44. Scurt Istoric Al Crizelor Economice

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria Ştiinţe Economice Anul 21/2011 Partea I

381

SCURT ISTORIC AL CRIZELOR ECONOMICEMONDIALE DIN SECOLUL XX PÂNǍ ÎN PREZENT.

INVESTIŢIILE - SOLUŢIA ANTICRIZǍ PENTRUROMÂNIA

Loredana-Ioana PribacUniversitatea de Vest Timişoara, Bd. V. Pârvan, nr. 4, Timişoara, România

[email protected]

AbstractThis paper presents a brief history of the global economic crises of the 20th and 21st centuryin the first part, and in the second part, the anti-crisis solutions for Romania in 2010. Asubchapter of the paper analyzes investments as the main solution in order for Romania toget out of the economic crisis. There are presented the anti-crisis solutions offered by theRomanian Government, by setting the tax and budgetary strategy for the 2011-2013 yearsand those offered by the Alliance of the Employers' Unions in Romania. We havecompared the two strategies and we have reached the conclusion that the state and theprivate companies see the way out of the crisis absolutely differently. The RomanianGovernment only brings solutions for short term, and the Alliance of the Employers' Unionbrings practical long-term solutions, in order to revive the Romanian economy. The pieceof the puzzle that is missing is the communication between the two institutions and theattempt to draw up an anti-crisis plan together, for the good of the Romanian economy.Keywords: economic crisis, investments, anti-crisis solutions, Romania

IntroducereCriza este percepută de oameni ca un concept ce descrie o stare de

anormalitate, nu este percepută ca începutul unei schimbări. Economiştii percepcriza ca pe o fază de tranziţie între două cicluri economice, adică punctual deplecare al unei noi perioade de creştere sau de recesiune.

Există patru interpretări ale crizelor economice (Houben, 2008):- Interpretarea liberală – piaţa se autoreglează. Criza se datorează unei intervenţiiexterioare (statul) care perturbă piaţa. Anularea crizei se realizează în momentul încare este eliminată cauza externă.- Interpretarea keynesistă – piaţa nu are un rol autoreglator. Investiţiile suntimprevizibile şi prociclice. Keynes subliniază importanţa statului, care poatereglementa piaţa.- Interpretarea schumpeteriană – economia este ciclică, trecând prin faze de avânteconomic sau de recesiune.- Interpretarea marxistă – criza este un element inerent capitalismului, iar ea faceparte din mecanismul său. Ea provine din caracterul anarhic şi inegal al producţiei.

mailto:[email protected]


382

Anarhic deoarece fiecare întreprindere doreşte creşterea producţiei pentru a-şi mărirata profitului. Inegal, deoarece deţinătorii de capital se îmbogăţesc comparativ cumuncitorii. Aşadar, producţia creşte, însă nu în aceeaşi măsură cu consumul. Acestfapt duce la declanşarea crizei prin supraproducţie.1. Istoria crizelor în secolele XX şi XXI

În ultima sută de ani, principalele crize menţionate în literatura despecialitate sunt următoarele:

1907 – „The 1907 Bankers’ Panic” - Criza de pe piaţa bursieră şi dinsistemul bancar face ca Trezoreria americană să irosească miliarde de dolari dindorinţa de a salva situaţia. Salvatorul naţiunii avea să fie miliardarul J. PierpontMorgan. În momentul în care panica a lovit, acesta se afla la o conferinţă în statulVirginia; se întoarce rapid la New York, convocând o reuniune a bancherilor chiarla el acasă, unde se decide crearea unui fond federal de rezervă, care să poată fifolosit de către băncile care se confruntau cu retrageri masive de numerar. După cedeponenţii au înţeles că îşi vor primi banii oricând doresc, panica a încetat. În1913, Congresul SUA a decis transformarea acestui fond de rezervă în Rezerva(Banca) Federală a SUA (Dobrescu, 2010).

1914 – Criza financiară internaţională provocată de Primul Război Mondials-a declanşat în momentul în care guvernele SUA, Marii Britanii, Franţei şiGermaniei au decis vânzarea titlurilor emitenţilor străini pentru a putea cumpăraechipamente militare.

1929-1933 – Marea Depresiune interbelică - 24.10.1929 sau “joia neagră”a fost momentul în care începe criza, prin scăderea considerabilă a acţiunilor burseidin New York. Doar în perioada 29.10.1929 – 13.11.1929 au dispărut de pe bursă30 de milioane de dolari. Până în 1932, consumul şi investiţiile s-au prăbuşit, iaracţiunile listate la bursa din New York au scăzut cu mai mult de 80% din valoarealor maximă înregistrată înainte de criză. Redresarea s-a produs abia in 1933.Consecinţele: producţia industrială s-a redus în SUA, pe perioada crizei, cu 46%, înMarea Britanie cu 24%, în Germania cu 41% şi in Franţa cu 32%. Potrivit dateloroficiale, în 1933, în 32 de state dezvoltate numărul şomerilor a atins 30 de milioanede persoane, din care 14 milioane numai în SUA (Dobrescu, 2010).

1973 – Criza petrolului - A început la data de 15 octombrie 1973 cândţările OAPEC (Organization of Arab Petroleum Exporting Countries) au decis săstopeze livrările de petrol către SUA şi alte ţări dezvoltate care au acordat sprijinIsraelului în războiul de Yom Kippur. A fost pentru prima dată când o resursănaturală a fost folosită pe post de armă, iar ca urmare a embargoului preţulpetrolului a urcat extrem de repede de la 3 dolari la 12 dolari pe baril (deci ocreştere de 300%) (Velcea, 2010).

1982 – Criza bursei Souk Al-Manakh din Kuwait (Aceste date şiurmătoarele sunt prelucrate după Dumitru Otovescu, 2010). Această bursăfuncţiona în paralel cu cea oficială şi a cunoscut o creştere accentuată a indicilorbursieri, după explozia preţului petrolului din 1973. În anul 1977, bursa oficială dinKuwait a clacat, obligând Guvernul să adopte reguli de tranzacţionare destul de


383

rigide. Această situaţie i-a împins pe jucători spre bursa neoficială Souk Al-Manakh, care se situa pe locul 3 în lume în privinţa capitalizării. Crahul acesteiburse a avut ca efect, cu excepţia unei singure bănci comerciale, falimentul saunaţionalizarea tuturor celorlalte bănci din Kuwait.

1987 - Lunea neagră - 19 octombrie 1987 - Această dată a rămas în istoriedrept ziua cu cele mai mari scăderi bursiere din istorie. În 1986, economia SUA aînceput să dea rateuri, însă cu toate acestea, The Dow Jones Industrial Average(DJIA) şi-a atins maximul în august 1987 ajungând la un nivel de 2722 de puncte,cu 44% mai mult decât a avut la sfârşitul lui 1986. În data de 19 octombrie, burseles-au prăbuşit, iar DJIA a scăzut cu 22,6% într-o singură zi, companiile pierzând$500 de miliarde din capitalizare.

1994 - Criza din Mexic - În anii dinaintea acestei crize, economiamexicană a crescut foarte mult, iar în condiţiile în care cursul valutar era ţinut strictsub control, dezechilibrele economice creşteau foarte repede. Cu ceva timp înaintede alegeri, Administraţia condusă de preşedintele Carlos Salinas de Gortari a decissă injecteze foarte mulţi bani în economie, în creşterea salariilor şi pensiilor mărindastfel deficitul bugetar până la un nivel nesustenabil. Gortari a pierdut alegerile, iarnoul preşedinte Ernesto Zedillo a decis că un control strict al cursului valutar este ogreşeală şi, prin urmare, a lăsat moneda naţională să fluctueze liber. Datoritătensiunilor anterioare acumulate în economie, peso s-a devalorizat cu 80% faţă dedolar în doar o săptămână (de la 4 la 7,2 peso pe $). SUA a intervenit rapid princumpărarea de peso direct din piaţă şi prin garantarea unui împrumut de $50miliarde, situaţia revenind la normal peste trei săptămâni când moneda s-astabilizat la un nivel de 6 peso/dolar.

1997 – Criza asiatică - investitorii străini s-au retras din statele Asiei.Motivul a fost devalorizarea principalelor valute regionale. Bath-ul, s-a devalorizatmasiv în momentul în care Guvernul a hotărât să lase cursul liber. Având şi odatorie externă uriaşă, Thailanda aproape că a intrat în faliment iar această criză s-arăspândit rapid în zonă, cuprinzând toată Asia de Sud-Est, inclusiv Japonia. Celemai afectate ţări au fost Coreea de Sud, Indonezia şi Thailanda, ţări care au fostajutate de către FMI prin intermediul unui împrumut în valoare de $40 miliarde.

1998 – Criza financiară rusă – Criza financiară din Rusia a fost declanşatăiniţial de criza asiatică ce a generat scăderea preţurilor materiilor prime (petrol,gaz, metale), de al căror export Rusia era dependentă în proporţie de 80%. Pefondul scăderii veniturilor, această ţară s-a văzut în situaţia de a nu îşi mai onoradatoriile externe, întrând în încetare de plăţi. Înainte de 1998, Guvernul a emisbonduri pentru a-şi acoperi deficitele, iar în momentul în care aceste bonduriajungeau la maturitate, acestea se plăteau prin emiterea unor noi bonduri, datoriafiind astfel “rostogolită”. Dobânda plătită de Guvern pentru aceste bonduriajunsese la un moment dat la 150% pe an. Toată această schemă piramidală a căzutîn 13 august 1998 când bursa şi cursul valutar s-au prăbuşit. Economia a începutrecuperarea în 1999-2000.


384

1999-2002 - Criza economică din Argentina - În anul 1999 populaţia aînceput să îşi retragă masiv banii din bănci, să îi transforme în dolari şi să îitransfere peste graniţă, iar în momentul în care Guvernul a îngheţat depozitelepentru un an, situaţia a degenerat în sensul că au avut loc revolte populare extremde violente, oamenii îndreptându-şi furia spre bănci şi spre companiile americane şieuropene care activau în Argentina. Dacă înainte de 1999 cursul valutar era fix (1peso = 1 dolar), în momentul în care a fost liberalizat, moneda naţională s-adevalorizat de la 1/1 la 4/1. Situaţia s-a normalizat începând cu 2002/2003.

2008 – Actuala criză financiară, monetară şi bancară a început în SUA întrimestrul al II-lea 2008, a ajuns în trimestrul al III-lea în Europa de Vest, iar întrimestrul al IV-lea ajungând în Europa Centrală şi Europa de Est şi în final înAsia. Moduri de manifestare: lipsa lichidităţilor de pe piaţa financiară şi bancară,scăderea semnificativă a valorilor acţiunilor pe piaţa bursieră, câteva falimenteimportante in SUA, urmate de câteva în Europa.

Oricât de lungă şi grea a fost oricare din crizele prin care a trecut economiamondială, s-a reuşit să se treacă peste ea şi să se înceapă o altă etapă economicăpentru ţara, regiunea respectivă sau chiar pentru lumea întreagă. Se speră aceleaşiperspective şi pentru criza actuală.2. Metodologie

După prezentarea succintă a principalelor crize economice reţinute carelevante în literatura domeniului, în continuare se vor prezenta şi analiza cele douămoduri de abordare a răspunsului la criza actuală: din partea Guvernului şi,respectiv, din partea Alianţa Confederaţiilor Patronale din România. În ultima partese vor analiza investiţiile, ca soluţie pentru ieşirea din criza economică.3. Soluţii la criza actuală – cazul României3.1 Strategia fiscal-bugetară a Guvernului României

Strategia fiscal-bugetară a Guvernului României aferentă intervalului2011-2013 cuprinde următoarele prevederi principale:- Creşterile salariale vor fi condiţionate de reducerea numărului de salariaţi şi

raportate la evoluţia indicatorilor economici şi sociali, iar miniştrilor şi altordemnitari le va fi interzis să mai acorde deduceri sau noi sporuri fără ca legea săprevadă o autorizaţie specială în acest sens. Începând cu 1 ianuarie 2011 şi pânăla 31 decembrie 2012, sistemul public de salarizare şi ierarhizare va fi reformat şisimplificat prin reducerea numărului de funcţii din sectorul bugetar, trecereatreptată la salarii nominale şi eliminarea cumulului de funcţii, iar codul muncii şilegea contractelor colective de muncă vor fi revizuite pentru o flexibilitate maimare în ceea ce priveşte salariile;

- Eliminarea începând cu anul 2011 a celui de-al 13-lea salariu şi a primei devacanţă pentru angajaţii din sectorul public;

- Pentru anul 2011 se estimează că numărul mediu de salariaţi se va majora cu0,5% în 2011, cu 1% în 2012 şi cu 0,8% în 2013, reducându-se astfel rataşomajului;


385

- Cheltuielile de personal sunt estimate să scadă în 2011 la 40,2 miliarde lei faţă de42,15 miliarde lei în acest an, pentru ca în 2012 să revină uşor peste nivelul din2010, respectiv la 42,2 miliarde lei;

- Cheltuielile de investiţii sunt estimate la 33,93 miliarde lei în 2010, iar în 2012acestea ar putea urca cu aproape 8 miliarde lei, la 41,78 miliarde lei;

- Guvernul estimează creşteri economice de 1,5% în 2011, 3,9% în 2012 şi 4,5%în 2013;

- Totalul cheltuielilor alocate de la bugetul de stat vor scădea la MinisterulAgriculturii ca pondere în PIB, de la 1,07% în 2010 (5,4 miliarde lei) la 1,02%din PIB (5,5 miliarde lei), dar vor urca la 7 miliarde lei în 2012 (1,18% din PIB)şi la 8,2 miliarde lei în 2013 (1,24% din PIB);

- Cheltuieli acoperite de la bugetul de stat vor scădea la Ministerul Educaţiei capondere în PIB, de la 1,08% (5,53 miliarde lei) în 2010 la 1,03% din PIB (5,59miliarde lei) în 2011 şi va reveni pe creştere în 2012 (6,4 miliarde lei, 1,08% dinPIB) şi în 2013 (8,4 miliarde lei, 1,29% din PIB);

- Ministerul Apărării Naţionale va înregistra de asemenea o scădere a cheltuielilorde la bugetul de stat, de la 6,59 miliarde lei în 2010 (1,29% din PIB) la 4,38miliarde lei în 2011 (0,80% din PIB), tendinţa care va continua şi în următoriiani, când cheltuielile de la bugetul de stat ale Apărării vor fi limitate la 0,78% dinPIB (4,6 miliarde lei) în 2012 şi la 0,73% din PIB (4,8 miliarde lei) în 2013;

- Aceeaşi situaţie va fi înregistrată şi la Ministerul Administraţiei şi Internelor,unde cheltuielile acoperite de la bugetul de stat vor scădea de la 1,70% din PIB(8,7 miliarde lei) în 2010, la 1,42% din PIB (7,7 miliarde lei) în 2011, la 1,24%din PIB (7,4 miliarde lei) în 2012 şi la 1,17% din PIB (7,7 miliarde lei) în 2013;

- La Ministerul Administraţiei şi Internelor cheltuielile acoperite de la bugetul destat vor scădea de la 1,70% din PIB (8,7 miliarde lei) în 2010, la 1,42% din PIB(7,7 miliarde lei) în 2011, la 1,24% din PIB (7,4 miliarde lei) în 2012 şi la 1,17%din PIB (7,7 miliarde lei) în 2013;

- Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri va avea anul viitor unbuget de cheltuieli acoperite de la bugetul de stat mai mic decât în acest an, de1,3 miliarde lei (0,25% din PIB) faţă de 2,1 miliarde lei (0,41% din PIB) în 2010,urmând însă să beneficieze de mai mulţi bani în 2012 (1,75 miliarde lei, 0,29%din PIB) şi în 2013 (1,79 miliarde lei, 0,27% din PIB);

- O reducere a cheltuielilor asigurate de la bugetul de stat este indicată în Strategieşi pentru Ministerul Sănătăţii, de la 0,99% din PIB (5 miliarde lei) în 2010 la0,34% din PIB (1,8 miliarde lei) în 2011, la 0,30% din PIB (1,78 miliarde lei) în2012 si la 0,28% din PIB (1,84 miliarde lei) în 2013.

Numărul mediu de salariaţi a fost în anul 2009 de 4,77 milioane persoane,în scădere cu 5,4% faţă de anul 2008, concedieri mai importante fiind înregistrateîn industria prelucrătoare, construcţii, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul,transport şi depozitare. În luna iunie 2010, comparativ cu luna iunie 2009, efectivulsalariaţilor a scăzut cu 7,7%, cauza principală indicată fiind lipsa comenzilor din


386

industria aflată sub influenţa crizei economice şi a reducerii activităţiloreconomice.

Strategia fiscal-bugetară aprobată de Guvern prevede pentru toateministerele reduceri de cheltuieli pentru anul 2011, doar investiţiile sunt în sumămai mare, suma cu care se măresc fiind mică în comparaţie cu nevoile economieiromâneşti.3.2 Soluţiile anticriză oferite de Patronatele din România

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) susţine două soluţiimajore pentru ieşirea din criză: achiziţii publice şi/sau reducerea impozitării.

Despre mari investiţii publice în România s-a discutat de foarte mult timp,însă asemenea investiţii nu s-au realizat. Reprezentanţii organizaţiilor patronale vădîn investiţiile publice o metodă sigură şi directă de a ieşi din criză, prin pompareaîn economie a cel puţin 20 de miliarde de euro în lucrări mari. TronsonulComarnic-Predeal de autostradă ar însemna absorbţia întregii producţii de ciment şide fier beton a României pe un an.

În privinţa fiscalităţii, ACPR propune Guvernului reducerea cotei unice la10%, iar pentru a compensa scăderea fluxului de venituri la bugetul de stat, în urmaacestei decizii fiscale, organizaţiile patronale oferă mai multe surse, printre careimpozitarea jocurilor de noroc online atât în ceea ce priveşte firmele organizatoare,cât şi participanţii, privatizarea spaţiilor comerciale aflate în proprietatea statului,majorarea impozitelor pe terenurile proprietăţilor de lux.

ACPR propune creşterea gradului de absorbţie şi de accelerare a procesuluide implementare a fondurilor structurale prin crearea şi implementarea campaniilorde informare şi promovare a fondurilor structurale; definirea clară a noţiuniiconflict de interese şi sancţionarea celor care conduc din umbră diverse proiecte şiONG-uri şi crearea unui ambianţe parteneriale între beneficiari şi autoritatea demanagement.

O altă măsură susţine eliminarea imediată a impozitului minim şi cere careglementarea impozitului forfetar să vizeze cu prioritate sectoarele în careactivează firmele multinaţionale şi marile întreprinderi, care au un grad mic derentabilitate (industria chimică şi petrochimică, industria tutunului, industriaalcoolului).

Celelalte măsuri de interes economic şi social propuse de ACPR sunt:creşterea accesului IMM-urilor la procedurile de achiziţii publice, prin creştereatransparenţei, dezvoltarea de servicii gratuite de informare şi asistentă a IMM-urilor, scutirea de penalităţi a societăţilor comerciale care îşi plătesc până la 31decembrie 2010 datoria de bază din actele contabile către bugetul de stat,promovarea unor măsuri urgente şi ferme de către BNR de finanţare a producţiei şia investiţiilor, aplicându-se dobânzi la nivelul “băncilor mamă” din ţările membreUE; eficientizarea sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor pentru asigurarearesurselor necesare administraţiei publice precum şi instituirea urgentă a simetrieiîn tratamentul obligaţiilor bugetare ale agenţilor economici şi ale MinisteruluiFinanţelor Publice alături de entităţile achizitoare cu capital de stat; externalizarea


387

serviciilor administrative din cadrul instituţiilor de stat prin unităţi economice non-profit pentru limitarea cheltuielilor bugetare; plata arieratelor prin achitarea decătre stat a datoriilor către firmele private de la care au achiziţionat bunuri şiservicii către ordonatori de credit secundari şi terţiari, inclusiv autorităţi locale;plata de către stat a penalităţilor şi dobânzi de întârziere la plată, în cuantum egalcu cele percepute de ANAF, pentru datoriile mai vechi de treizeci de zile cătreagenţii economici privaţi; reducerea la 6% a TVA pentru produsele alimentare;facilităţi fiscale pentru fiecare loc de muncă nou creat şi acordarea de subvenţiicătre producătorii ce produc pentru piaţa internă; creşterea plafonului de garantarepentru Eximbank şi a nivelului de capitalizare pentru CEC.

Alianţa Confederaţiilor Patronale din Romania propune instituirea deplanuri anti-criză pe cele 8 euro-regiuni ale ţării, prin utilizarea celulelor anti-crizăla nivel regional pentru identificarea de măsuri şi pârghii de relansare economică lanivelul euro-regiunilor. Economiile locale au un anumit specific şi trebuie gânditeîn conformitate cu posibilităţile şi resursele zonelor respective, în funcţie deindustriile şi posibilităţile locale.

Totodată, potrivit reprezentanţilor ACPR, România are nevoie de un nouacord cu Fondul Monetar International (FMI), pentru realizarea unui plan coerentanticriză, deoarece înregistrează un deficit bugetar de 3 miliarde de euro, înprezent, şi nu se poate relansa economic.3.3 Investiţiile – soluţia ieşirii din criză

Având în vedere nevoia acută de abordare strategică a actualei crize - şi acrizelor în general – în acest subcapitol se vor analiza investiţiile, ca soluţie pentruieşirea din criza economică, de asemenea se vor compara soluţiile oferite de mediulprivat şi, respectiv, de către mediul public.

Mediul privat vine cu implicaţii pentru perspectiva economică a Românieipe termen lung, cu soluţii constructive care vizează în primul rând investiţiile, şianume, nevoia de investiţii şi tipul de investiţii necesare pentru a se ieşi din criză.Strategia Guvernului are un caracter reductiv, simplist: soluţiile guvernamentale,găsite şi aplicate sunt lipsite de orizont, fapt verificat şi de rezultatele economiceslabe de până acum - urmare a acestor politici economice. În opoziţie cu acesteasubliniem orizontul mult mai larg şi caracterul net superior al soluţiilor oferite deAlianţa Confederaţiilor Patronale din Romania, în timp ce strategia fiscal-bugetarăpentru 2011-2013 a Guvernului se limitează la reduceri de cheltuieli la toatenivelurile, ACPR vine cu soluţii clare şi menite să relanseze economia românească,prin creşterea atractivităţii pentru investitorii autohtoni şi străini. ACPR propunereducerea cotei unice de impozitare la 10% şi TVA-ul pentru alimente la 6%,propune taxe şi impozite pentru tot ce înseamnă produse şi servicii de lux şi maipropune stimularea creării de noi locuri de muncă. Astfel se poate stimulaactivitatea productivă, capabilă să revigoreze economia, pe baza iniţiativeieconomice private, eliberată de presiunea fiscală.

Aşa cum în perioada de creştere economică investitorii străini au jucat unrol important în ceea ce înseamnă investiţii în România, aşa şi acum avem nevoie


388

de ei pentru a ieşi din criză şi pentru a începe să avem creştere economică, daracest lucru se poate realiza doar dacă statul creează un mediu favorabil pentruinvestiţiile străine. Statul trebuie să încurajeze şi să sprijine mediul privat înacţiunile întreprinzătoare vizând investiţiile în economie.

Există cel puţin trei domenii importante pentru investiţii şi care au efecteimediate în creşterea economică, acestea sunt: investiţiile în infrastructură,investiţiile în agricultură şi investiţiile în turism. România poate deveni o ţarăimportantă în Europa din punct de vedere economic, dacă ar duce investiţiile înaceste domenii la un nivel superior de dezvoltare.

Un drept pe care îl avem, dar nu îl folosim la maxim este accesarea defonduri europene, pentru că Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie fonduri, darnu ne obligă să le accesăm. Am putea să beneficiem de aceste fonduri pentru a ieşidin criza economică, folosindu-le pe post de surse de investiţii, aşa cum a făcutPolonia şi a reuşit să fie singura ţară din Uniunea Europeană care a realizat creştereeconomică în 2009, an de criză economică mondială. Pentru ca Romania să ajungăla nivelul Poloniei trebuie să îşi stabilească o strategie economică şi, cel maiimportant, pe care să o urmeze.

Un lucru care poate fi imputat statului (nu doar România este în aceastăsituaţie) este neluarea unei atitudini în momentele în care economia începuse să oia pe un drum greşit. Statul are rolul de a pune unele bariere şi de a ţine economiasub control, pentru a evita producerea unei dezastru, dar acest lucru nu s-aîntâmplat şi măsurile au fost luate prea târziu şi astfel au avut efecte opuse celoraşteptate.

Politicile guvernamentale au fost cele care au încurajat şi care au dus lacalcularea greşită a riscurilor pe piaţa financiară, precum şi la evaluarea bunurilorîntr-un mod superficial, unele bunuri fiind supraevaluate.

Unul din factorii care au declanşat această criză mondială a fost nevoia dea împrumuta bani pentru a cumpăra acţiuni, care să fie vândute după scurt timp şiastfel din aceste tranzacţii să se obţină profituri uriaşe. Pe termen scurt au fostfoarte profitabile, dar pe termen lung au produs această criză. Aceste tranzacţii nusunt investiţii adevărate, sunt comerţ, iar comerţul se realizează doar pe termenscurt. „Comerţul nu este o practică a capitalismului, menită să asigure prosperitateeconomică. Comerţul a existat din totdeauna, a existat cu milenii bune înainteacapitalismului. (…) Capitalismul, însă, foloseşte capitalul pentru a investi pe operioadă lungă de timp în companii ce au nevoie de lichidităţi pentru a plăti salarii,pentru a cumpăra materie primă, pentru a deschide fabrici, pentru a cumpăraechipamente etc. Pentru un capitalism eficient, este nevoie de investiţii binegândite. Însă pieţele sunt cele care trebuie să atragă investiţiile, nu speculaţiile. Opiaţă dominată de speculaţii devine un fel de cazinou. (…) Comerţul şi investiţiilese dezvoltă prin stimulente diferite şi incompatibile. (…) investitorii, pe de-o parteîşi aşteaptă dividendele şi, pe de alta, în momentul în care companiile în careinvestesc înregistrează succes, generând un randament mai mare al investiţiilor, îşi


389

vând acţiunile la un preţ sporit. Comerţul este asemănător speculaţiei: plăteştipentru a avea şansa de a câştiga. ” (Young, 2009)

Când se vorbeşte despre investiţii trebuie automat să apară şi „termenlung”, pentru că dacă nu este vorba despre creşterea activelor fixe, necorporaleşi/sau imobilizări financiare pe termen lung, atunci nu este vorba despre investiţii.În noţiunea de investiţii, de multe ori, sunt incluse acţiuni, care de fapt nu suntinvestiţii, aşa cum s-a crezut că dacă faci speculaţii cu acţiuni investeşti, şi poţi săsporeşti la nesfârşit profitul firmei, dar de fapt lucrurile nu stau chiar aşa, iarurmările acestor tipuri de” investiţii” sunt cunoscute.Concluzii

După cum reiese din istoria crizelor economice mondiale, prezentată înprima parte, statele lumii sunt interconectate şi o criză nu loveşte doar o ţară, ciafectează mult mai multe ţări şi sectoare ale economiei mondiale. Fiecare criză ediferită în felul ei şi fiecare criză a „provocat” economia unei naţiuni sau chiarmondială să treacă la un alt nivel de dezvoltare şi de „derulare”.

Concluzia privind cele două strategii de ieşire din criză este: soluţiaGuvernului este reducerea tuturor cheltuielilor (viziune pe termen scurt), iarsoluţiile ACPR sunt pe termen lung şi vizează investiţiile. Investiţiile sunt soluţiapentru ieşirea din criză, dar trebuie create condiţii pentru a investi şi trebuie făcuteinvestiţii inteligente, care să ducă la creştere economică pe termen lung.

Aspectele de politică economică la care s-au făcut referiri, în cele de maisus, se vor regăsi implicit şi în politicile firmelor, cu impact asupramanagementului acestora – aspecte de altfel avute în vedere de AlianţaConfederaţiilor Patronale din Romania la elaborarea măsurilor anticriză pentrueconomia românească.

Situaţia în alte ţări în ceea ce priveşte modul în care au comunicatinstituţiile statului şi mediul privat pe tema soluţiilor anticriză este prevăzută a fistudiată în cadrul unei cercetări viitoare.

MulţumiriAcest articol a fost elaborat ca parte a proiectului

POSDRU/88/1.5./S/55287 “Doctorat în economie la standardele Europeicunoaşterii (DOESEC)“, proiect cofinanţat din Fondul Social European prinProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şicoordonat de Academia de Studii Economice din Bucureşti în parteneriat cuUniversitatea de Vest din Timişoara.Bibliografie

Dobrescu E., 2010, Crizele care ne folosesc, în Cartea Crizelor – O privireoptimistă, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti;

Dobrescu E., 2010, Crizele care ne trebuie, în Cartea Crizelor – O privireoptimistă, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti;

Dobrescu E., Popescu T. V., 2010, Crizele care ne macină, în CarteaCrizelor – O privire optimistă, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti;


390

Dumitrache R., 2010, Criza avuţiei naţiunii române, în Cartea Crizelor – Oprivire optimistă, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti;

George B., 2010, 7 lecţii de succes pe timp de criză, Editura Meteor Press,Bucureşti;

Houben H., 2008, La crise économique et financiére, Formation Attac,Bruxelles, accesat la 16.09.2010 <www.econosoc.be/files/criseco.ppt>

Otovescu D., 2010, Istoricul şi tipologia crizelor, accesat la 04.10.2010<http://dumitru-otovescu.blogspot.com/2010/01/istoricul-si-tipologia-crizelor.html>

Stanciu M., 2010, Patronatele dau soluţii anticriză. Vezi aici măsurilepropuse, accesat în 10.09.2010 <http://www.wall-street.ro/slideshow/Economie/92022/Patronatele-dau-solutii-anticriza-Vezi-aici-masurile-propuse/4/Masuri-specifice-pe-euro-regiuni.html#slide_title>

Velcea A. M., 2010, Crizele de ieri, învăţăturile de azi şi oportunităţile demâine, în Cartea Crizelor – O privire optimist, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti;

Voinea L., 2009, Sfârşitul economiei iluziei – Criză şi anticriză. Oabordare heterodoxă, Editura Publică, Bucureşti;

Young S., 2009, Capitalism moral – O reconciliere a interesului privat cubinele public, Editura Curtea Veche , Bucureşti;

*** Guvernul României – www.guv.ro accesat în 16.09.2010*** www.mediafax.ro accesat în 02.10.2010.

www.econosoc.be/files/criseco.ppt

http://dumitru-otovescu.blogspot.com/2010/01/istoricul-si-tipologia-

http://www.wall-

www.guv.ro

44. Scurt Istoric Al Crizelor Economice

Documents

Transcript of 44. Scurt Istoric Al Crizelor Economice