4
3
X gat şi cu consecinţe practice asupra tuturor laturilor existenţei umane. Mai mulţi comentatori laici ai istoriei lui Iisus amintesc de posibila instruire a sa în mijlocul Esenienilor, care erau posesori ai unei cunoaşteri ezoterice şi aveau noţiuni medicale de certă valoare. De altfel, cel care ştie ce înseamnă a evolua spiritual până la atingerea experienţelor de transcendere a conştiinţei nu-şi mai pune întrebări nici asupra sursei şi nici asupra capacităţilor unor astfel de oameni. în contextul discutat ne apare plauzibil ca Iisus să fi primit misiunea de a fonda o religie care să fie, cum a şi fost în mod cert la început creştinismul, o hrană spirituală pentru toţi dezmoşteniţii sorţii. Să observăm, ca efect psihologic, cât de mângâietor, de alinător sună cuvintele lui Iisus: "Veniţi la mine voi cei ce sunteţi obosiţi şi care suferiţi în lupte şi necazuri. Căci pacea mea este o infinită bucurie" (Ev. Păcii, citată anterior). Sau: "Pace vă las vouă... Să nu vi se tulbure inima şi nici să se înspăimânte". (Ioan, 14, 27). Istoria ştiinţelor ezoterice, sau a ştiinţei misterelor Pentru a înţelege suportul valorilor morale promovate de religii este necesar să facem o succintă discuţie asupra ideilor cu caracter metafizic în istoria omenirii. E. Schuré (Les grands initiés, Paris, 1889) apreciază că "axul în jurul căruia a evoluat gândirea religioasă" a umanităţii este Egiptul. El consideră că primii zori ai metafizicii apar cu mult înainte în Egipt prin Hermes Trismegistul. Aici se atinge vârful cel mai înalt al ştiinţelor divine. Bineînţeles, ne referim la o formă elaborată, închegată şi transmisă prin casta sacerdotală în cadrul organizat al templelor, pentru că forme simple, spontane ale miturilor sunt prezente la toate popoarele în fazele iniţiale ale istoriei lor. Exceptând forma specifică de redare, în esenţa lor ideile sunt comune şi le găsim în religia brahmanică, în doctrina budistă, în filozofia taoistă a Chinei, în Grecia. Fondul lor a format ştiinţa ezoterică, ştiinţa cu caracter sacru transmisă 236
description
EF
Transcript of 4
X gat şi cu consecinţe practice asupra tuturor laturilor existenţei umane. Mai mulţi comentatori laici ai istoriei lui Iisus amintesc de posibila instruire a sa în mijlocul Esenienilor, care erau posesori ai unei cunoaşteri ezoterice şi aveau noţiuni medicale de certă valoare. De altfel, cel care ştie ce înseamnă a evolua spiritual până la atingerea experienţelor de transcendere a conştiinţei nu-şi mai pune întrebări nici asupra sursei şi nici asupra capacităţilor unor astfel de oameni. în contextul discutat ne apare plauzibil ca Iisus să fi primit misiunea de a fonda o religie care să fie, cum a şi fost în mod cert la început creştinismul, o hrană spirituală pentru toţi dezmoşteniţii sorţii. Să observăm, ca efect psihologic, cât de mângâietor, de alinător sună cuvintele lui Iisus: "Veniţi la mine voi cei ce sunteţi obosiţi şi care suferiţi în lupte şi necazuri. Căci pacea mea este o infinită bucurie" (Ev. Păcii, citată anterior). Sau: "Pace vă las vouă... Să nu vi se tulbure inima şi nici să se înspăimânte". (Ioan, 14, 27).
Istoria ştiinţelor ezoterice, sau a ştiinţei misterelor
Pentru a înţelege suportul valorilor morale promovate de religii este necesar să facem o succintă discuţie asupra ideilor cu caracter metafizic în istoria omenirii. E. Schuré (Les grands initiés, Paris, 1889) apreciază că "axul în jurul căruia a evoluat gândirea religioasă" a umanităţii este Egiptul. El consideră că primii zori ai metafizicii apar cu mult înainte în Egipt prin Hermes Trismegistul. Aici se atinge vârful cel mai înalt al ştiinţelor divine. Bineînţeles, ne referim la o formă elaborată, închegată şi transmisă prin casta sacerdotală în cadrul organizat al templelor, pentru că forme simple, spontane ale miturilor sunt prezente la toate popoarele în fazele iniţiale ale istoriei lor.
Exceptând forma specifică de redare, în esenţa lor ideile sunt comune şi le găsim în religia brahmanică, în doctrina budistă, în filozofia taoistă a Chinei, în Grecia. Fondul lor a format ştiinţa ezoterică, ştiinţa cu caracter sacru transmisă
236
