailibil! Impresia produs m obsedeaz a a cum nu mi s-a mai ntmplat cu nicio lucrare literar pn acum.William James, ntr-o scrisoare ctre Henry JamesE o opera de art perfect, o carte absolut deosebit de cele ce se public n Europa.

F.M. Dostoievski, despre Anna Karenina

Anna Karenina

Romanul lui Lev Tolstoi, Anna Karenina, este unanim recunoscut ca fiind unul din piscurile cele mai inalte ale artei literare.

Totodata este si romanul cel mai clasic nu numai in literatura rusa ci si in litertura universala intrucat, cum observa la timpul sau siIbraileanu, nici un roman din literatura universala nu intruneste atat de multe si variate insusiri . Urmeaza o veritabila explozie desuperlative, care ne da o idee despre ceea ce considera criticul roman ca trebuind sa fie un roman perfect :

Observatia profunda si amanuntita, delicatetea analizei, colosala putere de evocare a vietii, adancimea conceptiei asupra lumii,atitudinea inalta omeneasca fata cu subiectul, interesul captivant datorit complicatiilor sufletesti si nu intrigii iata atatea calitati carefac din romanul lui Tolstoi capodopera geniului .

Totusi, e ciudat poate, dar marturiile contemporanilor atesta ca Tolstoi lucra la Anna Karenina cam in sila, indoindu-se mereude reusita. Se pare ca scriitorului nu-i reusea mai ales reconstituirea atmosferei. Tolstoi persevera totusi, rezistand ispitei de a se lasacapturat de alte inspiratii.

Eroina principala, initial Tatiana Stavrovici ,viitoarea Anna Karenina, a pornit de la un personaj prin excelenta negativ, niciprea frumoasa, ci doar atragatoare, dar vulgara, superficiala, cocheta ; ea devenea adultera fara prea multe framantari sufletesti, maidegraba din perversitate decat din pasiune. In ce masura chipul definitiv difera de aceasta prima aparitie ne-o arata chiar paginileromanului, incepand cu portretul fizic. Literalmente ramai cu impresia ca Tolstoi a mobilizat parca intreaga maiestrie pentru a sugerainca de la intrare cat de frumoasa e eroina lui in sensul cel mai deplin al cuvantului. Frumusetea Annei devina un veritabil leit-motival intregii actiuni. Totodata Anna e si un om superior, e purtatoare a unei sume de calitati, care o singularizeaza parca in raport cu grupulpersonajelor inconjuratoare. Dupa cum observa un exeget, chiar din primele capitole, inca in partea pe care am putea-o considera cxafiind expozitiunea romanului, este data inaltimea de unde anna va cobori apoi .

Anticipand, vom semnala inca un amanunt. Este indeobste cunoscut ca romanul Anna Karenina , asa cum il cunoastemastazi, are o compozitie, am spune, bipolara, materialul epic organizandu-se in jurul a doua personaje principale : Anna Karenina siKonstantin Levin.

Acesta din urma e de asemenea un personaj superior, in mod evident simpatizat de autor. Mai mult, exegetii sunt de acord cadestinul lui Levin contine si laturi autobiografice. Potrivit din anumite unghiuri, personajul apare ca un alter-ego al autorului. E posibilca tocmai de aceea Levin sa nu faca parte din anturajul Annei e inca un tur de forta al maestrului, insa cele doua personaje se intalnescabia spre sfarsitul actiunii- cap. X al celei de-a VII-a parti- cu cateva zile inainte de sinuciderea Annei. E o situatie la care s-a pututajunge de asemenea doar in urma unei serii de modificari structurale in compozitia epica, desfasurarea actiunii, sistemul de personaje.

In primele redactari, vinovatia Annei( sau a Tatianei) se evidentiaza si prin confruntarea cu caracterele superioare alecelorlalti protagonisti implicati in drama. Sotul femeii necredincioase, desi om in varsta, aparea totusi ca un barbat aproape ideal.

Om dintr-o bucata, nobil si sincer era si viitorul Vronski.Spune undeva Ibraileanu ca romanul lui Tolstoi merge amplu, maret, purtand cu el sute de fiinte- ca o mica planeta- cu viata lordiversa, cu trecutul si viitorul lor. caracterizarea e, dupa parerea noastra, extrem de subtila, susceptibila de a ne familiariza cuspecificul realismului tolstoian.

Valoarea estetica, sociala si ideologica a romanului Anna Karenina poate fi relevata din mai multe puncte de vedere.Explicabil, de la inceput chiar, atentia multor cercetatori a fost atrasa de problematica operei. Schematizand, am putea grupa punctele devedere in jurul a trei aspecte : fresca sociala, destinul annei si destinul lui Levin.

La aparitia romanului, critica democratica rusa i-a dat in ansamblu o apreciere nefavorabila.O alta apreciere a dat romanului Anna Karenina Dostoevski in jurnalul unui scriitor. Chiar inainte de a-si publica

articolul, el sustinea intr-o scrisoare ca lectura romanului l-a intarit in convingerea ca un scriitor artist, in afara poeziei, trebuie sa cunoasca amanuntit realitatea pe care o zugraveste :

Dupa parerea mea, la noi exceleaza in acest sens contele Lev TolstoiDostoevski a vazut in roman in special imbinarea elementului national cu cel universal, considerandu-l un cuvant rusadresat intregii umanitati si neavand egal in literatura timpului . Punctul de vedere al unui artist rus asupra vinovatiei si crimei fiindafirmat in acelasi timp printr-o uriasa explorare psihologica a sufletului omenesc, cu o teribila adancime si forta, cu un realism incanecunoscut al reprezentarii artistice . Paradoxal, Dostoevski extragea din aceasta caracterizare noi argumente de folosit in polemicaluicu socialistii . Peste reliefarea valorii artistice, insa, nu se poate trece.

Ca romanul contine si elemente de satira, ca se constituie si ca o violenta critica a inaltelor cercuri aristocratice, precum si avarfurilor birocratice ale statului, de asemenea a fost observat aproape de la cele dintai comentarii.

Scoala critica sociologica in special a excelat in reliefarea acestor aspecte.unora li s-a parut chiar ca astfel, Tolstoi, o absolva pe Anna de raspundere pentru destramarea familiei. Iar in deceniile ulterioare, cercetarea arhivelor, indiscutabil a contribuit laconsolidarea acestei interpretari.S-a vazut cum, de la o redactare la alta, Tolstoi ingrosa antiteza dintre puritatea sufleteasca a eroinei principale si fatarnicia celor care ocondamna. Dar persista intrebarea : de ce atunci n-a renuntat Tolstoi la motto-ul biblic : a mea este razbunarea, eu voi rasplati ?

Mult timp in literatura de specialitate s-a considerat ca fiind valabil raspunsul dat de criticul M.S.Gromeka intr-unarticol citit si aprobat inainte de a fi publicat de Tolstoi insusi.In rezumat, criticul sustinea ca vinovatia societatii nu anuleaza vinovatia Annei, intrucat casatoria e o institutie sacra si ca atare oricegest care atenteaza la temeinicia ei trebuie sa fie condamnat .

Mai tarziu a capatat o oarecare raspandire punctul de vedere potrivit caruia motto-ul l-ar prezenta doar pe ganditorultolstoi, dar ca in roman artistul il biruie pe filosoful moralist.

8/3/2019 46607855 Anna Karenina

3/5

O solutie originala a fost propusa de B.Meichenbaum, care extrage sensul condamnarii din antiteza dintre cele douacupluri : Anna-Vronski ; Levin-Kitty. In timp ce acesta din urma tinde catre o viata deplina, si Anna si Vronski actioneaza ca manati deo pasiune oarba, incompatibila cu moralitatea umana asa cum o intelegea Tolstoi. []

In substanta ei, credinta lui Tolstoi nu prea avea nimic in comun cu dogmele bisericii crestine. Nu intamplator prea-sfantulsinod preavoslavnic rusesc l-a excomunicat. Dar sa nu uitam totusi ca enumerand flagrantele contradictii din opera lui Tolstoi ,Leninconchidea: pe de o parte realismul cel mai lucid, smulgerea tuturor mastilor;pe de alta parte, propovaduirea unuia din cele mai marsavelucruri din cate exista pe pamant si anume : religia, tendinta de a pune in locul popilor din oficiu popi din convingere, adica cultivareaclericarismului celui mai rafinat si de aceea deosebit de odios .[]

In partea intai, cu exceptia a patru scurte digresiuni, materialul actiunii se alcatuieste din intamplarile prin care trecpersonajele in decurs de cinci zile.

Prima zi- tulburarea din casa Oblonski , sosirea lui Levin si serata din casa Scerbatki, a doua zi- sosirea Annei, apoi balul,

plecarea, noaptea in tren si reintoarcerea la Petersburg. Partea a doua e ceva mai numeroasa, cuprinde digresiuni mai numeroase, dar siaici actiunea ar putea fi impartita in opt zile. Si asa mai departe. Ziua petrecuta de Karenina la Moscova, in compania lui Stiva Oblonskise intinde pe sapte capitole, casatoria lui Levin(partea a cincea) pe cinci ; o zi a Annei la Petersburg, incluzand revederea cu copilul, iarapoi scandalul de la teatru (tot partea a cincea) pe sase. In partea a sasea, evenimentele a trei zile, inclusiv vanatoarea si izgonirea luiVeslovski, se intind pe un spatiu de 1 capitole, iar in partea a saptea, ziua lui Levin din ajunul nasterii copilului pe zece. Toata parteaa saptea, ca si partea intai, se consuma in cinci zile, iar toata partea a opta, cu exceptia a trei capitole in care sunt reconstituiteretrospectiv framantarile sufletesti ale lui Levin, e de fapt, povestirea evenimentelor unei singure zile.

In volumul sau monografic, V. Sklovski, intituleaza unul din capitole de ce romanul Anna Karenina nu este un roman defamilie si-si sprijina argumentarea pe constatarea ca activitatea gospodareasca a lui Lenin nu este un detaliu ci dezvaluie temeliaromanului. Sklovski descopera in aceasta imprejurare chiar un fel de consonanta cu o observatie a lui Engels, care, vorbind despreFourier, mentiona intr-o nota ca tot la el gasim si conceptia profunda ca in toate societatile defectuase, sfasiate de antagonisme,familiile izolate constituie unitati economice.

Un alt exeget rus considera ca Anna Karenina este o grandioasa epopee psihologica.in acelasi timp, nimeni nu va contestaca Anna Karenina reprezinta si o fresca sociala de o uimitoare plasticitate.[...]

Anna e comparata cu emma Bovary a lui Flaubert, intrucat sufera de idealism, sau mai exact este romantioasa, vreaimposibilul, barbatul ideal, ba inca si mai mult, un barbat dedicat cu totul dragostei precum ea.[...]

De buna seama, cand descoperim azi prin text si dincolo de text doctrina tolstoiana, ne incearca o anumita nedumerire.Pentru noi, marxistii, originile sociale ale relatiilor dintre oameni sunt si vor fi esentiale. Viata e un dat, care trebuie sa fie acceptat asacum este. Nu viata trebuie sa fie adaptata la nevoile omului, ci omul e dator sa se adapteze cerintelor ei.

Lui Tolstoi i s-a parut ca prin destinul lui Levin a dat intemeierea necesara acestei convingeri, a gasit calea restabiliriiechilibrului intre ideal si realitate conformarea la principiul binelui.

Caracterul utopic al unei asemenea iesiri este pentru noi azi, evident. Dar dincolo de aceasta neracordare doctrinala,tabloul maret al strafundurilor existentiale impune. Tolstoi e parintele recunoscu al literaturii secolului XX, al unei literaturi profundostile oricarei conventionalizari constrangatoare. Principiul binelui nu poate fi extras din speculatii asupra divinitatii. El este al vietii. Elnu poate fi descoperit decat prin viata. Framantarea pentru sensul vietii are rost numai pentru omul care crede ca acest sens exista.Sensul nu poate fi inventat, ci trebuie descoperit.

Fara indoiala ca nici un roman din literatura universala nu intruneste atat de multe si variate insusiri ca Anna Karenina.Observatia profunda si amanuntita, delicatetea analizei, colosala putere de evocare a vietii, atitudinea inalt omeneasca fata cu subiectul,interesul captivant datorit complicatiilor sufletesti si nu intrigei, naturalul si spontaneitatea expunerii, maretia constructiei iata atateacalitati care fac din romanul lui Tolstoi capodopera geniului.

Garabet Ibraileanu

Eroina principala, initial Tatiana Stavrovici ,viitoarea Anna Karenina, a pornit de la un personaj prin excelenta negativ, nici preafrumoasa, ci doar atragatoare, dar vulgara, superficiala, cocheta ; ea devenea adultera fara prea multe framantari sufletesti, mai degrabadin perversitate decat din pasiune. In ce masura chipul definitiv difera de aceasta prima aparitie ne-o arata chiar paginile romanului,incepand cu portretul fizic.

Literalmente ramai cu impresia ca Tolstoi a mobilizat parca intreaga maiestrie pentru a sugera inca de la intrare cat de frumoasa eeroina lui in sensul cel mai deplin al cuvantului. Frumusetea Annei devina un veritabil leit-motiv al intregii actiuni. Totodata Anna e siun om superior, e purtatoare a unei sume de calitati, care o singularizeaza parca in raport cu grupul personajelor inconjuratoare. Dupacum observa un exeget, chiar din primele capitole, inca in partea pe care am putea-o considera cxa fiind expozitiunea romanului, estedata inaltimea de unde anna va cobori apoi .

Anticipand, vom semnala inca un amanunt. Este indeobste cunoscut ca romanul Anna Karenina , asa cum il cunoastem astazi, are ocompozitie, am spune, bipolara, materialul epic organizandu-se in jurul a doua personaje principale : Anna Karenina si Konstantin

Levin.Acesta din urma e de asemenea un personaj superior, in mod evident simpatizat de autor. Mai mult, exegetii sunt de acord ca destinul luiLevin contine si laturi autobiografice. Potrivit din anumite unghiuri, personajul apare ca un alter-ego al autorului. E posibil ca tocmai deaceea Levin sa nu faca parte din anturajul Annei e inca un tur de forta al maestrului, insa cele doua personaje se intalnesc abia spresfarsitul actiunii- cap. X al celei de-a VII-a parti- cu cateva zile inainte de sinuciderea Annei. E o situatie la care s-a putut ajunge deasemenea doar in urma unei serii de modificari structurale in compozitia epica, desfasurarea actiunii, sistemul de personaje.

8/3/2019 46607855 Anna Karenina

4/5

In primele redactari, vinovatia Annei( sau a Tatianei) se evidentiaza si prin confruntarea cu caracterele superioare ale celorlaltiprotagonisti implicati in drama. Sotul femeii necredincioase, desi om in varsta, aparea totusi ca un barbat aproape ideal.Om dintr-o bucata, nobil si sincer era si viitorul Vronski.Spune undeva Ibraileanu ca romanul lui Tolstoi merge amplu, maret, purtand cu el sute de fiinte- ca o mica planeta- cu viata lordiversa, cu trecutul si viitorul lor. caracterizarea e, dupa parerea noastra, extrem de subtila, susceptibila de a ne familiariza cuspecificul realismului tolstoian.

Valoarea estetica, sociala si ideologica a romanului Anna Karenina poate fi relevata din mai multe puncte de vedere. Explicabil, de lainceput chiar, atentia multor cercetatori a fost atrasa de problematica operei. Schematizand, am putea grupa punctele de vedere in jurul atrei aspecte : fresca sociala, destinul annei si destinul lui Levin.

La aparitia romanului, critica democratica rusa i-a dat in ansamblu o apreciere nefavorabila.O alta apreciere a dat romanului Anna Karenina Dostoevski in jurnalul unui scriitor. Chiar inainte de a-si publica articolul, elsustinea intr-o scrisoare ca lectura romanului l-a intarit in convingerea ca un scriitor artist, in afara poeziei, trebuie sa cunoascaamanuntit realitatea pe care o zugraveste : Dupa parerea mea, la noi exceleaza in acest sens contele Lev Tolstoi

Dostoevski a vazut in roman in special imbinarea elementului national cu cel universal, considerandu-l un cuvant rus adresat intregiiumanitati si neavand egal in literatura timpului . Punctul de vedere al unui artist rus asupra vinovatiei si crimei fiind afirmat inacelasi timp printr-o uriasa explorare psihologica a sufletului omenesc, cu o teribila adancime si forta, cu un realism inca necunoscutal reprezentarii artistice . Paradoxal, Dostoevski extragea din aceasta caracterizare noi argumente de folosit in polemicalui cu socialistii. Peste reliefarea valorii artistice, insa, nu se poate trece.

Ca romanul contine si elemente de satira, ca se constituie si ca o violenta critica a inaltelor cercuri aristocratice, precum si a varfurilorbirocratice ale statului, de asemenea a fost observat aproape de la cele dintai comentarii.Scoala critica sociologica in special a excelat in reliefarea acestor aspecte.unora li s-a parut chiar ca astfel, Tolstoi, o absolva pe Anna deraspundere pentru destramarea familiei. Iar in deceniile ulterioare, cercetarea arhivelor, indiscutabil a contribuit la consolidarea acesteiinterpretari.S-a vazut cum, de la o redactare la alta, Tolstoi ingrosa antiteza dintre puritatea sufleteasca a eroinei principale si fatarnicia celor care ocondamna. Dar persista intrebarea : de ce atunci n-a renuntat Tolstoi la motto-ul biblic : a mea este razbunarea, eu voi rasplati ?

Mult timp in literatura de specialitate s-a considerat ca fiind valabil raspunsul dat de criticul M.S.Gromeka intr-un articol citit siaprobat inainte de a fi publicat de Tolstoi insusi.In rezumat, criticul sustinea ca vinovatia societatii nu anuleaza vinovatia Annei, intrucat casatoria e o institutie sacra si ca atare oricegest care atenteaza la temeinicia ei trebuie sa fie condamnat .Mai tarziu a capatat o oarecare raspandire punctul de vedere potrivit caruia motto-ul l-ar prezenta doar pe ganditorul tolstoi, dar ca inroman artistul il biruie pe filosoful moralist.

O solutie originala a fost propusa de B.Meichenbaum, care extrage sensul condamnarii din antiteza dintre cele doua cupluri : Anna-Vronski ; Levin-Kitty. In timp ce acesta din urma tinde catre o viata deplina, si Anna si Vronski actioneaza ca manati de o pasiuneoarba, incompatibila cu moralitatea umana asa cum o intelegea Tolstoi. []

In substanta ei, credinta lui Tolstoi nu prea avea nimic in comun cu dogmele bisericii crestine. Nu intamplator prea-sfantul sinodpreavoslavnic rusesc l-a excomunicat. Dar sa nu uitam totusi ca enumerand flagrantele contradictii din opera lui Tolstoi ,Leninconchidea: pe de o parte realismul cel mai lucid, smulgerea tuturor mastilor;pe de alta parte, propovaduirea unuia din cele maimarsave lucruri din cate exista pe pamant si anume : religia, tendinta de a pune in locul popilor din oficiu popi din convingere, adicacultivarea clericarismului celui mai rafinat si de aceea deosebit de odios .[]In partea intai, cu exceptia a patru scurte digresiuni, materialul actiunii se alcatuieste din intamplarile prin care trec personajele in decursde cinci zile.

Prima zi- tulburarea din casa Oblonski , sosirea lui Levin si serata din casa Scerbatki, a doua zi- sosirea Annei, apoi balul, plecarea,noaptea in tren si reintoarcerea la Petersburg. Partea a doua e ceva mai numeroasa, cuprinde digresiuni mai numeroase, dar si aiciactiunea ar putea fi impartita in opt zile. Si asa mai departe.

Ziua petrecuta de Karenina la Moscova, in compania lui Stiva Oblonski se intinde pe sapte capitole, casatoria lui Levin(partea a cincea)pe cinci ; o zi a Annei la Petersburg, incluzand revederea cu copilul, iar apoi scandalul de la teatru (tot partea a cincea) pe sase. Inpartea a sasea, evenimentele a trei zile, inclusiv vanatoarea si izgonirea lui Veslovski, se intind pe un spatiu de 1 capitole, iar in partea asaptea, ziua lui Levin din ajunul nasterii copilului pe zece. Toata partea a saptea, ca si partea intai, se consuma in cinci zile, iar toatapartea a opta, cu exceptia a trei capitole in care sunt reconstituite retrospectiv framantarile sufletesti ale lui Levin, e de fapt, povestireaevenimentelor unei singure zile.

In volumul sau monografic, V. Sklovski, intituleaza unul din capitole de ce romanul Anna Karenina nu este un roman de familie si-si

sprijina argumentarea pe constatarea ca activitatea gospodareasca a lui Lenin nu este un detaliu ci dezvaluie temelia romanului.Sklovski descopera in aceasta imprejurare chiar un fel de consonanta cu o observatie a lui Engels, care, vorbind despre Fourier,mentiona intr-o nota ca tot la el gasim si conceptia profunda ca in toate societatile defectuase, sfasiate de antagonisme, familiile izolateconstituie unitati economice.

Un alt exeget rus considera ca Anna Karenina este o grandioasa epopee psihologica.in acelasi timp, nimeni nu va contesta ca AnnaKarenina reprezinta si o fresca sociala de o uimitoare plasticitate.[...]

8/3/2019 46607855 Anna Karenina

5/5

Anna e comparata cu emma Bovary a lui Flaubert, intrucat sufera de idealism, sau mai exact este romantioasa, vrea imposibilul,barbatul ideal, ba inca si mai mult, un barbat dedicat cu totul dragostei precum ea.[...]

De buna seama, cand descoperim azi prin text si dincolo de text doctrina tolstoiana, ne incearca o anumita nedumerire. Pentru noi,marxistii, originile sociale ale relatiilor dintre oameni sunt si vor fi esentiale. Viata e un dat, care trebuie sa fie acceptat asa cum este. Nuviata trebuie sa fie adaptata la nevoile omului, ci omul e dator sa se adapteze cerintelor ei.Lui Tolstoi i s-a parut ca prin destinul lui Levin a dat intemeierea necesara acestei convingeri, a gasit calea restabilirii echilibrului intreideal si realitate conformarea la principiul binelui.

Anna Karenina Eroina principal a romanului, Anna Karenina, face parte din nalta aristocraie rus. Ea este cstorit cu un naltfunionar de stat, are un biat i triete viaa obinuit a societii din care face parte. Vizita scurt pe care o face la Moscova are cascop salvarea csniciei fratelui ei. Balul la care particip i schimb definitiv viaa. Ea face cunotiin cu contele Vronski care este

copleit de frumuseea ei. Pasiunea care i subjug pe cei doi devine de nenvins. Anna i prsete soul i copilul pentru a tri alturide Vronski. Gestul ei duce le excomunicarea ei din viaa de societate. Pasiunea ei egoist i oarb o conduce la o gelozie sufocant

pentru partenerul ei. Nici naterea copilului lor nu-i aduce echilibrul. Aspiraia ei la o dragoste ideal, de posesie exclusiv asuprabrbatului iubit o mpinge la autodistrugere. Ca un echilibru pentru acest poveste, scriitorul ne prezint cuplul Levin-Kitty, a cror

dragoste se cldete pas cu pas pe temelii sincere. Pe ct de distrugtoare este legtura dintre Anna i Vronski, pe att de nviortoare,plin de speran este dragostea reinut dintre Levin i Kitty. Povestirea vieii celor dou cupluri dau ocazie autorului de a-i expune

filozofia despre rolul hrzit omului i despre sensul vieii.

Lev Tolstoi n Anna Karenina

Nimeni nu se mulumeste cu bunurile pe care le are, n schimb, fiecare e mulumit cu inteligena sa.Robia femeii este att de veche, nct, adesea, nu suntem n stare s nelegem prpastia legal care o desparte de noi.Nu pot exista divergene cnd este vorba de sfntul adevr.Moartea... inevitabilul sfrit a tot ceea ce exist.Dac ieri, iart totul! Altfel n-ar mai fi iertare.Claritatea nu st n form, ci n dragoste.n iubire nu exist mai mult sau mai puin. Energia se ntemeiaz pe iubire, dar iubirii nu-i poi porunci.Toate familiile fericite sunt la fel; fiecare familie nefericit este nefericit n propriul fel.Dac binele are o cauz, nu mai e bine... dac are un efect rsplat, nici atunci nu mai e bine. Binele e n afara nlnuirii de cauze iefect.Oamenii au inventat respectul ca s ascund locul gol, unde ar trebui s fie iubirea.M iubete? Dar poate el oare s iubeasc? Dac n-ar fi auzit c exist dragoste, n-ar fi ntrebuinat niciodat acest cuvnt. El nici nu tiece-i dragostea.Mama, ideal de femeie, fermector i venerat.