3.Canon şi Predici la Duminica Înfricoşatei Judecăţi

8/2/2019 3.Canon şi Predici la Duminica Înfricoşatei Judecăţi

http://slidepdf.com/reader/full/3canon-si-predici-la-duminica-infricosatei-judecati 1/239



&f%ntul Ioan 2ură de Aur / $uv%nt la Duminica 3ăsatului sec de carne / 2%ndirea la iad şi Îmărăţia $erului tre4uie să ne ferească de ăcat"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""#,&f%ntul 5icolae 6elimirovici / Predică la Duminica Înfricoşatei Judecăţi""""" ""78&f%ntul 'eofan 9ăvor%tul : Predică 0n Duminica lăsatului sec de carne (I)"""",#

&f%ntul 'eofan 9ăvor%tul : Predică 0n Duminica lăsatului sec de carne (II),*&f%ntul 'eofan 9ăvor%tul : Predică 0n Duminica lăsatului sec de carne (III) / (duă cuv%nt&f%ntului Efrem &irul la a Doua 6enire)""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8

&f%ntul 'eofan 9ăvor%tul / &ă ne regătim entru 9iua Judecăţii""""""""""""""""&f%ntul 'eofan 9ăvor%tul / '%lcuiri din &f%nta &critură / Duminica lăsatului sec de car"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""".

&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / Desre Judecata cviitoare a lui Dumne!eu (I)"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*1

&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / $el ce face 4insăracului dă 0mrumut lui Dumne!eu (II)"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*+&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / &ă alegem caldretăţii şi a milostivirii (III)""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*,&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / Judeca

conştiinţei şi ;udecata lui Dumne!eu (I6)""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*.&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / <unţii se toesc la faţa 'a (6)""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""".7&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / Dreţii se v4ucura= iar ăcătoşii se vor t%ngui (6I)""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""11

&f%ntul Ignatie >riancianinov : Predică 0n Duminica Înfricoşatei Judecăţi (3ăsatului sec carne)""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1#<itroolitul Augustin de ?lorina / Predică la Duminica Înfricoşatei Judecăţi / $e este Iadu"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1

&f%ntul Ioan <aximovici / Predică la Duminica Înfricoşatei Judecăţi desre antihrist sf%rşitul lumii"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+&f%ntul 'eodor &tuditul / $uv%ntul #+ 3a Duminica lăsatului sec de carne desre !iua cmare şi 0nfricoşată a arătării a doua a Domnului nostru Iisus Bristos""""""""""*Pr" James 'hornton : Predică la Aostolul din Duminica 0nfricoşatei Judecăţi : CAceasli4ertate a voastră""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""81Jean/$laude 3archet ne t%lcuieşte orunca duă care vom fi ;udecaţi Iu4irea (oruncită) neste un sentiment= nu este sontan şi uşor"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""87Pr" Alexander &chmemann / Iu4irea este criteriul Judecăţii de Aoi" Dar care iu4ire@ 8Părintele Arsenie >oca : Evanghelia ;udecăţii"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+8

Părintele Ierodiacon 6isarion Iugulescu / A treia Duminică a 'riodului = a ÎnfricoşatJudecăţi"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+.

-ugăciune""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""#*Arhimandrit Arsenie Paacioc / $uv%nt desre 0nfricoşata ;udecată""""""""""""#.Părintele $onstantin 2aleriu / Predică la Duminica lăsatului sec de carne (a ÎnfricoşatJudecăţi)"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""785icolae &teinhardt (<onahul 5icolae Delarohia) / Înfricoşătoarea ;udecată7.&f%ntul 6arlaam al <oldovei / Predică la Duminica 3ăsatului sec de carne",7Părintele Petroniu 'ănase / $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi"""



Părintele &ofian ne scoate din lăcerile şi gri;ile deşarte cu un cuv%nt de foc smuls din focC-ugului arins şi cu o 0ntre4are fundamentală C&untem cu adevărat conştienţi de !iu;udecăţii@""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""Părintele -afail 5oica C6oia rorie este iadul"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""**

Părintele -afail 5oica / Posi4ilitatea 0ntoarcerii lui Iuda"""""""""""""""""""""""""""".Pr" 3ect Fniv" Dr" $onstantin 5ecula / Predică la Duminica 3ăsatului sec de carne / 0nfricoşatei Judecăţi""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""".+

Pr" $onstantin 5ecula / Duminici 0n dar Predici şi g%nduri""""""""""""""""""""""".6eniţi 4inecuv%ntaţii 'atălui <eu""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""".Întruc%t aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi ai <ei= rea mici""""""""""""""""""""..GDoamne= dă/ne să 'e vedem 0n aroaele"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""811

Pr" Dr" Dorin Picioruş / Predică la Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi H818818Părintele Ion $%rciuleanu / Judecata cea din urmă"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""81Părintele Iosif 'rifa / Evanghelia duminicii lăsatului sec de carne""""""""""""""""8#

-ugăciune""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8*'raian Dor! / ?ratele tău meditaţii la Aostolul din Duminica 3ăsatului sec de carne :Înfricoşatei Judecăţi""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8.

'raian Dor! / Dumne!eu te vede făc%nd răul : nu/l face Dumne!eu te vede făc%nd 4inelefă/l"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""888'raian Dor! / Încă uţin"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""887'raian Dor! / 'eme/te de Kchiul 6eşnic"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""88,'raian Dor! / <ai este o Judecată""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""88*'raian Dor! / În !adar se mai gră4eşte""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8+1

Pr" AnthonL <" $oniaris / Duminica lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi)-egele deghi!at""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8+8IP& Andrei -LmarenMo / Duminica lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi)

Judecata de e urmă"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8+,Pr" <ihai 'eg!eş / Duminica lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi) / Judecata cdin urmă a >l%ndului Păstor""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8+.Pr" 2heorghe 5eamţiu / Duminica lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi) / Iu4irefaţă de aroaele""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8#,Pr" 6asile ?lorea / Duminica lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi) / 6om ;udecaţi duă cum am iu4it""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""87Pr" Klimiu 'odorean / Duminica lăsatului sec de carne"""""""""""""""""""""""""""""""""87+Pr" 6asile -o4 / Duminica lăsatului sec de carne""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""87Pr" Ioan A4adi şi Pr" Alexandru >u!alic / Duminica lăsatului sec de carne"""8,1

-ugăciune""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8,#Predică la Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi şi &f%ntul Partenie al 3amsaMului / C5lăudăm că lutăm entru omenire= dar uităm de omul concret""""""""""""""""""""8,7C?ratele meu este viaţa mea / meditaţie duhovnicească la Duminica 0nfricoşatei Judecăţi 8P& &e4astian / Predică la Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi : Desre dragoste8,Preafericitul Părinte Patriarh Daniel / Predică la Duminica lăsatului sec de carne Înfricoşătoarei ;udecăţi) / Este ;udecată indiferenţa faţă de suferinţa altora8*+



Evanghelia şi Aostolul !ilei

Evanghelia

Ev. Matei 25, 31-46

31. Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi t!i s"in!ii în#eri $u El, atun$i va şedea %e trnslavei Sale.



32. &i se vr aduna înaintea 'ui tate neamurile şi-i va des%(r!i %e unii de al!ii, %re$um des%ar%(strul ile de $a%re.33. &i va %une ile de-a drea%ta Sa, iar $a%rele de-a stân#a.34. )tun$i va *i$e +m%(ratul $elr de-a drea%ta 'ui eni!i, ine$uvânta!ii /at(lui Meu, mştenîm%(r(!ia $ea %re#(tit( vu( de la întemeierea lumii.35. C($i "l(mând am "st şi Mi-a!i dat s( m(nân$0 însetat am "st şi Mi-a!i dat s( eau0 str(in a"st şi M-a!i %rimit0

36. l am "st şi M-a!i îmr($at0 lnav am "st şi M-a!i $er$etat0 în temni!( am "st şi a!i venla Mine.3. )tun$i dre%!ii +i vr r(s%unde, *i$ând amne, $ând /e-am v(*ut "l(mând şi /e-am r(niSau însetat şi i-am dat s( ei37. Sau $ând /e-am v(*ut str(in şi /e-am %rimit, sau #l şi /e-am îmr($at38. Sau $ând /e-am v(*ut lnav sau în temni!( şi am venit la /ine49. :ar +m%(ratul, r(s%un*ând, va *i$e $(tre ei )dev(rat *i$ vu(, întru$ât a!i "($ut unuia dinta$eşti "ra!i ai Mei, %rea mi$i, Mie Mi-a!i "($ut.41. )tun$i va *i$e şi $elr de-a stân#a u$e!i-v( de la Mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşni$are este #(tit diavlului şi în#erilr lui.

42. C($i "l(mând am "st şi nu Mi-a!i dat s( m(nân$0 însetat am "st şi nu Mi-a!i dat s( eau043. Str(in am "st şi nu M-a!i %rimit0 #l, şi nu M-a!i îmr($at0 lnav şi în temni!(, şi nu M-a$er$etat.44. )tun$i vr r(s%unde şi ei, *i$ând amne, $ând /e-am v(*ut "l(mând, sau însetat, sastr(in, sau #l, sau lnav, sau în temni!( şi nu i-am slu;it45. El îns( le va r(s%unde, *i$ând )dev(rat *i$ vu( +ntru$ât nu a!i "($ut unuia dintre a$eş%rea mi$i, ni$i Mie nu Mi-a!i "($ut.46. &i vr mer#e a$eştia la sânda veşni$(, iar dre%!ii la via!( veşni$(.

Aostol

Eistola 0nt%i către $orinteni a &f%ntului aostol Pavel



1 Crinteni 7, 7-13 şi 8, 1-2

7. ar nu mân$area ne va %une înaintea lui umne*eu. C( ni$i da$( vm mân$a, nu n%risseşte, ni$i da$( nu vm mân$a, nu ne li%seşte.8. ar vede!i $a nu $umva a$east( liertate a vastr( s( a;un#( %ti$nire %entru $ei slai.19. C($i da$( $ineva te-ar vedea %e tine, $el $e ai $unştin!(, şe*ând la mas( în tem%lul idlilare $nştiin!a lui, sla "iind el, nu se va înt(ri s( m(nân$e din $ele ;ert"ite idlilr11. &i va %ieri %rin $unştin!a ta $el sla, "ratele t(u, %entru $are a murit <rists=

12. &i aşa, %($(tuind îm%triva "ra!ilr şi lvind $nştiin!a lr sla(, %($(tui!i "a!( de <rists.13. e a$eea, da$( mân$are sminteşte %e "ratele meu, nu vi mân$a în vea$ $arne, $a s( nadu$ sminteal( "ratelui meu.

1. Oare nu sunt eu lier >u sunt eu a%stl >-am v(*ut eu %e :isus mnul nstru >u suntevi lu$rul meu întru mnul2. a$( altra nu le sunt a%stl, vu(, ne#reşit, v( sunt. C($i vi sunte!i %e$etea a%stliei meîn mnul.

$anonul din r%nduiala liturgică a Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi - alcătuire a &f%ntulu'eodor &tuditul



$%ntarea I, glasul al Vl-lea:

Irmos Ajutor şi acoperitor S-a făcut mie spre mântuire. Acesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăpe l! Dumnezeul părintelui meu şi-L voi "năl#a pe l, căci cu slavă S-a preaslăvit $

%ă cutremur cugetân& la ziua cea "nfricoşătoare a Venirii 'ale, celei cu totul &e negrăit, şi cu frimai "nainte o vă&! ziua "n care vei şe&ea să ju&eci pe cei vii şi pe cei mor#i, Dumnezeul meAtotputernice.

(ân& vei veni, Dumnezeule, cu mii şi miria&e &e puteri cereşti ale "ngerilor, "nvre&niceşte-m

)ristoase, şi pe mine, ticălosul, a 'e "ntâmpina pe nori.

Vino, suflete al meu, &e ia aminte la ziua aceea şi ceasul "n care Dumnezeu &e fa#ă va veni, şi tânguieşte şi plângi, ca să te afli curat "n ceasul cercetării.



%ă "ngrozeşte şi mă "nfricoşează focul cel nestins al g*eenei, viermele cel cumplit, scrâşnir&in#ilor! ci slă+eşte şi-mi lasă greşalele, şi "n starea cea &impreună cu aleşii 'ăi, )ristoasrân&uieşte-mă.

lasul 'ău, cel &orit, care va c*ema la +ucurie pe Sfin#ii 'ăi, să-l au& şi eu, ticălosul, şi să af

nespusa &esfătare a "mpără#iei (ereşti.

Să nu intri cu mine la ju&ecată, a&ucân& faptele mele, cercân& cuvintele şi "n&reptân& "mplininporuncile. (i cu "n&urările 'ale, trecân& cu ve&erea răută#ile mele, mântuieşte-mă, Atotputernice.

Slav( /at(lui şi Fiului şi S"ântului u.

/nime "n trei 0postasuri, preastăpânitoare, Domnie a tuturor prea&esăvârşit stăpânitoare, Stăpânpeste toate, 'u "nsă#i mântuieşte-ne pe noi, 1ărinte şi 2iule şi Du*ule 1reasfânt.

&i a$um şi %ururea şi în ve$ii ve$ilr. )min ?a >(s$(tarei de umne*eu@

(ine a născut fiu neasemănat &upă legea părintească3 1e Acesta &ar 0l naşte 'atăl, fără &e maic1reaslăvită minune4 (ă tu ai născut, (urată, pe Dumnezeu şi omul.

$atavasie Ajutor şi acoperitor s-a făcut mie spre mântuire! Acesta este Dumnezeul meu, şi-L v

preaslăvi pe l, Dumnezeul părintelui meu, şi-L voi "năl#a pe l, căci cu slavă S-a preaslăvit.

$%ntarea a III/a



Irmos 5ntăreşte, Doamne, pe piatra poruncilor 'ale, inima mea cea clintită! că 5nsu#i eşti sfântDomn.

Domnul vine, şi cine va suferi frica Lui3 (ine se va arăta fe#ei Lui3 (i fii gata, o, suflete, sp"ntâmpinarea Lui.

%ai "nainte să apucăm să plângem, şi să ne "mpăcăm cu Dumnezeu mai "nainte &e sfârşit, "nfricoşător este &ivanul la care to#i cu grumajii pleca#i vom sta.

%iluieşte-mă, Doamne, miluieşte-mă strig #ie, cân& vei veni cu "ngerii 'ăi, să răsplăteşti tutur

&upă vre&nicia faptelor.

(um voi ră+&a mânia &e ne"n&urat a 6u&ecă#ii 'ale, Doamne, neascultân& porunca 'a3 (i să "n&uri &e mine "n ceasul 6u&ecă#ii.

5ntoarce-te, suspină, ticăloase suflete, mai "nainte până ce va lua sfârşit priveliştea vie#ii, până nuva "nc*i&e Domnul uşa cămării.

1ăcătuit-am, Doamne, ca altul nimenea &intre oameni, greşin& mai presus &ecât omul! ci mai "nain&e 6u&ecată fii mie milostiv, 0u+itorule &e oameni.


'reime neamestecată, nezi&ită, fire fără "nceput, (eea (e eşti lău&ată "n trei fe#e, mântuieşte-ne noi, cei ce ne "nc*inăm cu cre&in#ă stăpânirii 'ale.




7&răslit-ai, 1reacurată, cu naştere fără &e sămân#ă, pe (uvântul (el viu, (are S-a "ntrupat pântecele tău, &ar nu S-a sc*im+at. Slavă naşterii tale, %aica lui Dumnezeu.

$atavasie 5ntăreşte, Doamne, pe piatra poruncilor 'ale, inima mea care se clatină, că Singur esfânt şi &rept.

&edealna, glasul al V0-lea: ân&esc la ziua cea "nfricoşătoare şi plâng &e faptele mele cele viclencum voi răspun&e 0mpăratului (elui nemuritor3 Si cu ce "n&răzneală mă voi uita la 6u&ecătorul, e&ezmier&atul3 %ilostive 1ărinte, 2iule /nule-8ăscut şi Du*ule Sfinte, miluieşte-mă.


0n valea plângerii, "n locul ce ai rân&uit, cân& vei şe&ea, %ilostive, să faci ju&ecată &reaptă, să nvă&eşti cele ascunse ale mele, nici să mă ruşinezi "naintea "ngerilor! ci 'e milostiveşte, Dumnezeuşi mă miluieşte.


8ă&ej&ea lumii cea +ună, 8ăscătoare &e Dumnezeu 2ecioară, a ta singură şi ne"nfricată ajutorincer! milostiveşte-te spre poporul cel ce lesne se primej&uieşte, roagă pe milostivul Dumnezeu iz+ăvească sufletele noastre &e toată certarea, ceea ce eşti una +inecuvântată.

$%ntarea a I6/a

Irmos Auzit-a proorocul &e venirea 'a, Doamne, şi s-a temut: că aveai să 'e naşti &in 2ecioară,oamenilor să 'e ară#i, şi a grăit: Auzit-am auzul 'ău şi m-am temut! slavă puterii 'ale, Doamne.



Sosit-a ziua, iată "naintea uşilor este 6u&ecata! suflete, priveg*ează4 Aici "mpăra#ii "mpreună &omnii, +oga#ii, săracii se vor a&una şi "şi va lua fiecare om &upă vre&nicia faptelor.

0ntru a sa rân&uială, si*astrul şi ar*iereul, +ătrânul şi tânărul, sluga şi stăpânul vor fi cercetavă&uva şi fecioara se vor "n&repta! ci vai atunci &e to#i cei ce nu vor avea via#ă nevinovată.

8emitarnică este 6u&ecata 'a, ne"nşelat &ivanul 'ău &e graiul cel meşteşugit, că nu ascun&e vorcea iscusită a ritorilor &reptatea, nici nu o amăgeşte a&ucerea &e martori! că la 'ine, Dumnezeucele ascunse ale tuturor stau &e fa#ă.

Să nu vin la pământul plângerii, să nu vă& locul "ntunericului, )ristoase al meu, (uvinte, nilegân&u-mă &e mâini şi &e picioare să fiu lepă&at afară &in cămara 'a, avân& "m+răcămint

nestricăciunii "ntinată, eu, nevre&nicul.

(ân& vei &espăr#i pe păcătoşi &e cei &rep#i, ju&ecân& lumea, rân&uieşte-mă a fi una &in oile 'aalegân&u-mă &intre capre, 0u+itorule &e oameni, ca să au& glasul 'ău cel +inecuvântat.

(ân& se va face "ntre+are &e lucruri şi cân& se vor &esc*i&e căr#ile, ce vrei să faci, o, ticăloasuflete3 (e vrei să răspunzi la 6u&ecată, neavân& roa&e &e &reptate, ca să a&uci lui )ristos, 9i&itortău3

Auzin& cuvântul cel cu plângere al +ogatului. "n văpaia c*inurilor, plâng ticălosul şi mă tânguies"n aceeaşi osân&ă fiin&, şi mă rog: %iluieşte-mă, %ântuitorul lumii, "n vremea 6u&ecă#ii.


1e 2iul &in 'atăl şi pe Du*ul slăvesc, ca &in soare, lumina şi raza! "nsă pe 2iul &upă naştere, cănaştere este, iar pe Du*ul &upă ieşire purce&ere, că şi ieşire purce&ere este! pe &umnezeias'reime cea "mpreună fără &e "nceput, (ăreia se "nc*ină toată făptura.




2ecioară, 1runc născân& şi cură#ia păzin&, tu cinstită te-ai arătat, născân& pe Dumnezeu şi omul, p

Acelaşi-unul "n amân&ouă c*ipurile! minunea ta, 2ecioară %aică, spăimântează tot auzul şi cugetu

$atavasie Auzit-a 1roorocul &e Venirea 'a, Doamne, şi s-a temut, că vrei să 'e naşti &in 2ecioaşi oamenilor să 'e ară#i, şi a zis: Auzit-am auzul 'ău şi m-am temut, slavă puterii 'ale, Doamne.

$%ntarea a 6/a

Irmos De noapte mânecân& eu, 0u+itorule &e oameni, 'e rog luminează-mă şi mă in&reptează şi pmine spre poruncile 'ale şi mă "nva#ă, %ântuitorule, să fac voia 'a.

(utremur nepovestit şi frică va fi acolo! că va veni Domnul, şi "mpreună cu Dânsul lucrul fiecăru

&intre oameni. i cine &ar &e aicea nu se va plânge3

;âul cel &e foc mă tul+ură, mă topeşte, mă roa&e scrişnirea &in#ilor şi "ntunericul a&âncului! &eci, ce c*ip şi cum voi face să "n&uplec pe Dumnezeu3

0artă, Doamne, pe ro+ul 'ău, ca nu cân&va să mă &ai c*inuitorilor celor amari, "ngerilor celcumpli#i, "ntre care nu se poate afla acolo o&i*nă.

Domnul şi con&ucătorul &impreună acolo, +ogatul şi cel ne#inut "n cinste, cel mare "mpreună şi cmic, se vor "n&repta "ntocmai! ci vai fiecăruia, care nu va fi gata.



Slă+eşte, lasă, Doamne, şi iartă câte <i-am greşit <ie, şi să nu mă ară#i acolo "naintea "ngerilor, osân&a focului şi a ruşinii celei fără &e sfârşit.

2ie-<i milă, fie-<i, Doamne, &e zi&irea 'a! greşit-am <ie, iartă-mă! că &in fire curat numai 'u eşti,altul afară &e 'ine nimeni nu este fără "ntinăciune.


/na &in fire, pe 'ine, 'reime, 'e lau&, (are eşti fără &e "nceput, necuprinsă &e minte, stăpânitoar"mpărătească /nime, prea&esăvârşit Dumnezeu, şi Lumină, şi Via#ă, şi 2ăcătoare a lumii.


0ntru cinstită naşterea ta cea mai presus &e fire, legile firii "n c*ip arătat se &ezleagă! că fără &sămân#ă ai născut pe Dumnezeu (el născut &in 'atăl mai "nainte &e veci.

$atavasie De noapte mânecân& eu, 0u+itorule &e oameni, 'e rog luminează-mă şi mă in&repteaşi pe mine spre poruncile 'ale şi mă "nva#ă, %ântuitorule, să fac voia 'a

$%ntarea a 6I/a

Irmos Strigat-am cu toată inima mea către milostivul Dumnezeu şi m-a auzit &in ia&ul cel mai jos şi a scos &in stricăciune via#a mea.

La "nfricoşătoarea 'a Venire )ristoase, cân& 'e vei arăta &in (er, şi se vor pune scaunele, şi se v&esc*i&e căr#ile, să-<i fie milă, atunci, %ântuitorule, &e zi&irea 'a.



Acolo nimic nu va putea ajuta, fiin& ju&ecător Dumnezeu: nici "nvă#ătura, nici meşteşugul, nimărirea, nici prieteşugul! fără numai puterea ta, cea &in fapte, o suflete al meu4

Acolo "mpreună va fi &omnul şi con&ucătorul, săracul şi +ogatul, suflete4 8ici tată, nici mamă nvor putea ajuta, nici frate nu va putea iz+ăvi &e osân&ire.

(ugetân& la "nfricoşătoarea "ntre+are a 6u&ecătorului, suflete, "ngrozeşte-te &e aici, găteşterăspunsul, ca să nu fii osân&it "n legăturile cele veşnice.

Să nu au&, Doamne, zicân&u-mi-se: 0a-#i al tău4 i să fiu gonit &e la 'ine! nici: Du-te "n locul c+lestemat4 (i să au& glasul cel &orit al &rep#ilor.

Din por#ile ia&ului iz+ăveşte-mă, Doamne! mântuieşte-mă &in prăpastie şi &in "ntunericul cel a&ân&in cele &e &e&esu+t ale pământului şi &in focul cel nestins, şi &e oricare altă pe&eapsă veşnică.


Dumnezeirea, /nimea 'reimii o lau&! pe 'atăl şi pe 2iul şi pe Dumnezeiescul Du*, putere a unStăpânii (e Se &esparte "n trei 0postasuri.


'u eşti uşa, prin care singur 0isus, 2iul tău, a trecut, (el (e a intrat şi a ieşit, şi c*eile fecioriei nu la stricat, curată! (el (e a zi&it pe A&am.



$atavasie Strigat-am cu toată inima mea către milostivul Dumnezeu şi m-a auzit &in ia&ul cel m&e jos şi a scos &in stricăciune via#a mea.

$ondac, glasul 0: (ân& vei veni, Dumnezeule, pe pământ cu măriri şi toate se vor cutremura, şi râcel &e foc "naintea &ivanului va curge, căr#ile se vor &esc*i&e şi cele ascunse se vor vă&i! atunci

mă iz+ăveşti &e focul cel nestins şi să mă "nvre&niceşti a sta &e-a &reapta 'a, 6u&ecătoruprea&repte.

Icos De "nfricoşătorul 'ău &ivan a&ucân&u-mi aminte, prea+unule Doamne, şi &e ziua 6u&ecă#ii m"nfricoşez şi mă tem, vă&it fiin& &e cugetul meu. (ân& vei şe&ea pe scaunul 'ău şi vei faccercetare, atunci nimeni nu va putea tăgă&ui păcatele, a&evărul vă&in&u-le, şi frica cuprinzân&u-(ă tare va suna atunci focul g*eenei, şi păcătoşii vor scrâşni! ci mă miluieşte, mai "nainte &e sfârş

şi mă iartă, 6u&ecătorule prea&repte.

$%ntarea a 6II/a

Irmos reşit-am, fără&elege am făcut, nu ne-am "n&reptat "naintea 'a, nici am păzit, nici am făc

precum ai poruncit nouă. (i nu ne părăsi până "n sfârşit, Dumnezeul părin#ilor.

Să că&em, cre&incioşilor, şi să plângem mai "nainte &e ju&ecata aceea, cân& cerurile vor pieri, stelevor că&ea şi tot pământul se va clătina! ca să aflăm milostiv, la sfârşit, pe Dumnezeul părin#ilor.

8emitarnică va fi "ntre+area, "nfricoşătoare va fi acolo ju&ecata, un&e "naintea 6u&ecătorului nu va tăinui nimic, un&e nu va fi cu putin#ă a se face fă#ărie cu &aruri! ci fie-<i milă &e mine, Stăpânşi mă apără &e mânia 'a cea "nfricoşătoare.

Domnul vine să ju&ece, cine va suferi arătarea Lui3 0nfricoşează-te, ticăloase al meu sufle"nfricoşează-te, şi-#i găteşte lucrurile tale spre ieşirea ta! ca să afli milostiv şi "n&urat pe "nsuDumnezeul părin#ilor.



2ocul cel nestins mă tul+ură, şi "ngrozirea cea amară a viermilor! ia&ul cel stricător &e suflet msperie, şi "n&eajuns &e umilit nici&ecum nu mă fac! ci, Doamne, Doamne4, mai "nainte &e sfârş"ntăreşte-mă cu frica 'a.

(a& "naintea 'a şi a&uc <ie, ca nişte lacrimi, graiurile mele. reşit-am, cum nici păcătoasa ngreşit, şi fără&elege am făcut ca altul nimeni pe pământ! ci 'e "n&ură, Stăpâne, spre făptura 'a,iarăşi mă c*eamă.

0ntoarce-te, căieşte-te, &escoperă cele ascunse, zi lui Dumnezeu, (elui (e toate le ştie: 'u şascunsurile mele, unule %ântuitorule! 'u "nsu#i mă miluieşte, precum cântă Davi&, &upă mare mi

'a.


1e 'rei ca pe /nul, "ntru o fiin#ă, şi /nul "n trei fe#e lau&! acestea sunt: 'atăl, 2iul şi Sfântul Du*!

putere, o voie şi o lucrare! un Dumnezeu "ntreit-sfânt, o "mpără#ie singură stăpânitoare.


0eşit-a Dumnezeu, (el preafrumos, &in cămara pântecelui tău, ca un "mpărat cu *aină #esută Dumnezeu, roşită "n vopseaua cea &e taină a preacuratului tău sânge, ceea ce nu ştii &e mire, "mpărăteşte tot pământul.

$atavasie reşit-am, fără&elege am făcut, nu ne-am "n&reptat "naintea 'a, nici am păzit, nici afăcut precum ai poruncit nouă. (i nu ne părăsi până "n sfârşit, Dumnezeul părin#ilor.



$%ntarea a 6III/a

Irmos 1e (el (e-L slăvesc oştile cereşti, şi &e Dânsul se "nfricoşează *eruvimii şi serafimii, toasuflarea şi făptura lău&a#i-L, +inecuvânta#i-L, şi-L prea"năl#a#i "ntru to#i vecii.

(ugetân& la "ntâmpinarea "nfricoşătoarei Venirii 'ale celei &e a Doua, Doamne, mă cutremur &certarea 'a, mă tem &e mânia 'a şi strig <ie: %ântuieşte-mă &e ceasul acela "n veci.

(ân& vei ju&eca 'u, Dumnezeule, toate, cine &intre pământeni, fiin& "nconjura#i &e patimi, va putsuferi3 (ă atunci focul cel nestins şi viermele cel nea&ormit va cuprin&e "n veci pe cei osân&i#i.

(ân& vei c*ema toată suflarea laolaltă, ca să iei seama, )ristoase, mare frică va fi atunci, manevoie, &eoarece numai faptele singure vor ajuta "n veci.

6u&ecătorule a toate, Dumnezeul meu şi Doamne, fă să au& atunci glasul 'ău cel &orit, să vălumina 'a cea mare, să privesc la corturile 'ale, să mă uit la slava 'a, +ucurân&u-mă "ntru to#i veci

Drepte 6u&ecătorule, %ântuitorule, miluieşte-mă şi mă scapă &e focul şi &e "ngrozirea ce am "ntâmpin pe &reptate la 6u&ecată! lasă-mi mai "nainte &e sfârşit mântuire, prin fapta cea +ună şi prpocăin#ă.

(ân& vei şe&ea, 6u&ecătorule, ca un %ilostiv, şi vei arăta, )ristoase, "nfricoşătoare slava 'a, o, frică va fi atunci4 (uptorul arzân&, şi to#i temân&u-se &e 6u&ecata cea nesuferită.

Aine$uvânt(m %e /at(l şi %e Fiul şi %e S"ântul u, umne*eu.



1e un Dumnezeu &upă fiin#ă cinstesc, trei fe#e lau& &upă ose+ire! altele, &ar nu &e alt fel! Dumnezeirea una este, "n trei fe#e: 'atăl şi 2iul şi Dumnezeiescul Du*.


Din luminatul tău pântece ieşin& )ristos, ca un mire &in cămară, a luminat lumină mare celor &"ntuneric! pentru că strălucin& Soarele Dreptă#ii, lumea a luminat, (urată4

$atavasie

Să lău&ăm, +ine să cuvântăm şi să ne "nc*inăm Domnului, cântân&u-0 şi prea "năl#ân&u-L pe Dâns"ntru to#i vecii.

1e (el ce-L slăvesc oştile cereşti, şi &e Dânsul se "nfricoşează *eruvimii şi serafimii, toată suflarşi făptura lău&a#i-L, +inecuvânta#i-L, şi-L prea "năl#a#i "ntru to#i vecii.

$%ntarea a IN/a

Irmos 8aşterea zămislirii celei fără sămân#ă este netălmăcită, ro&ul %aicii celei fără &e +ăr+at esnestricat, că naşterea lui Dumnezeu "nnoieşte firile. 1entru aceasta, pe tine, toate neamurile, ca pe%aică mireasă a lui Dumnezeu, cu &reaptă cre&in#ă te mărim.

Domnul vine, ca pe păcătoşi să-i pe&epsească, pe &rep#i să-i mântuiască! să ne "nfricoşăm şi plângem, şi să luăm sim#ire &e ziua aceea "n care, &escoperin& cele nearătate şi cele ascunse aoamenilor, va răsplăti cele &upă vre&nicie.



0nfricoşatu-s-a şi s-a "ngrozit %oise văzân&u-'e &in spate! &ar eu ticălosul cum voi suferi a ve&fa#a 'a atunci, cân& vei veni &in (er3 (i să-<i fie milă &e mine, Doamne, şi cu "n&urarea să causpre mine.

Daniil s-a temut &e ceasul cercetării, iar eu ticălosul ce voi pătimi, Doamne, venin& la acea

"nfricoşătoare3 (i "mi &ă, mai "nainte &e sfârşit, cu plăcere a sluji <ie, ca să &o+ân&esc "mpără#ia '

2ocul se pregăteşte, viermele se rân&uieşte! cinstea veseliei, iertarea, lumina cea ne"nserată, +ucur&rep#ilor. Deci, cine este acel fericit, ca să scape &e c*inul celor &intâi, şi să moştenească cele &e &oilea3

Să nu mă "ntoarcă &e la fa#a 'a, Doamne, mânia urgiei 'ale, nici să au& glasul 'ău cel &e +lestetrimi#ân&u-mă "n foc! ci să intru "n +ucuria cămării 'ale celei nestricăcioase şi eu atunci, cu Sfin'ăi.

%intea mi s-a rănit, trupul mi s-a trân&ăvit, mi se +olnăveşte &u*ul, cuvântul a slă+it, via#a mi somorât, sfârşitul este lângă uşi. 1entru aceasta, ticăloase al meu suflet, ce vei face cân& va ve

6u&ecătorul să cerce ale tale3


/nule, 8ăscătorule al /nuia, 1ărinte al 2iului celui /nul-8ăscut, şi /nule 2iule al /nuia, luminăstrălucirea luminii, şi /nule Du*ule Sfinte, numai al /nuia Dumnezeu, (are eşti cu a&evărat Dom

al Domnului! o 'reime, /nime sfântă, mântuieşte-mă pe mine, cel ce grăiesc &e Dumnezeirea 'a.




%inunea naşterii tale mă uimeşte, ceea ce eşti cu totul fără pri*ană! spune cum ai zămislit făsămân#ă pe (el necuprins3 (um ai rămas fecioară, născân& ca o maică3 Acest lucru peste fire cre&in#ă primin&u-=, "nc*ină-te (elui născut, căci câte le voieşte, le şi poate.

$atavasie 8aşterea zămislirii celei fără sămân#ă este netălmăcită, ro&ul %aicii celei fără &e +ăr+

este nestricat, că naşterea lui Dumnezeu "nnoieşte firile. 1entru aceasta, pe tine, toate neamurile, pe o %aică mireasă a lui Dumnezeu, cu &reaptă cre&in#ă te mărim.

?)$este ru#($iuni sunt re%rduse du%( 'riod ?ed. :AMAOB, Au$ureşti, 2999, %%. 41-59@.

$anonul Înfricoşatei Judecăţi



Din Triod tipărit în Mănăstirea Neamţului la anul 18

(ân& vrei vrea să vii să faci ju&ecata &reaptă, Dreptule 6u&ecător, şezân& pe scaunul slavei 'ale, r&e foc "nfricoşân&, va trage "naintea &ivanului 'ău pe to#i, stân& "naintea 'a, puterile cereşti, oamenii cu frică ju&ecân&u-se, fieştecine, precum a lucrat! atuncea să-#i fie milă &e noi, şi să

"nvre&niceşti )ristoase, "n partea celor mântui#i, ca un %ilostiv, cu cre&in#ă 'e rugăm.(ăr#ile se vor &esc*i&e, şi se vor arăta faptele oamenilor "naintea Divanului 'ău celui &e nesuferit,va răsuna toată Valea 1lângerii, cu groaznică scrâşnire, văzân& pe to#i cei ce au greşit, trimişi muncile cele veşnice, cu &reaptă ju&ecata 'a, şi fără &e folos plângân& 5n&urate. 1entru aceasta rugăm pe 'ine, >unule să-<i fie milă &e noi, cei ce 'e lău&ăm, unule mult %ilostive.

'râm+i#ele vor suna şi mormânturile se vor &eşerta şi se va scula toată firea omeneascutremurân&u-se, cei ce au făcut +ine, cu +ucurie se vor +ucura, aşteptân& să ia plată: iar cei ce greşit, vor tremura cumplit văitân&u-se, "n muncă trimi#ân&u-se şi &e cei aleşi &espăr#in&u-s



Doamne al slavei, milostiveşte-'e spre noi, ca un >un, şi ne "nvre&niceşte stării celor ce 'e-au iu+pe 'ine.

1lâng şi mă tânguiesc cân& "mi vine "n sim#ire focul cel veşnic, "ntunericul cel mai &inafarătartarul, viermele cel cumplit şi scrâşnirea &in#ilor cea ne"ncetată, şi &urerea ce va să fie celor ce agreşit peste măsură, şi pe 'ine cel prea >un cu vicleană voie 'e-au mâniat, &in care unul şi cel &intsunt eu, ticălosul. (i 6u&ecătorule ca un 5n&urat mântuieşte-mă cu mila 'a.


(ân& se vor aşeza scaunele şi se vor &esc*i&e căr#ile şi Dumnezeu va şe&ea la 6u&ecată, 74 ce friva fi atuncea4 5ngerii stân& "nainte cu frică şi râul &e foc curgân&, ce vom face atuncea noi oamencei vinova#i cu multe păcate3 i cân& 5l vom auzi c*emân& pe cei +inecuvânta#i ai 'atălui "nt"mpără#ie, iar pe cei păcătoşi trimi#ân&u-i "n muncă, cine va suferi acea "nfricoşată răspun&ere3 (unule iu+itorule &e oameni, %ântuitorule, 5mpărate al veacurilor, mai "nainte până ce va somiluieşte-mă.

Slav( /at(lui şi Fiului şi S"ântului u. &i a$um şi %ururea şi în ve$ii ve$ilr. )min. >(s$(tarei

(unoscân& poruncile Domnului, aşa să vie#uim: pe flămânzi să-i *rănim, pe setoşi să-i a&ăpăm, cei goi să-i "m+răcăm, pe străini să-i a&ucem "n casă, pe +olnavi şi pe cei &in temni#ă să-i căutăm! să zică şi către noi, (el ce va să ju&ece tot pământul: Veni#i +inecuvânta#ii 'atăl %eu, &e moşten5mpără#ia ce s-a gătit vouă.

&i a$um şi %ururea şi în ve$ii ve$ilr. )min. a >(s$(tarei

Su+ acoperământul tău Stăpână, to#i pământenii scăpân& strigăm #ie: 8ăscătoare &e Dumneznă&ej&ea noastră, iz+ăveşte-ne pe noi &e greşalele cele fără măsură,şi mântuieşte sufletele noastre.


Vai mie "nnegritule suflete, până cân& &e la răută#i nu te mai curmezi3 1ână cân& zaci "n lene3 De nu-#i a&uci aminte &e "nfricoşatul ceas al mor#ii3 De ce nu te cutremuri cu totul &e "nfricoşa6u&ecata %ântuitorului3 7are ce vei să răspunzi, sau cum vei să &ai seamă3 Lucrurile tale stau

fa#ă spre mustrarea ta, faptele tale te vă&esc, pârân&u-te. Deci o suflete, vremea a sosit, aleargapucă "nainte, cu cre&in#ă strigă: greşit-am Doamne greşit-am <ie: ci ştiu 0u+itorule &e oamemilostivirea 'a, 1ăstorule cel +un, nu mă &espăr#i pe mine &e la starea cea &e-a &reapta 'a, pentmare mila 'a.

2ecioară ceea ce nu ştii &e mire, care ai zămislit negrăit pe Dumnezeul cel 1rea"nalt, primeşrugăciunile ro+ilor tăi, ceea ce eşti cu totul fără pri*ană, care &ăruieşti tuturor cură#ire &e greşalprimin& acum rugăciunile noastre, roagă-te să ne mântuim noi to#i.



8ăscătoare &e Dumnezeu 2ecioară +ucură-te, ceea ce eşti plină &e Dar, %arie Domnul este cu tin>inecuvântată eşti tu "ntre femei, şi +inecuvântat este ;o&ul pântecelui tău: că ai născut p%ântuitorul sufletelor noastre.

$anonul Înfricoşatei Judecăţi

Facerea Sfântului Teodor Studi

Peasna I

Irmos Ajutor şi acoperitor S-a făcut mie spre mântuire. Acesta este Dumnezeul meu şi-L vproslăvi pe l! Dumnezeul părintelui meu şi-L voi "năl#a pe l, căci cu slavă S-a proslăvit.

&tih Miluieşte-m( umne*eule, miluieşte-m(.

9iua cea "nfricoşată a venirii 'ale celei cu totul negrăite, mă cutremur cugetân&u-o,şi cu frică mai "nainte o vă&, "ntru care vei să şezi să ju&eci pe cei vii şi pe cei mor#i, Dumnezemeu Atotputernice.


(ân& vei veni Dumnezeule cu "ntunerice, şi cu mii &e puteri ale "ngerilor, "nvre&ni-ceşte-m)ristoase şi pe mine ticălosul a 'e "ntâmpina pe nori.


Vino &e ia "ntru tine suflete al meu ziua aceea, şi ceasul "ntru carele Dumnezeu &e faţă va veni: şitânguieşte şi plângi, ca să te afli curat "n ceasul "ntre+ării. &tih Miluieşte-m( umne*eule, miluieşte-m(.

5ngrozeşte-mă şi mă "nfricoşează focul cel nestins al g*eenei, viermele cel amar, scrâşnirea &in#ilo(i-mi slă+eşte şi "mi lasă greşalele, şi "n starea cea &impreună cu aleşii 'ăi )ristoase rân&uieşte-m


lasul 'ău cel &orit, care va c*ema la +ucurie pe sfin#ii 'ăi, să-l au& şi eu ticălosul, ca să afnespusa &esfătare a "mpără#iei 'ale.


Să nu intri cu mine la ju&ecată a&ucân& faptele mele, cercân& cuvintele şi "n&reptân& poruncile. cu "n&urările 'ale trecân& cu ve&erea răută#ile mele, mântuieşte-mă Atotputernice.



Slav( a /reimii

/nime "n trei Staturi, prea Stăpânitoare Domnie a tuturor, prea &esăvârşit Stăpânitoare Stăpânpeste toate: 'u "nsu#i mântuieşte-ne pe noi, 1ărinte, şi 2iule, şi Du*ule 1reasfinte.


(ine a născut 2iu neasemănat, &upă rân&uiala 1ărintească3 1e Acesta &ar "l naşte 'atăl fără &maică, prea slăvită minune: că tu ai născut (urată pe Dumnezeu "mpreună şi om.

Peasna +Irmos 5ntăreşte Doamne pe piatra poruncilor 'ale inima mea ceea ce se clăteşte, că "nsu#i eşti Sfăşi Drept.


Domnul vine, şi cine va suferi frica Lui3 (ine se va arăta fe#ei Lui3 (i fii gata o suflete, sp"ntâmpinarea Lui.


%ai "nainte să apucăm să plângem, şi să ne "mpăcăm cu Dumnezeu mai "nainte &e sfârşit, "nfricoşat este Divanul, la care to#i cu grumajii pleca#i vom sta.


%iluieşte-mă Doamne miluieşte-mă, strig <ie, cân& vei veni cu "ngerii 'ăi, ca să răsplăteşti tutur&upă vre&nicia faptelor. &tih Miluieşte-m( umne*eule, miluieşte-m(.

(um voi "n&ura mânia &e ne"n&urat a ju&ecă#ii 'ale Doamne, neascultân& porunca 'a3 (i să '"n&uri &e mine "n ceasul 6u&ecă#ii. 5ntoarce-te suspină ticăloase suflete, mai "nainte până ce nu sfârşit târgul vie#ii, până ce nu-#i va "nc*i&e Domnul uşa cămării Sale.


1ăcătuit-am Doamne ca altul nimenea &in oameni, greşin& mai presus &ecât omul, ci mai "nainte &6u&ecată fii mie %ilostiv, 0u+itorule &e oameni.

Slav( a /reimii

'reime neamestecată, nezi&ită, fire fără "ncepere, ceea ce eşti lău&ată "n trei fe#e, mântuieşte-ne noi, cei ce ne "nc*inăm cu cre&in#ă Stăpânirii 'ale.



&i a$um... A#rdişna

7&răslit-ai 1reacurată cu naştere fără &e sămân#ă pe (uvântul cel viu, "ntrupân&u-Se "n pântecetău iar nu sc*im+ân&u-Se: slavă naşterii tale %aica lui Dumnezeu.

$atavasie 5ntăreşte Doamne pe piatra...

&edealna glas ?: ân&esc &e 9iua cea "nfricoşată şi plâng &e faptele mele cele viclene, cum vrăspun&e 5mpăratului (elui nemuritor şi cu ce "n&răzneală mă voi uita la 6u&ecătorul, &ezmier&atu%ilostive 1ărinte, 2iule unul născut, Du*ule Sfinte miluieşte-mă.


5n Valea 1lângerii, "n locul rân&uit cân& vei şe&ea %ilostive să faci 6u&ecată &reaptă, să nu vă&ecele ascunse ale mele, nici să mă ruşinezi "naintea "ngerilor, ci să 'e milostiveşti Dumnezeule, şi mă miluieşti.

) >(s$(tarei

8ă&ej&ea lumii cea +ună 8ăscătoare &e Dumnezeu 2ecioară, a ta singura ajutorin#ă cmilostiveşte-te spre poporul cel ce lesne se primej&uieşte, roagă pe milostivul Dumnezeu, iz+ăvească sufletele noastre &e toată certarea, ceea ce eşti una +inecuvântată.

Peasna #

Irmos Auzit-a proorocul &e venirea 'a Doamne şi s-a temut că vei să 'e naşti &in 2ecioară ş

strigat: auzit-am auzul 'ău şi m-am temut, Slavă 1uterii 'ale Doamne.


Sosit-a 9iua, iată "naintea uşilor este 6u&ecata @suflete priveg*ează un&e "mpăra#ii "mpreună +oierii, şi +oga#ii, şi săracii se vor a&una, şi "şi vor lua fieştecare &upă vre&nicia faptelor.


5ntru a sa rân&uială, si*astrul şi ar*iereul, +ătrânul şi tânărul, sluga şi stăpânul se vor "ntre+a, vă&uşi fecioara se va "n&repta: ci vai atuncea &e to#i, cei ce nu vor avea via#a nevinovată.

&tih Miluieşte-m( umne*eule, miluieşte-m(.8emitarnică este 6u&ecata 'a, ne"nşelat Divanul 'ău &e graiul cel meşteşugit, că nu furişea&reptatea vor+a cea iscusită a ritorilor, nici a&unarea martorilor o amăgeşte că la 'ine Dumnezeucele ascunse ale tuturor stau &e fa#ă.




;âul cel &e foc mă tul+ură, mă topeşte, mă roa&e scrâşnirea &in#ilor, "ntunericul a&âncului: Deci ce c*ip şi cum voi face să milostivesc pe Dumnezeu3


0artă, iartă Doamne pe ro+ul 'ău, ca nu cân&va să mă &ai muncitorilor celor amari, "ngerilor celcumpli#i. "ntru care nu poate acolo a se afla o&i*nă.


Domnul şi voievo&ul &impreună acolo, +ogatul şi cel neslăvit, cel mare "mpreună şi cel mic se "n&repta "ntocmai: ci vai fieştecăruia ce nu va fi gata.


Slă+eşte, lasă Doamne, şi iartă câte <i-am greşit <ie, şi să nu mă ară#i acolo "naintea "ngerilor, "nt

osân&a focului, şi a ruşinii sfârşit.


Fie-!i mil(, "ie-!i amne, de *idirea /a, #reşit-am ie, iart(-m( $( din "ire $urat /u sin#ur eştialtul a"ar( de /ine nimenea nu este "(r( de s%ur$($iune.

a /reimii/na "n 2ire pe 'ine 'reime 'e lau&, care eşti fără &e "nceput, necuprinsă &e minte

Stăpânitoare, 5mpărătească /nime, prea &esăvârşit Dumnezeu şi Lumină şi Via#ă şi 2ăcătoare lum&i a$um şi %ururea şi în ve$ii ve$ilr. )min. a >(s$(tarei

5ntru naşterea ta (instită mai presus &e fire, legile firii arătat se &ezleagă: că fără sămân#ă ai născpe Dumnezeu cel născut &in 'atăl mai "nainte &e veacuri.

$atavasie De noapte mânecân& eu...

Peasna ,

Irmos Strigat-am cu toată inima mea către "n&uratul Dumnezeu, şi m-a auzit &inşi a scos &in stricăciune via#a mea


La "nfricoşată venirea 'a, cân& 'e vei arăta &in (er şi se vor pune scaunele, şi se vor &esc*icăr#ile, fie-#i milă, fie-#i atuncea %ântuitorule &e zi&irea 'a.




Acolo nimica nu va putea ajuta, fiin& 6u&ecător Dumnezeu, nici "nvă#ătura, nici meşteşugul, nislava, nici prieteşugul, fără numai puterea ta cea &in fapte, o suflete al meu.


Acolo "mpreună va fi &omnul şi voievo&ul, săracul şi +ogatul suflete4 8ici tata va putea, nici mam

va ajuta, nici frate va iz+ăvi &e osân&ă.&tih Miluieşte-m( umne*eule, miluieşte-m(.

De "nfricoşata "ntre+ăciune cugetân& suflete "ngrozeşte-te &e aicea, găteşte-#i răspunsul, ca să nu osân&eşti "n legăturile cele veşnice.


Să nu au& Doamne zicân&u-mi-se: ia-#i al tău4 &e la 'ine gonit fiin&, nici: &u-te "n locul c

+lestemat: ci glasul cel &orit al &rep#ilor.


Din por#ile ia&ului Doamne iz+ăveşte-mă, &in prăpastia, şi &in "ntunericul cel nelu- minos, &in ce&e&esu+tul pământului, şi &in focul cel nestins, şi &e toată altă pe&eapsă veşnică.

Slav( a /reimii Dumnezeirea /nimii 'reimii: 'atăl, pe 2iul, şi pe Dumnezeiescul Du*, 1uterea a unei Stăpânii ce &esparte "n trei Staturi.


'u eşti uşa, prin care singur 0isus 2iul tău a trecut, (el ce a intrat şi a ieşit, şi c*eile fecioriei nu lestricat (urată, (el ce a zi&it pe A&am.

$atavasie Strigat-am cu toată inima mea$

$ondac, glasul =: (ân& vei veni Dumnezeule pe pământ cu slavă, şi toate se vor cutremura, şi râcel &e foc "naintea Divanului va curge, şi căr#ile se vor &esc*i&e, şi cele ascunse se vor vă&i: atuncsă mă iz+ăveşti &e focul cel nestins, şi să mă "nvre&niceşti a sta &e-a &reapta 'a, 6u&ecătorule pr&repte.

Icos De "nfricoşat Divanul 'ău a&ucân&u-mi aminte prea >unule Doamne, şi &e 9iua 6u&ecă#ii m"nfricoşez şi mă tem, &e cunoştin#a mea fiin& vă&it: cân& vei şe&ea pe scaunul 'ău, şi vei fa"ntre+are, atunci păcatele a le tăgă&ui nimenea nu va putea, a&evărul vă&in&u-le, şi frica cuprinzânpe păcătoşi: tare va suna atuncea focul g*eenei şi păcătoşii vor scrâşni. (i mă miluieşte mai "nain&e sfârşit, şi mă iartă 6u&ecătorule prea Drepte



&tih (ân& vei şe&ea Stăpâne să ju&eci pământul, vino la mine, fă-mă vre&nic, să auz (uvântul.

Peasnă

Irmos reşit-am, fără&elege am făcut, nu ne-am "n&reptat "naintea 'a, nici am păzit, nici am făcuprecum ne-ai poruncit nouă. (i nu ne părăsi pe noi până "n sfârşit Dumnezeul 1ărin#ilor.


Să că&em şi să plângem mai "nainte &e 6u&ecata aceea cre&incioşilor, cân& (erurile vor pieri, stelevor că&ea, şi tot pământul se va clăti, ca să aflăm %ilostiv la sfârşit pe Dumnezeul părin#ilor.


8emitarnică va fi "ntre+area, "nfricoşată va fi acolo 6u&ecata, un&e "naintea 6u&ecătorului nu se tăinui nimica, un&e nu va fi cu putin#ă a se face fă#ărie cu &aruri: ci fie-#i milă &e mine Stăpâne,

mă iz+ăveşte &e toată mânia 'a cea "nfricoşată.


Domnul vine să ju&ece, cine va suferi arătarea Lui3 5nfricoşează-te ticăloase al meu sufle"nfricoşează-te, şi-#i găteşte lucrurile tale la ieşirea ta, ca să afli %ilostiv şi 5n&urat pe "nsuDumnezeul 1ărin#ilor.


2ocul cel nestins mă tul+ură, şi scrâşnirea cea amară a viermilor, ia&ul cel stricător &e suflet m"ngrozeşte, şi +ine umilit nici&ecum nu mă fac. (i Doamne, Doamnemai "nainte &e sfârşit "ntăreşte-mă cu frica 'a.


(a& "naintea 'a şi a&uc <ie ca nişte lacrimi graiurile mele: greşit-am, precum nici curva n-a greşit,fără&elege am făcut ca nimeni altul pe pământ: ci 'e "n&ură Stăpâne spre făptura 'a, şi iarăşi mc*eamă.


5ntoarce-te, căieşte-te, &escoperă cele ascunse, zi lui Dumnezeu (elui ce toate leştie: 'u ştii ascunsurile mele unule %ântuitorule: ci "nsu#i mă miluieşte, precum cântă Davi&, &upmare mila 'a.Slav( a /reimii

De trei ca unul "ntru o 2iin#ă, şi pe unul "n trei 2e#e, lau&. Acestea sunt 'atăl, 2iul, şi Sfântul Du*,

Voie şi o Lucrare, un Dumnezeu "ntreit Sfânt, o "mpără#ie singură.




0eşit-a Dumnezeu (el prea frumos &in cămara pântecelui tău, ca un "mpărat, "m+răcat cu *ai#esută &e Dumnezeu, roşită "n văpseala &e taină, a prea curatului tău sânge, ceea ce nu ştii &e mire"mpărăteşte tot pământul.

$atavasie reşit-am, fără&elege am făcut, nu ne-am "n&reptat "naintea 'a, nici am păzit, nici afăcut, precum ne-ai poruncit nouă. (i nu ne părăsi pe noi până "n sfârşit Dumnezeul 1ărin#ilor.

Peasna *

Irmos 1e (el ce-L slăvesc oştile cereşti, şi &e Dânsul se "nfricoşează )eruvimii şi Serafimii, toasuflarea şi făptura lău&a#i-L, +inecuvânta#i-L, şi-L prea "năl#a#i "ntru to#i vecii.


(ugetân& &e "ntâmpinarea "nfricoşatei venirii 'ale celei &e a &oua Doamne, mă cutremur &e certar'a, mă cutremur &e mânia 'a, ci strig <ie: mântuieşte-mă &e ceasul acela "n veci.


(ân& vei ju&eca 'u Dumnezeule toate, cine &in pământeni, fiin& "nconjura#i &e patimi vor suferi3 (focul cel nestins, şi viermele cel ce scrâşneşte tare, atuncea pe cei osân&i#i va cuprin&e "n veci.


(ân& vei c*ema toată suflarea "ntr- un loc, ca să iei seama tuturor, mare frică va fi atuncea, manevoie, &e vreme ce numai faptele singure vor ajuta "n veci.

&tih Miluieşte-m( umne*eule, miluieşte-m(.6u&ecătorule a toate, Dumnezeul meu şi Doamne, să auz atuncea glasul 'ău cel &orit, să văz lumin'a cea mare, să privesc la corturile 'ale, să mă uit la slava 'a, +ucurân&u-mă "ntru to#i vecii.


Drepte 6u&ecătorule, %ântuitorule miluieşte-mă, şi mă iz+ăveşte &e focul şi &e "ngrozirea ce voi pat pe &reptate la 6u&ecată, lasă-mi mai "nainte &e sfârşit prin faptă +ună şi prin pocăin#ă.


(ân& vei şe&ea 6u&ecătorule ca un %ilostiv şi vei arăta )ristoase "nfricoşată slava 'a, o, ce frică vfi atuncea4 (uptorul arzân& şi to#i temân&u-se &e 6u&ecata cea nesuferită.

Aine$uvânt(m %e /at(l, %e Fiul şi %e S"ântul u, mnul.



1e un Dumnezeu &upă 2iin#ă cinstesc, trei 2e#e lau& &upă ose+ire, altele, iar nu &e alt fel, Dumnezeirea una este "n trei 2e#e, 'atăl, 2iul, şi Dumnezeiescul Du*.


Din luminatul pântecele tău ieşin& )ristos ca un mire &in cămară, a luminat Lumină mare celor &"ntuneric, pentru că strălucin& Soarele &reptă#ii, lumea a luminat (urată.

Să lău&ăm, +ine să cuvântăm şi să ne "nc*inăm Domnului, cântân&u-0 şi prea "năl#ân&u-L "ntru tovecii. $atavasie 1e (el ce-L slăvesc oştile cereşti $

Peasna .

Irmos 8aşterea zămislirii celei fără &e sămân#ă este netălmăcită, ;o&ul %aicii celei fără &e +ăr+este nestricat, că naşterea lui Dumnezeu "noieşte firile. 1entru aceasta pe tine toate neamurile ca pe

%aică %ireasă a lui Dumnezeu cu pravoslavie te mărim.

&tih Miluieşte-m( umne*eule, miluieşte-m(.Domnul vine, ca pe păcătoşi să-i muncească, pe &rep#i să-i mântuiască! să ne "nfricoşăm şi plângem, şi să luăm sim#ire &e ziua aceea, "ntru care &escoperin& cele nearătate, şi cele ascunse aoamenilor, va răsplăti cele &upă vre&nicie.


5nfricoşatu-s-a şi s-a "ngrozit %oise văzân-&u-'e &in &os, &ar eu ticălosul cum voi suferi văzân& fa'a atuncea, cân& vei veni &in (er3 (i să-#i fie milă &e mine "n&urate, cu milostivă privirea 'a spmine.


Daniil s-a temut &e ceasul "ntre+ăciunii: &ar eu ticălosul ce voi pătimi Doamne, viin& la acea "nfricoşată3 (i-mi &ă mai "nainte &e sfârşit, cu plăcere a sluji <ie, şi să &o+ân&esc "mpără#ia 'a.


2ocul se găteşte, viermele se rân&uieşte: cinstea veseliei, iertarea, Lumina cea ne"nserată, +ucur&rep#ilor: &eci cine este mai fericit, ca să scape &e munca celor &intâi, moştenin& cele &e a &oua3


Să nu mă "ntoarcă &e la fa#a 'a Doamne mânia urgiei 'ale, nici să au& glasul 'ău cel &e +lestem foc trimi#ân&u-mă: ci să intru "n +ucuria (ămării 'ale celei nestricăcioase, şi eu atuncea cu sfin'ăi.




%intea mi s-a rănit, trupul mi s-a trân&ăvit, mi se +olnăveşte &u*ul, cuvântul a slă+it, via#a mi somorât, sfârşitul este lângă uşi pentru aceasta, ticălosul meu suflet, ce vei face cân& va ve6u&ecătorul să cerce ale tale3

Slav( a /reimii

/nule 8ăscătorule al /nuia, 1ărinte al 2iului celui unuia născut, şi unule 2iule al /nuia strălucirLuminii, şi unul Du*ule Sfinte numai al /nuia Dumnezeu, (arele eşti cu a&evărat Domn Domnului, o 'reime, /nime Sfântă, mântuieşte-mă pe mine, cel ce grăiesc &e Dumnezeirea 'a.&i a$um şi %ururea şi în ve$ii ve$ilr. )min. a >(s$(tarei

%inunea naşterii tale mă spăimântează, ceea ce eşti cu totul fără pri*ană, cum ai zămislit făsămân#ă pe (el necuprins, spune cum ai rămas 2ecioară, născân& ca o %aică3 Acest lucru peste ficu cre&in#ă primin&u-=, "nc*ină-te (elui născut, căci câte le voieşte le şi poate.

$atavasie 8aşterea zămislirii$

&vetlina

La ziua cea "nfricoşată a 6u&ecă#ii, şi a slavei 'ale celei negrăite gân&in&, tremurân& strig cu friccân& vei veni )ristoase Dumnezeule cu slavă pe pământ, ca să ju&eci toate câte sunt, atuncea să miz+ăveşti &e toată munca pe mine ticălosul, "nvre&nicin&u-mă a sta &e-a &reapta 'a, Stăpâne.


0ată vine 9iua Domnului AtotStăpânitorului, şi cine va suferi frica venirii Lui3 (ă (erul arzător,ziua mâniei este, "ntru care 6u&ecătorul va veni, &ân& fieştecăruia &upă vre&nicia faptelor.


La ceasul "ntre+ării, şi a venirii celei "nfricoşate a Stăpânului 0u+itorului &e oameni, gân&in&, totul mă cutremur! "ntristân&u-mă, strig către 'ine prea Drepte 6u&ecătorul meu, /nule mu%ilostive: primeşte-mă pe mine cel ce mă pocăiesc pentru rugăciunile 8ăscătoarei &e Dumnezeu.

3a <valite

ân&esc la ziua aceea şi la ceasul cân& vom vrea să stăm to#i goi şi ca nişte osân&i#i, "naintnemitarnicului 6u&ecător! că atuncea trâm+i#a va suna tare, şi temeliile pământului se vor clăti, mor#ii &in morminte vor "nvia, şi to#i &e o vârstă se vor face, şi cele ascunse ale tuturor vor sta fa#ă "naintea 'a. i vor plânge şi se vor tângui, şi "n focul cel mai &in afară vor merge, cei ce nio&inioară nu s-au pocăit, "n +ucurie şi "n veselie soarta &rep#ilor, "n (ămara cerească.

&tih %ărturisi-mă-voi <ie Doamne cu toată inima mea, spune-voi toate minunile 'ale.



7, ce ceas va fi atuncea, şi ce zi "nfricoşată, cân& va şe&ea 6u&ecătorul pe scaunul cel "nfricoşacăr#ile se vor &esc*i&e, şi faptele se vor vă&i, şi cele ascunse ale "ntunericului se vor arăta! "ngevor alerga "mprejur a&unân& toate neamurile. Veni#i &e auzi#i "mpăra#i şi &omni, ro+i şi cei slo+ozpăcătoşii şi &rep#ii, +oga#ii şi cei săraci, că vine 6u&ecătorul, (el ce va să ju&ece toată lumea. i civa putea sta "naintea fe#ei Lui3 (ân& "ngerii vor sta "nainte vă&in& lucrurile, cugetele, şi gân&uricele &in noapte şi cele &in zi, o ce ceas va fi atuncea4 (i mai "nainte &e ce va sosi sfârşitusârguieşte suflete strigân&: Dumnezeule "ntoarce-mă, şi mă mântuieşte ca un %ilostiv.

&tih Veseli-mă-voi şi mă voi +ucura "ntru 'ine, cânta-voi numelui 'ău 5nalte.

Daniil proorocul, +ăr+atul &oririlor fiin&, &acă a văzut puterea lui Dumnezeu, aşa a strig6u&ecătorul a şezut, şi căr#ile s-au &esc*is. Vezi suflete al meu, &e posteşti, nu &efăima pe vecintău, fereşte-te &e +ucate, nu osân&i pe fratele tău, ca nu cumva trimi#ân&u-te "n foc, să te topeşti ceara: ci fără "mpie&icare să te &ucă )ristos "ntru "mpără#ia Sa.

&tih Scoaltă-'e Doamne Dumnezeul meu "nal#ă-se mâna 'a, nu uita pe săracii 'ăi până "n sfârşit.

Să ne cură#im mai "nainte pe noi fra#ilor, cu "mpărăteasa +unătă#ilor, că iată a venit, a&ucân&u-nnouă +ogă#ie &e +unătă#i, potoleşte umflarea poftelor, şi "mpacă cu Stăpânul pe cei ce au greş1entru aceasta cu veselie să o primim pe &ânsa, strigân& lui )ristos Dumnezeu: (ela ce ai "nviat &mor#i, neosân&i#i păzeşte-ne pe noi, cei ce 'e slăvim pe 'ine, (ela ce "nsu#i eşti fără &e păcat.

Slav( /at(lui şi Fiului şi S"ântului u. iar aceasta,

&i a$um şi %ururea şi în ve$ii ve$ilr, )min.

1rea +lagoslovită eşti 8ăscătoare &e Dumnezeu 2ecioară, căci prin (el ce S-a "ntrupat &in tine, ia&s-a ro+it, A&am s-a c*emat, va s-a slo+ozit moartea s-a omorât şi noi am "nviat. 1entru aceascântân& strigăm: >ine eşti cuvântat )ris-toase Dumnezeule (el ce +ine ai voit aşa, mărire <ie.

&lavoslovia mare

%ărire "ntru cei &e sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, "ntru oameni +unăvoire. Lău&ămu-'e, +i'e cuvântăm, "nc*inămu-ne <ie, slăvimu-'e, mul#umim <ie pentru mare mărirea 'a.

Doamne 5mpărate (eresc Dumnezeule, 1ărinte Atot#iitorule, Doamne 2iule unule născut, 0isu

)ristoase, şi Du*ule Sfinte.

Doamne Dumnezeule, %ieluşelul lui Dumnezeu, 2iul 'atălui, (el ce ri&ici păcatullumii, miluieşte-ne pe noi (el ce ri&ici păcatele lumii.

1rimeşte rugăciunea noastră, (el ce şezi &e-a &reapta 'atălui, şi ne miluieşte pe noi. (ă 'u eşti unSfânt, 'u eşti unul Domnul 0isus )ristos, "ntru mărirea lui Dumnezeu 'atăl, Amin.

5n toate zilele +ine 'e voi cuvânta, şi voi lău&a numele 'ău "n veac, şi "n veacul veacului.



5nvre&niceşte-ne Doamne "n seara aceasta fără &e păcat să ne păzim noi. >ine eşti cuvântat DoamnDumnezeul părin#ilor noştri, şi lău&at, şi proslăvit, este numele 'ău "n veci, Amin.

2ie Doamne mila 'a spre noi, precum am nă&ăj&uit "ntru 'ine.

>ine eşti cuvântat Doamne, "nva#ă-mă "n&reptările 'ale. @&e B ori

Doamne scăpare 'e-ai făcut nouă "n neam şi "n neam, eu am zis, Doamne miluieşte-mă, vin&esufletul meu, că am greşit <ie.

Doamne către 'ine am scăpat, "nva#ă-mă să fac voia 'a, că 'u eşti Dumnezeul meu. (ă la 'ine esizvorul vie#ii, "ntru Lumina 'a vom ve&ea lumină. 'in&e mila 'a celor ce 'e cunosc pe 'ine.

Slav( /at(lui şi Fiului şi S"ântului u. &i a$um şi %ururea şi în ve$ii ve$ilr, )min.

Doamne miluieşte-ne @&e B ori.

1entru rugăciunile Sjin#itor 1ărin#ilor noştri. Doamne 0isuse )ristoase Dumnezeul nostru, miluieştne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Altă rugăciune din r%nduiala liturgică a Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi

Când va "i s( vii s( "a$i Dude$at( drea%t(, rea-dre%tule Dude$(tr, şe*ând %e s$aunul slav/ale, râu de "$ în"ri$şând, va tra#e înaintea divanului /(u %e t!i, stând înaintea /a %uteri



$ereşti, şi amenii $u "ri$( vr "i ;ude$a!i, "ie$are %re$um a lu$rat0 atun$i, s(-i "ie mil( de ni,s( ne învredni$eşti, <ristase, de %artea $elr mântui!i, $a un :ndurat.

C(r!ile se vr des$ide şi se vr ar(ta "a%tele amenilr, înaintea divanului /(u $elui neîndurat0 şi va r(suna tat( valea %lân#erii $u #ra*ni$( s$râşnire, v(*ând %e t!i $ei $e a%($(tuit trimişi în $inurile $ele veşni$e, $u drea%t( ;ude$ata /a, şi "(r( de "ls %lân#ân:ndurate. entru a$easta /e ru#(m %e /ine, Aunule, s(-i "ie mil( de ni, $ei $e /e l(ud(mnule, mult-Milstive.

/râmi!ele vr suna, şi mrmintele se vr deşerta, şi se va s$ula tat( "irea meneas$$utremurându-se0 $ei $e au "($ut ine, $u u$urie se vr u$ura, aşte%tând s( ia %lat(0 iar $ei $au %($(tuit, vr tremura $um%lit v(itându-se, "iind trimişi la $inuri şi de $ei aleşi des%(r!indse. amne al slavei, milstiveşte-te s%re ni, $a un Aun, şi ne învredni$eşte %e ni de %arte$elr $e /e-au iuit %e /ine.

lân# şi m( tân#uies$, $ând îmi vine în sim!ire "$ul $el veşni$, întuneri$ul $el mai din a"ar( tartarul, viermele $el $um%lit şi s$râşnirea din!ilr $ea neîn$etat(, şi durerea $e va s( "ie $elr $

au #reşit %este m(sur(, şi %e /ine, Cel %reaun, $u vi$lean( vie /e-au mâniat, dintre $are unşi $el dintâi sunt eu, ti$(lsul. Ci, Dude$(trule, $a un îndurat, mântuieşte-m( $u mila /a.

Când se vr aşe*a s$aunele şi se vr des$ide $(r!ile şi umne*eu va şedea la Dude$at(, , $"ri$( va "i atun$i= :n#erii stând înainte $u "ri$( şi râul de "$ $ur#ând0 $e vm "a$e atun$i, namenii $ei vinva!i de multe %($ate &i $ând îl vm au*i $emând %e $ei ine$uvânta!i /at(lui întru :m%(r(!ie, iar %e $ei %($(tşi trimi!ându-i la $inuri, $ine va su"eri a$în"ri$ş(tare t(râre Ci nule, :uitrule de ameni, Mântuitrule, :m%(rate al vea$urilmai înainte %ân( $e va ssi s"ârşitul, %rin %$(in!(, într$ându-m(, miluieşte-m(.

Cuns$ând %run$ile mnului, aşa s( vie!uim %e $ei "l(mân*i s(-i r(nim, %e $ei înseta!i s(ad(%(m, %e $ei #i s(-i îmr($(m, %e str(ini s(-i adu$em în $as(, %e lnavi şi %e $ei din temni!s(-i $(ut(m0 $a s( *i$( şi $(tre ni Cel Ce va s( ;ude$e tt %(mântul eni!i, ine$uvânta!/at(lui Meu, de mşteni!i :m%(r(!ia $e s-a #(tit vu(.

ai mie, înne#ritule su"lete= ân( $ând de la r(ut(!i nu te mai $urme*i ân( $ând *a$i în lenee $e nu-!i adu$i aminte de în"ri$ş(trul $eas al mr!ii e $e nu te $utremuri $u ttul d:n"ri$ş(tarea Dude$at( a Mântuitrului Oare, $e vrei s( r(s%un*i, sau $um vrei s( dai seam('u$rurile tale stau de "a!(, s%re mustrarea ta, "a%tele te v(des$, %ârându-te. e$i, , su"letremea a ssit, alear#(, a%u$( înainte şi $u $redin!( stri#( reşit-am, amne, #reşit-am idar ştiu, :uitrule de ameni, un(tatea /a0 (strule Cel un, nu m( des%(r!i %e mine de starea $ea de-a drea%ta /a, %entru mare mila /a.

'a *iua $ea în"ri$ş(tare a Dude$(!ii şi a slavei /ale $elei ne#r(ite #ândind, m( în#r*es$ $ttul, amne, şi tremurând, stri# $u "ri$( Când vei veni, <ristase umne*eule, $u slav( %%(mânt, $a s( ;ude$i tate $âte sunt, atun$i s( m( i*(veşti de tat( %edea%sa %e mine, ti$(lsuînvredni$indu-m( a sta de-a drea%ta /a.



:at( vine *iua mnului )ttst(%ânitrului, şi $ine va su"eri "ri$a enirii 'ui C($i $u%trar*(tr şi *iua mâniei este, întru $are Dude$(trul va şedea, dând "ie$(ruia du%( vredni$"a%telr.

'a $easul $er$et(rii şi al enirii $elei în"ri$ş(tare a St(%ânului Celui iuitr de ame#ândind, $u ttul m( $utremur şi, întristându-m(, stri# $(tre /ine, %readre%te Dude$(trul meunule, mult-îndurate rimeşte-m( %e mine, $el $e m( %$(ies$, %entru ru#($iunile >(s$(tarde umne*eu.

ândes$ la *iua a$eea şi la $easul $ând avem s( st(m t!i #i $a nişte sândi!i, înaintenemitarni$ului Dude$(tr0 $( atun$i trâmi!a va suna tare, şi temeliile %(mântului se vr $l(tinşi mr!ii din mrminte vr învia, şi t!i de vârst( se vr "a$e0 şi $ele as$unse ale tuturr vr sde "a!( înaintea /a. &i vr %lân#e, şi se vr tân#ui, şi în "$ul $el mai din a"ar( vr mer#e $ei $ni$i diniar( nu s-au %$(it0 iar $eata dre%!ilr va intra, în u$urie şi în veselie, în $(ma$ereas$(.

aniil rr$ul, (ratul dririlr "iind, da$( a v(*ut %uterea lui umne*eu, aşa a stri#a

Dude$(trul a şe*ut şi $(r!ile s-au des$is. e*i, su"lete al meu, de %steşti, nu de"(ima %e ve$int(u. Fereşte-te de u$ate, dar nu sândi %e "ratele t(u0 $a nu $umva "iind trimis în "$, s( t%eşti $a $eara0 $i "(r( îm%iedi$are s( te du$( <rists întru îm%(r(!ia Sa.

O, $e $eas va "i atun$i, şi $e *i în"ri$ş(tare, $ând va şedea Dude$(trul %e s$aunul $în"ri$ş(tr= C(r!ile se vr des$ide, şi "a%tele se vr v(di, şi $ele as$unse ale întuneri$ului se var(ta0 în#erii vr aler#a îm%re;ur, adunând tate neamurile. eni!i de au*i!i, îm%(ra!i şi dmn$ei ri!i şi $ei lieri, %($(tşii şi dre%!ii, #a!ii şi $ei s(ra$i, $( vine Dude$(trul, Cel Ce va ;ude$e tat( lumea. &i $ine va %utea sta înaintea "e!ei 'ui, $ând în#erii vr sta v(dind lu$ruril$u#etele şi #ândurile $ele din na%te şi $ele din *i O, $e $eas va "i atun$i= Ci mai înainte d

ssirea s"ârşitului, sâr#uieşte-te, su"lete, stri#ând umne*eule, întar$e-m( şi m( mântuieşte $un :ndurat. )min.

-ugăciunea de ocăinţă a unui t%lhar aflat e atul de moarte



>u $er nimi$ alt$eva de la /ine, :uitrule de ameni, de$ât $eea $e $erea m(rturisindu-tâlarul $el mai înainte de mine. )şadar, %re$um s%re tâlarul a$ela, aşa şi s%re mine, tâlaruarat( minunata /a milstivire şi iuire de ameni. rimeşte a$est sus%in al meu de %e %atmr!ii şi %re$um i-ai %rimit %e $ei din al uns%re*e$elea $eas, $are n-au "($ut nimi$ vredni$, a%rimeşte-m( şi %e mine, $el $e m( îne$ în la$rimile mele $ele %u!ine şi m( $ur(!es$ $u ele. (-mmie iertare, %entru $( nu-!i $er alt$eva, $($i nu m( las( vremea, "iind$( %ânditrii $ei de %ri%eşteri s-au a%r%iat. Ci s( nu stai îm%triv(, ni$i s(-mi iei seama $u de-am(nuntul, $( nu va"la întru mine $eva un. :at(, m-au $u%rins "(r(dele#ile şi r(u am a;uns $(tre amur#ul vie!>es$tite sunt datriile mele. ar, %re$um ai %rimit sus%inarea $ea amar( a lui etru, %rimeşt şi %e a mea, :uitrul de ameni, v(rsând a$este la$rimi %este *a%isul %($atelr mele şi şter#$u uretele milstivirii /ale #reşelile mele $ele neasem(nate. )min.

?eGtrase din H)%sta*ia şi )ntiristul. u%( înv(!(turile S"in!ilr (rin!iI, Funda!ia S"inMartiri Arân$veni, Cnstan!a, 2997@

Părintele Ilie $leoa / Predică la Duminica lăsatului sec de carne ( a Înfricoşatei Judecăţi ) Desre 0nfricoşata Judecată de aoi



entru $( ni t!i treuie s( ne în"(!iş(m înaintea Dude$(!ii lui <rist$a s( ia "ie$are du%( $ele $e a "($ut %rin tru%, ri ine, ri r(u ?:: Crinteni 5, 19@

0u+i#i cre&incioşi, astăzi am auzit to#i cei &e fa#ă cuvintele %ântuitorului nostru 0isus )ristos &esp

venirea Sa la prea 5nfricoşata 6u&ecată &e apoi. Să şti#i că nici un lucru &e la "ntemeierea lumii până la sfârşitul veacurilor nu este mai "nfricoşat ca venirea Domnului la 6u&ecata &e apoi. 8"ngerii nu pot să ne spună cu &e amănuntul &espre acea prea"nfricoşată venire a Domnului, cân& ju&eca toate neamurile pământului &e la A&am şi până la sfârşitul lumii. 8oi, fiin& prea neputincioşi nepricepu#i, nu vom putea vor+i &espre acea negrăită spaimă şi "nfricoşătoare venire a Domnulu

Dar &in cele ce am auzit astăzi "n Sfânta vang*elie şi &in cele ce arată &umnezeiasca Scripturprecum şi &in "nvă#ăturile Sfin#ilor 1ărin#i &espre 6u&ecata zilei celei mari, vom "nsemna aici câte"nvă#ături &upă a noastră sla+ă pricepere &espre venirea Domnului la 6u&ecata &e apoi. i vom ară

mai "ntâi cu mărturii &in Sfânta Scriptură, "n ce c*ip va veni Domnul şi care vor fi primele semale venirii Lui.

rimele semne $are vr vesti venirea mnului la Dude$at( vr "i trâmi!ele $ele $ereşti. )$eadev(r ni-l arat( Mântuitrul, *i$ând &i va trimite %e în#erii S(i, $u sunet mare de trâm(<atei 8#= +)"

• De aceea şi S"ântul rr$ S"nie a numit *iua Dude$(!ii de a%i J*iua trâmi!ei şistri#(riiJ ?S"nie 1, 16@.

• Marele )%stl avel despre în!ierea morţilor şi "lasul trâm#iţei cereşti $ice% eda

într- $li%eal( de $i, la trâmi!a $ea de a%i0 $($i trâmi!a va suna şi mr!ii vr învnestri$($işi. &i în alt loc arătând că trâm#iţele !or însoţi pe Domnul la 'udecată $ice c +nsuşi mnul, întru %run$(, la #lasul aran#elului şi întru trâmi!a lui umne*eu, va %#rî din $er ?: Crinteni 15, 52-530 : /esalni$eni 4, 16@.

• S"ântul :erar ri#rie /el#ul arătând tăria "lasului şi puterea acelor trâm#iţe care !anunţa !enirea Domnului $ice% J+n"ri$şat este #lasul trâmi!elr, la $are se su%un stiiil$are des%i$( %ietrele, $are vr des$ide mrmintele, $are vr des$%eri $ele mai dedesu$are vr *dri şi vr s"(râma %r!i de aram( şi vr de*le#a şi vr risi%i le#(turile mr!iiJ



)l dilea semn, $are se va ar(ta du%( sunarea $ea $u mare stri#are a trâmi!elr, va "i înviermr!ilr. ar are, "ra!ii mei, în $e "el vr "i tru%urile dre%!ilr şi ale %($(tşilr la învierea $de a%i Oare vr învia aşa $um le %unem ni în si$rie şi în mrminte 8u, căci mare &eose+vor avea trupurile oamenilor la "nvierea cea &e apoi &e trupurile &e acum. /ru%urile dre%!ilr, vremea Dude$(!ii de a%i, vr "i îm%dite $u %atru daruri alese $u darul str(lu$irii, uşurimii, al su!ir(t(!ii şi al ne%(timirii. e$i "ie$are tru% al $elr dre%!i, $u nem(surat( ra*( $sarele va str(lu$i, du%( $um şi +nsuşi St(%ânul şi Mântuitrul nstru :isus <rists a *is )tun

dre%!ii vr str(lu$i $a sarele întru +m%(r(!ia /at(lui lr ?Matei 13, [email protected] minunată va fi atunci acea uşurime şi lesne mişcare a trupurilor &rep#ilor "ncât să poată um+"n fiecare parte a lumii &upă voia lor, fiin&că nici o "ntârziere nu le va pricinui lor greutatea. Aceao arată şi 0nţeletul &olomon care zice: Ca nişte s$ântei $are se las( %e mirişte aşa vr ?+n!ele%$iunea lui Slmn 3, @ căci scânteile cân& sunt purtate &e vânt, pretutin&eni cu mauşurin#ă se răspân&esc. 'rupurile &rep#ilor vor avea şi su+#irătate, "ncât cu toată lesnirea să poatrece prin celelalte materii. )şa a tre$ut tru%ul St(%ânului nstru :isus <rists du%( înviere, %ra$ea %iatr( mare $are *($ea deasu%ra mrmântului, "(r( a ru%e %e$e!ile şi a intrat %rin uşiîn$uiate în $asa în $are erau u$eni$ii aduna!i de "ri$a iudeilr, $a un du %reasu!ire $are ni$i

*iduri nu se !ine, ni$i în uşi nu se îm%iedi$(.

Despre aceste patru &aruri ale trupurilor "nviate, &f%ntul Aostol Pavel zice:• Se seam(n( întru stri$($iune, învia*( întru nestri$($iune ?: Crinteni 15, 42@. 0ată dar

ne%(timirii. • Se seam(n( întru ne$inste, învia*( întru slav(. 0ată darul str(lu$irii .• &e seamănă 0ntru slă4iciune= 0nvia!ă 0ntru utere" 0ată darul uşurimii. • Se seam(n( tru% "ires$, învia*( tru% duvni$es$ (I $orinteni 7= #+/##)" 0ată dar

su!ir(t(!ii.

Să arătăm pe scurt şi "n ce fel vor fi trupurile "nviate ale celor păcătoşi osân&i#i la muncă veşnic%are va fi &eose+irea trupurilor celor păcătoşi &e trupurile luminate ale &rep#ilor şi sfin#ilor lDumnezeu. 2iin&că "n loc &e strălucire, se vor "m+răca cu a&ânc &e "ntuneric care va fi asemenea prea a&âncul "ntuneric al ia&ului. 5n loc &e frumuse#e, trupurile păcătoşilor vor avea urâciune pli&e scâr+ă. 5n locul uşurimii trupurilor &rep#ilor, trupurile păcătoşilor vor fi prea grele şi greu mişcat, ca să nu urmeze cu osâr&ie &umnezeieştile porunci. (ăci singure trupurile acestea apăcătoşilor vor fi spre muncă veşnică şi fără sfârşit.

0u+i#i cre&incioşi, $e alte semne vr urma înaintea venirii mnului la ;ude$at( (itim "n Sfânvang*elie că atun$i se va ar(ta %e $er semnul Fiului Omului ?Matei 24, 39@, care, &upă "n#elesSfin#ilor 1ărin#i este Cru$ea lui <rists %e $are şi-a dat duul ?:an 18, 39@. /nii zic că "n&ată se va arăta (rucea pe cer, se va însemna $u a$est semn "runtea tuturr dre%!ilr ?)%$ali%sa , 3Văzân& semnul Sfintei (ruci pe cer, vr %lân#e tate neamurile %(mântului ?Matei 24, 39@. %entru $e vr %lân#e la ar(tarea ei tate neamurile %(mântului r %lân#e atun$i ta%%arele %entru $( vr $unaşte al $ui este semnul S"intei Cru$i0 vr %lân#e t!i $are nu a$instit S"ânta şi de via!( "($(tare Cru$e, altarul $el %reas"in!it $u Sân#ele lui <rists şi semnvenirii 'ui. (e vor zice atunci păgânii, necre&incioşii şi sectan#ii care n-au cinstit Sfânta (ruce şi s-au "nc*inat semnului 2iului 7mului3



u%( ar(tarea S"intei Cru$i %e $er, la în"ri$şata Dude$at( va veni :isus <rists întru slav( %utere, $um s%une în dumne*eias$a Evan#elie &i vr vedea %e Fiul Omului venind %e n$erului, $u %utere şi $u slav( mult( ?Matei 24, 39@.

0ată şi câteva prealuminate mărturii care ne arată slava cea negrăită cu care va veni Domnul 0nfricoşata Judecată"

&f%ntul rooroc David, zice: F$ înaintea 'ui va mer#e şi $u v(%aia va arde îm%re;ur %vr(;maşii 'ui ?salm 48, 4@. i iarăşi: 'uminat-au "ul#erele 'ui lumea, v(*ut-a şi s$utremurat %(mântul0 mun!ii $a $eara s-au t%it de "a!a mnului, de "a!a mnului a t

%(mântul0 vestit-au $erurile dre%tatea 'ui şi au v(*ut tate %%arele slava 'ui ?salm 84-6@.

0ar marele rooroc Isaia, &espre "nfricoşata venire a Domnului, zice: C($i mnul vine v(%aie şi $arele 'ui sunt $a vi;elie, $a s( de*l(n!uie $u "ierin!eal( mânia 'ui şi $ertare

'ui $u v(%(i de "$. mnul va ;ude$a $u "$ şi $u saie %e tt mul şi mul!i vr "i $ei $a

vr $(dea de (taia mnului= (Isaia ,,= 7/,)"

:ar lân#( în"ri$şatul s$aun $el de v(%aie al mnului va sta reas"ânta şi rea$ura>(s$(tare de umne*eu de-a drea%ta trnului reaveşni$ului +m%(rat, du%( $um este s$ris "a!( a stat îm%(r(teasa de-a drea%ta /a... ?salm 44, 11@.

+naintea mnului vr mer#e aran#elii $ei mai întâi st(t(tri, iar du%( a$eştia st(%âniiîn$e%(triile şi înaintea lr )ran#elul Miail, în$ins $u saie de v(%aie şi str(lu$ind $a u"ul#er şi $a un mai mare staş al marelui +m%(rat. )%i vr urma )%stlii, mu$eni$ii, ierariimul!imea $ea "(r( de num(r a +n#erilr şi S"in!ilr, $u s(ii $u du( t(işuri în mâinile lr, $a r(*une %e neamuri şi s( %ede%seas$( %e %%are ?salm 148, 6-@.

7are cine va putea să stea atunci "naintea 6u&ecătorului (elui 1rea"nfricoşător şi nemitarnicAcestea le-a cugetat şi Proorocul Isaia, care zice: :ntra!i în $r(%(turile stân$ilr şi v( as$unde!i %ulere de la în"ri$şata "a!( a mnului şi de la str(lu$irea slavei 'ui ?:saia 2, 19@.

&f%ntul Evanghelist <atei spune următoarele &espre venirea Domnului: r vedea %e FiOmului venind %e nrii $erului $u %utere şi $u slav( mult(. i iarăşi zice: Când va veni FiOmului întru slava Sa şi t!i s"in!ii în#eri $u El, atun$i va şedea %e trnul slavei Sale ?Matei 2390 25, 31@. &f%ntul Evanghelist 3uca, &e asemenea +l arat( venind %e nri $u %utere şi $u slamult( ?'u$a 21, 2@.

După cuvântul &f%ntului Aostol Pavel, 6u&ecata &e apoi se va face "n văz&u*, &easupra văii l0osafat, un&e vor fi a&unate toate neamurile şi lim+ile, &e la primul A&am până la ultimul om. Apîi va des%(r!i %e unii de al!ii, %re$um des%arte %(strul ile de $a%re. &i va %une ile de-a drea%Sa, iar $a%rele de-a stân#a ?Matei 25, 32-33@. După această veşnică &espăr#ire a celor +uni &e crăi, va "ncepe ju&ecata cea mare.



ar $ine ne va %ârî atun$i în "a!a re%tului ;ude$(tr

(nsăşi faptele noastre rele pe care le)am făcut şi nu ne)am pocăit* +poi ne !or osândi du,o!icii cărora nu ne)am spo!edit de toate păcatele nici am făccanon pentru ele*

+poi ne !or osândi în"erii care ne)au fost pă$itori de la #ote$ pe care nu i)am ascultat* Ne !or osândi şi în"erii care au scris toate faptele noastre din copilărie*

Dar cel mai mare pârâş care ne !a pârî şi ne !a cere pedeapsă şi osânda !eşnică de Dumne$eu în $iua cea mare a 'udecăţii de apoi !a fi dia!olul pe care noi acum îl ascultăm facem !oile lui şi nu ne pocăim în fiecare $i de cele ce facem*

Vai &e noi4 (e vom face atunci &acă ne va găsi moartea şi ju&ecata nespove&i#i şi nepocăi#i3 (e va folosi atunci via#a aceasta amăgitoare şi trecătoare "n care acum ne &esfătăm3 (ă ne legăm inima &e ea şi &e grijile veacului &e acum, "ncât uităm &e moartea care vine şi &e osân&a cea veşnicare ne aşteaptă "n ziua cea mare a 6u&ecă#ii &e apoi.

Ve&e#i, fra#ii mei, cum to#i murim şi nimeni &in oameni nu rămâne pe acest pământ, oricine ar fi eVe&e#i că cel ce moare, &e fa#ă fiin& noi, i se leagă lim+a, i se sc*im+ă oc*ii, "i tace gura, i se opreşgraiul, cân& ve&e pe &umnezeieştii "ngeri cum c*eamă sufletul &in trup4 Atunci măcar "mpărat &e fi, măcar slugă, măcar stăpânitor a toată lumea, tot se cutremură, se tul+ură, se "nspăimânteazvăzân& puteri "nfricoşate, văzân& c*ipuri străine, văzân& fe#e aspre şi posomorite, văzân& rân&uiel"ngereşti pe care nicio&ată nu le-a mai văzut.

Atunci luân& "ngerii sufletul prin văz&u*, "l &uc la ju&ecată, "ntru care stau "ncepătoriile, stăpâniile#iitorii &e lume ai puterilor celor potrivnice, pârâşii noştri cei amari, vameşii cei cumpli#i, şi luător&e seamă şi "ngerii "n văz&u* "ntâmpinân&u-l, cer seama şi "l socotesc şi "i a&uc "nainte păcatele lşi zapisele lui cele &in tinere#e, cele &in +ătrâne#e, cele &e voie şi cele fără &e voie, cele prin lucrcele prin gân&uri şi cele prin a&uceri aminte. %ultă este frica acolo, mare este cutremurul ticălosusuflet atunci, care pătimeşte &e la mul#imea milioanelor &e &iavoli.

0u+i#i cre&incioşi, Evan#elia umini$ii de a*i este $ea mai în"ri$ş(tare din tt $ursul anulu%entru $( ne vreşte des%re s"ârşitul lumii $are este tt mai a%r%iat şi de marea Dude$at( a%i a tuturr amenilr şi a în#erilr r(i. Aceasta este a treia şi ultima Duminică pregătitoapentru Sfântul şi marele 1ost, pentru că ne a&uce aminte &e sfârşitul veacurilor, &e 6u&ecată, osân&a veşnică a păcătoşilor şi &e răsplătirea &rep#ilor "n 5mpără#ia (erurilor. Cine va $u#eta

tate a$estea, va tre$e $u "ls $ur#erea S"ântului st, se va îm%($a $u a%ra%ele s(u, se vru#a mai mult, se va s%vedi $u $(in!( de %($atele sale şi va %rimi $u mare evlavie /ru%ul Sân#ele mnului nstru :isus <rists. :at( "lsul a$estei umini$i.

Se cuvine să ne amintim că la 6u&ecata &e apoi, Dreptul 6u&ecător va spune celor &e-a &reapta Seni!i, ine$uvânta!ii (rintelui Meu, mşteni!i îm%(r(!ia $ea %re#(tit( vu( de la întemeierelumii, $($i "l(mând am "st şi Mi-a!i dat s( m(nân$0 însetat am "st şi Mi-a!i dat s( eau0 str(iam "st şi M-a!i %rimit0 #l am "st şi M-a!i îmr($at, lnav am "st şi M-a!i $er$etat0 în temniam "st şi a!i venit la Mine... )dev(rat *i$ vu(, întru$ât a!i "($ut unuia dintr-a$eştia ai mei %re

mi$i, Mie Mi-a!i "($ut ?Matei 25, 34-49@.



ede!i, "ra!ii mei, $ât( %utere are la umne*eu milstenia şi iuirea a%ra%elui ede!i $milstenia se laud( asu%ra ;ude$(!ii ede!i $( $ine "a$e milstenie la s(ra$ii su"erin*i, atmaterial( %entru tru%, $ât şi s%iritual( %entru su"let, a$ela se mântuieşte $el mai uşr ede!i $mai mare de$ât tate "a%tele une este dra#stea şi "ii$a ei milstenia De aceea vă "n&emn ca aceasta s-o iu+i#i, pe aceasta s-o lucra#i mai mult &ecât pe toate celelalte, mai ales "n sfintele postuşi ve#i avea răsplată veşnică "n ceruri.

Auzi#i ce zice Dreptul 6u&ecător şi celor zgârci#i şi răi &e la stânga Sa, care nu fac milostenie via#ă: u$e!i-v( de la Mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşni$, $are este #(tit diavlilr şi în#erillui, $($i "l(mând am "st şi nu Mi-a!i dat s( m(nân$... ?Matei 25, 41-45@. Ve&e#i ce mare espăcatul lăcomiei şi al neiu+irii &e oameni.

Să ne ferească Dumnezeu &e acest cumplit păcat. 0ar noi să "ncepem Sfântul 1ost c*iar &e astălăsân& sec &e carne. Apoi să ne "mpăcăm cu to#i ai noştri, să postim, să ne rugăm şi să facemilostenie şi orice faptă +ună, &upă putere.

De vom face aşa, vom trece 1ostul %are cu mult folos, vom ajunge cu +ine la 5nvierea Domnuliar la 6u&ecata &e apoi vom auzi pe )ristos zicân&u-ne cu &ulce glas: eni!i, ine$uvânta(rintelui Meu, mşteni!i îm%(r(!ia $ea %re#(tit( %entru vi de la întemeierea lumii. )min.

&f%ntul Ioan 2ură de Aur / $uv%nt la Duminica 3ăsatului sec de carne / 2%ndirea la iad şi lÎmărăţia $erului tre4uie să ne ferească de ăcat

H)tun$i vr vedea %e Fiul Omului venind %e nri,$u %utere şi $u slav( mult(I ?'$. 21, 2@

H>i t!i treuie s( ne ar(t(m înaintea s$aunului Dude$(!ii lui <rists, $a s( ia "ie$are du%( $es(vârşite %rin tru%, ri ine ri r(uI ?:: Cr. 5, 19@.

Să ne "nfă#işăm, rogu-vă, "naintea scaunului 6u&ecă#ii lui Dumnezeu, ca şi cum l ar sta "naintnoastră, ca şi cum 6u&ecătorul ar fi aşezat pe &ânsul şi ca şi cum toate faptele noastre ar



&escoperite. Aşa, noi tre+uie nu numai să ne arătăm "naintea acestui scaun &e ju&ecată, ci vom"naintea lui cu totul &ezveli#i. 8u roşi#i oare 3 A&eseori am voit noi mai +ucuroşi să murim &ecunele fapte &e ruşine ale noastre să fie cunoscute prietenilor noştri celor vre&nici &e cinste. ar vm sim!i ni atun$i $ând %($atele nastre vr "i des$%erite în#erilr şi amenilr, şi nuînşine ne vr "i !inute înaintea $ilr

Dumnezeu c*iar zice, prin 1salmistul: C Mustra-te-vi şi vi %une înaintea "e!ei tale %($atele tal

@1s. EF, GG. Deci noi c*iar acum, cân& 9iua 6u&ecă#ii este "ncă &eparte şi numai se vesteşte, muri&e groaza conştiin#ei, $e va "i $u ni atun$i $ând tat( lumea va "i adunat(, $ând t!i în#erii ştile $ereşti vr "i de "a!(, $ând trâmi!ele vr suna, $ând dre%!ii se vr r(%i în nri şi se vîn(l!a un #r*av !i%(t de tân#uire al %($(tşilr Ce #ra*( ne va $u%rinde atun$i Cnul K *imnul K se va lua, altul se va l(sa @%t. GE, EH. (e vor sim#i ei, cân& vor ve&ea că unii s-au lucu cinste mare, iar ei, &impotrivă, au fost respinşi cu multă ruşine 3 Această &urere, eu zic şi mă jucă nu este cu putin#ă a se &escrie prin cuvinte. Văzut-a#i pe cineva care se &uce la moarte 3 (socoti#i voi că tre+uie să simtă un astfel &e +iet păcătos cân& face această tristă cale &e pe urmă 3 (n-ar face şi n-ar suferi el +ucuros, numai să scape &e această "nfricoşată pe&eapsă &e moarte3

Dar ce vor+esc eu &espre cel osân&it la moarte 3 La o eIecu#ie se a&ună mul#ime &e popor, &intcare aproape nici unul nu cunoaşte +ine pe nenorocitul acela, "nsă &acă ar putea cineva să se uite inimile acelor mii, ce stau "mprejur, cu greu s-ar putea afla unul care să fie aşa &e vârtos la inimă saşa &e cru& şi nesim#itor, "ncât &u*ul lui să nu fie cuprins &e frică, mâ*nit şi z&ro+it. 0ară &acă noi tul+urăm si ne mişcăm atâta cân& se &uc la moarte al#ii, care nu sunt aproape &e noi, ce vom simoare noi atunci cân& ne va ajunge pe noi "nşine o soartă cu mult mai "nfricoşată, cân& noi vom"ncuia#i afară &e +ucuria cea negrăită şi osân&i#i la munca cea veşnică 3

(*iar &acă n-ar fi ia&, totuşi ar fi o pe&eapsă grozavă &e a fi scos afară &in mărirea aceea negrăi

Sau cre&e#i voi că ar fi un c*in mic aceste &e a nu fi cineva "n partea acelor ferici#i şi a nu "nvre&nici &e acea mărire negrăită, a fi scos &in acea ceată mărită şi &in acele +ucurii nesfârşiteDar &acă la acestea se mai a&augă "ncă "ntunericul, "ncă scrâşnirea &in#ilor, "ncă lan#urile cene&ezlegate, viermele care nu moare nicio&ată, focul cel nestins, spaima şi c*inurile &e tot felu&acă lim+a ar&e ca la "m+ui+atul cel +ogat, &e pil&ă! &acă noi #ipăm fără a fi auzi#i &e cineva suspinăm &e &urere fără a fi +ăga#i "n seamă, nefiin& nimeni care să ne mângâie J nu suntem noare atunci cei mai nenoroci#i şi cei mai vre&nici &e plâns &intre toate făpturile 3

(ân& noi vizităm o temni#ă si ve&em pe cei nenoroci#i, pe unii lega#i cu lan#uri &e fier, pe alzăcân& "n camere "ntunecoase, ne "nfiorăm şi ne stră&uim să facem totul ca să nu ajungem şi n

"ntr-o asemenea ticăloşie. Dacă la o astfel &e privire noi ne cutremurăm, ce se va "ntâmpla oare noi atunci cân&, "ncătuşa#i, ne vom arunca "n prăpastia ia&ului3 Lan#urile &e acolo nu sunt &e fier,&e foc, care nicio&ată nu se stinge, iar căpeteniile temni#ei nu sunt &in neamul nostru, că poate li s-insufla compătimire şi milă &e noi, ci sunt &u*urile cele rele, "nfricoşate şi nemilostive, care nmuncesc şi ne c*inuiesc pentru păcatele noastre. La ele nu folosesc cu nimic +anii şi &arurile şi toamituirile! "ncă sunt za&arnice şi toate rugămin#ile şi vor+ele cele prieteneşti, neputân& a&uce niciuşurare. Aici nu este iertare, nici pogorământ.

Ciar da$( >e, :v şi aniil ar vedea %e rudele lr în a$est l$ de %edea%s(, nu ar $ute*a

mi;l$eas$( %entru dânşii, ni$i n-ar %utea s( le întind( vre mân( de a;utr @0ez. =E, =E.



De aceea, nimeni, care nu este +un, nu poate nă&ăj&ui &upă moarte o soartă +ună, c*iar &e ar numămii &e sfin#i "ntre strămoşii săi, căci fiecare, zice Apostolul, Cva lua du%( $um a lu$rat în via!a $tru%eas$(, ri ine, ri r(u @00 (or. K, =Aceste cuvinte, iu+i#ilor, tre+uie să stră+ată "n auzul nostru şi să ne facă minto

De arde în tine focul poftelor celor păcătoase "ândeşte la focul acelei pedepse şi focul cdintâi se !a stin"e în tine*

-ândeşti tu să spui !reun neade!ăr . +du)ţi aminte de scrâşnirea dinţilor cea din iad şi fride dânsa !a fi frâu pentru "ura ta*

/lănuieşti tu să să!ârşeşti o răpire . +scultă "lasul 'udecătorului care $ice% 0 'e#a!mâinile şi %i$iarele şi-l arun$a!i întru întuneri$ul $el mai dina"ar( 2Mt* 3 456 da

"ândeşti la aceasta îndată !ei "oni de la tine pofta cea rea* De eşti împietrit şi nemilosti! adu)ţi aminte de cele cinci fete ne#une care nu a!ea

untdelemnul faptelor celor #une şi milosti!e iar pentru aceea au fost încuiate în afacămării mirelui numai "ândeşte la aceasta si tu îndată te !ei face #lând şi milosti!*

Sau dacă tu eşti dedat la #eţie şi la îm#ui#are o atunci "ândeşte numai la îm#ui#atul c

#o"at cum $icea el% 0/rimite %e 'a*(r, s(-şi întind( vâr"ul de#etului în a%( şi s(-mr($reas$( lima mea $ea înv(%(iat( 2c* 19 346* -ândeşte cum el nu şi)a a:uns dorinţ

şi curând te !ei lăsa de această patimă în acelaşi c,ip !ei putea tu să împlineşti şi toacelelalte porunci ale lui Dumne$eu căci umne*eu n-a %run$it nimi$a $e ar "i %rea #reu

entru $e îns( %run$ile 'ui %ar a "i aşa #rele )$easta %rvine de la lenevirea nastr( şi de uşur(tatea min!ii, adi$(, %re$um $ele mai #rele şi stenitare sunt uşare $ând ni avem râvnaşa %e de alt( %arte, $ând ni ne lenevim, %ân( şi $ele uşare ni se %ar de tt #rele şi dneîndurat.

Dacă noi vom cumpăni toate acestea, nu-i vom ferici pe cei ce &uc o via#ă &esfătată, #inân& mascumpă, ci vom privi numai spre sfârşit. +ici ei îşi un" trupul cu mirodenii dar acolo îi aşteap!iermele şi focul*

'ot aşa &e nenoroci#i sunt şi aceia care se "m+ogă#esc prin răpire. ;ăci care este sfârşitul lor . +iei au truda şi prime:dia iar dincolo îi aşteaptă înc,isoarea cea !eşnică şi întunericul cel mdinafară*

Dar nici cei ce caută mărirea nu sunt noroci#i. +ici ei trăiesc în prefăcătorie si în $"ârcenie că

pururea caută la :udecata altora iară dincolo îi a:un"e pedeapsa cea mare şi nenorocirea c!eşnică*

a$( ni vm #ândi şi vm ;ude$a aşa, de-a %ururea %unând ast"el de $u#et(ri îm%tri%atimilr nastre $elr rele, atun$i ni de#ra( vm s(vârşi "a%ta $ea un(, vm în(udra#stea $(tre $ele %(mânteşti şi sim!itare şi vm a%rinde drin!a de $ele viitare şi veşni$e.

Sau oare via#a cea &e acum are ea ceva aşa &e statornic, aşa &e minunat, aşa &e rar, "ncât noi "ntoarcem spre ea toată râvna noastră 3 8u ve&em noi oare cum toate "n lume se "nvârtesc, vin şi



&uc, sc*im+ân&u-se ca ziua şi noaptea, ca vara şi iarna 3 De aceea noi tot&eauna să a#â#ăm "n nmai mult &orin#a +unurilor celor viitoare şi veşnice, căci pe cei &rep#i "i aşteaptă o mare mărire, canu se poate spune prin cuvânt. A&ică noi, la "nviere, vom primi trupuri ce nu putrezesc şi vom fi soai "mpără#iei şi măririi lui 0isus )ristos.

(e va să zică aceasta pute#i ve&ea &in cele următoare. 8egreşit, noi nu putem cunoaşte &esăvârşire mărirea ce ne aşteaptă la "nviere! eu "nsă mă voi "ncumeta, pe cât este cu putin#ă,

lămuri aceasta printr-un eIemplu luat &in via#a cea pământească, în$i%uieşte-!i $( tu ai "i (trân"arte s(ra$, şi $( $ineva !i-ar "(#(dui dedat( a-!i da iar(şi tinere!ea, a te "a$e iar(şi în"lritr %uterni$, $a ri$ine, a în$( a-!i da %e mie de ani îm%(r(!ie mare si întins(, $are se va îndulde $ea mai m(rit( %a$e0 $e nu ai "a$e şi $e nu ai su"eri tu are %entru $a s( dândeşti $adev(rat asemenea "(#(duin!(

Dar, iată, )ristos "#i făgă&uieşte nu numai atâta, ci "ncă cu mult mai mult. (ăci &eose+irea "nttinere#e şi +ătrâne#e nu este aşa &e mare, ca "ntre putreziciune şi neputreziciune, iar &epărtarea &int"mpără#ie si sărăcie nu este aşa &e mare ca "ntre via#a cea &e acum şi mărirea cea viitoarAseamănă-le una cu alta şi vei ve&ea că ele stau una către alta ca um+ra şi a&evărul. Dar

nici&ecum n-am zis "n&eajuns, căci marea &eose+ire "ntre via#a cea viitoare şi aceasta &e acum nu poate rosti prin cuvinte.

Dacă se uită cineva la &eose+irea &uratei timpului, &eose+irea "ntre amân&ouă vie#ile este atât mare că nici o gân&ire nu o poate cuprin&e! sau cum ar putea cineva să pună "n alăturare vianoastră cea scurtă &e acum cu cealaltă, care nu are margine şi care &urează veşnic 3 >a "ncă orice voi cineva să a&ucă, &eose+irea "ntre amân&ouă vie#ile nu se poate &escrie &upă cuviin#ă. Dastrălucirea trupului celui "nviat aş asemăna-o cu razele soarelui, cu lumina fulgerului, totuşi aş ziprea pu#in. Si pentru o astfel &e mărire nu tre+uie noi să jertfim şi +ani, şi via#ă şi totul 3 Dacă

"mpărat pământesc te-ar primi "n palatul său şi te-ar face mai "nsemnat &ecât to#i ceilal#i, te-ar cinşi te-ar &ărui, nu te-ai cre&e tu oare cel mai norocit3

:ar( $ând umne*eu vieşte a te %rimi în %alatul S(u $el îm%(r(tes$ din $er, $ând îm%(ratîm%(ra!ilr vieşte a te $insti şi a te "a$e însemnat, $ând tu ai s( str(lu$eşti între în#eri şi ai s( îndul$eşti de m(rirea $ea ne#r(it(, tu te stân;eneşti, %e $ând ar treui $u u$urie şi s(ltând s;ert"eşti îns(şi via!a ta %entru a$easta. /u "a$i tate numai $a s( dândeşti dre#(trie, un %de $inste %e %(mânt0 iar( $ând !i se "(#(duieşte îm%(r(!ia $erului, îm%(r(!ie veşni$(, atun$i te leneveşti şi te retra#i.

7, "nc*ipuie-#i "n &u*ul tău cerul, această "năl#ime nesfârşită, această lumină strălucitoare, cete"ngerilor şi ale ar*ang*elilor, şi toate puterile cereşti şi stăpânirile, şi toto&ată gân&eşte la 9i6u&ecă#ii! atunci vei socoti mică toată mărirea cea pământească şi vei ve&ea o privelişte care te umple &e fiori şi &e groază4 'u vei ve&ea, cu &u*ul, cum cerul se &esc*i&e şi /nul 8ăscut 2iul lDumnezeu, "ntru mărirea Sa pogoară la 6u&ecată, "nconjurat nu &e sute, ci &e multe mii &e "nge'oate se vor umple &e groază şi &e frică, pământul se va &espica şi to#i oamenii, &e la A&am, vor ieşi vor "nvia. 0ar )ristos 5nsuşi se va arăta cu o mărire care, prin strălucirea Sa, va "ntuneca luminsoarelui şi a lunii. A*, ce nepricepere ar fi, cân& pe noi ne aşteaptă astfel &e +ucurii şi mărire, să nne lipsim cu totul &e acestea &e acum şi să nu gân&im la amăgirea Satanei, care ne a+ate &e la niş

lucruri aşa ele mari, &ân&u-ne pul+ere şi noroi pentru ca să răpească cerul, aratân&u-ne c*ipuri



um+re pentru ca să ne smulgă +unurile cele a&evărate4 0ar c*ipuri &e um+ră sunt +ucuriile +ogă#iile cele pământeşti. (ân& va veni atunci lumina, se va arăta că cei ce a&eseori păreau cei m+oga#i, sunt "ntr-a&evăr cei mai săraci. Acum noi, iu+i#ilor, ştiin& toate acestea, să fugim "nşelăciunea Satanei, ca să nu ne osân&im "mpreună cu &ânsul şi să nu ne zică 6u&ecătorul: C u$ev( de la mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşni$, $are este #(tit diavlului şi în#erilr lui @%t. GE=.

Aşa, 5nsuşi Domnul ne "ngrozeşte cu ia&ul. De aceea să nu ne "n&oim &e eIisten#a ia&ului, ca să najungem "ntr-"nsul. (ăci cine nu cre&e că este ia&, pururea va fi uşuratic la minte si leneş, iară cel va fi aşa, &esigur va ajunge "n ia&. De aceea să nu ne "n&oim &e ia&, ci foarte mult să vor+im &esp&ânsul, ca astfel cu atât mai pu#in să păcătuim.

Amintirea acestor conversa#ii şi grăiri, &acă ele sunt vii "ntre noi, ne vor putea cură#i &e toarăutatea, ca o &octorie amară. S( întreuin!(m $u sâr#uin!( a$east( d$trie, $a s( ne %ute$ur(!i de %($ate şi învredni$i s( vedem %e umne*eu, îm%(rt(şindu-ne de "eri$irea $ea $ereas$%rin arul şi iuirea de ameni a mnului nstru :isus <rists, $(ruia se $uvine $instea în ve$ve$ilr= )min.

?S"ântul :an ur( de )ur din HOmilii la stul mare



&f%ntul 5icolae 6elimirovici / Predică la Duminica Înfricoşatei Judecăţi

Statisticienii socotesc că pe fa#a pământului eIistă un miliar& şi jumătate &e locuitori. Dintre toaceştia nu eIistă nici măcar o singură persoană care, folosin&u-şi "nsuşirile min#ii, să vă poată spuce se va "ntâmpla cu lumea la sfârşitul veacurilor şi ce se va "ntâmpla cu noi cân& vom muri. i toamiile &e milioane &e oameni care au trăit pe pământ "naintea noastră nu ne puteau spune "n nici uc*ip, prin "nsuşirile min#ii lor, cu *otărâre şi fără tăga&ă, &espre sfârşitul lumii, şi ce ne aşteap&upă moarte - ceva ce să putem pricepe cu a&evărat, cu min#ile şi cu inimile noastre. Via#a noasteste scurtă şi zilele noastre sunt numărate, &ar veacurile sunte lungi- socotite "n sute şi sute &e ani.

(are &intre noi poate să "m+ră#işeze veacurile &e la *otarele lor până la sfârşitul lor, şi să va&

lucrurile cele &e pe urmă şi să ne povestească tuturor celorlal#i, spunân&: La sfârşitul veacurilor fi aşa şi aşa! cu lumea va fi aşa şi aşa şi cu oamenii va fi aşa şi aşa.3 8imeni. (u a&evărat, nime&intre to#i oamenii care au eIistat, numai &acă s-ar fi aflat vreunul care să ne lămurească, fiin&pătrunsese "n mintea 9i&itorului lumii şi al omenirii, şi ar fi văzut "ntregul plan al facerii, şi că acear fi fost viu şi conştient "nainte &e "nceputul lumii, şi a avut o viziune limpe&e a sfârşitulveacurilor şi al "ntâmplărilor care vor *otăr" sfârşitul.



Iistă vreun asemenea om printre miliar&ele care au trăit "n tot acest timp3 A eIistat vreunul &acesta, &e la "nceputul lumii şi până acum3 8u! nici nu este şi nici nu va fi. Au fost văzători cu &u*şi prooroci care, nu &in min#ile lor, ci &in &escoperirea lui Dumnezeu, au spus ceva - pe scurt ne&esăvârşit - &espre ceea ce va fi la sfârşit, nu cu scopul prea mare, &e a &a o &escriere amănun#ia sfârşitului lumii astfel ca, prin Voia lui Dumnezeu, să aten#ioneze oamenii prin viziunile lpentru, a părăsi calea cea fără &e lege şi să se pocăiască şi să cugete mai mult la vremea c*otărâtoare care urmează să vină, &ecât la lucrurile cele mărunte şi trecătoare care ascun& precum nor, "ntâmplarea "nfricoşătoare şi cumplită, prin care se va sfârşi via#a "ntregii lumi şi tot ceea "nseamnă eIisten#ă a lumii acesteia, şi stelele "n mersul lor şi ziua nu va mai urma &upă noaptenici noaptea &upă zi.

nul, numai nul sin#ur ne-a vrit lim%ede şi des(vârşit des%re tt $eea $e se va întâm%la s"ârşitul vea$urilr mnul nstru :isus <rists.

a$( $ineva ar s%une $eea $e a s%us El des%re s"ârşitul lumii, nu l-am $rede, $iar da$( ar "i $mai mare în!ele%t. Dacă ar vor+i &in "n#elegerea sa omenească şi nu &in &escoperirea &ove&ită a lDumnezeu, nu l-am cre&e. 1entru "n#elegerea şi socotin#a omenească, oricât &e "naltă ar fi aceastreaptă, noi suntem prea mici ca să ajungem la "nceputul şi sfârşitul lumii. 5n#elegerea nu-şi găseşrostul acolo un&e tre+uie viziune.

)vem nevie de un v(*(tr $u duul , tot aşa &e limpe&e cum ve&em soarele - pentru a ve&ea lum"ntreagă &e la "nceputuri până la sfârşitul ei, cât şi "nceputul şi sfârşitul veacurilor. ) "st num

unul sin#ur în stare s( "a$( a$easta mnul :isus <rists. >umai în El %utem şi treuie $redem, atun$i $ând ne s%une $e se va întâm%la la s"ârşit. entru $( tt $eea $e a %rr$it El a;uns s( se întâm%le atât %ersanelr $a etru şi :uda şi altr )%stli, anumitr %%are, $uar "i evreii, şi anumitr l$uri, $um ar "i :erusalim, Ca%ernaum, Aetsaida şi Cra*in, şi Aiseri$lui umne*eu, întemeiat( %e sân#ele 'ui. >umai %rr$ia 'ui asu%ra întâm%l(rilr $e vr avl$ la s"ârşitul lumii, des%re s"ârşitul ei şi Dude$ata de )%i nu s-a îm%linit în$(. ar $el $e a$i s( vad( %ate s( vad( lim%ede $(, în *ilele nastre, au în$e%ut de;a s( se arate în lume a$eîntâm%l(ri des%re $are ne-a vrit El, $( vr "i semne ale a%r%ierii s"ârşitului lumii.

8-a apărut o mul#ime &e fa+rican#i &e fericire, căutân& să-L "nlocuiască pe )ristos şi "nvă#ătura Luprin ei &impreună cu teoriile lor3 8u s-a ri&icat neam peste neam şi "mpără#ie peste "mpără#ie3 8se cutremură pământul, şi inimile noastre &impreună cu el, &e multe răz+oaie şi revolu#ii care cuprin& planeta3 8u-L tră&ează mul#i pe )ristos şi nu sunt mul#i, cei care pleacă &in >iserica Lu8u s-a "nmul#it fără&elegea şi &ragostea multora s-a răcit3 i nu s-a propovă&uit "n lume vang*elui )ristos, spre mărturie la toate neamurile @%atei GE:B-=E3

• <ste ade!ărat că !ine toată răutatea şi ea !ine cu "ra#ă şi fără întâr$iere*



• <ste ade!ărat că +nti,rist încă nu a !enit dar fiecare neam are înaintemer"ători şi prooro

de)ai lui*

• <ste ade!ărat că de la începutul lumii şi până acum încă nu ne)a cuprins cea mai ma

strâmtorare nici ,orcăitul morţii de neîndurat dar se poate !edea limpede nenorociradusă de toţi oamenii spirituali care aşteaptă !enirea lui =ristos*

• <ste ade!ărat că soarele încă nu s)a întunecat nici luna nu a rămas fără lumină nici stelenu au că$ut de pe cer ) dar când toate acestea se !or de$lănţui nu se !a mai scrie nici nu !a mai !or#i nimic despre aceasta*

0nimile oamenilor se vor umple &e frică şi cutremur, lim+ile oamenilor vor "ng*e#a şi oc*oamenilor vor privi, cu privirea a&unată, ştiin& acum că nu mai au nici o scăpare, "ntuneric"nfricoşător &e pe pământ, fără să mai eIiste zi şi cerul fiin& lepă&at &e stele. Dintr-o&ată, "n ace"ntuneric, se va ar(ta semnul Fiului Omului, Cru$e str(lu$itare se va întinde de la r(s(rit %ân

la a%us şi de la mia*(na%te %ân( la mia*(*i, de str(lu$ire %e $are sarele de deasu%$a%etelr nastre nu a dândit- ni$idat(. i atunci, t!i amenii de %e %(mânt +l vr vedea %mnul :isus venind %e nrii $erului, $u %utere şi $u slav( mult(. &i mul!imile de în#eri vr sundin trâmi!( şi tate neamurile de %e %(mânt se vr strân#e înaintea 'ui0 trâmi!ele vr sun%entru adunare, aşa $um nu a mai "st ni$idat( de la întemeierea lumii şi va vesti Dude$a$ea de )%i.

'oate aceste semne şi "ntâmplări, care vor avea loc la sfârşitul lumii şi al veacurilor, sunt povestite"n alt loc &in Sfânta vang*elie. (u toate acestea, Evan#elia de ast(*i arat( aşe*area $ea durm( a ra%rturilr dintre tim% şi veşni$ie, între $er şi %(mânt, între umne*eu şi menire. Edes$rie Dude$ata de )%i şi în $e $i% se va ar(ta a%rinderea mâniei mnului ?S"nie 22Aceasta ne arată nouă clipa cea "nfricoşătoare - cea mai plină &e +ucurie pentru cei &rep#i - cânmila lui Dumnezeu va lăsa locul ju&ecă#ii lui Dumnezeu. Atunci va fi prea târziu pentru fapte +uşi prea târziu pentru pocăin#ă. (ân& plângerea nu va mai primi nici un răspuns şi cân& lacriminoastre nu vor mai că&ea "n mâinile "ngerilor.

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi t!i s"in!ii în#eri $u El, atun$i va şedea %e trn

slavei Sale" Aşa cum "n pil&a 2iului risipitor, Dumnezeu Se arată cu c*ip &e om, aici )ristos esnumit 2iul 7mului. l este şi nimeni altcineva &ecât l. (ân& l va veni "n lume a &oua oară, atunnu va mai veni necunoscut şi umil, aşa cum a făcut &e &ata cea &intâi, ci va veni e faţă şi 0ntslavă mare. rin a$east( slav( se în!ele#e, mai întâi , slava %e $are <rists a avut- din veşni$imai înainte de a "i lumea ?:an 15@ şi, în al dilea rând, slava iruin!ei asu%ra lui Sataasu%ra lumii $elei ve$i, şi asu%ra mr!ii.

El nu va veni sin#ur, $i îns!it de t!i s"in!ii în#eri, al $(rui num(r este de ne$u%rins, şi El va veîm%reun( $u ei %entru $( ei, $a slu;itri şi r(*ini$i ai lui umne*eu, au luat %arte atât la lu%t



îm%triva diavlului, $ât şi la iruin!a asu%ra lui. e a$eea El are u$uria de a îm%(rt(şi $u slava. &i, %entru a între#i $i%ul minunat al a$estei întâm%l(ri, se arat( l(murit "a%tul $(, tîn#erii vr veni $u mnul. >u se mai s%une $( în#erii lui umne*eu au "st de "a!( şi la alîntâm%l(ri. Ei s-au ar(tat înttdeauna în num(r mai mare sau mai mi$, dar la Dude$ata de )%vr "i %re*en!i $u t!ii, strânşi în ;urul +m%(ratului slavei.

Mul!i v(*(tri $u duul au v(*ut trnul slavei atât în *ilele $ele dintâi, $ât şi în *ilele $ele de %

urm( ?:saia 610 aniel 80 )%$ali%sa 42, 294@. Acest tron semnifică uterile cereşti escare stă%neşte Domnul" Este tronul slavei şi al 4iruinţei= e care şade 'atăl ceresc şi e ca&/a aşe!at Domnul Bristos duă 4iruinţa &a (Aocalisa +8)" O, $e m(rea!( va "i veniremnului, îns!it( de asemenea întâm%l(ri neştiute şi în"ri$ş(tare=

+n ;ude$ata sa lim%ede, roorocul Isaia a %rr$it JC($i mnul vine în v(%aie şi $arele 'sunt $a vi;elieJ ?:saia 6615@0 la venirea Lui, aniel a v(*ut $( un râu de "$ se v(rsa şi ieşdin El0 mii de mii +i slu;eau şi miriade de miriade st(teau înaintea 'ui= Dude$(trul S-a aşe*at

$(r!ile au "st des$ise. ?aniel 19@

&i $ând mnul va veni întru slav( şi va şedea %e trnul S(u, atun$i se vr aduna înaintea 'tate neamurile şi-i va des%(r!i %e unii de al!ii, %re$um des%arte %(strul ile de $a%re. &i va %unile de-a drea%ta Sa, iar $a%rele de-a stân#a.

Mul!i (rin!i au %us între(ri des%re l$ul în $are <rists va ;ude$a tate neamurile. (itin& 1roorocul 0oil, ei au socotit că 6u&ecata va avea loc "n valea 0osafat, un&e 5mpăratul 0osafat, fără nun fel &e luptă sau folosire &e arme, a avut o +iruin#ă "ntreagă asupra moa+i#ilor şi amoni#ilor, că n

a rămas viu nici un vrăjmaş @00 (ronici GH. &i roorocul Ioil a s%us JS( se tre*eas$( taneamurile şi s( vin( în valea lui :sa"at, $($i a$l vi aşe*a s$aun de ;ude$at( %entru ta%%arele din ;urJ ?:il 312@. 1oate că tronul Domnului se va aşeza "n acea vale, &ar nu eIistă toată lumea nici o vale "n care să se poată a&una toate neamurile şi popoarele, viii şi mor#ii &e "nceputul până la sfârşitul lumii, care vor ajunge până la multe +ilioane. 5ntreaga suprafa#ăpământului, "mpreună cu toate oceanele, nu au spa#iu &estul pentru to#i oamenii care au trvreo&ată pe pământ, ca să poată sta laolaltă. Dacă aceasta ar fi &oar o a&unare a sufletelor, atuneste posi+il ca valea lui 0osafat să-i poată cuprin&e pe to#i la un loc, &ar cum a&unarea oamenilor v

fi "n trup - &eoarece mor#ii vor "nvia "n trupurile lor - atunci cuvintele proorocului tre+uie "n#elese sens figurat. alea lui :sa"at este lumea întrea#(, de la r(s(ritul $el mai înde%(rtat %ân( a%usul $el mai înde%(rtat0 şi, %re$um umne*eu +şi ar(tase diniar( %uterea şi ;ude$ata Sa valea lui :sa"at, tt aşa +şi va ar(ta şi în *iua $ea de %e urm(, a$eeaşi %utere şi ;ude$at( asu%între#ii meniri.

&i)i !a despărţi pe unii de alţii. +ntr- $li%( vr "i des%(r!i!i t!i $ei aduna!i lalalt( - aşa $u%(strul, $u #lasul s(u, îşi trimite ile într- %arte şi $a%rele în $ealalt( - unii la stân#a şi al!ii



drea%ta, $a %rintr- "r!( ma#neti$( "(r( %utere de îm%trivire, în asemenea $i% $( nimeni nu va %utea muta de la stân#a la drea%ta sau de la dre%ta la stân#a.

)tun$i va *i$e +m%(ratul $elr de-a drea%ta 'ui eni!i, ine$uvânta!ii /at(lui Meu, mşten+m%(r(!ia $ea %re#(tit( vu( de la întemeierea lumii * 'a în$e%ut, <rists Se numeşte FiOmului - adi$( Fiul lui umne*eu - şi ai$i El Se numeşte +m%(rat, întru$ât 'ui +i sunt daîm%(r(!ia şi %uterea şi slava.

Jeni!i, ine$uvânta!ii /at(lui MeuJ. Ei sunt cu adevărat 4inecuv%ntaţi= e care Bristosnumeşte 4inecuv%ntaţi= căci 4inecuv%ntarea lui Dumne!eu are 0n sine toate lucrurile 4une toată 4ucuria şi harul cerului"

e $e nu s%une mnul JAine$uvânta!ii MeiJ, $i JAine$uvânta!ii /at(lui MeuJ entru $( este numai Fiul Cel nul >(s$ut şi ne"($ut, din veşni$ie şi %entru veşni$ie, şi dre%!ii sunt, %rine$uvântarea lui umne*eu, ad%ta!i, şi se "a$ ast"el $a "ra!i ai lui <rists. umne*eu $eam%e $ei dre%!i s( %rimeas$( îm%(r(!ia %e $are le-a %re#(tit- El de la întemeierea lumii. Acea"nseamnă că Dumnezeu, c*iar "nainte &e "ntemeierea lumii, pregătise "mpără#ia pentru aceşt5nainte &e a-l face pe A&am, Dumnezeu pregătise pentru el totul "n ;ai. 7 "mpără#ie "ntreagstrălucin& "n lumină, care &oar "şi aştepta "mpăratul. Atunci Dumnezeu l-a &us pe A&am "n aceas"mpără#ie şi "mpără#ia era &esăvârşită. Aşa&ar, Dumnezeu a pregătit "mpără#ia pentru cei &rep#i c*&e la "nceput. Aceasta "şi aştepta stăpânitorii, avân&u-L "n frunte c*iar pe 5mpăratul )ristos.

(*emân& &rep#ii "n "mpără#ie, 6u&ecătorul i-a lămurit &e "n&ată, &e ce l le &ă&ea "mpără#ia loJC($i "l(mând am "st şi Mi-a!i dat s( mânân$0 însetat am "st şi Mi-a!i dat s( eau0 str(in a

"st şi M-a!i %rimit0 #l am "st şi M-a!i îmr($at0 lnav am "st şi M-a!i $er$etat0 în temni!( a"st şi a!i venit la Mine.J

'a a$east( l(murire minunat(, dre%!ii au întreat şv(ielni$ şi $u s"ial(, $ând '-au v(*ut %+m%(ratul "l(mând şi însetat, #l şi lnav, şi $ând au "($ut ei tate astea %entru El. 'a a$este+m%(ratul a dat în$( un r(s%uns minunat J)dev(rat *i$ vu(, întru$ât a!i "($ut unuia dintra$eşti "ra!i ai Mei, %rea mi$i, Mie Mi-a!i "($ut.J

'oată această lămurire are două 0nţelesuri unul de surafaţă şi unul de ad%ncime"

+n!elesul de su%ra"a!( este lim%ede %entru t!i. Cel $are r(neşte %e $el "l(mând, d( s( ea $elînsetat, îmra$( %e $el #l şi d( ad(%st $elui str(in, a "($ut a$easta mnului. Cel $a$er$etea*( %e $ei lnavi sau %e $ei din în$isare, a "($ut a$easta mnului. entru $( se s%unîn e$iul /estament JCel $e are mil( de s(rman îm%rumut( mnului şi El îi va r(s%l(ti "a%lui $ea un(.J ?ilde 181@.

Domnul ne 0ncearcă inimile noastre rin cei care caută a;utorul nostru"



Domnul nu foloseşte nimic entru El de la noi El nu are nevoie de nimic"

Cel $are a "($ut %âinea nu %ate "l(mân*i,

ni$i Cel $are a "($ut a%a nu %ate înseta.

Cel $are îmra$( întrea#a Sa *idire nu %ate "i #l,

ni$i Cel $are este i*vrul s(n(t(!ii nu %ate "i lnav,

ni$i Cel $are este mnul dmnilr nu %ate "i li%sit de liertate.

Dar El caută ca noi să facem milostenie= entru ca= 0n felul acesta= să ne 0nmuiem şi să n0nno4ilăm inimile" În atotuternicia &a= Dumne!eu oate 0ntr/o cliă să/i facă e toţi oamen4ogaţi şi 0ndestulaţi= 0m4răcaţi şi mulţumiţi"

ar El îi las( %e ameni s( $unas$( "amea şi setea, ala, su"erin!a şi s(r($ia %entru du%ri$ini

mai "ntâi, %entru $( $ei $are rad( a$este lu$ruri, îşi înmaie şi îşi înnilea*( inimile şi vr întar$e la umne*eu, sl(vindu-' $u $redin!( şi ru#($iune0

• şi "n al &oilea rân&, %entru $( mul %ate su"eri %entru al!ii, se %ate smeri %entru al!ii %ate a;un#e la în!ele#erea "r(!iet(!ii şi unit(!ii tuturr amenilr de %e %(mânt, %r umne*eul Cel viu, Liditrul şi F($(trul a tate $âte se a"l( %e %(mânt.

Domnul doreşte să avem milă / milă mai resus de orice" Deoarece El ştie că mila este calrin care se oate reface credinţa 0n Dumne!eu= năde;dea 0n Dumne!eu şi dragostea entDumne!eu"

Acesta este "n#elesul &e suprafa#ă.

Înţelesul de ad%ncime riveşte sre Bristos= care se află 0nlăuntrul nostru" În fiecare g%ncurat din mintea noastră= 0n fiecare simţire aleasă din inima noastră şi 0n fiecare nă!uin0naltă a sufletului nostru sre 0mlinirea lucrurilor celor 4une= Bristos &e de!văluie 0n noi ruterea Duhului &f%nt"



l numeşte toate aceste gân&uri curate, sim#iri alese şi năzuin#e "nalte, fra#ii Săi mici, sau cei mmici fra#i ai Săi. l "i numeşte astfel, pentru că aceştia se află "n noi "ntr-o măsură foarte mică, fa&e măsura mare &e spurcăciuni lumeşti, şi &e rău care se află "n noi.

a$( mintea nastr( "l(mân*eşte du%( umne*eu şi ni r(nim , ni '-am r(nit % <rists dinl(untrul nstru0

da$( inima nastr( este li%sit( de ri$e lu$ru un şi de ri$e lu$ru ales, adi$( este li%sit( d umne*eu, şi ni îmr($(m, %e <rists '-am îmr($at, Cel $are se a"l( în ni0

da$( su"letul nstru este lnav şi în$(tuşat de "iin!a nastr( $ea rea, de "a%tele nastr$ele rele, şi suntem $nştien!i de a$easta, şi îl $er$et(m , ni '-am $er$etat %e <rists $ase a"l( în ni.

e s$urt, da$( $ealalt( "iin!( $are se a"l( în ni, $are diniar( se mândrea $( se s(l(şluieşa$l, şi $are este mul $el dre%t din ni, este st(%ânit şi umilit de diavl, şi de mul %($(ts dni, şi îl $rtim %e mul $el dre%t, ni +l $rtim %e <rists $are se a"l( în ni.

7mul acesta &rept care se află "n noi este mic, mic &e tot, iar păcătosul &in noi este un a&evăroliat. Dar acest om &rept &inlăuntrul nostru este fratele mai mic al lui )ristos, iar păcătosul &in neste vrăjmaşul lui )ristos, ca un uriaş, precum oliat.

Atunci, da$( ni îl $rtim %e mul $el dre%t din ni, da$( îl sl*im, îl înt(rim şi îl adu$em lumin(0 da$( îl ridi$(m deasu%ra $elui %($(ts, aşa în$ât s(-l st(%âneas$( în $i% des(vârşit %

$el %($(ts, şi am %utea s%une îm%reun( $u Aostolul Pavel J&i eu nu mai tr(ies$, $i <risttr(ieşte în mineJ ?alateni 229@ - atun$i ne vm numi ine$uvânta!i şi vm au*i $uvinte+m%(ratului la Dude$ata de )%i eni!i, ine$uvânta!ii tat(lui Meu, mşteni!i îm%(r(!ia $%re#(tit( vu( de la întemeierea lumii.J

Dar celor &e la stânga, 6u&ecătorul le va zice: Ju$e!i-v( de la Mine, lestema!ilr, în "$ul $veşni$, $are este #(tit diavlului şi în#erilr lui.J

6u&ecata este "nfricoşătoare, &ar este &reaptă. i astfel 5mpăratul c*eamă pe cei &rep#i la l, şi lor

&ă 5mpără#ia, pe cân& pe păcătoşi "i izgoneşte &e la l şi "i trimite "n focul cel veşnic, "n tovărăşia ra &iavolului şi a slujitorilor săi.

@ S"ântul asile $el Mare, în lu$rarea sa es%re Dude$ata de )%i nr. 14N, s%une a$( $in$el veşni$ are vreun s"ârşit, atun$i înseamn( $( via!a veşni$( are s"ârşit. ar, $um nu este $%utin!( de în$i%uit $( via!a veşni$( ar avea un s"ârşit, atun$i $um se %ate în$i%ui un s"ârşit $inurilr $elr veşni$eJ@



(eea ce nu spune Domnul este foarte important: faptul că focul cel veşnic este pregătit pentru cpăcătoşi &e la "ntemeierea lumii, tot aşa cum şi 5mpără#ia este pregătită pentru cei &rep#i. ("nseamnă aceasta3 ste foarte limpe&e faptul că Domnul a pregătit focul cel veşnic numai pent&iavol şi "ngerii aceluia, şi că l a pregătit 5mpără#ia pentru to#i oamenii &e la "ntemeierea lum1entru că umne*eu vieşte $a t!i amenii s( se mântuias$( ?: /imtei 240 $". Matei 171:an 3160 :: etru 380 :saia 4522@ şi %entru $a ni$i m($ar unul s( nu %iar( . De aceeDumnezeu nu i-a sortit pe oameni să piară, ci să se mântuiască! Dumnezeu nici nu a pregătit pentei &inainte focul &iavolului, ci, l i-a pregătit 5mpără#ia Sa, şi numai pe aceasta a pregătit-o. Daici este limpe&e faptul că gân&esc greşit, cei care spun &espre păcătos: el este sortit să fie păcătoDacă omul ar avea o astfel &e sortire, aceasta nu ar fi &e la Dumnezeu, ci numai &e la omul "nsu2aptul că nu este sortire &e la Dumnezeu, se ve&e &in faptul că Dumnezeu nu a pregătit &inainte nun loc anume pentru c*inurile oamenilor, ci numai pentru &iavol. De aceea, la 6u&ecata &e Apo6u&ecătorul cel &rept nu va avea nici un loc anume un&e să-i trimită pe păcătoşi, &ecât num"mpără#ia "ntunecată a &iavolului. i faptul că aceasta este &reptatea Lui, ca 6u&ecătorul să-i trimiacolo, este limpe&e &in faptul că aceştia, "n timpul vie#ii lor pământeşti, au căzut &e la Dumnezeu

s-au pus "n sluj+a &iavolului.

;ostin& pe&eapsa asupra păcătoşilor şi punân&u-i la stânga Sa, 5mpăratul "i lămureşte &e "n&ată ce ei sunt +lestema#i şi &e ce "i trimite "n focul cel veşnic: JC($i "l(mând am "st şi nu Mi-a!i ds( m(nân$0 însetat am "st şi nu Mi-a!i dat s( eau0 str(in am "st şi nu M-a!i %rimit0 #l şi nM-a!i îmr($at0 lnav şi în temni!(, şi nu M-a!i $er$etat.J i nu au făcut nici unul &intre aceslucruri, pe care le-au făcut &rep#ii, &e la &reapta Sa. Auzin& aceste cuvinte ale 5mpăratului, păcătoau "ntre+at, "ntocmai ca şi cei &rep#i: Jamne, $ând /e-am v(*ut "l(mând sau însetat.J mnul

r(s%uns J+ntru$ât nu a!i "($ut unuia dintre a$eşti %rea mi$i, ni$i Mie nu Mi-a!i "($ut.J'oată această lămurire pe care a &at-o 5mpăratul păcătoşilor, are &e asemenea două 0nţelesuri / unde surafaţă şi unul de ad%ncime - la fel ca şi "n prima situa#ie, cân& era vor+a &e cei &rep#i.

($(tşii şi-au întune$at mintea, şi-au învârtşat inima şi aveau #ânduri rele "a!( de "ra!ii lr d%e %(mânt, $are erau "l(mân*i şi înseta!i, #i, lnavi şi li%si!i de liertate.

Cu min!ile lr #reaie, ei nu erau în stare s( în!elea#( "a%tul $( <rists îi $ema la milsten

%rin "ra!ii lr s(ra$i şi $are se a"lau în su"erin!(.:nimile lr învârtşate nu se %uteau înmuia de la$rimile altra. >i$i eGem%lul lui <rists şi $el s"in!ilr S(i nu le %uteau s$ima su"letele lr $u s$%urile $ele rele, în su"lete $u s$%urile $eune, şi s( s(vârşeas$( inele. &i ast"el, "iind nemilstivi "a!( de <rists %rin "ra!ii lr, ei eranemilstivi "a!( de <rists.

Ei dinadins nimi$eau tate #ândurile $urate de îndat( $e se "rmau, înl$uindu-le $u #ândune$urate şi ulitare0 ei t(iau de la r(d($in( tate sim!(mintele alese din inimile lr, de îndat(



se în"iri%au, înl$uindu-le $u nemilstivire, %atim( şi iuirea de sine0 $u #ra( şi $u t(râre şi-au în(uşit "ie$are drin!( de a "a$e un lu$ru un, $are s-a în"iri%at în su"letele lr - urmân%run$ile lui umne*eu - şi în l$ul lr şi-au stârnit drin!a de a "a$e r(u amenilr, şi de%($(tui s%re mânierea lui umne*eu.

&i ast"el "ratele $el mai mi$ al lui <rists, $are se a"la în ei - $u alte $uvinte, mul $el dre%t din - a "st r(sti#nit, mrât şi în#r%at şi liat $el întune$at la $ulare, %e $are îl r(niser( ei

adi$( mul $el nedre%t din ei, sau $iar diavlul însuşi - a r(mas iruitr %e $âm%ul de lu%t(.

(e poate face Dumnezeu cu unii ca aceştia3 5i poate primi "n 5mpără#ia Sa pe unii ca aceştia, care izgonit cu totul această 5mpără#ie &in ei3 5i poate c*ema la l pe cei care au smuls &in ră&ăcină toaasemănarea cu Dumnezeu şi care s-au arătat, atât "n ascuns "n inimile lor, cât şi &esc*is "n fa#a luma fi vrăjmaşii lui Dumnezeu şi slugile &iavolului3 8u! prin li+era lor alegere, ei s-au făcut supu&iavolului şi, la 6u&ecata &e Apoi, 6u&ecătorul "i va trimite să #ină tovărăşie celor cu care, "n timpvie#ii s-au "ntovărăşit "n c*ip &esc*is - "n focul cel veşnic, pregătit pentru &iavol şi slujitorii s

5n&ată &upă aceasta, acea ju&ecată care va fi cel mai mare şi totuşi cel mai scurtă &in istoria lumzi&ite, va ajunge la capăt.

&i vr mer#e a$eştia ?%($(tşii@ la sând( veşni$(, iar dre%!ii la via!( veşni$(. Via#a şi c*inuirea "mpotrivesc aici una celeilalte. Acolo un&e se află via#ă nu se află c*inuire! acolo un&e se afc*inuire nu se află via#ă. (u a&evărat, "mplinirea vie#ii "nlătură c*inuirea. 5mpără#ia cea cerească "mplinire vie#ii, "n timp ce eIisten#a &iavolului a&uce c*inuire şi numai c*inuire, fără via#ă, care vi&e la Dumnezeu.

Ve&em "n această via#ă pământească, cum sufletul omului celui păcătos, care are "n el pu#ină via@a&ică pu#ină Dumnezeire, este plin &e mai multă c*inuire &ecât sufletul omului celui &rept, caare mai multă via#ă "n el @a&ică mai multă Dumnezeire. După cum s-a spus +ine "n vremustrăvec*i: J>ele#iuitul se $inuieşte în tate *ilele vie!ii sale. #lasuri în#r*itare "a$ larm( ure$ile lui. el nu mai n(d(;duieşte s( ias( din întuneri$ şi îşi simte $a%ul mereu su sai*u$iumul şi tulurarea îl strân# la mi;l$ şi se arun$( asu%ra-i #ata de îm%resurare, "iind$(îndr(*nit s(-şi îndre%te mâna îm%triva lui umne*eu.J ?:v 1529-25@. Aşa&ar, la vremea aceeva fi pe pământ marea c*inuire pentru păcătos. i păcătosul "n&ură greu p"nă şi suferin#a cea m

mică &in via#a aceasta, fa#ă &e omul cel &rept, căci numai cel care are via#a "n sine poate "n&uc*inuirea, poate nesocoti suferin#a şi poate trece peste tot răul &in lume, şi se poate +ucura. Via#a +ucuria nu se pot &espăr#i. Ciar :isus <rists s%une $elr dre%!i, %e $are lumea îi sândeşte,%ri#neşte şi le adu$e $(ri JAu$ura!i-v( şi v( veseli!i=J ?Matei 512@.

'oată via#a noastră pământească este numai o um+ră pali&ă a vie#ii - a vie#ii a&evărate, a vie"ntregi - "n 5mpără#ia lui Dumnezeu, tot aşa cum "ntreaga suferin#ă &e pe pământ este numai o um+ştearsă a c*inuirii "ngrozitoare a păcătoşilor &in ia&. ?+n )%%te#mata atrum $le$!ia în rdinal"aeti$( a *i$erilr (rin!ilr ustieiN, am $itit Ei au întreat %e un are$are (trân mar



J(rinte, $um r(da!i asemenea mun$i $u atâta r(dareJ A(trânul a r(s%uns J/at( mun$mea din via!a a$easta nu este ni$i m($ar $ât sin#ur( *i de $inuire.J@

ia!a %e %(mânt - ri$ât de minunat( ar %utea "i - este ameste$at( $u su"erin!(, %entru $( ai$i neGist( ni$i îm%linire a vie!ii0 întru$ât su"erin!a de %e %(mânt - ri$ât de mare ar %utea "i - esameste$at( $u via!(. Dar, la 5nfricoşătoarea 6u&ecată, via#a va fi separată &e c*inuire. i unacealaltă vor fi veşnice. 5n#elegerea noastră omenească nu poate să priceapă ce "nseamnă aceas

veşnicie. (el care va avea +ucuria &e a ve&ea o clipă fa#a lui Dumnezeu, i se va părea ca şi cum ar&urat mii &e ani! şi cel care va fi c*inuit o clipă &e către &iavolul "n ia&, i se va părea că sunt mii &ani. 1entru că timpul nu va mai fi aşa cum "l cunoaştem noi - zi &upă noapte şi noapte &upă zi - atunci va fi *i deseit( %e $are mnul sin#ur ştie ?Laaria 140 $". )%$ali%sa 22.5@. 8u mai fi nici un alt soare &ecât numai Dumnezeu, şi acest soare nu va răsări şi nu va apune, ca veşnicsă se numere "n zile, aşa cum se socoteşte timpul acum. >inecuvânta#ii vor socoti veşnicia termenii +ucuriei lor şi păcătoşii c*inui#i vor socoti timpul "n termenii c*inuirilor lor.

1rin urmare, Domnul nostru 0isus )ristos a vor+it "n felul acesta &espre ultimul şi cel mai maeveniment care urmează să ai+ă loc "n timp, la capătul veacurilor şi "n veşnicie. Si ni $redem tate a$estea se vr întâm%la înt$mai, mai întâi %entru $( tate $elelalte %re*i$eri %e $are le"($ut <rists s-au întâm%lat înt$mai şi, în al dilea rând, %entru $( El este $el mai mare %rieteal nstru şi adev(rat :uitr al menirii - şi în iuirea des(vârşit( nu eGist( "alsitate sau erar:uirea des(vârşit( $n!ine adev(rul des(vârşit. Dacă toate acestea nu urmau să se "ntâmple, l ne-ar fi spus &espre acestea. Dar l nu ne-a spus &espre aceasta pentru a-i &emonstra cunoştin#eSale "n fa#a oamenilor. 8u! l nu a căutat mărire la oameni @0oan K:E=. El a sus totul entm%ntuirea noastră" $el ce are 0nţelegere şi care Îl mărturiseşte e Domnul Bristos 0şi oate dseama că tre4uie să ştie aceasta entru a se m%ntui" Pentru că Domnul nu a făcut nimic= ninu a rostit vreun cuv%nt= nici nu a 0ngăduit să I se 0nt%mle ceva 0n timul vieţii &ale ăm%nt care să nu fie entru m%ntuirea noastră"

De aceea să fim "n#elep#i şi cu &reaptă socoteală, păstrân& "ntot&eauna "naintea oc*ilor noş&u*ovniceşti c*ipul 5nfricoşătoarei 6u&ecă#i. Acest c*ip a "ntors &eja mul#i păcătoşi &e pe calpierzării pe calea mântuirii. Vremea noastră este scurtă şi cân& se va sfârşi nu va mai eIispocăin#ă. 5n acest timp scurt, prin via#a noastră, noi tre+uie să luăm o *otărâre care va fi *otărâtoa

pentru noi "n veşnicie: vom fi aşeza#i la &reapta, sau la stânga 5mpăratului slavei3 Dumnezeu ne&at o sarcină mică şi simplă, &ar răsplata şi pe&eapsa sunt imense, mergân& &incolo &e puteromului &e a spune aceasta prin cuvinte.

Atunci să nu mai pier&em nici măcar o singură zi, pentru că fiecare zi poate să fie ultima şi poate*otărâtoare! fiecare zi poate a&uce pierirea acestei lumi şi zorile 9ilei celei "n&elung aştepta@ S"ântul ri#rie ial#ul s%une JSt( s$ris >u şti!i, are, $( %rietenia lumii este duşm(n"a!( de umne*euPJ :a$v 44N. +nseamn( $( $el $are nu se u$ur( la a%r%ierea s"ârşitullumii, arat( $( el este %rietenul a$esteia, şi de a$eea el este vr(;maşul lui umne*eu. ar a$es



#ânduri sunt de%arte de $redin$işi, de $ei $e ştiu %rin $redin!( $( mai eGist( şi alt( via!( şi %$are dres$ $u adev(rat.J Omilii la Evan#elie, Cartea :, Omilia 1 es%re semnele s"ârşitullumiiN@.

1oate că nu ne vom ruşina "n 9iua %âniei Domnului! "naintea Domnului şi "naintea mul#imilor "ngeri ai Săi şi a multor +ilioane &e oameni &rep#i şi sfin#i. 1oate că nu vom fi alunga#i pentveşnicie &e Domnul şi &e "ngerii şi sfin#ii Săi şi &e ru&eniile şi prietenii noştri, care se vor afla &e

&reapta. Dar, "mpreună cu mul#imile nenumărate şi strălucitoare &e "ngeri şi &e oameni &rep#i, cântăm lau&e &e +ucurie şi &e +iruin#ă: O&f%nt= &f%nt= &f%nt Domnul &avaot AliluiaO

im%reun( $u tate $etele $ereşti s(-' sl(vim %e mnul şi Mântuitrul nstru, Fiul, Cel nn(s$ut, îm%reun( $u /at(l şi $u uul S"ânt - /reimea $ea de "iin!( şi nedes%(r!it(, în ve$ve$ilr. )min.

&f%ntul 'eofan 9ăvor%tul : Predică 0n Duminica lăsatului sec de carne (I)



Acum, Sfânta >iserică ne aminteşte &e "nfricoşata 6u&ecată. a ne-a trimis &eja să "nvă#ăm &e vameş smeritul strigăt: C amne, milstiv "ii mie, %($(tsului= Ea ne-a îndemnat s( nu ne l(s(s( $(dem, $i, urmând "iului risi%itr, s( ne s$ul(m şi s( mer#em la Milstivul /at( Ceres$ şi s(-ru#(m s( ne %rimeas$( %e ni, $ei nevredni$i, a ne numi "ii ai 'ui, m($ar $a %e nişte n(imi!i.se mai teme, "nsă, ca nu cumva, &in neluare-aminte, să trecem ne+ăgate "n seamă aceste lec#ii şi rămânem, &in pricina "mpietririi inimii, "ncurca#i "n păcate. Aceasta este pricina pentru care acumzugrăvin& priveliştea "nfricoşatei 6u&ecă#i, ea vesteşte "ncă şi mai răsunător: C $(i!i-v(= a$( nv( ve!i %$(i, ve!i %ieri $u t!ii. :at(, umne*eu a rânduit *i în $are va s$ate la lumin( $eas$unse întru întuneri$, va des$%eri s"aturile inimilr meneşti şi va r(s%l(ti "ie$(ruia du%"a%tele lui. )tun$i nu va mai "i ni$i $ru!are %entru $ei %($(tşi. r intra întru u$urmnului numai dre%!ii şi numai $ei $e s-au su%us ne"eri$irii de a $(dea în %($ate, dar a%i aadus %$(in!( ne"(!arni$( şi şi-au îndre%tat via!a. )şadar, #ândindu-v( la a$east( în"ri$ş(tare, în$eta!i s( %($(tui!i, %$(i!i-v( şi t(râ!i-v( $u ne$lintire s( umla!i nea(t

întru %run$ile lui umne*eu.

i, cu a&evărat, nici un a&evăr nu are atâta putere să "nmoaie inima nepocăită, ca a&evărul privitor"nfricoşata 6u&ecată a lui Dumnezeu. Vrăjmaşul ştie asta şi face fel &e fel &e viclenii pentru a a&uce "ntr-o stare "n care fie sâ nu ne mai gân&im &eloc la această ju&ecată, fie, &acă ne gân&ivreo&ată, să ne gân&im "n treacăt, fără a &uce acest gân& până "n inimă şi fără a-= lăsa să-&esfăşoare acolo &eplina sa lucrare. a$( amintirea ;ude$(!ii nu s-ar de%(rta de la ni, iar %uterei ar "i %rimit( $u tat( inima nastr(, n-ar mai "i %($(tşi - sau amenii ar %($(tui numai diîntâm%lare, "(r( s( vrea, %entru %u!in( vreme, şi s-ar s$ula îndat( du%( $(derea $ea neaşte%taDar, iată, nu intrăm "n voia lui Dumnezeu, &rept care şi păcătuim, şi ne "nvec*im "n păcate prnepocăin#ă.

Veni#i, &eci, fra#ilor, să-= "ntrecem "n &i+ăcie pe vrăjmaşul, care ne "ntunecă, şi să *otărâm ca acum "nainte să ne a&ucem aminte &e "nfricoşata 6u&ecată şi să primim cu inima toată puterea ei toată frica ei4

Să ne zugrăvim "n minte priveliştea "nfricoşatei 6u&ecă#i şi s-o purtăm cu noi ne"ncetat. +n via!a *i $u *i vedem $erul deasu%ra nastr( $u sarele şi $eilal!i lumin(tri $ereşti, şi $elelalte "(%tuîm%re;urul nstru la "el s( ne %unem rânduial( şi în du.



e $er s( îl vedem %e umne*eu Dude$(trul $u nenum(ra!ii în#eri, iar îm%re;urul nstru %e t"iii amenilr, de la în$e%utul lumii şi %ân( la s"ârşitul ei, stând înaintea 'ui $u "ri$( şi $utremu

/t a$l sunt râurile de "$ şi $(r!ile $nştiin!elr des$ise. Dude$ata e %re#(tit(=

Cu a$est #ând s( um%lem mintea nastr( şi s( nu ne înde%(rt(m luarea-aminte de la el.

S$ulându-ne din %at, s( lu(m aminte la su"letul nstru QCu#etând la *iua $ea în"ri$ş(tar%rive#ea*(, su"lete=J0 iar atun$i $ând mer#em s%re smn, s( ne s%unem Q:at(, mrmântul îmst( înainte0 iat(, martea îmi st( de "a!(J.

&i în "ie$are *i s( s%unem $ât de des Qamne, i*(veşte-m( de mun$ile $ele veşni$e, viermele $el r(u şi de tartar=J C($i "ie $( ne amintim sau nu de ;ude$at(, de ea nu vm s$(%ar da$( ne vm aminti, vm %utea s$(%a de t(rârile ei $ele $um%lite. Acest gân& ne va "nvăsâ ne "n&epărtăm &e ceea ce face ju&ecata "nfricoşătoare, şi frica ju&ecă#ii ne va iz+ăvi &e osân&a c"nfricoşătoare.

'otul este ca acest gân& să nu rămână "n noi &eşert! să-= a&âncim şi să primim cu inima şi ju&ecatşi "nvinuirea, şi *otărârea ju&ecă#ii.

Oare a$um e $ineva $are s( ;ude$e dre%t $u %rivire la sine şi s( "ie ;ude$at dre%t de $(tre $eilal!0u+irea &e sine ne ascun&e &e noi "nşine şi &e ju&ecata conştiin#ei noastre! trupul şi "nfă#işarcuviincioasă ne sunt scut "n fa#a puterii &e pătrun&ere a celor ce ne "nconjoară. /itân& Dumnezeu, ajungem să spunem, c*iar &acă nu cu voce tare, ci "n noi "nşine: C8u ve&e Dumnezeu'a ;ude$at( nu va "i aşa nu ne vm mai %utea as$unde ni$i "a!( de ni înşine, şi $eilal!i ne v

vedea aşa $um suntem de "a%t în $uvinte, "a%te şi sim!iri. 2iecare, văzân&u-se, va "n#elege că esvăzut &e to#i şi este stră+ătut &e oc*ii mai luminoşi ca soarele ai lui Dumnezeu. Această conştiin#ăfaptului că păcatele sale sunt văzute &e către to#i "l va covârşi pe păcătos şi va face ca pentru el să fost mai uşor &acă mun#ii ar fi căzut şi l-ar fi acoperit &ecât să stea, &escoperit privirilor atât cereşcât şi pământeşti.

Acum suntem inventivi la pogorăminte şi ne &ezvinovă#im "n fel şi c*ip fa#ă &e noi "nşine, şi fa#ă ceilal#i, şi fa#ă &e Dumnezeu. +tunci nu !a mai fi loc pentru de$!ino!ăţiri de nici un fel* conştiinţa noastră ne !a spune% 0De ce ai făcut aşa.> &i în oc,ii celorlalţi !om citi% 0De ce te)purtat aşa.> &i de la Domnul se !a întipări în inimă mustrarea% 0+şa se cu!enea să faci.> +ces

osândiri şi mustrări din toaţe părţile se !or în"rămădi în suflet îl !or pătrunde şi îl !or co!ârşi ) ide$!ino!ăţiri nu se !or afla si să ne ascundem nu !a fi unde* +ceastă nouă "reutate ) "reutateosândirii !enite din toate părţile şi căreia nu i se !a putea răspunde prin nici un fel de îndreptăţireîl !a împo!ăra în c,ip şi mai nesuferit pe păcătosul lipsit de orice #ucurie*

5n vremea &e acum, tărăgănarea anc*etei nu rareori uşurează soarta criminalului şi &ă nă&ej&ac*itării. Dincolo nu va fi aşa. 'otul se va săvârşi "ntr-o clipă: ju&ecata va fi fără anc*etă, osân&ăfără consultarea legilor, şi "mpotriviri nu vor fi. La porunca lui Dumnezeu, &rep#ii vor fi &espăr#i#i păcătoşi ca oile &e capre, şi to#i vor amu#i, neavân& ce să spună "mpotriva acelei ju&ecă#i şi osân&

Va fi aşteptată ultima lovitură &ată celui păcătos - *otărârea: CVeni#i, +inecuvânta#ilor4... 1leca



păcătoşilor4... )otărârea va fi fără "ntoarcere şi cu neputin#ă &e sc*im+at, pecetluin& soarfiecăruia pe to#i vecii cei nesfârşi#i. Veci nesfârşi#i va răsuna "n urec*ile păcătosului osân&M1leacă, +lestematule4..., "n vreme ce veci nesfârşi#i "l va ferici pe &rept cuvântul &ulce: CVin+inecuvântatule4 Această greutate a lepă&ării respingerii &e către Dumnezeu este cea mnesuferită greutate ce are să-i "mpovăreze pe păcătoşii nepocăi#i.

0ată ce va fi4 i iată ce vrea să "ntipărească acum "n inimile noastre Sfânta >iserică4 Deci să primi

"n sim#ire acum această lipsă &esăvârşită &e +ucurie a stării "n care va intra păcătosul cân& va veziua cea &e pe urmă - lipsa &esăvârşită &e +ucurie "n care "l va pune ju&ecata, "nvinuirea şi *otărârce se vor săvârşi atunci: s-o primim "n sim#ire şi să ne "ngrijim a scăpa &e ea. >imeni nu va %uts( $leas$( ;ude$ata. /tul va "i aşa $um este s$ris. (erul şi pământul vor trece, iar cuvântul Dumnezeu &espre faptul că ele vor trece şi apoi va fi ju&ecata, acest cuvânt nu va trece. Oare suntem nu( înşine vr(;maşi 8u cre&. e$i s( ne #r(im a s$(%a de ne$a*ul, $inul de*n(de;dea $u $are ne amenin!( *iua $ea de %e urm(. Cum s( s$(%(m de ele Fie %rin dre%ta"ie %rin milstiva îndre%t(!ire dat( de umne*eu. a$( nu ai dre%tatea datrit( $(reia s( %!i sîm%reun( $u $ei a"la!i de-a drea%ta Dude$(trului, sâr#uieşte s( te îndre%t(!eşti din tim% înaintelui umne*eu s%(lându-te în la$rimi de %$(in!( şi $ur(!indu-te %rin nevin!ele le%(d(rii de sin

- şi vei "i %rimit în num(rul lr %rin milstivirea îndre%t(!itare, da$( nu %rin dre%tate.

0ată, &eja "ncepe vremea +ineprimită pentru acest lucru4 Deja s-a apropiat intrarea "n po5mpu#inarea "n&estulării tre+uin#elor trupeşti a fost rân&uită anume spre a face mai mult pentlucrările &u*ului. Deci pregăti#i-vă4 0ar &e ceea ce o+işnuieşte să strice săptămâna care vă s"nainte, &e relele o+iceiuri ale lumii, feri#i-vâ pe cât vă lasă situa#ia voastră lumească şi neputin#ecaracterelor voastre, ca să purce&em pregăti#i "n&eajuns la alergarea postului şi pregătirii pentSfânta "mpărtăşanie, să ne statornicim "ntru cură#ie şi să ne "ntărim putin#a &e a ne "nfă#işa pregătşi "nfricoşatului scaun al 6u&ecătorului tuturor - Dumnezeu. Amin4

26 "eruarie 17



&f%ntul 'eofan 9ăvor%tul : Predică 0n Duminica lăsatului sec de carne (II)

Aşa&ar, va veni 6u&ecătorul. (u to#ii ne vom arăta "naintea ju&ecă#ii Lui ca să primească fieca&upă cele ce a făcut "n trup, +une sau rele. Ce va "i atun$i, "ra!ilr, $u ni Ce anume va "i atun$u "ie$are dintre ni Să ne mutăm acum cu gân&ul acolo şi să punem conştiin#a noastră să vaaceasta &inainte.

1rivi#i4 - :at(, înaintea nastr(, "a!( $(tre "a!(, st( Dude$(trul Cel re%t şi >e%(rtinitr. +n ;st( tat( "(%tura în!ele#(tare - şi $ereas$(, şi %(mânteas$(. +n ni înşine se v(d lim%ede ta"a%tele nastre %e "runtea nastr(, %e $i şi #ur(, %e "ie$are m(dular şi sim! $are a slu;it unealt( %entru ele0 şi ni înşine vm vedea ttul în ni înşine0 şi $eilal!i vr %utea vedea ttul ni0 şi $iul lui umne*eu ne va %(trunde. >u vm avea unde s( ne as$undem. Dude$ata d

şte a tuturr ne va îndre%t(!i sau ne va sândi. )$east( ;ude$at( va "i înt(rit( de %r%rnastr( ;ude$at(, iar amându( vr "i %e$etluite de ;ude$ata lui umne*eu, $are va şi r(mâne %ve$ie nes$imat( şi va t(rî sarta nastr( %entru ttdeauna.

Deci ce cre&e#i3 Ce va au*i ure$ea nastr( într-a$el $eas Oare mân#âietrul Qinine$uvântatule=J sau întrist(trul Qlea$(, lestematule=J De acea clipă nu vom scăpa, *otărârea care va ieşi atunci n-o vom putea sc*im+a. Deci să intrăm "n conştiin#a noastră şi să"ntre+ăm ce anume va lăsa ea să se au&ă: Cpleacă sau Cvino3 (onştiin#a nu va "ncepe să nlinguşească &acă vom vrea fără fă#ărnicie să ascultăm glasul ei fără ocolişuri şi nu o vom amăgi pr"n&reptă#irea &eşartă &e sine.:at(, şi O$iul lui umne*eu vede lim%ede $e suntem ni în a$est $eas şi $e merit(m - sândisau îndre%t(!ire - şi "a$e au*it( m(rturia Sa în ure$ea martrului l(untri$ al "a%telr nastr$are a#( de seam( $um sunt ele "a!( de umne*eu şi le#ea 'ui $ea veşni$(=

Deci ce ne prevesteşte cu privire la *otărârea pe care o vom primi atunci acest martor lăuntric faptelor noastre3 Ve#i spune, fără "n&oială: C(ine este curat3 1ăi, ve&e#i, tocmai asta e: să ne &ăseama că suntem necura#i şi să avem râvnă pentru cură#irea noastră. (ăci &acă "n această clipă cânconştiin#a noastră ne recunoaşte &rept necura#i am sta la ju&ecată şi am auzi şi &e la noi "nşine, şi &la ceilal#i, şi &e la Domnul o astfel &e osân&ă asupra noastră, ce ar fi cu noi3 Ar veni "mplinito



*otărârilor ju&ecă#ii, ne-ar lega şi ne-ar arunca "n "ntunericul cel mai &inafară, un&e e plânsul scrâşnirea &in#ilor4 (*iar aşa va şi fi &acă nu ne vom "ngriji &e aici să sc*im+ăm cumplita *otărâce ni se pregăteşte "ntr-o *otărâre +inevoitoa

8u mă "ntre+a#i cum se face asta - căci cine nu o ştie3 C $(ieşte-te, şi de a$um nu mai %($(tui=iat( $are e tat( taina "elului în $are ne %utem %re#(ti t(râre îndre%t(!itare la în"ri$şaDude$at(=

C1ocăieşte-te4 (e lucru mare şi anevoios este3 /at( lu$rarea %$(in!ei st( în du( $uvinte Q)%($(tuit, nu mai "a$J - dar $e %utere mare e as$uns( în a$east( s$urt( s%us(= a$( $ineva $it($ând, dar în inima sa, ar rsti Q)m %($(tuit, n- s( mai "a$=J, a$est $uvânt l(untri$ vr(suna în între#ul $er şi va %ri$inui a$l u$urie a tuturr l$uitrilr $ereşti.

/!i în#erii se u$ur( %entru un sin#ur %($(ts $are se %$(ieşte, *i$e mnul . Se u$ur( - d%entru $e Ei se u$ur( %entru a$ea ne#r(it( u$urie $u $are va "i veselit în Liua Dude$(%($(tsul $are s-a %$(it. Strâmtorarea, amarul, necazul ce "l aşteaptă pe păcătos la ju&ecată su"n&epărtate &e acest mic cuvânt &e pocăin#ă: CAm păcătuit, n-o să mai fac4

($atul se înti%(reşte în "irea nastr(, îşi las( urmele în tt $e ne în$n;ar( şi se îns$rie $artea vie!ii. 5n toate aceste locuri el se va ve&ea cân& va veni 9iua 6u&ecă#ii şi, răsfrângân&u-asupra noastră, ne va atrage osân&a. 5nsă suspinul &e pocăin#ă şi străpungere: CAm păcătuit, n-o mai fac4 "l şterge &e peste tot, aşa "ncât nici o urmă a lui nu va rămâne spre a ne "nfiera. ândi!i-la ain( nea#r( $are este s%(lat(, "re$at(, $l(tit( şi a%i alit( în aşa "el, $( ni$i urm( dne#reala dinainte nu mai r(mâne %e ea la "el ales$ şi la$rimile %$(in!ei dim%reun( $m(rturisirea "irea nastr(, s%al( de %este tt urmele %($atului, îl şter# $iar şi din $arte;ude$(!ii, aşa în$ât la ;ude$at( un mare %($(ts se va ar(ta "(r( de %($at da$( a "($ut %$(in!(

ni$(ieri nu se va mai #(si temei %entru sândirea lui, "iind$( %$(in!a le şter#e %e tate.1ăcatele, rămânân& "n noi necură#ite prin pocăin#ă, ne pregătesc "ncă &e aici o *otărâre pe&epsitoala ju&ecată - "nsă pocăin#a, ştergân& păcatele, sc*im+ă "ncă &e aici această *otărâre.

Iată ce mare e uterea ocăinţei

• Dumne$eu 1)a trimis pe prorocul ?ona la nini!iteni cu ameninţarea că peste trei $ile cetat Nini!e !a fi nimicită ) însă nini!itenii s)au pocăit şi ,otărârea lui Dumne$eu a fo sc,im#ată*

• @e"elui <$ec,ia un alt proroc i)a !estit ,otărârea lui Dumne$eu pri!itoare la ceasul morlui dar re"ele s)a ru"at suspinând cu lacrimi şi încă i s)a dat !reme de pocăinţă*

Ve&e#i cum pocăin#a şi "ntoarcerea cu lacrimi către Dumnezeu au sc*im+at *otărârea &eja luată a lDumnezeu3 i *otărârea pe care ne-o pregătesc pentru "nfricoşata 6u&ecată păcatele noastre şi caeste &eja luată potrivit stării "n care ne aflăm acum, o sc*im+ă cu &esăvârşire pocăin#a cu lacrimimărturisirea păcatelor noastre. (*iar aşa, sc*im+ă *otărârea: dar dacă noi nu ne !om sc,im#a ea rămâne nesc,im#ată c,iar dacă nu a !enit !remea să fie împlinită ca atare* "nvec*irea noastră păcat "ntăreşte *otărârea lui Dumnezeu, iar pocăin#a o şterge şi o nimiceşte. Să ne gră+im, &eci, sp



această pocăin#ă mântuitoare, cât mai e tim

(ât mai e timp: timpul acesta se va sfârşi o&ată cu sfârşitul vie#ii noastre. i cine poate spune cânva fi acest sfârşit3 0ată, &eci: se cuvine să purce&em ne"ntârziat la pocăin#ă. Domnul nedescoerit taina Judecăţii tocmai entru ca= au!ind desre cei os%ndiţi la aceasta= fiecare să uite la sine 0nsuşi= să/i ară rău entru sine şi să se gră4ească a se m%ntui rin ocăinţă daceastă ieire veşnică"

Oare mnul vrea s( ne sândeas$( a$( ar "i vrut asta, nu ar "i venit %e %(mânt şi nu arr(dat %(timiri şi marte %entru a nastr( mântuire : "nsă &e vreme ce e cu neputin#ă să nu f6u&ecată, iată că l ne-a vestit &inainte &espre aceasta, parcă spunân&u-ne: C/ite ce va fi4 i uite tre+uie să face#i ca să scăpa#i &e necazul care vă aşteaptă4 Domnul vor4eşte desre Judecată nimeni să nu fie os%ndit c%nd va fi ea" /n ju&ecător +un vesteşte &in timp cetă#enii ce vin la el pentru a se ju&eca să-şi pregăteasrăspunsurile şi să nu se "ncurce: şi Domnul ne vesteşte desre Judecată ca să ştim dinainte ce vfi acolo şi să ne regătim 0n aşa chi= ca să dăm răsunsuri mulţumitoare"

Cum s( d(m r(s%unsuri mul!umitare >i$i nu vr "i atun$i între(ri da$( ai$i, la m(rturisirla tate între(rile %rivitare la %($ate %e $are le-am "($ut $u adev(rat, ne vm ar(re$unaşterea şi $(in!a $u inim( $urat(, stri#ând din su"let Q)m %($(tuit, n- s( mai "a$=J

Deci să intrăm, fra#ilor, "n aceste +une *otărâri ale lui Dumnezeu cu privire la noi. Să zugrăvipriveliştea 6u&ecă#ii "n amintirea noastră şi să um+lăm su+ ea ca su+ un cort. a ne va "nvă#a cum scăpăm &e osân&ă la 6u&ecata aceea.

S"in!ii (rin!i, $are au "st %lini de râvn( %entru des(vârşirea $reştin(, au înr(d($inat atât

adân$ în mintea lr %menirea Dude$(!ii, în$ât %etre$eau nedes%(r!i!i de ea, ri$e ar "i "($ut. &la ru#($iune nu st(teau alt"el de$ât %u-nându-se $u #ândul la în"ri$şata Dude$at(, înaintea "e!mnului, Dude$(trului #ata s( rsteas$( t(rârea ultim( $u %rivire la ei - şi, sim!indu-se starea a$easta, stri#au ne$ntenit Qamne, miluieşte= amne, miluieşte=J /re*indu-se dsmn, ei $ântau Q:at(, Mirele vine=J Mer#ând s%re smn, stri#au Qe Dude$ata /a, amnm( tem, iar a "a$e r(u nu mai $ntenes$=J &i în "ie$are $eas al *ilei, $iar în ri$e trea( ar"($ut, întâlnindu-se în "ie$are $li%( $u %riveliştea Dude$(!ii, %e $are %urtau în minte, %lân#eau de du( ri mai tare $(tre mnul Qamne, miluieşte= amne, miluieşte=J ra$easta, ei dândeau inim( în"rânt( şi smerit(, $are nu va "i ur#isit(.

8e"ncetatele lacrimi &e străpungere spălau sufletul lor &e toată necură#ia şi "i "nfă#işau cura#i &esăvârşi#i "naintea Domnului, (elui %ilostiv şi Doritor &e mântuirea noastră.

S( mer#em şi ni %e a$eeaşi $ale a %menirii în"ri$şatei Dude$(!i= Ea va naşte "rân#erea inimstr(%un#erea şi la$rimile, $are vr stin#e "$ul %re#(tit nu( de $(tre %($atele nastre, da$a$estea vr r(mâne ne%lânse. )min=

23 "eruarie 17



&f%ntul 'eofan 9ăvor%tul : Predică 0n Duminica lăsatului sec de carne (III) / (duă cuv%ntu&f%ntului Efrem &irul la a Doua 6enire)

2ra#ii mei iu+itori &e )ristos4 Asculta#i &espre cea &e-a &oua şi "nfricoşată Venire a Stăpânulnostru 0isus )ristos. %i-am amintit &e acest ceas şi m-am cutremurat &e frică mare gân&in&u-mă ceea ce se va &escoperi atunci. (ine va zugrăvi, ce lim+ă va povesti aceasta3 (e auz va "ncăpea sine cele auzite3 Atunci, "mpăratul "mpăra#ilor, sculân&u-Se &e pe scaunul slavei Sale, Se va pogosă cerceteze pe to#i locuitorii lumii, să "nc*eie socotelile cu ei şi, aşa cum se cuvine unui 6u&ecătocelor vre&nici să le &ea +ună răsplată, iar pe cei ce au meritat pe&eapsă să "i supună c*inurilor. (âmă gân&esc la asta, mă&ularele mele sunt cuprinse &e frică şi mă părăsesc &e tot puterile, "mi &alacrimile, glasul "mi piere, lim+a mi se "n#epeneşte şi gân&urile mele amu#esc.

Asemenea minuni mari şi "nfricoşate nu au fost &e la "nceputul făpturii şi nu vor fi "ntru toaneamurile până la sfârşitul genera#iilor4 Se va "mplini vremea, va +ate ultimul ceas al fiin#ălumii: un râu &e foc va curge cu repeziciune, asemenea unei mări cumplite! va mistui mun#ii co&rii şi va ar&e tot pământul şi toate lucrurile care sunt pe el. Atunci, de a$est "$ se vr îm%u!inrâurile, iar i*varele vr se$a - în tim% $e a$l, sus, stelele vr $(dea, sarele se va întune$luna va tre$e şi $erul se va în"(şura %re$um un sul @0s. BE, E. (ine va afla "n sine atâta tărie, "ncsă poarte fără cutremur z&ro+itor gân&ul la această sc*im+are "nfricoşată a fe#ei "ntregii făpturi3

Apoi se va auzi glasul &e trâm+i#ă, ce va "ntrece orice tunet - glas care c*eamă şi trezeşte pe to#i ca&ormi#i &in veac, &rep#i şi ne&rep#i. i "ntr-o clipită &e oc*i toată suflarea omenească se va scula la locul său, şi to#i oamenii &e la cele patru margini ale pământului vor fi a&una#i la ju&ecată: fiin&va porunci %arele "mpărat, ce are stăpânirea peste toată făptura - şi "n&ată vor &a cu frică şi ccutremur: pământul pe mor#ii săi, iar marea pe ai săi. (e au sfâşiat fiarele, ce au mâncat peştii, ce ciugulit păsările - totul se va arăta "ntr-o clipită &e oc*i, şi nici un fir &e păr nu va lipsi.

:at(, s-au adunat $u t!ii - şi în t($ere %lin( de $utremur aştea%t( ar(tarea slavei Marelumne*eu-Dude$(trul ?v. /it 2, 13@, a C(rui %#râre se va des$%eri %rin ar(tarea semnulFiului Omului ?v. Mt. 24, 36@ - %rin ar(tarea Cru$ii, a a$estui s$e%tru al îm%(ratului Celui Mar%e $are v(*ându-1, t!i vr %ri$e%e $( în urma lui are s( Se arate şi însuşi îm%(ratul. &i, $i



aşa, $urând du%( a$eea, se va au*i din înaltul $erurilr Q :at(, Mirele vine ?v. Mt. 25, 6@0 iat(, Sa%r%ie Dude$(trul0 iat(, Se arat( îm%(ratul0 iat(, umne*eul tuturr vine s( ;ude$e viii mr!ii=J Atunci, fra#ii mei, &e acest glas se vor cutremura temeliile pământului, &e la o margine alta! atunci asupra fiecărui om va veni strâmtorare şi frică şi mirare &e la aşteptarea a ceea ce vveni peste lume.

Atunci vor veni "ngerii, se vor a&una cetele ar*ang*elilor, *eruvimilor şi serafimilor, şi to#i cei

mul#i oc*i vor striga cu tărie şi cu putere: S"ânt, S"ânt, S"ânt este mnul Savat, Cel $e era, C$e este şi Cel $e vine, )tt!iitrul= @Apoc. E, N Atunci toată făptura &in cer şi &e pe pământ şi su+ pământ va striga cu cutremur: Aine$uvântat este Cel $e vine întru numele mnului= @%G=,F Atunci se vor &esc*i&e cerurile şi Se va &escoperi "mpăratul "mpăra#ilor, Dumnezeul nost(el 1reaminunat şi 1reaslăvit, asemenea unui fulger "nfricoşat, cu putere multă şi slaneasemănată, precum a propovă&uit şi 0oan (uvântătorul &e Dumnezeu, zicân&: :at(, vine $u n$erului, şi-' va vedea tt $iul, şi $ei $e '-au str(%uns, şi vr %lân#e înaintea 'ui tasemin!iile %(mântului= @Apoc. =, ?

(e frică şi cutremur şi zăpăceală vor fi "n acea zi4 (ine va suferi priveliştea aceea3 i cine va ră+&

să-L va&ă pe (el &e fa#a (ăruia fug cerul şi pământul @v. Apoc. GH, ==3 - (erul şi pământul fug4 Dcine, &upă asta, va fi "n stare să se #ină pe picioare3 i un&e vom fugi noi, păcătoşii, cân& vom ve&scaunele puse şi pe Stăpânul tuturor vecilor şezân&, cân& vom ve&ea nenumăratele oştiri stân& jurul scaunului cu frică3 2iin&că atunci se va "mplini prorocia lui Daniil: (*ut-am %ân( $e s-a%us s$aunele şi a şe*ut Cel e$i de *ile... Mii de mii slu;eau 'ui şi *e$i de mii de *e$i de mst(teau înaintea 'ui Dude$(trul a şe*ut, şi $(r!ile s-au des$is @Dan. ?, F-=H.7, strâmtorare4 7, c*in şi "ntristare a &u*ului4 Se des$%er( ne"(!arni$a ;ude$at( şi se des$a$ele $(r!i în"ri$şate unde sunt s$rise şi $uvintele nastre, şi "a%tele nastre, şi tt $e am #r(it am "($ut în a$east( via!(, şi $eea $e s$team s( as$undem de umne*eu, Cel $are $er$etea*

inimile şi r(run$ii @v. Apoc. G, GB. O, de $âte la$rimi avem nevie în vederea a$elui $ea)tun$i vm vedea $u $ii nştri de %arte ne#r(ita îm%(r(!ie a $erurilr, iar de $ealalt($inurile veşni$e0 iar în mi;l$, tat( semin!ia şi tat( su"larea meneas$(, de la str(mşul )da%ân( la ultimul n(s$ut. )$l tat( menirea va "i %us( între îm%(r(!ie şi sând(, între via!( marte, între rai şi iad. /!i vr "i în aşte%tarea în"ri$şatului $eas al Dude$(!ii, şi nimeni nu vaîn stare s( a;ute nim(nui.

Atunci se va cere &e la fiecare mărturisirea cre&in#ei: +otezul "n&atorează la cre&in#ă curată &e orierezie. %ari sau mici, to#i am mărturisit &eopotrivă cre&in#a şi am primit sfânta pecete! to&eopotrivă ne-am lepă&at &e &iavol, suflân& asupra lui, şi to#i &eopotrivă am &at făgă&uin#ă l

)ristos, "nc*inân&u-ne Lui.

Lepă&area pe care o &ăm la Sfântul >otez se arată "n pu#ine cuvinte, "nsă prin gân&ul &in eamultcuprinzătoare: fiin&că "n pu#ine cuvinte ne lepă&ăm &e toate - ne lepă&ăm nu &e unul, nu &&ouă, nici &e zeci &e lucruri rele, ci &e tot ce se numeşte Crău, &e tot ce e urât lui Dumnezeu! nlepă&ăm &e satana şi &e toate lucrurile lui. De care lucruri3 Ascultă: &e curvie, &e prea-curvie, necură#ie, &e minciună, &e furt, &e zavistie, &e mânie, &e *ulă, &e vraj+ă, &e ceartă, &e gelozie, +e#ie, &e grăire "n &eşert, &e trufie, &e iu+irea &e &eşertăciune, &e +atjocuri, &e cântecele &răceşti, stricarea copiilor, &e g*icit, &e c*emarea &u*urilor. De toate acestea şi &e cele asemenea acestora,

toate lucrurile cunoscute &e către to#i ca lucruri şi "nvă#ături &iavoleşti, ne lepă&ăm prin lepă&ar



făcută la Sfântul >otez. 'ocmai această lepă&are şi +ună mărturisire se vor cere &e la noi "n acel ceşi acea zi, fiin&că scris este: in $uvintele tale te vei îndre%t(!i @%t. =G, B?! şi mai spune Domnuin #ura ta te vi ;ude$a, slu#( vi$lean( @Lc. =F, GG.

'ocmai aceste cuvinte ale noastre fie că ne vor osân&i, fie că ne vor "n&reptă#i "n ceasul acel1otrivit lor va fi tras la răspun&ere fiecare, &upă cinul său. piscopii vor fi "ntre+a#i şi &espre vialor, şi &espre turma lor: &e la fiecare se vor cere oile cele cuvântătoare pe care le-a primit &e

"ncepătorul păstorilor, )ristos. De asemenea, şi presviterii vor &a răspuns pentru +iserica lor, precuşi &iaconii. i fiecare cre&incios va &a răspuns pentru sine şi pentru casa lui, pentru so#ia, pentcopiii, pentru slugile şi slujnicele sale, să arate &acă i-a crescut "n certarea şi "nvă#ătura Domnuluprecum a poruncit apostolul @v. fes. O, E. Atunci vor fi "ntre+a#i "mpăra#ii şi +oierii, +oga#ii săracii, marii şi micii &e toate faptele pe care le-au făcut: "iind$( s$ris este $( t!i vr sta înaint;ude$(!ii lui <rists @;om. =E, =H, $a s( %rimeas$( "ie$are du%( $ele $e a "($ut in tru%, "ie un"ie rele @00 (or. K, =H.

Dar ce va fi &upă ce au să fie cercetate şi &ate "n vileag faptele tuturor "naintea "ngerilor oamenilor, aceasta fără lacrimi şi tânguiri nici nu se poate povesti, fiin&că va fi &eja cel &e pe urm

lucru. Atunci 6u&ecătorul ne va &espăr#i unul &e altul aşa cum &esparte păstorul oile &e capre. (ei au fapte +une "şi "ntoarce fa#a &e la noi4 (e folos ne-au a&us marginile pământului3 /n&e e tatăl cane-a zămislit3 /n&e e mama care ne-a a&us pe lume3 /n&e sunt fra#ii3 /n&e sunt prietenii3 /n&e+ogă#ia3 /n&e e zarva omenească3 /n&e-s ospe#ele3 /n&e sunt c*efurile cele cu mul#i oameni3 8este ajutor &e nicăieri! am fost părăsi#i &e to#i: şi &e Dumnezeu, şi &e sfin#i. i pentru pocăin#ă &enu mai e vreme! şi &e la lacrimi nu mai e folos. Am striga: M%ântui#i-ne, &rep#ilor4 %ântui#i-nApostoli, 1roroci, %ucenici4 %ântuieşte-ne, ceată a 1atriar*ilor4 %ântuieşte-ne, cin al celor careau nevoit4 %ântuieşte-ne, cinstită şi &e via#ă făcătoare (ruce4 %ântuieşte-ne şi 'u, Stăpână Dumnezeu 8ăscătoare, %aică a 0u+itorului &e oameni Dumnezeu4P Am striga astfel! "nsă &e acu

nu ne mai au&4 i c*iar &acă ei ne au&, ce folos3 (ăci &e acum s-a terminat cu orice mijlocire. astfel &e sfâşieri ale &eznă&ej&ii lipsite &e orice +ucurie fiecare va fi &us "n cele &in urmă c*i"mpotriva voii sale la locul c*inuirii pe care şi =-a pregătit prin faptele sale rele, un&e viermele lnu moare şi focul nu se stinge @%c. F, EN.

0ată, a#i văzut ce pregătim pentru noi "nşine3 0ată, a#i auzit ce &o+ân&esc cei nepăsători, lenenepocăi#i3 A#i auzit cum vor fi +atjocori#i cei ce +atjocoresc poruncile Domnului3 A#i auzit cuamăgeşte şi "nşeală pe mul#i această via#ă stricătoare &e suflet3 Deci, să ne "ngrijim a sta fară osân&ă "naintea "nfricoşatei 6u&ecă#i "n acel ceas cutremurător şi cumplit. Despre această zi şi aceceas "nfricoşat au prevestit Sfin#ii 1roroci şi Apostoli! &espre această zi şi acest ceas "nfricoşat stri

şi mărturiseşte Dumnezeiasca Scriptură &e la o margine la alta a pământului, "n +iserici şi "n tlocul. De ce3 (a pe to#i să "i roage: C A(#a!i de seam(, %rive#ea!i, lua!i aminte, tre*vi!i-v(, ru#av(, "i!i milstivi, %$(i!i-v( şi v( %re#(ti!i, $( nu şti!i *iua, ni$i $easul în $are va veni Fiul Omul@v. %t. GK, =B. 'ua!i aminte la vi înşiv( s( nu se în#reune*e inimile vastre $u sa!ul mân$(rii $u e!ia şi $u #ri;ile lumii, şi "ar( veste s( vin( asu%ra vastr( *iua a$eea @v. Lc. G=, BE. '(sa$alea $ea lar#(, $e du$e în %ier*are, şi intra!i %e $alea $ea strâmt(, $are du$e în via!( @v. Lc. =GE. 8ecăjit este um+letul pe această cale, &ar fericită o&i*na la care se ajunge! cumplit este, "nrăsplata-i +ucuria! cu strâmtorare este, &ar locul &e o&i*nă e "ntins. /m+larea pe ea: pocăin#postul, rugăciunea, priveg*erea, smerita cugetare, nepăsarea &e trup, grija &e suflet, milostivire

plânsul, suspinarea, plecarea genunc*ilor, ostenelile şi toată reaua pătimire.



/m+larea pe această cale: a fi mustrat şi a ră+&a, a fi urât şi a nu nutri ură, a pătimi şi a plăti c+inele, a ierta, a-#i pune sufletul pentru prieteni şi, "n cele &in urmă, a "#i vărsa şi sângele pent)ristos, &acă "mprejurările o cer. Dacă va merge cineva pe această cale strâmtă, el va primi răsplacea fericită, căreia nicicân& nu va fi sfârşit. 0ar calea largă şi uşile cele "ncăpătoare &uc "n pierzar/m+larea pe grăin&: Ceni!i la Mine, t!i $ei steni!i şi îm%v(ra!i, şi Eu v( vi dini %e vi=

)u*ind a$este une "(#(duin!e şi a$est %readul$e #las al Mântuitrului su"letelr nastre, vens( ne în$in(m şi s( $(dem la El, m(rturisindu-ne %($atele. S( nu ne lenevim şi s( nu în$et(mstri#a $u la$rimi *iua şi na%tea "iind$( El e Milstiv şi >emin$ins, şi "(r( îndial( va "a$r(s%l(tire %entru $ei $e stri#( $(tre ânsul *iua şi na%tea. El este umne*eul $elr $e %$(ies$ - /at(l, Fiul şi uul S"ânt, C(ruia este slava în ve$i. )min=

"eruarie 17

&f%ntul 'eofan 9ăvor%tul / &ă ne regătim entru 9iua Judecăţii



Să "ncepem să ne pregătim pentru ziua cea mare a celei &e-a &oua Veniri. Atunci vom CeIameneleQ. Deci să privim Cprograma &isciplinelorQ şi să stu&iem ceea ce am neglijat, să aprofun&ăm pe cele pe care le ştim, să recitim ceea ce am uitat.

're+uie să ne silim, pentru că ceasul mor#ii noastre este necunoscut. 1oate astăzi, poate mâine &evom fi c*ema#i: C'eofan Vişinsc*i, 8icolae 'a+ovscaia$ ieşi$4Q i atunci nu vom avea nici caietnici căr#i ca să ne inspirăm$ nu va fi cu noi nimeni care să ne sufle$ fiecare va fi ascultat singurva fi CnotatQ &e către %arele 6u&ecător, avân& &rept criteriu faptele lui pământeşti.

) dua venire a mnului şi %r"e!iile min$inase des%re a$easta

%ulte Cprofe#iiQ s-au făcut &espre sfârşitul lumii şi niciuna nu s-a a&everit4 Mântuitrul nstrus%us $( nimeni nu ştie *iua, ni$i $easul $ând va veni s"ârşitul. >imeni, ni$i în#erii din $er, de$

numai umne*eu.

Aşa&ar, n-avem motive ca să facem previziuni +aza#i pe in&icii fără fun&ament şi lipsite &e clarita&espre timpul venirii Domnului, nici să &ăm importan#ă previziunilor altora.

2aptul că )ristos va reveni ca 6u&ecător al lumii este sigur, ca şi faptul că va veni pe neaştepta&upă ce mai inainte vor fi semne mari şi minunate. >i n-avem de$ât s(-l aşte%tam %e :isus şi s( %re#(tim duvni$eşte %entru întâlnirea $u El, aşa $um ne-a îndemnat Qrive#ea!i, %entru nu şti!i $easul $ând vine mnul vstru=H @%atei, GE, EG şi QFi!i #ata, $( nu şti!i $easul $ânvine Fiul Omului=H @%atei GE, EE.

?S"ântul /e"an L(vrâtul, C(l(u*( $(tre via!a duvni$eas$(, Ed. E#umeni!a, ala!i@



&f%ntul 'eofan 9ăvor%tul / '%lcuiri din &f%nta &critură / Duminica lăsatului sec de carne

0 (or. N, N-=B! F, G! %t. GK, B=-EO.

5nfricoşată ju&ecată4 6u&ecătorul vine pe nori, "nconjurat &e mul#ime nenumărată &e cereşti netrupeşti puteri.'râm+i#ele &au glas "n toate col#urile pământului şi scoală pe cei mor#i. (ei "nviase "n&reaptă cete-cete spre locul *otărât, spre scaunul 6u&ecătorului, sim#in& &eja, &inainte, care va*otărârea ce le va răsuna "n urec*i: căci faptele fiecăruia apar scrise pe fruntea fiin#ei lor şi "nsufelul cum vor arăta va fi pe potriva faptelor şi o+iceiurilor lor.



Despăr#irea celor &e-a stânga &e cei &e-a &reapta se va face &e la sine. 5n cele &in urmă, totul es*otărât. 7 tăcere a&âncă se "nstăpâneşte, "ncă o clipă şi se au&e *otărârea &in urmă a 6u&ecătoruluunora: RRveni#iRR, celorlal#i: RRmerge#i &e la %ineRR.

PPMiluieşte-ne %e ni, amne, miluieşte-ne %e ni= Fie mila /a, amne, asu%ra nastr(= RR - "natunci va fi, &eja, prea târziu pentru a mai striga astfel.

Acum tre+uie să ne "ngrijim a şterge &in fiin#a noastră semnele &e rea vie#uire care sunt scrise "n eAtunci, vom fi gata să vărsăm râuri &e lacrimi pentru a ne spăla! &ar asta nu va mai sluji la nimic. plângem acum, &acă nu cu râuri &e lacrimi, măcar cu pârâiaşe! &acă nu cu pârâiaşe, măcar picături &e ploaie! &acă nici măcar acestea nu se vor afla, să ne z&ro+im cu inima şi, mărturisin&u-Domnului păcatele, să "l rugăm să ni le ierte, făgă&uin& să nu-L mai "ntristăm prin călcarporuncilor Lui, şi să plinim cu râvnă, &upă aceea, această făgă&uin#ă4

&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / Desre Judecata ce

viitoare a lui Dumne!eu (I)

A mai rămas o singură &uminică până la 1ostul %are. 5n &uminica următoare, Duminica 0ertărSfânta >iserică ne va c*ema să ne "mpăcăm, să ne iertăm unii altora greşelile, amintin& cDumnezeu ne iartă numai atunci cân& ne iertăm şi noi unii pe al#ii.

re#(tindu-ne %entru nevin!a atru*e$imii şi %entru a$east( îm%($are, S"ânta Aiseri$(, %r%eri$%a evan#eli$( de ast(*i, ne *u#r(veşte s%re înv(!(tur( Dude$ata $are va "i la a uenire a Fiului lui umne*eu.

)ristos va veni "n toată slava Sa cerească, şi "naintea Lui se vor a&una toate popoarele, to#i &rep#iito#i păcătoşii! nimeni nu va putea &a &osul, nimeni nu va putea rămâne &eoparte, nu se va putea p"n spatele altcuiva.

Domnul "i va &espăr#i pe &rep#i &e păcătoşi: &rep#ii vor merge &e-a &reapta Lui, păcătoşii &e



stânga. Domnul va spune: eni!i, ine$uvânta!ii /at(lui Meu, de mşteni!i îm%(r(!ia #(tit( vude la întemeierea lumii @%t. GK, BE.

De la zi&irea lumii a fost &eja prevăzută, a fost &eja *otărâtă această "nfricoşată 6u&ecată, a fost &epregătită "mpără#ia (erurilor. QCu $e un(t(!i se %ate asemui a$east( ine$uvântareI - întrea( S"ântul :an ur( de )ur. QCât( $inste, $ât( "eri$ire este în el= <rists n-a *is %rimi$i mşteni!i - $a %e %r%riul nstru avut, $a %e avutul nstru %(rintes$, %e $are îl avem d

vea$uriI. entru $e virtu!i se va %#rî asemenea milstivire asu%ra dre%!ilr la Dude$ata lumne*eu 8i le arată "nsuşi 6u&ecătorul - )ristos.

Fl(mând am "st, va s%une El, şi M-a!i r(nit0 însetat am "st, şi Mi-a!i dat s( eau0 str(in a"st, şi M-a!i %rimit0 #l am "st, şi M-a!i îmr($at0 lnav am "st, şi M-a!i $er$etat0 în temniam "st şi a!i venit la Mine @%t. GK, BO. 1recum ve&em, fra#i şi surori, la 6u&ecata lui Dumnezeu vor &escoperi faptele &ragostei şi milostivirii, săvârşite &e către &rep#i "n via#a lor pe acest pământ.

'otuşi, dre%!ii, $u tate virtu!ile lr, se vr s$ti, din %rea adân$a lr smerenie, nişte rnetreni$i @v. Lc. =?, =H, nevre&nici &e mila lui Dumnezeu. i nu vor "ncepe să amintească toa

faptele lor +une, &ragostea şi milostivirea lor. (*iar li se va părea că n-au făcut nici un lucru +uaşa va fi smerenia lor, "nsuşirea prin care strălucesc to#i &rep#ii. i nu se vor &ezvinovă#i la aceas6u&ecată, ci, &impotrivă, se vor "nvinui. Vor spune Domnului: Qamne, $ând /e-am v(*ut n"l(mând, însetat, su"erind, lnav, #l sau în în$isare şi !i-am ar(tat mil(I. Atunci, DomnSe va ri&ica "n apărarea lor "mpotriva "nvinuirilor pe care singuri şi le vor a&uce. l le va spunîntru$ât a!i "($ut unuia dintr-a$eşti "ra!i ai Mei %rea mi$i, Mie Mi-a!i "($ut @%t. GK, EH.

După cum ve&em, mnul îi miluieşte şi îi îndre%t(!eşte %e dre%!i %rin via!a lr $ea drea%t( şi d(ruieşte nem(surat mai mult de$ât s-ar "i %utut aşte%ta ei.

După aceea, "ntorcân&u-se către cei &e-a stânga, va spune: C >-a!i r(nit ni$i unul dintr-a$eşti "raai Mei mai mi$i, nu le-a!i dat de (ut, nu le-a!i ar(tat mil( înseamn( $( ni$i %entru Mine nu a"($ut nimi$, şi $are atare merita!i $inul veşni$ @v. %t. GK, EO.

e $e a$east( sând( as%r( 1entru că n-au făcut lucrul cel mai important &in via#ă: n-au r(s%ula nevia a%ra%elui în numele lui <rists.

Ce înseamn( s( îm%ar!i u$ata de %âine $u $el "l(mând ri s( mer#i la un lnav în numele l<rists +nseamn( $a inima ta s( r(s%und( $u îm%reun(-%(timire la "amea şi la durerea lui,

tr(ieşti amarul lui $a %e al t(u %r%riu, s( su"eri îm%reun( $u el $a îm%reun( $u un "rate <rists şi, în "ine, s( îm%ar!i $u el $eea $e !i-a trimis mnul şi ai la îndemân(. (a veşnică pil&e ajutorare a celui +olnav ni se arată samariteanul milstiv din Evan#elie, $are i-a dat $elr(nit tt $e avea @v. %c. =H, BH-B?.

Se %ate întâm%la s( nu avem mi;la$e materiale %rissitare %entru ine"a$eri, îns( în vremnastr( este nevie nu atât de a$east( #(!ie, $ât de #(!ia inimii, de darurile milstivinastre, îm%reuna-sim!irii şi ru#($iunii nastre l(untri$e.



O, da$( ne-am iui $âtuşi de %u!in unii %e al!ii întru <rists, da$( am avea îm%reun(-sim!ire un"a!( de al!ii, da$( ne-am res%e$ta $u adev(rat, atun$i s-ar #(si $(i şi mi;la$e $a s( ne înta;utr(m K şi atun$i raiul ar în$e%e în$( de ai$i, de %e %(mânt, şi nu ne-ar mai "i "ri$( s( murim

ar de $e nu ne iuim unii %e al!ii 2iin&că nu-L iu+im pe Dumnezeu. 8eiu+in&u-L pe Dumnezenu "l putem iu+i nici pe aproapele. 0ar %e umne*eu nu-' iuim "iind$( avem $redin!( sla(. asta nu-' sim!im %e umne*eu în inima nastr(, de asta nu tr(im în El şi nu-' $unaştem

"iind$( $itim %u!in Evan#elia şi nu în!ele#em în umne*eu tate întâm%l(rile şi lu$rurile dvia!a nastr(, nu în!ele#em $( tate ne sunt trimise %rin %urtarea de #ri;( a lui umne*e

'rec zile, săptămâni, iar &e Dumnezeu uneori nici nu ne amintim, nu me&ităm la via#a noastră, nu "nmuiem inima - iar inima pe care n-o "ncălzeşte &ragostea &e Dumnezeu va fi rece şi fa#ă aproapele, şi "n locul &ragostei se va cui+ări "n ea vrăjmăşia, "n locul milei şi al &orin#ei &e a ajutaura, +ucuria răutăcioasă. Atunci ne pregătim singuri osân&a viitoare: Dude$ata este "(r( mil( %ent$el $e n-a "($ut mil( @0ac. G, =B. Două porunci &e temelie ni s-au &at: prima e &ragostea Dumnezeu, a &oua - &ragostea &e aproapele @v. %c. =G, BH-B=.

Cine este a%ra%ele nstru /!i $ei $u $are tr(im, mun$im, ne întâlnim, $are au nevie ddra#stea nastr(, de a;utrul nstru, de ru#($iunile nastre. 1otrivit cre&in#ei noastre creştineşsuntem cu to#ii fra#i şi surori, alcătuin& o singură familie "n )ristos. >imeni nu ni-i str(in, s%atele "ie$(rui a%ra%e al nstru st( <rists însuşi. Dacă nu arătăm &ragoste aproapelui, narătăm nici lui )ristos. Domnul "nsuşi ne-a vor+it &espre asta foarte simplu şi limpe&e, "n cuvintepe care le-am ascultat şi noi astăzi la Liturg*ie. Deci, să ne amintim "ntot&eauna aceste spuse a%ântuitorului.

S( îl ru#(m s( dea via!( inimilr nastre %rin dra#stea de ameni. S(-: $erem s( ne d(ruias

Q%$(in!( mai înainte de s"ârşitI şi Qr(s%uns unI la $ea de-a ua şi Sl(vit( a 'ui venire, $a au*im $uvintele adu$(tare de "eri$ire eni!i, ine$uvânta!ii /at(lui Meu, de mşteni!i îm%(r(!$are v-a "st #(tit( vu( de la întemeierea lumii.

)mi&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / $el ce face 4ine

săracului dă 0mrumut lui Dumne!eu (II)



Astăzi, Sfânta >iserică ne aminteşte istorisirea evang*elică &espre "nfricoşata 6u&eca

Ipresia eIterioară a acestei 6u&ecă#i va fi "mpăr#irea oamenilor "n &ouă grupe: &rep#ii vor fi aşeza&e-a &reapta, iar păcătoşii &e-a stânga 'ronului lui Dumneze

La această 6u&ecată se va &a "n vileag ce a făcut fiecare. )$l se va dvedi $( "ie$are din "a%te

sale va "i #(sit dre%t sau va "i sândit @v. %t. =G, B?. +n lumina Dude$(!ii lui umne*eu se des$%eri adev(rata "a!( şi stare mral( a "ie$(rui m - şi %($(tşii, $are %e %(mânt au tr(it ria %atimilr, nu se vr %utea îndre%t(!i ni$ide$um.

i şi la 6u&ecata lui Dumnezeu vor avea o purtare vre&nică &e osân&ă, "ncercân& să &ezvinovă#ească prin aceea că nu au recunoscut "n ceilal#i oameni pe fra#ii mai mici ai lui )ristos &e aceea n-au făcut faptele milostivirii. 'ocmai &e asta vor şi merita osân&a la c*inul veşnic @%t. GEO.

Ce %($(tşi s( "ie a$eştia

Sunt cei ce n)au !rut să "ăsească şi să dea loc în inima lor Domnului cum a făcut Aa,ecare n)au !rut să)şi cureţe conştiinţa prin pocăinţă cum a făcut !ameşul care s)a pocăit templu

care n)au !rut să stră#ată întrea"a cale complicată a întoarcerii sufletului care se pocăieşla Tatăl ;eresc cum a făcut fiul risipitor*

Sunt oamenii pentru care Dumne$eu e ca şi cum nu ar fi Dumne$eu şi omul e ca şi cum nu fi om şi !iaţa n)ar fi cale a mântuirii n)ar fi lucrare a dra"ostei şi milosti!irii ci "oanne#unească după sla!ă deşartă după mân"âieri şi plăceri lumeşti*

(are &intre noi, fra#ilor şi surorilor, nu este aproape &e starea acestor păcătoşi, &e mângâierileplăcerile lor lumeşti3 Dar istorisirea evang*elică &espre "nfricoşătoarea 6u&ecată a lui Dumnezeu ne "nva#ă3 8e "nva#ă ca, urmând dre%!ilr, s( "a$em lu$rurile dra#stei şi milstivirii, în#ri;indne nu numai de ni înşine, $i şi de $eilal!i @v. 2ilip. G, E.

Q>imi$ nu-i %la$e atât de mult lui umne*euI, s%une S"ântul :an ur( de )ur, Q$a via!( $aadu$e "ls tuturr. /$mai de a$eea ne-a dat şi darul $uvântului, şi mâini, şi t(rie tru%eas$(, minte, şi %ri$e%ere $a s( întreuin!(m tate a$estea s%re mântuirea nastr( şi "lsa%ra%eluiI.

ar $um s( întreuin!(m %uterile nastre s%re "lsul a%ra%elui )vând $nştiin!a "a%tului "a$em inele nu %entru lauda şi slava meneas$(, $i %entru $( a%ra%ele nstru este "ratele mmi$ al lui <rists @v. %c. F, E=. 0ar asta "nseamnă că tre+uie s( "a$em tate "a%tele milstivirii numele lui <rists, ri$ât ar "i ele de mi$i.

De pil&ă, cân& &ăm un +ănu# aproapelui care "l cere "n numele lui )ristos, să ne amintim că "l &ălui )ristos "nsuşi şi, &upă cum spune "n#eleptul, &ăm "mprumut lui Dumnezeu @1il&e =F, =?.



e$i, iui!ii mei în <rists, s( "a$em din tat( inima "a%tele milstivirii, s$tind %ierdut( *iua $are n-am a;utat %e $ineva "ie $u vra un(, "ie îm%(rt(şindu-i din inim( ne$a*urile su"erin!ele, "ie mi;l$ind %rin ru#($iune %entru el înaintea lui umne*eu.

S( ar(t(m milstivire în numele lui <rists, întru slava /at(lui Ceres$ , (are %ilostiv este @Lc.BO şi le arată milă c*iar celor ce &au altora &oar o cană &e apă @v %c. F, E=.

Să ne amintim tot&eauna &e moartea noastră şi &e 6u&ecata lui Dumnezeu, ca să nu păcătuimcură#in&u-ne prin pocăin#ă, să ne unim cu )ristos prin 'aina Sfintei u*aristii. 5n zilele 1ostul%are, Sfânta >iserică ne va şi c*ema la această "nnoire lăuntrică, la *arica unire cu Domnul, creştineasca &ragoste &e fra#i şi milostivire.

>u ne l(sa, amne, s( r(mânem ne%(s(tri la a$east( $emare a S"intei Aiseri$i= );ut(-namne, s( ne ridi$(m %e $alea %$(in!ei şi a renaşterii duvni$eşti=

Am



&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / &ă alegem caleadretăţii şi a milostivirii (III)

(a &ouă aripi, ne "nal#ă mai presus &e toată făptura &ouă năzuin#e, cele mai a&ânci ale noastrnăzuin#a spre nemurire şi năzuin#a spre &reptate. De cân& eIistă neamul cel gân&itor al oameniloaceştia sunt sfâşia#i &e "ntre+area c*inuitoare: QCe se s(vârşeşte %e %(mânt e $e r(ii du$ iniar $ei uni, lân*i, linişti!i, sunt %ri#ni!i şi su"er(I Această "ntre+are nu şi-a primit "nrăspunsul, "nsă "l va primi - "l va primi cân& Domnul şi Dumnezeul nostru va face "nfricoşătoarea Dreapta Sa 6u&ecată.

De mii &e ani se revarsă ne"ncetat lacrimile celor necăji#i şi "mpila#i, şi &acă ar fi să a&unăm toaaceste lacrimi şi să le vărsăm "n mări, mările n-ar mai "ncăpea "ntre #ărmurile lor şi-ar "neca "ntruscatul - iar Dumnezeu #ine socoteala tuturor lacrimilor celor ce suferă fără vină. i câte fără&ele

nu s-au săvârşit "n tot timpul acesta, "ncepân& &in vec*imea cea mai a&âncă4

Sfântul 0oan 'eologul scrie "n Apocalipsă că a văzut lângă 'ronul lui Dumnezeu sufletele celomorâ#i pentru (uvântul Dumnezeiesc şi a ascultat cum strigau ei către Dumnezeu: ân( $ânSt(%âne S"inte şi )dev(rate, nu vei ;ude$a şi nu vei r(*una sân#ele nstru @Apoc. O, =H.

Dar "n&elunga ră+&are a Domnului este uimitoare, şi nouă ni se pare ciu&at, &e ne"n#eles, pentru l nu face "ncă răz+unare asupra tuturor nelegiui#ilor, &e ce ra+&ă răul strigător la cer &e pe pămânSfântul 0oan 'eologul a primit &e la Dumnezeu următorul răspuns la această "ntre+are: Cinenedre%t, s( nedre%t(!eas$( înainte. Cine e s%ur$at, s( se s%ur$e în$(. Cine este dre%t, s( "a$dre%tate mai de%arte. Cine este s"ânt, s( se s"in!eas$( în$(. :at(, vin $urând şi %lata Mea este $Mine, $a s( dau "ie$(ruia du%( $um este "a%ta lui @Apoc. GG, ==-=G. Domnul ra+&ă, aşteptâ9iua "nfricoşată &espre care a prezis: FiOmului, $ând va veni, va #(si are $redin!( %e %(mânt @Lc. =N, N.

Dacă sufletul nostru nu ra+&ă ca răufăcătorii să rămână nepe&epsi#i, iar &rep#ii să fie tot&eaun"mpila#i, asta "nseamnă că este neapărată nevoie &e nemurire atât pentru cei răi, cât şi pentru c&rep#i, fiin&că &oar aşa pot ei primi răsplata veşnică, pe care n-au primit-o "n timpul viepământeşti.



7are nu auzi#i "n fiecare zi la Liturg*ie poruncile 2ericirilor: Feri$i!i $ei $e "l(mân*es$ însetşea*( de dre%tate, $( a$eia se vr s(tura. Feri$i!i $ei %ri#ni!i %entru dre%tate, $( a lr esîm%(r(!ia Cerurilr. Feri$i!i ve!i "i $ând v( vr $(ri %e vi şi v( vr %ri#ni şi vr *i$e t$uvântul r(u îm%triva vastr(, min!ind %entru Mine. Au$ura!i-v( şi v( veseli!i, $( %lata vastrmult( este în $eruri @%t. K, O, ==-=G. 5n cer, "n via#a veşnică, &rep#ii vor primi cu mare +ucurrăsplata pentru tot ce au suferit "n această via#ă.

Dude$ata lui <rists va "i într-adev(r în"ri$ş(tare, dar ea va "i şi drea%t(, "iind$( nu este $%utin!( s( $al$i ne%ede%sit marea le#e a dra#stei şi dre%t(!ii. a va fi "nfricoşătoare, fiin&că la se vor a&una nenumăra#ii oameni ce au trăit pretutin&eni, &e-a lungul "ntregii vremi scurse &e "ntemeierea lumii. 8ici &acă ei n-au auzit nicio&ată vestea cea +ună a lui )ristos, atunci, &upcuvântul Apostolului, nu vor avea "n&reptă#ire, fiin&că natura "nsăşi ni-L arată prin toate ale ei pDumnezeu, şi "n ea ar fi putut să "n#eleagă şi să va&ă limpe&e 1ronia lui Dumnezeu, ce cârmuieştoate.

5n pericopa evang*elică &e astăzi a#i auzit cum "i va ju&eca Domnul pe oameni la "nfricoşătoar

6u&ecată. l va &a răsplată veşnică &rep#ilor, care au făcut tot&eauna faptele &ragostei şi milostivir&ar "i va numi +lestema#i şi "i va trimite "n focul veşnic pe cei ce nicio&ată n-au fost milostivi.

e $e-i va ;ude$a mnul %e ameni numai du%( milstivirea sau nemilstivirea lr Fiindmilstivirea este $ea mai înalt( dvad( a dra#stei şi îm%reun(-%(timirii "a!( de ameni. $ine este %lin de dra#ste, $ine "a$e "a%tele milstivirii ar $ei $are au îndr(#it ra#stea ie%e mnul nstru :isus <rists, Care din dra#ste de lume, %entru mântuirea ei, şi-a dat dun(vie via!a în $inuri #ra*ni$e %e Cru$e $a s( r(s$um%ere %($atele nastre, $a s( ne ara$alea %e $are treuie s( mer#em - $alea milstivirii, $alea iuirii, $alea dre%t(!

5n via#ă sunt &ouă căi: pe &e o parte calea +inelui şi &reptă#ii, pe &e alta calea răului şi a ne&reptă#i fiecare alege una &intre ele. 5n lume şi "n via#a omenească totul se petrece &upă legea &ezvoltăne"ntrerupte. 8imic nu rămâne nesc*im+at, totul curge, totul se sc*im+ă, &upă cum a spus u"n#elept &in antic*itate. /tul se de*vlt( şi se %er"e$!inea*( - şi da$( mul ale#e $alea inelui dre%t(!ii şi urmea*( nea(tut, el se %er"e$!inea*( în a$east( dire$!ie devine vredni$ s( $ntinue de*vltarea în via!a veşni$(. 0ar &acă omul alege calea răului şi a ne&reptă#ii, "n aceasvia#ă inima şi mintea lui se cufun&ă tot mai mult "n rău şi ne&reptate. 1rin urmare, şi "n via#a veşniva continua &ezvoltarea lui "n această &irec#ie. Dar un&e "şi va continua el cufun&area "n noianrăului, &acă nu "n locul cel "nfricoşător pregătit &iavolului şi "ngerilor lui3 (umplită este soar

păcătoşilor nepocăDeci, să alegem calea &reptă#ii şi s-o urmăm. ar $e înseamn( a ale#e $alea dre%t(!ii +nseamn(îm%lini întrea#a le#e a lui <rists, "iind$( tat( dre%tatea se $u%rinde în a$east( s"ânt( le#dumne*eias$(.

1salmistul Davi& striga astfel către Dumnezeu: umne*eul r(*un(rilr, umne*eul r(*un(ril$u îndr(*neal( a st(tut. +nal!(-/e, Cela Ce ;ude$i %(mântul, r(s%l(teşte r(s%l(tirea $elr mândrân( $ând %($(tşii, amne, %ân( $ând %($(tşii se vr "(li, vr s%une şi vr #r(i nedre%tatvr #r(i t!i $ei $e lu$rea*( "(r( de le#e e %%rul /(u, amne, au îm%ilat, şi mştenirea /

au a%(sat- @1s. FB, =-K.



5nsă Domnul, (are "ntâia &ată a venit ca %iel la jung*iere, propovă&uin& &ragostea, +lân&e#ea milostivirea, Se va scula şi va veni a &oua oară - va veni ca 6u&ecător (umplit, cu nenumărate ce&e "ngeri cereşti, şi va face 6u&ecata Sa "nfricoşătoare. Amin.

&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / Judecata conştiinţşi ;udecata lui Dumne!eu (I6)

5n această &uminică, prin pericopa evang*elică ce se citeşte Sfânta >iserică ri&ică pu#in &in vălcare acoperă 6u&ecata cea viitoare, ca să ne "n&emne la pocăin#ă şi "n&reptare "n acest 1ost %are.

mnul l-a "($ut %e m du%( $i%ul şi asem(narea Sa, dându-i ra!iune, inim(, şi vin!( lier(.

Ba!iune i-a dat $a s( îi lumine*e $alea vie!ii, s( "a$( deseire între ine şi r(u, înt "lsitr şi v(t(m(tr. :nim( i-a dat $a s(-' iueas$( %e umne*eu şi s(-şi iueas$( a%ra%ele.in!a lier( i-a dat $a s( semene în su"letul s(u semin!ele inelui şi %rin în$rdarea$estei vin!e s( în"(%tuias$( în via!a sa tt $e este mântuitr şi "lsitr.

a$( mul urmea*( în via!a sa #lasul ra!iunii, sim!(mintele dra#stei şi $erin!ele $nştiin!ei, se %art( $a "iin!( ra!inal( şi lier( - şi $u $ât "a$e asta într- mai mare m(sur(, $u atât îînt(reşte şi îşi de*vlt( liertatea vin!ei. Dimpotrivă, &acă omul preferă "n via#ă ceea ce este ră



vătămător, păcătos, el "şi pier&e pe zi ce trece li+ertatea voin#ei, prefăcân&u-se "ntr-un ro+ păcatului şi al patimilor - iar ro+ul păcatului "şi pier&e &emnitatea &e om şi rangul &e fiu al Dumnezeu.

8u pe pământ om cu &esăvârşire mort &u*ovniceşte şi cu &esăvârşire pier&ut, fiin&că nu este olipsit &e scăpărări ale ra#ionalită#ii, ale inimii, ale conştiin#ei. 7ricât &e rea şi &e păcătoasă ar purtarea lui, el "şi &ă totuşi seama "n a&âncul sufletului său şi al conştiin#ei necălcate cu totul

picioare că nu face ceea ce tre+uie, şi &in această pricină se c*inuie şi suferă mai mult sau mai pu#(u to#ii sim#im &in cân& "n cân& mustrări &e conştiin#ă. Asta se "ntâmplă şi atunci cân& am necăjsau am osân&it, sau am smintim pe cineva, sau cân& ne-a scăpat vreo vor+ă &e prisos. Se "ntâmplăcân& tre+uia să spunem ceva cu +ăr+ă#ie, &ar nu am spus &in teama &e neplăceri, sau, &impotrivcân& tre+uia să tăcem, &ar &in aprin&ere nu ne-am #inut gura. lasul $nştiin!ei, luminat şi înt(de lumina ra!iunii, este ;ude$(trul nstru dintâi şi de temelie - şi vai de $el $are nu ia aminte îndemnurile ra!iunii şi la mustr(rile $nştiin!ei, în(uşindu-le, luându-le dre%tul de a se "a$au*ite. /n asemenea om se presc*im+ă mai &evreme sau mai târziu "ntr-o fiin#ă lipsită &e conştiin"mpietrită şi necinstită. i &eşi conştiin#a tot licăreşte "n el, &eja nu-l mai călăuzeşte - iar asta

"ntâmplă până cân& un trăsnet &in cer - vreun necaz, vreo nenorocire - "l "ntoarce la via#a conştienra#ională, la via#a "n&rumată &e conştiin#ă.

Dacă avem ra#iune ca să ne lumineze calea vie#ii şi conştiin#ă ca să ne controlăm şi să ne "n&reptă"n căile acestei vie#i, asta "nseamnă că suntem răspunzători "naintea lui Dumnezeu şi a oamenilpentru purtarea noastră. >inele ni se socoate &rept +ine, răul &rept rău. Aşa&ar, pentru tot păcatultot răul săvârşit &e noi vom &a răspuns, şi-l &ăm "ncă &in via#a asta pământească, suferin& "ncă aici, pe pământ, pentru păcatele şi răutatea noastră - fiin&că iată ce spune $uvisul Mar$u )s$etuQentru "ie$e "a%t(, un( sau rea, r(s%lata %e %triv( urmea*( în $i% "ires$, iar nu %rintr

menire deseit(I.(u to#ii ştim că lăcomia pântecelui, "m+ui+area, prisosul "n mâncare şi +ăutură &uc la +oli &stomac, la tul+urări &e &igestie, &e meta+olism şi &e activitate a inimii, &rept care este foarfolositoare "nfrânarea &e la mâncare pe care o presupune postul. (urvia, &ezmă#ul, goana &uplăceri trupeşti &uc la stricarea sufletului şi trupului, la ne"n#elegeri şi &ezmem+rare "n familAstfel, şi aici păcatului "i urmează amărăciunea, necazul şi pe&eapsa care-i sunt proprii. 7, nevoie este şi "n această privin#ă &e asprimea postului şi &e "nfrânarea &u*ovnicească şi trupească4

(elui capricios şi mân&ru, care-i jigneşte pe ceilal#i, i se răspun&e prin răutate şi ură răz+unătoar

i aici, prin urmare, păcatul trufiei şi al nepăsării fa#ă &e oameni "şi primeşte plata, "şi primeşpe&eapsa. 8ici aici nu este mijloc mai ra&ical &ecât sfântul post, &ecât pocăin#a foarte a&âncsmerită, şi rugăciunea către Dumnezeu, fiin&că numai Dumnezeu poate "nmuia mân&ria omeneasc

/ate tulur(rile din viata duvni$eas$( şi tru%eas$(, %re$um şi %ede%sele le#ate de ele, de$urdin în$(l$area nrmelr, le#ilr şi re#ulilr stailite. e $e au l$ tate a$este tulur(ri Fiindnu ne d(m steneala $u ni înşine, nu ne edu$(m în "ri$a de umne*eu şi în dra#stea da%ra%ele0 "iind$( ne în(uşim $nştiin!a, nu ne lumin(m duvni$eşte ra!iunea, nu ne înt(rivin!a, nu dândim eG%erien!a lu%tei $ntinue $u %($atul, $u în$(l$(rile re#ulilr şi nrmel

vie!ii nastre duvni$eşti. ia!a duvni$eas$( este via!( a$tiv(, tre*vitare, vlitiv(, rienta



s%re umne*eu şi ameni K iar ai$i #lasului ra!iunii şi $erin!elr $nştiin!ei le a%ar!ine l$întâi.

Cum şi $ând %ate şi treuie s( ridi$e #lasul $nştiin!a nastr(, îndemnând vin!a s( lu$re*e <a tre#uie să ne ferească de păcat şi să înalţe cu deose#ire "lasul după fiecare păcat dup fiecare faptă rea !rednică de osândă sfătuind mustrând şi îndemnându)ne să ne înfrânăm restul !ieţii noastre de la păcatul pe care îl osândeşte*

<a tre#uie să mai osândească încă o dată acel păcat la sfârşitul $ilei înainte de culcardupă ru"ăciunea de seară într)un moment de pocăinţă deose#ită pentru toate păcatele $ilce a trecuttre#uie să stea de stra:ă şi în $iua următoare înlăturând însăşi putinţa repetării păcatului c

pricina în fine tre#uie să osândească acest păcat atunci când !ine !remea spo!edaniei câdescoperă înaintea lui Dumne$eu şi a preotului sufletul nostru păcătos rănit de păcate

suferinţe* Dacă în acest moment de răspundere conştiinţa nu ne !a a:uta să ne pocăim în moconştient adică nu !a putea să ne osândească aspru şi nepărtinitor nu !om a!ea iertaade!ărată nici de la preot nici de la Domnul Dumne$eu*

După ce s-a pocăit la spove&anie şi s-a "nvre&nicit &e primirea Sfintelor 'aine, mul treuie în$ea%( a "a$e rade vredni$e de %$(in!( @Lc. B, N. Asta "nseamnă că &acă s-a pocăit, &e pil&pentru că a osân&it pe cineva sau a fost răuvoitor fa#ă &e cineva, acum, la cererea conştiin#ei, tre+usă se "nfrâneze &e la osân&ire şi să sc*im+e reaua voin#ă cu +una voin#ă fa#ă &e aproapele, apoi săajute şi să se roage pentru el.

'oate acestea sunt cu putin#ă păcătosului &acă el, &upă ce conştiin#a sa "l ju&ecă şi "şi formuleapreten#iile, "şi va "n&repta via#a nea+ătut, crescân& şi "ntărin&u-se &u*ovniceşte pe zi ce trece.

3uta cu sine= cu roria ăcătoşenie= este cea mai grea lută de e ăm%nt" Dacă nu &uceaceastă luptă sau o &ucem fără vlagă şi cre&in#ă, poticnin&u-ne la tot pasul, păcatele noastre ne v"nso#i "n via#a &e &upă moarte, &e &incolo &e mormânt - şi acolo vor fi supuse "n&ată aşa-numitju&ecă#i particulare, prin care trece orice răposat. Ce înseamn( a$east( ;ude$at( %arti$ular(nseamnă că sufletul ieşind din trup şi recunoscând că ţine de lumea du,o!nicească după a:un"e în această lume luminoasă simte puternic faptul că nu e potri!it cu ea simte întunericul apăsarea păcatului împiedicarea şi or#irea sa du,o!nicească ceea ce îi pricinuieşte "rele suferinşi mustrări de conştiinţă ca urmare a !ieţii netrăite cum se cu!ine*

/r(ind %e %(mânt în tru%, su"letul %($(tsului %riveşte tru%eşte şi su"leteşte, nu duvni$eşte,

tt $e îl în$n;ur(, $iar şi %e sine însuşi - iar în!ele#erea duvni$eas$( a %r%riei "iin!e şi vie!ii sale %($(tase îi e în$is(, nu este trea*(, şi se des$%er( aia du%( ieşirea din tru%. )tunîn lumina veşni$iei, în$e%e s( se des"(şare tt *a%isul "a%telr s(vârşite, iar ele în$e% s( mustrs( $erte şi s( ard( su"letul, ar(tând între#ii lumi duvni$eşti tat( urâ!imea, tat( s(r($ia, tanele#iuirea vie!ii %(mânteşti a %($(tsului.

Suferin#ele &e &upă moarte ale conştiin#ei &u*ului păcătos sunt atât &e mari "ncât el este gata strige: C%un#ilor, pră+uşi#i-vă peste mine4 Dealurilor, acoperi#i-mă

Despre această ju&ecată se vor+eşte şi "n Sfânta Scriptură, un&e stă scris că &in faptele şi &



cuvintele noastre vom fi găsi#i &rep#i sau vom fi osân&i#i @%t. =G, B?

'a ;ude$ata %arti$ular(, nu ne va ;ude$a şi %ede%si mnul $ât ne vm ;ude$a şi %ede%si nînşine0 $nştiin!a nastr( ne va ;ude$a şi %ede%si %rin su"erin!e %entru %($atele vie!ii nast%(mânteşti. 1uterea vrăjmaşă, &emonică, va "ncepe să a&âncească aceste "nvinuiri, amintin& pe râpăcatele vie#ii care s-a scurs, "ngerul păzitor se "mpotriveşte acestei puteri, apărân&u-l pe răposat.

+n a$east( lu%t( %entru su"letul %($(tsul şi în alinarea st(rii lui #rele a;ut( mult ru#($iunAiseri$ii. QBu#($iunea vastr( s( "ie %entru mine mi;l$itr la ;ude$ata lui umne*euI, s%uneştii sale $uvisul E"rem Sirul. Milstivirea, dra#stea şi ru#($iunile tuturr rudelr a%r%ia!ilr s%ri;in(, de asemenea, su"letul r(%satului, insu"lându-i n(de;dea în milstivirea lumne*eu %entru Dude$ata urm(tare, $are se va "a$e la $ea de-a ua enire în lume a Fiullui umne*eu.

1e lângă asta, du%( ;ude$ata %arti$ular( %rimim t(râre a%arte a lui umne*eu $u %rivire sarta nastr( şi un l$ a%arte unde r(mânem %ân( la în"ri$ş(tarea Dude$at(. La aceas6u&ecată ultimă, a cărei *otărâre nimic nu o va mai putea sc*im+a, ne vom "nfă#işa cu to#ii "naint

Domnului nostru 0isus )ristos. Acum, pe pământ, păcătuim "n primul rân& "mpotriva Lui: poruncLui le călcăm, &ragostea Lui fa#ă &e noi o &ispre#uim, pe fra#ii Lui mai mici "i strâmtorăm şinecăjim. i atunci, cine să ne ju&ece, &acă nu l, (are ne-a &at totul şi nu primeşte &e la noi nimiafară &e păcate3

Bristos a ascuns de noi vremea c%nd va veni să ne ;udece= dar ne/a descoerit entru ce ne v;udeca / şi acesta este rincialul" $e milă a lui Dumne!eu şi ce m%ng%iere entru noi este ştim dinainte entru ce ne va ;udeca Domnul tiin& asta, nu vom mai putea nici trăi, nici muor+eşte, nu vom mai putea să ne &ezvinovă#im prin necunoaşterea &estinului ce ne aşteaptă &inco

&e mormâ8i s-au &at &ouă porunci &e temelie: cea privitoare la &ragostea &e Dumnezeu şi cea privitoare &ragostea &e aproapele. 1entru ne"mplinirea lor ne va şi ju&eca Domnul. Aceste porunci sunt ne&espăr#it "n oc*ii lui Dumnezeu. Dacă "l vom *răni pe cel flămân& sau vom &a &e +ăut cel"nsetat, facem asta şi pentru )ristos. Dacă "l "m+răcăm pe cel gol sau mergem la cel +olnav, faceasta şi pentru l.

+n numele 'ui treuie s( "a$em tate "a%tele dra#stei şi milstivirii, "iind$( mnul :is<rists %rimeşte tate "a%tele nastre de milstivire, tate "a%tele iuirii nastre de a%ra%ele, şi $um i-ar "i 'ui "($ute. l nu are nevoie &e faptele acestea, &ar Se i&entifică cu cei neferici

nevoiaşi, săraci, părăsi#i, +olnavi, afla#i "n "nc*isoare, "i pare rău &e ei, "mpărtăşeşte necazul lor, esnemul#umit cân& nu sunt +ăga#i "n seamă.

<rists este nedes%(r!it de mul su"erind tt atât %e $ât este %run$a dra#stei de umne*enedes%(r!it( de %run$a dra#stei de a%ra%ele. Mântuitrul nu Se des%arte de $ei %entru $arev(rsat rea$uratul S(u Sân#e, %entru $are &i-a dat s"ânta Sa via!(. El nu Se des%arte ni$i a$ude ni, îm%(rt(şindu-ne /ru%ul S(u şi Sân#ele S(u %rin /aina S"intei îm%(rt(şanii, adu$ându-n%rin a$easta în unire $ât se %ate de strâns( $u Sine şi %re#(tindu-ne ast"el s( ne întâlnim $u $ând va veni a dua ar( $a s( ne ;ude$e.



Această 6u&ecată viitoare nu o să fie pentru noi "nfricoşătoare &acă, &upă cuvântul Apostolului, vom ju&eca singuri fără cru#are şi fără părtinire @v. l (or. ==, B= "n via#a pământească, &acă &ufiecare păcat ne vom pocăi aşa cum cere conştiin#a, altfel spus &acă ne vom osân&i singuri osân&in&u-ne, ne vom "n&repta, &acă ne vom spove&i şi "mpărtăşi mai &es.

5nfricoşătoarea 6u&ecată a lui Dumnezeu nu va mai fi atât &e "nfricoşătoare pentru noi &acă vo

"mplini nea+ătut porunca Lui privitoare la &ragostea &e Dumnezeu şi &e aproapele. Atunci nmoartea nu ne va "ngrozi. a va fi nu o pier&ere, ci un câştig. 0ar unirea cu )ristos &upă moarte vaşi mai &eplină, şi mai &orită. Amin.

&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / <unţii se toesc dla faţa 'a (6)



1recum a fost "n zilele lui 8oe, aşa va fi şi venirea 2iului 7mului! şi precum era "n zilele cele m"nainte &e potop: mân$au, eau, se însurau şi se m(ritau, %ân( în *iua întru $are a intrat >e $raie, şi n-au ştiut %ân( $ând a venit %t%ul şi i-a luat %e t!i, aşa va "i şi venirea FiulOmului @%t. GE, B?-BF.

'otul va fi c*iar ca "n zilele lui 8oe3 8u, nu c*iar totul - &ar Domnul a spus asta &orin& să ne aracă a Doua Sa Venire va fi la fel &e năprasnică, la fel &e neaşteptată ca potopul: ca un trăsnet, ca ufulger ni Se va arăta 2iul 7mului "ntru slava Sa cu to#i "ngerii Săi ca să facă 6u&ecata Sa.

De ce am zis că nu va fi totul c*iar ca "n zilele lui 8oe3 2iin&că Domnul a lămurit: +ndat( du%strâmtrarea a$elr *ile, sarele se va întune$a şi luna nu va mai da lumina ei, iar stelele v$(dea din $er şi %uterile $erurilr se vr *#udui. )tun$i se va ar(ta %e $er semnul Fiului Omulşi vr %lân#e tate neamurile %(mântului şi vr vedea %e Fiul Omului venind %e nrii $erului $

%utere şi slav( mult( @%t. GE, GH-B=.

0ar acestei cumplite arătări a Lui "i vor premerge grozăvii, nenorociri, fiin&că Se va s$ula nea%este neam şi îm%(r(!ie %este îm%(r(!ie, şi va "i "amete şi mlim( şi $utremure %e al$uri0 dtate a$estea sunt în$e%utul durerilr @%t. GE, ?-F. )tun$i va "i strâmtrare mare, $um n-a "de la în$e%utul lumii %ân( a$um şi ni$i nu va mai "i @%t. GE, G=.

5n Apocalipsa Sfântului 0oan 'eologul citim &escrierea acelor grozăvii, acelor suferin#e crunte, ne&escris, care vor +ântui pe pământ "naintea celei &e-a Doua Veniri a Domnului 0isus )ristos. atun$i va r(suna dedat( #lasul $el în"ri$ş(tr al trâmi!ei aran#elului, de $are tat( lumese va $utremura. )tun$i se va îm%lini %re*i$erea S"ântului rr$ :saia O, de ai ru%e $erurile /e-ai %#rî= Mun!ii s-ar t%i de "a!a /a $a de "$, de "a!a /a s-ar $utremura neamurile. /u /e-amâniat, "iind$( am %($(tuit, şi $um ne vm mântui @0s. OE, =-K.

Atunci se vor "mplini spusele Domnului 0isus )ristos: )min, amin #r(ies$ vu(, $( vine $easula$um este, $ând mr!ii vr au*i #lasul Fiului lui umne*eu, şi $are vr au*i vr învia @0n. K, GK

Cum va avea l$ asta, $um vr învia $ei mr!i Vor "nvia prin puterea lui Dumnezeu: prin voia Lse vor &esc*i&e mormintele tuturor celor răposa#i &in veac, marea se va "nvifora cumplit şi va scoa



nenumăra#ii mor#i ascunşi "n ea. 5ntreg pământul se va acoperi &e oase omeneşti şi va "ncepe lucrvestit &e Dumnezeu "n ve&enie Sfântului 1roroc lezec*iel: Fst-a %este mine mâna mnului,m-a s$s uul mnului, şi m-a %us în mi;l$ul unui $âm%, şi a$ela era %lin de ase dameni0 şi m-a %urtat îm%re;urul lr, şi iat(, erau multe "arte %e "a!a $âm%ului, şi iat( us$a"arte. &i a *is $(tre mine QFiul mului= Oare vr învia asele a$estea I &i am *is Qamnamne= /u ştii a$esteaI. &i a *is $(tre mine QFiul mului= rr$eşte s%re asele a$estea şi le *i$i l

QOase us$ate, as$ulta!i $uvântul mnului. )$estea *i$e mnul umne*eu aselr a$estr:at(, Eu vi adu$e întru vi du de via!(, şi vi da %este vi vine, şi vi %une %este vi $arne, vi da întru vi duul Meu, şi ve!i învia, şi ve!i $unaşte $( Eu sunt mnulI. Q&i am %rr$%re$um mi-a %run$it mie mnul, şi s-a "($ut #las $ând am %rr$it, şi iat( $utremur s-a "($uşi s-au a%r%iat asele, "ie$are s la în$eietura sa. &i am v(*ut, şi iat( $reşteau %este dânsevine şi $arne, şi se întindea %iele %este dânsele deasu%ra, şi du nu era într-însele. &i a *is $(tmine Qrr$eşte %entru duul, %rr$eşte, "iul mului= &i *i duului Q)$estea *i$e mnumne*eu in %atru vânturi vin, duule, şi su"l( %este mr!ii a$eştia, şi s( învie*eI. Q&i a%rr$it %re$um mi-a %run$it mie mnul, şi a intrat într-înşii duul, şi au înviat, şi au st(tut %%i$iarele lr mul!ime mult( "arte. &i a #r(it mnul $(tre mine, *i$ând QFiul mului= Oase

a$estea tat( $asa lui :srail este. )$eştia *i$ Qs$atu-s-au asele nastre, %ierit-a n(de;dnastr( şi ne-am stinsI. entru a$eea, %rr$eşte şi *i Q)$estea *i$e mnul :at(, Eu vdes$ide mrmânturile vastre, şi v( vi s$ate din mrmânturile vastre, %%rul Meu, şi v( vdu$e %e vi în %(mântul lui :srail, şi ve!i $unaşte $( Eu sunt mnul $ând vi des$ide Emrmânturile vastre $a s( v( s$t %e vi din mrmânturile vastre, %%rul Meu. &i vi dduul Meu întru vi, şi ve!i învia, şi v( vi %une %e %(mântul vstru, şi ve!i $unaşte $( Eu sunmnul. r(it-am, şi vi "a$e, *i$e mnulI @lez. B?, =-=E.

Domnul i-a spus "n ve&enie Sfântului 0oan 'eologul: :at(, tate le "a$ ni @Apoc. G=, K - şi l

face trupuri noi. 'rupurile nu vor mai fi ca cele &inainte, ci &e un soi cu "nsuşiri necunoscute noufiin&că se spune "n Scriptură că vor fi trupuri &u*ovniceşti. Apostolul 1avel ne-a vestit &espre cei vor fi vii "n ziua "nfricoşătoare a 6u&ecă#ii lui )ristos. l spune aşa: :at(, tain( *i$ vu( nu tvm adrmi, dar t!i ne vm s$ima într- $li%eal( de $i la trâmi!a $ea de a%i $(trâmi!a va suna şi mr!ii vr învia nestri$($işi, iar ni ne vm s$ima - $($i se $uvine $stri$($isul a$esta ?tru%ul@ s( se îmra$e în nestri$($iune muritrul a$esta s( se îmra$e întrnemurire @l (or. =K, K=-K:ar *iua mnului va veni $a un "ur, $ând $erurile vr %ieri $u vuiet mare, stiiile, ar*ând, se vdes"a$e, şi %(mântul şi lu$rurile de %e el se vr mistui. e$i, da$( a$estea tate se vr des"iin!$ât de mult vi se $uvine vu( s( umla!i întru via!( s"ânt( şi $u$erni$ie, aşte%tând şi #r(in

venirea *ilei mnului, din %ri$ina $(reia $erurile, luând "$, se vr nimi$i, iar stiiile, a%rinsse vr t%i= @G 1t. B, =H-=G.

a avea l$ $atastr"( mndial( de nedes$ris. +ntrea#a lume va "i nimi$it( %rintr-un "în"ri$ş(tr, de un "el %e $are ni nu-l ştim - şi atun$i va veni *iua în $are mnul va "a$e tani un nu :erusalim, un nu %(mânt, nu( lume. Cum%lita v(%aie $e va $u%rinde tate $a urâu de "$ îi va tra#e %e $ei învia!i de%arte de%arte de %(mânt, $are va arde, îi va tra#e a$l unse va des"(şura în"ri$şata Dude$at(, unde Se va ar(ta %e nri re%tul Dude$(tr, mnul umne*eul nstru :isus <rists, $u t!i în#erii S(i. &i : se vr în"(!işa tate %%arele, t

amenii $are au tr(it vredat(. Se va l(sa un întuneri$ îns%(imânt(tr, sarele se va întune$a



luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vr $(dea din $er şi %uterile $erurilr se vr *#udui %t. GE, GF, B= - &ar "n această +eznă va străluci o lumină neo+işnuită, fiin&că pe cer se va ară&eo&ată semnul 2iului 7mului: S"ânta Cru$e, a $(rei lumin( va "i nem(surat mai %uterni$( de$$ea a lumin(trilr $ereşti $are vr "i atun$i de;a stinşi. )tun$i vr %lân#e tate neamuri%(mântului şi vr vedea %e Fiul Omului venind %e nrii $erurilr, $u %utere şi slav( mult( @%GE, BH.

&i-' vr vedea tate %%arele %e Cel în Care mul!i nu au $re*ut, îl vr vedea %e mnul :is<rists $ei $e '-au r(sti#nit, îl vr vedea t!i $ei $e $ntinu( s(-' r(sti#neas$( şi s( $al$e %i$iare Sân#ele 'ui ne%re!uit, îl vr vedea ne$redin$işii şi se vr $utremura, va $(dea %este #ra*( de nedes$ris, $are-i va "a$e s( se as$und( în %eşteri şi în râ%e şi s( se ra#e $a mun!ii $ad( %este ei şi s(-i as$und( de mânia Mielului. >imi$ nu-i va as$unde îns(, "iind$( veşni$( esdre%tatea dumne*eias$(, neasemuit de mare şi des(vârşit(, şi nimeni nu %ate $(l$a "(r( s( "%ede%sit0 şi a$east( dre%tate, $are a "st $(l$at( atât de des %e %(mântul nstru %($(ts, str(lu$i în întrea#a lume. )tun$i va veni u$urie mare %entru $ei $e tat( via!a au "l(mân*it şi aînsetat de dre%tate "(r( s- a"le în ;urul lr. Ei vr %rinde $ura; şi vr în(l!a $a%etele, "iind$r(s$um%(rarea lr se va a%r%ia @v. Lc. G=, GN.

(u mare +ucurie, cu săltare &e ne&escris vor "nvia to#i &rep#ii. (u frică şi cutremur, cu groaneasemuită vor "nvia to#i cei ce au călcat Sângele lui )ristos, care nu au crezut "n l şi care "n toavremurile au fost foarte mul#i la număr - fiin&că "ncă &in vec*ime 0isus, fiul lui Sira*, arată felul care gân&eau ei: +ntâm%l(tr ne naştem, şi du%( $e murim e $a şi $um n-am "i "st şi duul va v(rsa $a aerul $el male @5n#. Sol. G, G. 8u, nu se va vărsa ca aerul &u*ul lor, nu va fi ca şi cun-ar fi fost, ci se vor "nfă#işa (umplitului 6u&ecător.

Domnul Atot#iitorul "i va &espăr#i pe &rep#i &e cei ne&rep#i, pe unii "i va pune &e-a &reapta Sa, iar

ceilal#i &e-a stânga, şi va rosti cuvintele pe care le-a#i auzit "n pericopa evang*elică &e astăzi. l "i "n&reptă#i pe cei care au făcut +inele, care au slujit celor neferici#i şi suferinzi, şi "i va osân&i, "i vtrimite "n c*inul veşnic pe cei ce n-au fost nicio&ată milostivi fa#ă &e nimeni.

Este nes%us de însemnat lu$rul %e $are ni l-a des$%erit mnul $u %rivire la în"ri$şaDude$at( dar %entru "a%tele milstivirii sau %entru li%sa lr de%lin( îi va ;ude$a El %e amenes%re alt$eva nu-i va întrea, $i va ;ude$a du%( $um am avut sau nu îm%reun(-%(timire, mildra#ste "a!( de a%ra%ele - şi a$easta va "i îndea;uns, "iind$( dra#stea este %linirea a tale#ea lui <rists, iar li%sa dra#stei este $(l$area a$estei le#i.

Să ne smintim, oare, &e faptul că oamenii lipsi#i &e &ragoste vor merge "n c*inul veşnic3 8u, fiin&singuri s-au osân&it la acest c*in. (*iar &acă )ristos nici n-ar fi rostit "nfricoşătoarea Sa *otărâre, tot s-ar fi osân&it singuri la asta. 5n sti*irile &uminicii &e astăzi a#i auzit că atunci cân& va "ncep6u&ecata, se vor &esc*i&e căr#ile "n care este scris ce a făcut fiecare &intre noi. )$este $(simli*ea*( $eea $e este înti%(rit, "(r( a se %utea şter#e, în $nştiin!a mului. edat( i se v%erinda %rin "a!(, într- $li%it(, întrea#a via!( $are a tre$ut, îşi va aminti %ân( în $ele mai miam(nunte ri$e $uvânt şi "a%t( rea, ri$e #ând ne$uvis K şi le va aminti şi se va în#r*i.

7ameni care au fost la un pas &e moarte - care, &e pil&ă, se "necau şi au fost salva#i pe neaşteptat



sau care aproape că au nimerit su+ ro#ile trenului - povesteau că "n cumplita clipă &e aşteptaresfârşitului li se perin&a prin fa#ă "ntreaga lor via#ă, "ncepân& cu frage&a copilărie.

Asta se poate numai fiin&că tot ce este făcut, spus, gân&it &e noi se "ntipăreşte pe veci "n &u*nostru, fără a se putea şterge. Du*ul păstrează aceste "ntipăriri, şi cân& va fi eli+erat &e legăturitrupului, cân& trupul va &eveni &u*ovnicesc, el va &escoperi oc*ilor &u*ovniceşti ai omului tot cea "ntâmplat &e-a lungul vie#ii sale. )$easta va "i în"ri$şata Dude$at( %e $are mul va "a

sin#ur asu%ra sa. r%riu lui du, %r%ria lui $nştiin!( îl vr sândi.(a atare, este foarte &rept şi corect ca to#i cei ce au făcut răul să fie &a#i c*inurilor veşnice "mpreucu &iavolul şi cu "ngerii lui, care s-au lepă&at &e +ine şi au &evenit c*intesen#ă a răului. 5n veşnicnesfârşită "mpărtăşire cu ei vor trăi răstignitorii lui )ristos. 5n această "mpărtăşire, răutatea "mpietrirea lor vor creşte fără margini. 'ocmai "n asta va consta nesfârşita lor c*inuire.

0ată ce tre+uie să ştim, "n ce tre+uie să cre&em necon&i#ionat, &eoarece c*iar aşa se va petrece totuAşa a spus )ristos, aşa au spus sfin#ii Lui apostoli, aşa au spus prorocii Lui, iar ei nu pot min#i.

&i atun$i, $e s( "a$em ni, $are avem în "a!a $ilr min!ii %riveliştea în"ri$ş(tare a Dude$(!iLa "ntre+area aceasta voi răspun&e folosin&u-mă &e cuvintele Sfântului Apostol 1etru: re%t a$eeiui!ilr, aşte%tând a$estea, sâr#ui!i-v( s( "i!i a"la!i de El în %a$e, "(r( %rian( şi "(r( vin(, îndelun#a r(dare a mnului nstru s$ti!i- dre%t mântuire @G 1t. B, =E-=K.

Să ne "ngrijim &inainte ca "nfricoşătoarea 6u&ecată să fie pentru noi nu grozăvie &e ne"n&urat, +ucurie. S( tr(im în aşa "el $a în"ri$ş(tarea Dude$at( şi trâmi!a aran#elului s( nu ns%erie, $i s( ne adu$( mare u$urie, şi s( $ânt(m $ântare Dude$(trului eşni$, re%t, Care vda "ie$(ruia du%( "a%tele sale.

)mi

?185

&f%ntul 3uca al $rimeei : $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi / Dreţii se vor4ucura= iar ăcătoşii se vor t%ngui (6I)



re$um "ul#erul iese de la r(s(rit şi se arat( %ân( la a%us, aşa va "i şi venirea Fiului Omului, $unde va "i stârvul, a$l se vr aduna vulturii @%t. GE, G?-G

es%re $are stârv este vra ai$i Despre stârvul omenirii, care până la urmă se va "mpotmonegreşit "n păcate şi necre&in#ă, fiin& "n oc*ii lui Dumnezeu ca un *oit care putrezeşte. Va vevremea cea cumplită &espre care Domnul nostru 0isus )ristos a spus: Fiul Omului, $ând va veni, #(si, are, $redin!( %e %(mânt @Lc. =N, N. Despre această vreme a prorocit şi Sfântul Apost1avel "n pistola către 'imotei: &i s( ştii $( în *ilele din urm( vr veni vremuri #rele - $( vrameni iuitri de sine, iuitri de ar#in!i, l(ud(rşi, tru"aşi, ulitri, neas$ult(tri de %(rinnemul!umitri, "(r( $u$erni$ie, li%si!i de dra#ste, neîndu%le$a!i, $levetitri, neîn"râna!i, $ru*neiuitri de ine, tr(d(tri, ne$uviin$işi, în#âm"a!i, iuitri de des"(t(ri mai mult de$ât iuitde umne*eu @G 'im. B, =-E.

(ân& toate acestea se vor "mplini şi omenirea va &eveni ca un stârv, se vor a&una vulturii. (avulturi3 8u este vor+a &e păsări: "ngerii răz+unători se vor a&una la acest *oit al omenirii.

+n a$ea *i în"ri$ş(tare, la #lasul trâmi!ei aran#elului t!i mr!ii vr învia şi se vr în"(!ila +n"ri$ş(tarea Dude$at( a lui <rists. Cum se vr în"(!işa, unde se vr în"(!işa, $( dar vrmiliane "(r( num(r 1ământul "ntreg nu i-ar putea cuprin&e. 8u pe pământ va fi această 6u&eca"nfricoşătoare, fiin&că pe pământ şi "n tot universul se va petrece atunci o catastrofă cumplită, care nici nu ne-o putem "nc*ipui: tot universul va fi nimicit, va ar&e, va pieri "n flăcări. %un#ii vor mişca &in loc, insulele vor &ispărea, va avea loc un cutremur nemaivăzut. i &acă necre&inciovor vrea "n acea zi să scape, &acă vor striga mun#ilor: C(ă&e#i peste noi şi &ealurilor: CAcoperine @v. Lc. GB, BH, nu vor avea un&e să fugă. 8ici un fel &e peşteri nu-i vor a&ăposti, fiin&că totul fi nimicit.

Va fi ceea ce a prezis &emult prorocul Daniel. l scrie lucruri uimitoare. /imitor e şi faptul că "n&in vec*ime Dumnezeu a &escoperit oamenilor cum se va "nc*eia eIisten#a universului şineamului omenesc "n starea lor &e acum.

)m %rivit %ân( $ând au "st aşe*ate s$aune, şi S-a aşe*at Cel e$i de *ile0 îmr($(mintea 'era al( $a *(%ada, iar %(rul $a%ului S(u $urat $a lâna0 trnul S(u - "l($(ri de "$, iar r!ile lu



"$ ar*(tr. n râu de "$ se v(rsa şi ieşea din el0 mii de mii îi slu;eau şi miriade de miriadst(teau înaintea 'ui. Dude$(trul S-a aşe*at şi au "st des$ise $(r!ile ?an. , 8-19@ - $(r!ile $are sunt îns$rise tate "a%tele amenilr.

Care sunt $(r!ile a$estea >ine"n#eles, nu căr#i scrise, &e care Dumnezeu, (el 8etrupesc Atotştiutor, nu are nevoie, ci $(r!ile $nştiin!ei "ie$(rui m, "iind$( în a$ea *i în"ri$ş(tareDude$(!ii se vr des$ide $(r!ile $nştiin!elr, şi "ie$are îşi va aminti dedat(, %ân( în $ele m

mi$i am(nunte, tt $e a "($ut în "ie$are *i a vie!ii sale0 va vedea $u #ra*( tat( %($(tşen$um%lit( a su"letului s(u, îşi va aminti tate "a%tele sale rele, tate $uvintele %($(tase %e $are la rstit lima sa.

Atunci se va arăta pe cer semnul 2iului 7mului. (are semn3 Semnul cel luminat al (rucii l)ristos. )tun$i se va ar(ta %e $er semnul Fiului Omului şi vr %lân#e tate neamuri%(mântului şi vr vedea %e Fiul Omului venind %e nrii $erului, $u %utere şi slav( mult( @%t. GBH-B=.

Vor fi a&una#i to#i cei cura#i şi &rep#i, pentru care această zi nu va fi groaznică, "nfricoşătoare, ci v

fi zi &e mare +ucurie: aceştia "l vor "ntâmpina pe Domnul cu mare +ucurie, nu cu frica animalică &care vor fi plini cei aşeza#i &e Domnul 0isus )ristos &e-a stânga.

Ce se va întâm%la $u ne"eri$i!ii aşe*a!i de-a stân#a Va fi plângere mare, care va umple "ntrealume. Vor curge râuri şi mări &e lacrimi. Scrâşnirea &in#ilor va fi ca tunetul, fiin&că - to#i vor ve&semnul 2iului 7mului, fiin&că to#i "l vor ve&ea pe 6u&ecătorul lumii, al (ărui nume l-au necinstit, (are n-au crezut - "l vor ve&ea şi se vor cutremura, "l vor ve&ea şi vor striga cu jale, "l vor ve&ea vor plânge cu lacrimi &e sânge, "l vor ve&ea şi vor scrâşni &in &in#i, "l vor ve&ea şi "şi vor smulgpărul &in cap, se vor +ate "n piept,

"l vor ve&ea pe Domnul 0isus )ristos ca 6u&ecător al lumii ar*iereii Ana şi (aiafa, care L-răstignit,"l va ve&ea 1ilat,"l vor ve&ea ostaşii care au +ătut piroane "n mâinile şi picioarele Lui.5l va ve&ea ostaşul ce 0-a străpuns cu lancea inima, "l vor ve&ea şi va că&ea peste ei groază ne&escris.

0ro& "l va ve&ea pe 5nainte-%ergătorul 0oan, căruia el i-a tăiat capul, stân& lângă Domn0isus.5mpăra#ii romani, care i-au prigonit cumplit pe creştini, vor ve&ea nenumăratele cete amucenicilor "mpurpura#i &e sânge, pe care ei i-au c*inuit pentru cre&in#a "n Domnul 0is)ristos, pentru cuvântul lui )ristos.

5mpăratul 0ulian Apostatul "l va ve&ea "n lumina &umnezeiască şi "n cumplita Lui mărire 6u&ecătorul Atotputernic, al (ărui nume a vrut să-l şteargă &in amintirea lumii ca statornicească "n locul ei pomenirea &umnezeilor săi mincinoşi./riaşele cete ale curvarilor şi curvelor vor ve&ea cetele luminoase ale feciorelnicilor, fruntea cărora va fi Sfântul 0oan 'eologul - cete &e oameni "n *aine al+e, avân& pe cap cunu&e lumină! le vor ve&ea, vor pricepe mur&ăria sufletului şi inimii lor şi vor că&ea "ntr&eznă&ej&e nemărginită.



1reacurvarii "şi vor ve&ea so#iile şi so#ii, pe care i-au rănit atât &e a&ânc.'âl*arii "i vor ve&ea pe cei pe care i-au ucis!*o#ii "i vor ve&ea pe sărmanii cărora le-au luat ultimul +ănu#, vor pricepe suferin#ele pe cale-au pricinuit, vor ve&ea cât &e mult a &ecăzut vre&nicia lor omenească.

(ei răi &e gură "i vor ve&ea pe oamenii ce şi-au păzit cură#ia lim+ii, "i vor ve&ea "m+răca#i *aine al+e pe marii nevoitori, ce s-au luptat "ntot&eauna cu lim+a lor, "i vor ve&ea pe sfin&in ale căror guri ieşeau numai cuvinte *arice şi nicio&ată cuvinte rele, +lesteme şi minciun

Vor ve&ea toate acestea clevetitorii, şi focul ia&ului le va aprin&e lim+ile.

i va "ncepe 6u&ecata, aspră şi &reaptă, şi se va "mplini ceea ce ne-a spus 0isus )ristos: Feri$i!i $$e "l(mân*es$ şi însetşea*( de dre%tate, $( a$eia se vr s(tura @%t. K, O.

Cum %ate mul s( tr(ias$( "(r( dre%tate 0nima curată năzuieşte către &reptate. (ât &e nesuferi-e ne&reptatea, cât &e mult o c*inuie ne&reptatea4 0ar &acă pe noi, care suntem plini &e ne&reptatne c*inuie atât &e mult ne&reptatea lumii, ce să mai spunem &e Dumnezeu, (are a privit mii &e agrozăviile ne&reptă#ii omeneşti34 Dacă inima noastră nu poate ră+&a ca răufăcătorii plini &neomenie să rămână nepe&epsi#i, oare Dreptul Dumnezeu nu cere această 5nfricoşată 6u&ecat

i va fi, va fi 6u&ecată, fiin&că &reptatea tre+uie să triumfe neapărat, şi &upă nimicirea lumii %r"$ ttul va "i "($ut din nu @Apoc. G=, K. Vom trăi "ntr-o lume nouă, un&e va locui &reptatesfânta şi veşnica &reptate, un&e nu va fi nici o minciună şi răutate, un&e nu va mai fi nici moarte.

1e mul#i o+raznici "i nemul#umeşte i&eea acestei 6u&ecă#i. C(um aşa, spun ei, Cpentru micinoastre păcate lumeşti să fim osân&i#i la c*inuri veşnice3 /n&e este &reptatea3 'ocmai aici se vemarea &reptate &umnezeiască: păcătoşii s-au osân&it singuri la c*inuri veşnice neiu+in&u-L Domnul şi 2ăcătorul lor, nepunân& ca lege a vie#ii lor poruncile Lui: fie că L-au urât, la fel

fariseii, cărturarii şi ar*iereii, fie că au fost cu &esăvârşire nepăsători fa#ă &e l şi răstignirea 2iullui Dumnezeu nu i-a mişcat &eloc.

%ul#i au ales nu calea &ragostei, ci calea "m+ogă#irii, calea lăcomiei &e averi, a slujirii trupuluislujirii &iavolului - fiin&că &e la &iavol sunt patimile şi poftele noastre. i +ine, &acă a#i ales &+unăvoie calea slujirii &iavolului, calea răului şi a urii, merge#i "n focul veşnic, la &iavol, un&temeiul răului, al urii şi al ne&reptă#ii. (*inul lor veşnic va sta "n faptul că răutatea lor va spori tmai mult, tinzân& spre răutatea &iavolului. Aşa&ar, oare nu s-au osân&it singuri la aceste c*inuri3 oare nu e &rept ca to#i cei cura#i cu inima şi &rep#i să primească răsplata +ucuriei veşnice, a +ucuri"mpărtăşirii cu "nsuşi Dumnezeu, cu 'atăl şi cu 2iul şi cu Sfântul Du* "ntru "mpără#ia Dumnezeu3

0ată, v-am &escris ziua cea "nfricoşătoare ca să vă cutremura#i, ca să pricepe#i şi să cunoaşte#i &oar prin sfânta pocăin#ă ne putem şterge păcatele fără număr. V-am vor+it &espre asta fiin&că mâi"ncepe stul mare - vreme de %$(in!( şi mântuire. Deci, aminti#i-vă acest lucru şi "ncepe#i, ajutorul "ngerului păzitor, calea pocăin#ei voastre. Amin.

?din S"ântul 'u$a al Crimeei, Hredi$iI, Editura S%ia, Au$ureşti, 291



&f%ntul Ignatie >riancianinov : Predică 0n Duminica Înfricoşatei Judecăţi (3ăsatului sec decarne)

a veni Fiul Omului întru slava Sa ?Matei 25, 31@.

0u+i#i fra#i4 8u &e mult L-am văzut pe Domnul nostru 0isus )ristos născân&u-Se "n peşteră, "nfăşcu scutece, culcat "n iesle, primin& asupra Sa o &ată cu omenitatea toate neputin#ele omeneşti, afa&e păcat! nu &e mult L-am văzut prigonit &e 0ro&, fugin& &e sa+ia ucigaşilor "n gipt, "ntorcân&u-"n 0u&eea, necutezân& să rămână "n ea, sălăşluin&u-Se "n 8azaret cetate săracă şi &e pu#i"nsemnătate a lipsitului &e strălucire #inut galilean, primin& +otez &eopotrivă cu cei care avenevoie &e +otez, propovă&uin& pocăin#a şi venirea "mpără#iei cerurilor.

8u &e mult am văzut acestea, şi ne pregătim &e o nouă ve&ere &u*ovnicească, &e o nouă şi cât poate &e uimitoare privelişte. S%re a ne "a$e vredni$i %e $ât e $u %utin!( mului de a$eas%rivelişte, ne a%u$(m de $ur(!irea $ilr duvni$eşti K min!ii şi inimii K %rin nevin!a %stulu>e a%u$(m s( su!iem %rin mi;l$irea nevin!ei %stului tru%ul nstru, %entru $a a$eas$ata%eteasm( $are a$%er( "irea nastr( duvni$eas$( s( nu "ie %este m(sur( de #ras( şi $ne%utin!( de %(truns, s( nu ne îm%iedi$e s( %rivim $u $uvenita $ur(!ie, $redin!( şi str(%un#es%re Mântuitrul nstru, Cel $e S-a r(sti#nit %entru ni, stri$ând %e $ru$e *idul $el din mi;l$

des%(r!irii dintre ni şi umne*eu ?E"eseni 2,14@.

i ne mai aşteaptă "ncă o privelişte "nfricoşătoare, o "ntâmplare cât se poate &e "nspăimântătoare: c&e-a &oua venire pe pământ a Domnului nostru 0isus )ristos. 1e cea &intâi o putem ve&ea prpomenirea plină &e evlavie, cea &e-a &oua ne este "nfă#işată &e (uvântul lui Dumnezeu "n culorcele mai vii şi mai puternice. Această privelişte are putere să cutremure "n c*ip mântuitor sufletnostru cu frica lui Dumnezeu, să ne trezească &in a&ânca nepăsare fa#ă &e soarta noastră veşni"ntocmai ca &intr-un somn a&ânc, cu care ne-a a&ormit via#a noastră trupească.



a veni Fiul Omului întru slava Sa. rea%lin( de adân$(, statrni$a smerenie este %rima veniremnului nstru %e %(mânt şi %etre$erea 'ui %e el. mnul nu a (#at în seam( nimi$ din $insteşte şi %re!uieşte mult lumea.

El n-a inevit a Se ar(ta întru str(lu$irea r(sun(tare a slavei %(mânteşti0 nu a inevit Se ar(ta în mi;l$ul *arvei %r(*nuirilr şi s(lt(rilr. El a venit %e %(mânt $a într- !ar( unde au "st sur#iuni!i $(l$(trii %run$ii l

umne*eu0 El a r(mas şi a lu$rat în ea $a într- !ar( a am(r($iunilr, unde au "st arun$a!i din rai$el înalt $ei $are au $(l$at în rai %run$a lui umne*eu0

El a r(mas şi a lu$rat în ea $a B(s$um%(r(tr al $elr $(*u!i, "($ându-Se %(rtaş al tuturnenr$irilr $are au a;uns menirea $(l$(tare de le#e.

&i a "st $a unul dintre s(ra$i, $(l$a!i de ameni în %i$iare. &i a "st str(in, neavând unde s(-&%le$e $a%ul. &i a "st %ri#nit, a$%erit de $(ri0 şi a r(s%l(tit "(r( în$etare $u ine %entru r(u Fiul Omului n-a venit s( %iard( su"letele amenilr, $i s( mântuias$( ?'u$a 8, 56@. &i-a s"âr

via!a Sa %(mânteas$( %rintr- marte $inuitare şi de $ar(, martea nele#iui!ilr, martrilr, $are ni$i în "elul de a muri nu aveau a$eleaşi dre%turi $u $et(!enii lumii. )şa a "st %rimvenire %e %(mânt a Fiului lui umne*eu.

Va fi, la vremea sa, şi o a &oua venire a Lui la noi: va veni 2iul 7mului, (are e toto&ată şi 2iul lDumnezeu, "ntru slava Sa.

Cea dintâi venire a 'ui a "st venire de B(s$um%(r(tr, Care S-a su%us tuturne%utin!elr meneşti, luându-'e asu%ra Sa %entru a le nimi$i %rin Sine0$ea de-a dua venire va "i venire de Dude$(tr %entru a %rimi s$teal( de la meni

%entru %urtarea ei "a!( de dumne*eias$a r(s$um%(rare %e $are umne*eu i-a d(ruit-.

Va veni 2iul 7mului "ntru slava Sa, şi to#i sfin#ii "ngeri cu Dânsul, atunci va şe&ea pe scaunul slavSale: şi se vor a&una "naintea Lui toate lim+ile, ca să se "nfă#işeze Lui la ju&ecată faptele lor şi primească &e la l răsplată sau pe&eapsă, &upă cuviin#ă.

1rimin& veste că urmează să vină vreun &regător sau ju&ecător pământesc, luăm toate măsurile ca a&ucem lucrurile noastre "n rân&uiala cuvenită şi să merităm "ncuviin#area celui ce va veni: cu atmai mult tre+uie să ne "ngrijoreze ju&ecata lui )ristos, la care se va *otăr" soarta veşnică a fiecăru

&intre noi. 6u&ecătorul e "nfricoşător, nespus &e "nfricoşător: "nfricoşător prin măre#ie, "nfricoşătprin atotputernicie, "nfricoşător fiin&că pătrun&e "n a&âncurile &u*ului omenesc şi nici un gâomenesc &e taină, nici un sim#ământ, oricât &e su+#ire, nu "i rămân ascunse. Loc &e "n&reptă#ire ju&ecata Lui nu va fi: nu se va îndre%t(!i înaintea 'ui nu dar $el mrât $u %($atul, $i şi tt $viu $u via!a dre%t(!ii @1s. =EG, G.

/u vei irui, stri#( întâm%inându-' de;a %e Dude$(trul $e vine rr$ul insu"lat de Sus, $ânvei ;ude$a /u= ?s. 59, 5@ (utremur "i va cuprin&e pe to#i oamenii cân& vor sta "naintea fe#6u&ecătorului. Se vor cutremura păcătoşii &e &eznă&ej&e, &e aşteptarea c*inurilor ce le stau "nain&e neo+işnuita frică pe care o va pricinui "n ei sc*im+area cu care se va sc*im+a atunci "ntrea



lume. i vor striga mun#ilor şi stâncilor: C(de!i %este ni şi ne as$unde!i %e ni de $(tre "a!a Cel$e şade %e s$aun şi de mânia Mielului $( a venit *iua $ea mare a mâniei 'ui, şi $ine va %utea sstea ?)%$. 6, 16-1@. Se vor cutremura şi vor &a slavă lui Dumnezeu, cu toate că va fi prea târz(âtă vreme 2ăcătorul a aşternut acoperământul smereniei peste slava Sa cea neapropiată şi neputin#ă &e "n&urat, numai atunci a putut făptura să ai+ă stăpânire peste gân&urile şi sim#ămintesale, să rostească &upă +unul plac cuvânt şi să făptuiască ceea ce vrea: iar cân& 2ăcătorul Se va ară"ntru slava Sa, li+ertatea făpturii va pieri "naintea măririi slavei Lui, "ntocmai cum "n "mprejură

&eose+ite această li+ertate, rămânân& "nsuşire a noastră, este ca şi nimicită &e puterea "mprejurărilo(ei mai "nverşuna#i &uşmani ai Domnului, "nsuşi Sine&riul, care L-a răstignit şi L-a urât cu ură &moarte, va striga slavoslovie "ntâmpinân&u-L pe 6u&ecător, cum i-a şi prezis Domnul: e!i vedea %Fiul Omului şe*ând de-a drea%ta %uterii şi venind %e nrii $erului ?Matei 26, 64@. C( *i$ vu( a$um nu M( ve!i mai vedea %ân( $ând ve!i *i$e ine este $uvântat Cel $e vine întru numemnului ?Matei 23, 38@.

Se vor cutremura şi &rep#ii &e nemăsurata slavă a 6u&ecătorului (e Se va arăta: ei "şi vor pri&reptă#ile, şi acestea li se vor "nfă#işa "n lumina Dreptă#ii (elei prea"nalte, ca z&ren#ele vec*i a

săracilor: "n &reptă#ile lor ei nu vor ve&ea c*ezăşie că vor primi milă, şi vor aştepta milă &oar &e nesfârşita milă a lui Dumnezeu, înşişi în#erii lui umne*eu se vr tulura şi în"ri$şa ddes$%erirea întru m(rirea Sa a lui umne*eu ?'u$a 21, 2@, Care tat( ;ude$ata a dat- Fiulu$a t!i s( $insteas$( %e Fiul %re$um $instes$ %e /at(l ?:an 5, 22-23@. Firea materianesim!itare nu va su"eri %rivirea Fiului lui umne*eu Cerul se va în"(şura $a un sul, tmuntele şi tt strvul din l$urile sale se vr miş$a ?)%$. 6, 14@.

La ju&ecata lui )ristos se va cere &e la om, "n ve&erea "n&reptă#irii sale, milostivirea= ca arătalucrătoare a dragostei şi va merita mil( numai milstivirea, $a dvad( %rin "a%te a dra#ste

Mil( vies$, iar nu ;ert"( ?Matei 8, 13@, a vestit "nfricoşătorul şi nemitarnicul 6u&ecător (are va vină.

• Milosti!irea !a a"onisi îndreptăţire celor ce au iu#it)o iar pe cei ce au lepădat)o îi !a dosândirii* <a cu îndră$nire îi !a duce şi îi !a înfăţişa înaintea Domnului pe toţi fiii săi* <a!a aduce înaintea Domnului pe cei care au să!ârşit)o cu lucrul% care au săturat pe fraţii c

flămân$i au primit în casele lor pe cei străini au îm#răcat pe cei "oi au cercetat pe c#olna!i şi înc,işi în temniţe*

• Milosti!irea îi !a aduce înaintea lui =ristos pe cei ce au făcut)o tainic în sufletele lor şi amiluit pe aproapele pă$indu)se a)l osândi pentru poticnirile lui iertându)i :i"nirile neca$urile pricinuite dându)i în sc,im#ul #lestemului #inecu!ântare şi în sc,im#ul faptelrele facere de #ine*

• Milosti!irea îi !a aduce înaintea lui =ristos pe acei păstori ai Bisericii care au dat fraţillor mâncarea cea nestricăcioasă C ;u!ântul lui Dumne$eu care pe cei despuiaţi de căt

păcat i)au îm#răcat în ,ainele !irtuţilor au dat doctorie du,o!nicească celor #olna!i sufletele şi cu îndelun"ă ră#dare au cercetat spre $idire pe cei înc,işi în temniţele necredin sau rătăcirii întunecate*

• Milosti!irea îi !a aduce înaintea lui =ristos pe mona,ii smeriţi care au do#ândcunoaşterea tainică şi fiinţială a lui =ristos ;are trăieşte în ei au flămân$it cu fericită foam



de dreptatea e!an",elică au sâr"uit să se îm#race întru cu!ioşie şi sfinţenie s)au curăţat dcele mai su#ţiri #oli ale omenirii C împătimirile acestei !ieţi şi prin aceasta au a"onisli#ertatea e!an",elică*

• Milosti!irea îi !a aduce înaintea lui =ristos şi pe cei care au putut să arate milă doar faţă dei înşişi cercetându)se prin cercetarea de sine şi slo#o$indu)se de sărăcie de #oală dtemniţa păcatului prin pocăinţă*

$(in!a este $u ne%utin!( %entru inima îm%ietrit( %entru $a inima s( se înmaie, treuie s( um%le de îm%reun(-%(timire şi milstivire "a!( de starea sa $(*ut( de %($(tşenie. Când inimeste $u%rins( şi um%lut( $u %rissin!( de milstivire, numai atun$i devine în stare de %$(in!numai atun$i %ate, %(r(sind sândirea a%ra%elui, s( se întar$( s%re vederea de sine şsândindu-se %e sine în $i% mântuitr, s( %un( %e r(nile sale d$tria %$(in!ei.

)ristos i-a răscumpărat prin Sine pe to#i oamenii "n&eo+şte şi pe fiece om "n parte. 7mul care este stare &e milă numai fa#ă &e sine "nsuşi şi va face această milă, *rănin& cu (uvântul lui Dumnezsufletul său flămân&, a&ăpân&u-l cu sim#ăminte care vin &e la Sfântul Du*, ferin&u-l &e pierzătoarcolin&are prin feluritele c*ipuri ale păcatului, a&ucân&u-l "n casa cucerniciei şi virtu#ii, "m+răcân&u

cu fapte +une, vin&ecân& păcatele &inainte prin mărturisirea lor şi lucrarea potrivnică lor, sco#ân&se &in temni#a cugetării şi stării trupeşti "ntru "n#elegerea şi starea &u*ovnicească acela va fi sococă şi cum ar fi făcut toate acestea "nsuşi Domnului 0isus )ristos.

%ilostivirea "i va a&uce pe to#i lucrătorii săi "n fa#a lui )ristos şi le va mijloci &e la )ristos milăfericire veşnică.

eni!i, le va s%une El, ine$uvânta!ii /at(lui Meu, mşteni!i îm%(r(!ia $are este #(tit( vu( dla întemeierea lumii $( am "l(mân*it şi Mi-a!i dat de am mân$at, am însetat şi Mi-a!i dat de a

(ut, str(in am "st şi M-a!i %rimit, #l şi M-a!i îmr($at, lnav am "st şi M-a!i $er$etat, temni!( am "st şi a!i venit la Mine )min *i$ vu( întru $ât a!i "($ut unuia dintr-a$esti "ra!i Mei %rea mi$i, Mie Mi-a!i "($ut ?Matei 25, 34-36, 49@.

8u sunt cunoscute ziua şi ceasul "n care 2iul lui Dumnezeu va curma via#a lumii venin& la 6u&ecanu sunt cunoscute ziua şi ceasul "n care, la porunca lui Dumnezeu, se va curma via#a pământeascăfiecăruia &intre noi şi vom fi c*ema#i să ne &espăr#im &e trup pentru a &a seamă &e via#a noastpământească la acea ju&ecată care, "naintea 6u&ecă#ii &e o+şte, "l aşteaptă pe om &upă moartea sa.

0u+i#i fra#i4 Să priveg*em şi să ne gătim &e "nfricoşătoarea ju&ecată ce ne aşteaptă la *otar

veşniciei spre &area *otărârii fără putin#ă &e "ntoarcere asupra sor#ii noastre veşnice. Să ne pregătia&unân&u-ne toate virtu#ile şi mai cu seamă milostivirea, care cuprin&e "n sine şi "ncununează prsine toate virtu#ile, fiin&că dra#stea K %ri$ina $e îndeamn( la milstivire K este le#(turdes(vârşirii $reştine ?Clseni 3, 14@. Milstivirea îi "a$e %e amenii %rea%lini de ea asemenea $umne*eu ?Matei 5, 45, 470 'eu$a 6, 32, 36@= Feri$i!i $ei milstivi, $( a$eia vr "i milui!i ;ude$at( "(r( de mil( este $elui $e nu "a$e mil( ?Matei 5, 0 :a$ 2, 13@. )min.

?S"ântul :#natie Arian$ianinv K redi$i, Editura S%ia, Au$ureşti, 299



<itroolitul Augustin de ?lorina / Predică la Duminica Înfricoşatei Judecăţi / $e este iadul

Qu$e!i-v( de la mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşni$ $are este %re#(tit diavlului şi în#erilluiI?Matei 25, 41@H"""



(ân& va veni acea zi &in urmă, se va face &espăr#ire4 1recum cio+anul "n fiecare seară, cân& "ntoarce turma, am văzut lucrul ăsta cu oc*ii mei pune "ntr-o parte oile şi "ntr-alta caprele, aşa va &espăr#i şi pe noi, oamenii, )ristos. Va lua o sită şi ne va cerne! şi tot ce este netre+uincios vmerge "n foc, tot ce este grâu va merge "n *am+ar. Va &espăr#i omenirea "n &ouă mari ta+ere: una fi a &rep#ilor, iar alta, a păcătoşilor. i păcătoşilor, care vor merge "n stânga Lui, )ristos le va spuncuvinte "nfricoşătoare: Qu$e!i-v( de la mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşni$ $are este %re#(diavlului şi în#erilr luiI ?Matei 25, 41@.

Auzi#i ce zice3 >lestem, C+lestema#i4 (ine3 Cei $are nu au ure$i s( aud( şi inimi s( sim$uvintele lui <rists, $ei $are nu vars( la$rim( %entru %($atele lr, $ei $are nu %(*es$ %run$işi mai ales %run$a iuirii. Acestora, +lestem, şi &e-a &reptul, fără ec*ivoc, le-a spus că nu vor avparte &e milă: Qu$e!i-v( de la mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşni$I.

u, fra#ii mei, sunt un păcătos şi mă tem &e ia&. Voi sunte#i sfin#i şi nu vă teme#i3 Iistă sufnemuritor şi un 6u&ecător care ne va ju&eca sufletul "n ziua ju&ecă#ii. &i atun$i <rists va s%une u

$uvânt %e $are nu l-a s%us ni$i$ând alt(dat(. El $are a "st numai dra#ste şi iertare şi %ân( %entru r(sti#nitrii S(i a *is Q(rinte, iart(-le lrI ?'u$a 23, 34@, a$um este )$elaşi, venind d$er şi s%unând înaintea între#ii lumi Qu$e!i-v( de la Mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşn$are este %re#(tit diavlului şi în#erilr luiI.

Acest +lestem &uce la ia&. ar $e este iadul ste o pe&eapsă. (e pe&eapsă3 'rei lucruri este ia&u

primul, &espăr#ire,

al &oilea, pe&eapsa veşnică şi

al treilea, sălăşluire "mpreună cu &emonii.

Desărţire" (e fel &e &espăr#ire3 'remură femeia să nu se &espartă &e +ăr+at, tremură +ăr+atul nu se &espartă &e femeie, tremură mai "nainte &e to#i mama să nu se &espartă &e copil. 8imeni npoate să trăiască fără persoane iu+ite. 'răim prin iu+ire: trăim pentru că eIistă persoane care iu+esc. Dacă va lipsi iu+irea lor, via#a &evine &e netrăit. 5nsă mai mult şi &ecât mamă, şi &ecât taşi &ecât to#i este Dumnezeu, pricina şi izvorul a tot +inele. a$( des%(r!irea de amenii iui!i "a

via!a de netr(it, $u atât mai mult des%(r!irea de umne*eu=S( nu ne des%(r!im de umne*euentru $( asta înseamn( iad.

Apoi, acest ia& este edeasă veşnică. 8u este o pe&eapsă &e câteva zile, &e câteva săptămâni, ni&e câ#iva ani. (um să o &escriu3 /n mare poet al Apusului a făcut o icoană, ca să ne ofere o i&&espre veşnicie. 5nc*ipui#i-vă, zice, o mare. i, apoi, o pasăre misterioasă care vine &in vreme vreme, cum vin "n fiecare an +erzele, iar "n fiecare iarnă rân&unelele acum, se apropie vremea care ne vor veni. 5nsă această pasăre a veşniciei, imagina#i-v-o că vine nu &upă un an, ci &upă o m

&e ani. i imagina#i-vă că ia anul acesta o picătură &in această mare. i, apoi, &upă o mie &e ani,



ia o a &oua picătură. i, apoi, &upă o altă mie &e ani, că ia a treia picătură$ (â#i ani, câte milioaşi zeci &e milioane tre+uie să treacă până cân& pasărea va lua şi ultima picătură &in mar%atematicienii zic că va veni ceasul şi clipa "n care pasărea va lua cu pliscul ei şi ultima picăturDa, se termină şi marea şi râurile. Dar veşnicia3 7, veşnicia4 De aceea este "nfricoşător cuvântuQu$e!i-v( de la mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşni$ I.

5n sfârşit, ia&ul nu este &oar &espăr#ire &e Dumnezeu şi pe&eapsă veşnică! ia&ul este şi sălăşlui

0mreună cu demonii. 2emeia ra+&ă lângă un +ăr+at *ulitor şi mitocan, ra+&ă +ăr+atul lângăfemeie răufăcătoare şi stricată, ra+&ă tatăl atunci cân& are copii o+raznici, ra+&ă cel ce e o+ligat trăiască "mpreună cu cei răi. (ine a făcut "nc*isoare3 5n anii grei, to#i &intre noi care au fost arestaşi arunca#i "n temni#e şi "n lagăre erau o+liga#i să trăiască "mpreună cu tot felul &e criminali. (um nu sufere cineva "n astfel &e me&ii, cum le-a &escris rusul DostoievsTi, "n lucrarea sa M7cneleAşa&ar, vrei lângă tine un tovarăş +un. 5nsă acolo, "n ia&, cine "#i va #ine companie3 Demonii4 (emai ori+ile şi scâr+oase &in toate fiin#ele.

Astfel va fi ia&ul, fra#ii mei, un&e vor fi arunca#i cei +lestema#i "n focul cel veşnic.

(re&em acestea3 8u4 enera#ia noastră necre&incioasă şi stricată le consi&eră minciuni4 8e aflămanii necre&in#ei. 5n anii &e &emult, +unica spunea nepotului ei: (opilaşul meu, să nu spui minciuncă te vei &uce "n ia&$ 1reotul analfa+et spunea turmei lui: Lua#i aminte, nu fura#i, nu necinstinu uci&e#i, că vă ve#i &uce "n ia&$ Le era frică &e ia&. i pământul era un rai. Din clipa "n care a"ncetat să ne temem &e &umnezeiescul tri+unal şi am c*icotit şi am crăpat &e râs şi am izgonit &sufletul nostru marile a&evăruri &espre rai şi ia&, &e atunci acest pământ s-a transformat "n ia&. 8vrei să auzi &e ia&3 0ată ia&ul4 i nu te temi &e ia&3 0a&ul, "nsă, vine. Vine veşnică pe&eapsă pent

to#i câ#i au păcătuit "n această lume a păcatului.

Dar "n fa#a ia&ului cum &e mai eIistă &ispozi#ie şi c*ef, "ncât unii să &anseze şi să se &istreze, ial#ii să "njure şi să necinstească3 8u, fra#ii mei4 S( tr(im du%( umne*eu, s( tr(im du%Evan#elie. S( ne %re#(tim dinainte su"letele nastre. &i v( dres$ $a umne*eu s( nînvredni$eas$( s( a;un#em în Marea S(%t(mân( şi s( s(r(trim Cinstitele atimi ale mnulşi sl(vita 'ui +nviere. )min.

@H>e vreşte %(rintele )u#ustin, Mitr%litul de 194 aniI, vl. 2



&f%ntul Ioan <aximovici / Predică la Duminica Înfricoşatei Judecăţi desre antihrist şisf%rşitul lumii

QAstăzi suntem "n Săptămâna "nfricoşatei 6u&ecă#i şi este firesc să vor+im &espre "nfricoşa6u&ecată şi &espre semnele sfârşitului lumii. 8imeni nu cunoaşte ziua aceea, afară &e Dumneze'atăl, &ar semnele apropierii ei sunt &ate şi "n vang*elie, şi "n Apocalipsa Sfântului Apostol 0oa'eologul. Apocalipsa vor+eşte &espre evenimentele sfârşitului lumii şi &espre "nfricoşata 6u&ecacu precă&ere "n sim+oluri şi "n g*icitură, &ar Sfin#ii 1ărin#i au tâlcuit-o şi eIistă o tra&i#ie autentică

>isericii care ne vor+eşte şi &espre semnele apropierii sfârşitului lumii, şi &espre 6u&ecata &e Apoi

5nainte &e sfârşitul vie#ii pe pământ vor fi tul+urare, răz+oaie, frământări civile, foamete, cutremurOamenii vr su"eri de s%aim(, vr muri de aşte%tarea nenr$irilr @Luca G=, GO. 8u va fi nvia#ă, nici +ucuria vie#ii, ci o stare c*inuitoare &e pier&ere a legăturii cu via#a. Dar nu se va piernumai legătura cu via#a, ci şi cu cre&in#a! şi Fiul mului, venind, va #(si are $redin!( %e %(mân



@Luca =N, N. 7amenii vor fi mân&ri, vor fi nemul#umitori, vor respinge Legea lui Dumnezeu: alătu&e pier&erea legăturii cu via#a, va slă+i şi morala. >inele va slă+i şi răul va creşte.

Despre aceste vremuri vor+eşte şi Sfântul Apostol 0oan 'eologul "n lucrarea sa insuflată Dumnezeu, numită Apocalipsa. l "nsuşi mărturiseşte că Ca fost "n Du*Q, ceea ce "nseamnă că "nsuDu*ul Sfânt era "n el cân& i s-au &escoperit "n &iferite imagini sim+olice &estinele >isericii şi a

lumii! &e aceea, )%$ali%sa este des$%erire a lui umne*eu. l prezintă &estinul >isericii c*ipul unei femei care se ascun&e "n acele zile "n pustie: ea nu se arată "n via#ă, aşa cum se "ntâmpacum "n ;usia.

5n realitate, vor avea importan#ă *otărâtoare for#ele care pregătesc venirea lui Anti*rist. +nti,rist fi un om iar nu dia!olul întrupat* ;u!ântul 0anti înseamnă 0!ec,i sau 0în loc de sa0împotri!ă* +cel om doreşte să fie în locul lui =ristos să ocupe locul Său şi să ai#ă ceea ce a

tre#ui să ai#ă =ristos* <l doreşte să ai#ă aceeaşi putere de fascinaţie şi aceeaşi stăpânire asuprîntre"ii lumi* <l !a primi acea putere înainte de pieirea sa şi a între"ii lumi* <l îl !a a!ea ca a:utope un ma" care prin puterea falselor minuni îi !a împlini !oia şi)i !a ucide pe cei ce nu recunostăpânirea lui +nti,rist* (nainte de moartea lui +nti,rist !or apărea doi drepţi care îl !or da !ilea"* Ma"ul îi !a omorî şi timp de trei $ile trupurile lor !or rămâne neîn"ropate* +ceasta !a fi cemai mare :u#ilare a lui +nti,rist şi a tuturor slu:itorilor lui* Dar deodată acei drepţi !or în!ia toată oştirea lui +nti,rist !a fi în mare tul#urare şi se !a în"ro$i iar +nti,rist !a cădea deodamort omorât de puterea Du,ului*

Dar ce se ştie &espre omul-Anti*rist3 7riginea lui eIactă nu se cunoaşte. 'atăl este cu totnecunoscut, iar mama este o femeie stricată care se &ă &rept fecioară. l va fi evreu &in semin#ia lDan. 1entru aceasta avem semn că 0acov, murin&, a spus că printre urmaşii săi Q an va "i şar%e drum, vi%er( la %te$(, înveninând %i$irul $alului, $a s( $ad( $(l(re!ul @2acerea EF, =?Aceasta ne in&ică metaforic că el va ac#iona prin viclenie şi răutate. 0oan 'eologul vor+eşte Apocalipsă &espre mântuirea fiilor lui 0srael, că "nainte &e sfârşitul lumii o mul#ime &e evrei se v"ntoarce la )ristos, &ar &in şirul semin#iilor mântuite lipseşte semin#ia lui Dan.

Anti*rist va fi foarte inteligent şi va şti cum să se poarte cu oamenii. Va fi fermecător şi prieteno2ilozoful Vla&imir Soloviov Ee$i Scurta po!estire despre +nti,rist în Eladimir Solo!io! Trdialo"uri despre sfârşitul istoriei uni!ersale <ditura =umanitas Bucureşti 13*G a lucrat mult să-şi "nc*ipuie venirea şi personalitatea lui Anti*rist. l a folosit minu#ios toate materialele eIistenpe această temă, nu numai ale Sfin#ilor 1ărin#i, ci şi teItele musulmane, şi a creionat acest ta+ltul+urător. 1ână la venirea lui Anti*rist "n lume, venirea lui este &eja pregătită. C'aina lucrează &ejşi for#ele care-i pregătesc apari#ia se luptă, "n primul rân&, "mpotriva "mpără#iei legiuite. Sfânt



Apostol 1avel spune că Anti*rist nu poate apărea până nu va fi "n&epărtat C$el $are îm%iedi$( 'es. G, ?. S"ântul :an ur( de )ur tâl$uieşte $( Q$ea $are îm%iedi$(I este st(%ânirea le#iui$institare de umne*eu. Această stăpânire se luptă cu răul.

C'aina care lucrează "n lume nu &oreşte aceasta, nu &oreşte lupta cu răul prin mijloacele for#e&impotrivă, ea &oreşte stăpânirea fără&elegii şi cân& o va o+#ine, nimic nu va mai "mpie&ica venirlui Anti*rist. l nu va fi &oar inteligent şi fermecător, &ar va fi milostiv, va face acte &e caritate

fapte +une pentru "ntărirea stăpânirii sale. 0ar cân& şi-o va "ntări "ntr-atât, "ncât "l va recunoaş"ntreaga lume, atunci "şi va arăta fa#a. (apitala pe care o va alege va fi 0erusalimul, pentru că ai%ântuitorul i-a &escoperit "nvă#ătura &umnezeiască şi 1ersoana, aici "ntreaga lume a fost c*emasă guste fericirea +inelui şi a mântuirii. Dar lumea nu L-a primit pe )ristos şi L-a răstignit 0erusalim. 5n timpul lui Anti*rist, 0erusalimul va &eveni capitala lumii, care i-a recunoscstăpânirea.

Atingân& culmile puterii, Anti*rist le va cere oamenilor să-l recunoască &rept cel ce a o+#inut cece nici o altă putere pământeană şi nimeni nu a mai o+#inut vreo&ată şi va pretin&e "nc*inare ca unfiin#e supreme, ca unui &umnezeu.

Vla&imir Soloviov &escrie foarte +ine caracterul activită#ii lui Anti*rist, ca a unui con&ucător rang "nalt. l le va face pe plac tuturor, cu con&i#ia ca aceştia să recunoască suprema#ia puterii sall va crea con&i#ii &e via#ă >isericii, "i va "ngă&ui să slujească, va promite că va construi +iseri

splen&i&e, cu con&i#ia recunoaşterii lui ca Cfiin#ă supremă şi ca lumea să i se "nc*ine. Va avea o upersonală fa#ă &e )ristos. Va trăi &in această ură şi se va +ucura &e lepă&area oamenilor &e )ristos&e >iserică.

Va fi o apostazie generală şi, pe &easupra, mul#i episcopi vor tră&a cre&in#a, iar ca justificare, varăta spre starea strălucită a >isericii. (ăutarea compromisului va fi atitu&inea caracteristicăoamenilor. 2ermitatea mărturisirii va &ispărea. 7amenii vor căuta cu asi&uitate să-şi motivecă&erea, iar răul, ca o moleşeală malignă, va sus#ine această stare generală. 7amenii vor avo+işnuin#a lepă&ării &e &reptate, a &ulce#ii compromisului şi a păcatului. Anti*rist va "ngă&oamenilor totul, numai ca ei Ccăzân& "n fa#a lui, să i se "nc*ineQ.

8u este o atitu&ine nouă fa#ă &e oameni: şi "mpăra#ii romani erau gata să le re&ea li+ertatcreştinilor cu con&i#ia ca ei să le recunoască &ivinitatea şi suprema putere &ivină şi "i c*inuiau &opentru că ei mărturiseau că C mnului umne*eului t(u s( te în$ini şi 'ui Sin#ur s(-i slu;eş

@%atei E, F-=H.



5ntreaga lume i se va supune şi atunci el "şi va &escoperi fa#a şi ura fa#ă &e )ristos şi &e creştinismS"ântul :an /el#ul s%une $( t!i $ei $e i se vr în$ina vr avea un semn %e "runte şi %e mândrea%t(. 8u se ştie &acă aceasta va fi cu a&evărat un semn pe trup sau este o eIprimare sim+olicăfaptului că oamenii vor recunoaşte şi cu mintea necesitatea "nc*inării la Anti*rist şi că "ntreaga lvoin#ă "i va fi supusă, "n timpul unei astfel &e supuneri totale a "ntregii lumi şi cu voin#a, şi c

conştiin#a - vor apărea cei &oi &rep#i &e care am amintit, care vor propovă&ui fără teamă cre&in#a"l vor &a "n vileag pe Anti*rist.

Sfânta Scriptură spune că "nainte &e venirea %ântuitorului vor apărea &ouă CsfeşniceQ, &oi CmăslarzătoriQ, C&oi &rep#iQ. 1e aceştia Anti*rist "i va omor" cu puterile magului. Cine sunt dre%a$eştia u%( redania Aiseri$ii, sunt $ei di dre%!i $are nu au #ustat martea %r"etul :lie %r"etul En. Iistă o proorocire că aceşti &rep#i (are nu au gustat moartea o vor gusta pentru trzile, iar peste trei zile vor "nvia. %oartea lor va fi o mare +ucurie pentru Anti*rist şi pentru slugilui. 5nvierea lor &e peste trei zile "i va a&uce "ntr-o stare &e nespusă groază, &e "nfricoşare tul+urare. Atunci va veni sfârşitul lumii.

Sfântul Apostol 1etru spune că prima lume a fost creată &in apă şi a pierit prin apă. CDin apă estot un sim+ol al *aosului masei fizice, şi a pierit prin apa potopului. 0ar lumea &e azi este păstrapentru foc @00 1etru B, K-?. Q (mântul şi lu$rurile de %e el se vr mistui @00 1etru B, =H, toa

sti*iile se vor aprin&e. Această lume &e acum va pieri "ntr-o singură clipă, "ntr-o clipă totul se vsc*im+a. i se va arăta semnul 2iului lui Dumnezeu a&ică semnul (rucii, "ntreaga lume care ssupus &e +unăvoie lui Anti*rist Cva plângeQ. 'otul s-a sfârşit. Anti*rist a fost omorât. ste sfârşit"mpără#iei sale, a luptei cu )ristos. ste sfârşitul şi vremea răspunsului pentru "ntreaga viarăspuns &at A&evăratului Dumnezeu. Atunci, &in mun#ii 1alestinei va apărea c*ivotul Legii: profet0eremia ascunsese c*ivotul şi 2ocul sacru "ntr-o a&âncă fântână. (ân& &in acea fântână a fost luaapă, ea s-a aprins. Dar c*ivotul nu a fost găsit.

(ân& privim acum la via#a &in jur, cei ce pot ve&ea vă& că tot ce a fost prezis &espre sfârşitul lumse "mplineşte. Cine este, dar, a$est m, )ntirist S"ântul :an /el#ul îi d( în md simlnumele 666, dar tate în$er$(rile de a în!ele#e a$est însemn au "st *adarni$e.

5n via#a contemporană putem avea o viziune &estul &e clară &espre posi+ilitatea ar&erii lumii, cânCtoate sti*iile se vor aprin&eQ. Această viziune ne-o oferă fisiunea atomului. Sfârşitul lumii n

"nseamnă &istrugerea ei, ci sc*im+area ei. 'otul se va sc*im+a &eo&ată, "ntr-o clipită. Morţii !



în!ia în trupuri noi% !or fi trupurile lor dar înnoite aşa cum Mântuitorul a în!iat în trupul Săcare purta urmele rănilor şi ale suliţei dar a!ea însuşiri noi şi în acest sens era un trup nou* Nu ştie clar dacă !a fi un trup nou cu totul sau !a fi trupul cu care omul a fost creat* &i Se !a arăDomnul în sla!ă pe nor* ;um îl !om !edea. ;u oc,ii du,ului* &i acum înainte de moarte drep!ăd în :urul lor ceea ce ceilalţi oameni nu !ăd*

'râm+i#ele vor suna cu putere. le vor suna "n suflete şi "n conştiin#e. 'otul se va limpezi conştiin#a omului.

rr$ul aniel, vrind des%re Dude$ata de )%i, %vesteşte des%re un A(trân Dude$(taşe*at %e trn, în "a!a $(ruia este un râu de "$. 2ocul este elementul cură#itor. 2ocul mistupăcatul, "l ar&e şi &acă păcatul s-a altoit &e sufletul omului, atunci "l mistuie şi pe om. Acest foc va aprin&e "nlăuntrul omului: văzân& (rucea, unii se vor +ucura iar al#ii vor că&ea "n &isperare, vor tul+ura, se vor "ngrozi. Astfel, amenii se vr des%(r!i dintr- dat( în relatarea evan#eli$unii se aşa*( la drea%ta, în "a!a Dude$(trului, iar al!ii la stân#a i-a des%(r!it $nştiin!a, îns(starea su"leteas$( a mului îl arun$( într- %arte sau în $ealalt(, la drea%ta sau la stân#a. (u cmai sârguincios şi mai insistent a năzuit omul spre Dumnezeu "n via#a sa, cu atât mai mare "i va+ucuria cân& va auzi cuvântul: Ceni!i la Mine, ine$uvânta!ilr= şi, &impotrivă, aceleaşi cuvinvor stârni focul groazei şi al c*inului celor care nu L-au &orit, L-au evitat ori c*iar s-au luptat cu sau L-au *ulit "n timpul vie#ii.

6u&ecata &e Apoi nu cunoaşte martori sau listă &e protocol. /tul este s$ris în su"letele amenilra$este însemn(ri, a$este Q$(r!iI se vr des$ide. /tul se va des$%eri tuturr şi "ie$(ruia %arte, şi starea su"leteas$( a mului îl va "a$e s( mear#( la drea%ta sau la stân#a. /nii, +ucurie, al#ii la c*in. (ân& se vor &esc*i&e Ccăr#ile, to#i vor "n#elege limpe&e că ră&ăcinile tuturviciilor sunt "n sufletul omului.

0ată +e#ivul, &esfrânatul: cân& moare trupul, unii cre& că moare şi păcatul. 8u e aşa, "n suflet eIistă"nclina#ie, pentru suflet păcatul era &ulce. i &acă nu s-a pocăit &e păcatul respectiv, &acă nu seli+erat &e el, sufletul va veni la 6u&ecata &e Apoi cu aceeaşi &orin#ă a &ulce#ii păcatului şi nicio&anu "şi va satisface &orin#a. Va suferi &e ură şi &e răutate. i aceasta e o stare infernală. C*eena foc este focul lăuntric, este flacăra viciului, flacăra neputin#ei şi a răută#ii şi aici va fi Cplânsulscrâşnirea &in#ilor răută#ii neputincioase.

?S"ântul :an MaGimvi$i, Hredi$i şi îndrum(ri duvni$eştiH, Editura S%ia, Au$ureşti, 299



&f%ntul 'eodor &tuditul / $uv%ntul #+ 3a Duminica lăsatului sec de carne desre !iua cea

mare şi 0nfricoşată a arătării a doua a Domnului nostru Iisus Bristos

2ra#ilor şi părin#ilor. Astăzi este poruncă &e o+şte la mireni, ca să lase sec &e carne. Să poată să

va&ă cineva cât se silesc la mâncare &e carne, la +ăutură &e vin şi la jocuri urâte, pe care şi a le grcineva este ruşine, precum zice apostolul4 5n loc să petreacă cu multă evlavie această zi, slăvin&mul#umin& lui Dumnezeu pentru &arurile ce ne &ăruieşte, şi să se gătească pentru "ntâmpinarsfântului post, &in "n&emnul &iavolului, ei fac &impotrivă! iar aceasta, pentru că nu ascultă cuvinteşi poruncile >isericii şi mai vârtos cele ce se cântă şi se citesc "n aceste zile.

Aceasta o zic, iu+i#ilor, pentru ca să avem noi călugării mai multă grijă şi luare aminte, ca unii ne-am ose+it &e lume, să nu lăsăm mintea ro+ită &e poftele lumeşti, pe care nu numai că nu se caa le pofti cineva, ci mai vârtos să le urască şi să le osân&ească, să plângă şi să se "ntristeze &e cei

le fac, cu luare aminte şi cu frică să ne gân&im şi să pricepem "n#elesul &umnezeieştii vang*elii se citeşte astăzi, pricina pentru care se cântă canonul 'rio&ului şi să ne grijim &e ziua cea mare "nfricoşată a arătării Domnului nostru 0isus )ristos, cân& va şe&ea cu slavă mare pe scaun"nfricoşat.

(âtă spaimă şi ce cutremur va fi atunci4 5nsăşi puterile cereşti se vor spăimânta şi se vor clăprecum zice vang*elia. Atunci se vor cerceta nu numai faptele noastre, ci şi vor+ele, +une sau rece am vor+it aici. De asemenea şi gân&urile şi poftele inimii noastre vor fi ispitite.



Va pune Dreptul 6u&ecător pe &rep#i la &reapta, iar pe păcătoşi la stânga, şi va zice celor &e&reapta, cu glas &ulce şi +lân&: C Veni#i +lagoslovi#ii 1ărintelui meu, &e moşteni#i 5mpără#ia ce sgătit vouă mai "nainte &e facerea lumiiQ.

0ară celor ce vor sta &e-a stânga va striga cu mânie *otărârea cea "nfricoşată: CDuce#i-vă &e la min+lestema#ilor, "n focul cel veşnic ce s-a gătit &iavolului şi slugilor luiQ.

La acestea ar tre+ui să ne gân&im pururea, şi noi călugării şi mirenii, şi să că&em la Dumnezepocăin&u-ne şi plângân&, ca să ne ierte păcatele noastre, până nu soseşte sfârşitul, şi să iz+ăvească &e c*inurile "nfricoşate.

Dar &e vreme ce "n lume se află această "nşelăciune şi or+ire, vă rog să ascultăm cuvintevang*eliei, cu "n#elegere, şi să ne gătim a sluji Domnului cu frică şi cu cutremur, izgonin& lepă&ân& &in sufletul nostrum toată fapta rea a păcatului, tot gân&ul rău şi spurcat şi să săvârşim tlucrul +un şi tot felul &e faptă lău&ată. Să fim cu milosâr&ie şi cu inimă milostivă către fra#ii noştSă ne arătăm cu "n&urare, &ulci "n cuvinte unul către altul, fără &e fă#ărie, smeri#i, "n&elung ră+&ătoşi suferitori. 8u numai "n ostenelile &u*ovniceşti să fim cu grijă şi silitori ci şi sluj+ele mănăstirii

le facem fără &e "mpotrivire, ştiin& că ascultarea şi lucrarea ce o facem nu este omenească, &umnezeiască.

1entru aceea tre+uie să fim cu mare grijă şi luare aminte, ca nu cumva, &in lene sau &in mân&rie s&in ne+ăgare &e seamă, să se pricinuiască vreo stricăciune lucrurilor ce ni se "ncre&in#ează, ca să nne păgu+im sufleteşte.

Deci, acestea şi orice altă +unătate ar fi sau lucru ce place lui Dumnezeu, să ne nevoim ca să câştigăm acum, până cân& avem vreme, ca vie#uin& cu vre&nicie, &upă cum porunceşte vang*e

lui )ristos, să ne facem moşteni 5mpără#iei (ereşti "n )ristos 0isus Domnul nostru, a (ăruia esslava şi puterea, &impreună cu 'atăl şi cu Du*ul Sfânt, acum şi pururea şi "n vecii vecilor. Amin.

?EGtras din $artea S"ântul /edr Studitul - Cuvânt(ri duvni$eş

Pr" James 'hornton : Predică la Aostolul din Duminica 0nfricoşatei Judecăţi : CAceastăli4ertate a voastră



Apostolul acestei Duminici este luat &in pistola "ntâi către (orinteni a Sfântului 1avel ri&icăserie &e "ntre+ări cruciale. 5ntre+area &e căpătâi ce se pune este &acă i se "ngă&uie unui creştin mănânce &in carnea care a fost a&usă jertfă zeilor păgâni. Vă ve#i aminti poate &in pre&ica anterioacă (orintul primelor veacuri era o cetate păgână "n care creştinii erau o minoritate ne"nsemnat

Acolo templele păgâneşti a+un&au şi erau pline &e oameni. %area parte a religiilor păgâne cereau la cre&incioşi să le a&ucă zeilor jertfe &e animale. 1rin urmare, treceau pe su+ por#ile acestor clă&un număr uriaş &e &o+itoace: vite, oi, capre, tot soiul &e păsări ş.a.Animalele a&use jertfă erau omorâte şi tăiate "ntr-o ceremonie. Anumite păr#i ale animalelor eraapoi arse "naintea i&olilor, ca a&ucere-"nainte. 'otuşi, carnea ce rămânea cea mai mare partejertfei era fie oprită ca *rană pentru preo#ii păgâni şi al#i slujitori ai templului, fie vân&ută &e căttemplu măcelarilor, care, la rân&ul lor, o vin&eau oamenilor. (antită#i mari &in această carajungeau astfel "napoi la oameni, "ncât o parte "nsemnată a preparatelor &in carne consumate

cetă#enii (orintului şi ai altor cetă#i păgâne provenea &in aceste jertfe păgâneşti.

5ntr-o oarecare măsură, păgânii priveau consumul acestei cărni &rept un fel &e "mpărtăşire primitivcu zeii cărora li se a&ucea ca jertfă. ar $reştinii i puteau fi servi#i cu această mâncare cân& vizitau vecinii, prietenii şi cunoştin#ele păgâne, sau cân& luau parte la ospe#ele pu+lice, sau putec*iar ei să o cumpere, cu ştiin#a sau fără ştiin#a lor. a$( $reştinii $nsumau ast"el de mân$arse îm%(rt(şeau $u *eii %(#âni Era $arnea de ;ert"( s%ur$at( %rin as$ierea ei $u în$inareidleas$(

B(s%unsul S"ântului avel este $(, de vreme $e *eii %(#âni sunt dumne*ei min$inşi, deineGisten!i, ;ert"ele $e li se adu$ sunt aşadar li%site de ri$e $n!inut duvni$es$. O %ersan( nse %ate îm%(rt(şi $u un nimi$, $u $eva $are nu eGist(. rin urmare, *eii %(#âni nu au ni$i %utere s( a"e$te*e $arnea de ;ert"(. )st"el $(, %entru $reştini, nu are ni$i însemn(tate de un%rvine a$east( $arne. Creştinii %t mân$a, "(r( s( %($(tuias$(. )$esta a "st verdi$tS"ântului avel.De vreme ce consumarea cărnii &e jertfă a păgânilor nu mai este o pro+lemă arzătoare printcreştini, de $e a ales ttuşi Aiseri$a OrtdG( s( se $iteas$( a$est "ra#ment în umini$a a$easta

%otivul stă "n faptul că a&evărata "nsemnătate a pasajului nu are nimic &e-a face cu consumar



anumitor mâncăruri, ci cu principiul care se regăseşte "n aceste cuvinte ale Sfântului 1avel:vede!i $a nu $umva liertatea vastr( a$easta s( "ie %ti$neal( $elr ne%utin$işi.A&esea, lucrurile nu sunt la fel &e simple precum par la "nceput. %ai eIistă o fa#etă a acestpro+lemul anume cea a aparen#elor. 1e &e o parte, o faptă "n sine şi prin sine poate fi ceva cu totnevinovat, şi totuşi, pe altă parte, un anume lucru legat &e "nfă#işarea acelei fapte poate fi pentru alpricină &e sminteală. Aparent, eIistă "n (orint converti#i &e la iu&aism mult mai sensi+ili &ecât ecazul fa#ă &e mâncarea cărnii ce fusese a&usă ca jertfă i&olilor. i socoteau acest lucru ca fiin& upăcat, c*iar &acă nu era cu a&evărat unul. 1entru aceşti oameni, să "şi va&ă fra#ii creştini mâncân&astfel &e *rană era ceva şocant, un fapt care, poate, le-a clătinat cre&in#a "n &reptatea vang*elicreştine.Iistau şi converti#i &e la păgânism care mai păstrau unele percep#ii rezi&uale &in fosta lor cre&in#&espre "mpărtăşirea cu zeii păgâni. i aceşti oameni se puteau sminti văzân&u-i pe fra#ii lor creştimâncân& carnea &e jertfa, iar cre&in#a lor nou-aflată se putea astfel tul+ura "n mo& inutil. De aceeS"ântul avel înva!( $(, deşi nu este în sine un %($at a mân$a ast"el de ran(, da$( a$est lu$r"a$e sminteal( şi %rime;duieşte $redin!a altra, %ate "i un %($at. Mai ine s( avem #ri;(,

st(ruit el, de$ât s( se nimi$eas$( "irava $redin!( a unra dintre "ra!ii şi surrile în <rists.5n oricare &intre lucrurile pe care suntem slo+ozi a le face ca orto&ocşi creştini tre+uie să ave"ntot&eauna grijă să nu-i smintim pe fra#ii noştri mai neputincioşi şi să le primej&uim cre&in#a. (*i&acă o faptă este cu totul nevinovată, tre+uie să fim aten#i şi veg*etori ca ea să se şi arate a fi la f&e nevinovată precum este. 1ricinuirea smintelii slă+eşte cre&in#a celorlal#i şi "i poate "mpinge sppăcate, fie pentru că sunt "ntr-atât &e "ngrozi#i, "ncât nu mai pot cre&e că cre&in#a creştină merosteneala, fie pentru că sunt ispiti#i să clevetească &espre părerile grăite pe care şi le-au făcut.;,iar şi în !ieţile noastre păcătoase atunci când facem ce!a lipsit de ne!ino!ăţie tre#uie să n

aducem aminte că !om fi făcuţi răspun$ători nu numai pentru păcatul în sine ci şi pentru sminteape care le)am pricinuit)o celorlalţi* Dacă alţii ne aud între#uinţând un lim#a: murdar dacă ne !ăducându)ne la filme nepotri!ite dacă o#ser!ă că suntem lipsiţi de scrupule în afacerile noastrdacă ne prind minţind dacă !ăd că stilul nostru de îm#răcăminte este lumesc sau necu!iinciodacă ne !ăd că suntem nemilosti!i faţă de aproapele nostru !or a!ea mai mult ca si"ur o părefoarte proastă despre HrtodoIia de care aparţinem în !ă$ul tuturor*7mul este o făptură compleIă, astfel că şi pro+lemele legate &e păcat sunt, la rân&ul lor, compleI(ân& avem ispita &e a păşi "n jos pe calea păcatului, tre+uie să ne gân&im nu numai la amenin#are

ce se ri&ică asupra sufletelor noastre, ci şi asupra sufletelor celorlal#i.Astăzi este Duminica Lăsatului sec &e carne, al cărei rost este să ne amintească că %arele 1o"ncepe &e mâine "ntr-o săptămână. Drept care >iserica ne ajută să ne pregătim pentru perioapostului, "nlesnin&u-ne intrarea "n post prin cerin#a &e a ne "nfrâna &e la carne, "ncepân& &e mâin>rânza şi alte pro&use lactate sunt "ncă "ngă&uite, până Duminica următoare.1ostul %are fiin& aproape, aş vrea să spun acum câteva cuvinte &espre post. Aiseri$a a rându%stirea de la anumite mân$(ruri $u s$%ul de a ne îmun(t(!i s(n(tatea duvni$eas$deare$e evitarea tuturr %rduselr animale redu$e $antitatea anumitr sustan!e $imi$e dtru%ul nstru.



Postul, prin urmare,ne a:ută să ne concentrăm mai mult minţile

ne a:ută ca ru"ăciunea să de!ină mai le"ată şi mai adunată

ne a:ută să re$istăm mai #ine la ispitele păcatelor "ra!e şi

ne a:ută să slă#im puterea sinelui mândriei dându)ne putinţa să ne !edem cu o limpe$ime

cristal aşa cum sunt ade!ărat% făpturi :osnice şi păcătoase care sunt neputincioase fă

Aiditorul lor*(um au ştiut acest lucru 1ărin#ii timpurii ai >isericii, &e vreme ce nu aveau instrumentele ştiin#ifinecesare &etectării sau măsurării *ormonilor şi a altor su+stan#e c*imice &in alimente3 ;ăspunseste că, &eşi "ntr-a&evăr nu au avut instrumentele noastre ştiin#ifice mo&erne, ei au folosit o metoştiin#ifică, care inclu&e cercetări, strângere &e &ate, formularea şi "ncercarea ipotezelor. 5ntr-ucuvânt, cercetarea, o+serva#ia atentă a fost cea care i-a "nvă#at pe Sfin#ii 1ărin#i cele &espre postirestul ne s%reşte şi $ntrlul asu%ra vie!ii, %rintr- dis$i%lin( de sine mderat(. stul ne dst(%ânire asu%ra %"telr în l$ $a %"tele s( ne st(%âneas$( %e ni. 7 asemenea formare &u*ovnicească a caracterului i s-ar putea zice Cculturism spiritual, care să formeze muşc*ii &u*ovniceşti poate fi apoi folosită şi "n alte "mprejurări &ecât pentru *rană, şi acest fel ne stră&uim să &evenim tot mai mult asemenea lui )ristos. 8u mai e nevoie a spune postirea &e la toate pro&usele animale nu este menită să vatăme pe nimeni c*iar &impotrivă şi &această pricină cei ce sunt +olnavi grav sau cronic, copiii, femeile "nsărcinate şi mamele care "alăptează pruncii nu sunt sili#i şi nu tre+uie să #ină acest fel &e postire, sau o fac &oar "ncuviin#area eIplicită a unui &octor.EGist( $n$e%!ie #reşit( des%re %st, între!inut( %e al$uri, de $are vi aminti in trea$deare$e este destul de r(s%ândit(. trivit a$estei vi*iuni, %stul ne $ere s( renun!(m d

un(vie la anumite mân$(ruri $are ne %la$ "arte mult, în s$imul altra mai %u!in %l($utF($ând ast"el, ne su%unem unr li%suri. Su"erin!a $i şi ne%l($erea $are vin din ast"el de li%susunt, $umva, %l($ute lui umne*eu şi ne-ar a;uta în %arte s( +l îmun(m %entru multele %($a%e $are le-am s(vârşit. Benun!(m la $n"rtul nstru din %ri$ina ;i#nirii aduse lui umne*eu, i$ara a$easta se diminuea*(. Care sunt #reşelile a$estei $n$e%!ii des%re %st

Mai întâi de toate umne*eu nu este în nici un fel mulţumit Jsau satisfăcutG de !re

lipsăsuferinţă sau neplăcere omenească* <l ne iueşte de%lin şi ne$ndi!inat, şi ne dreşnumai inele.

• (n al doilea rând nu (i putem plăti nicicând lui Dumne$eu pentru păcatele noastre nu putem da satisfacţie pentru fărădele"ile noastre*

;ela#ia unei făpturi omeneşti păcătoase cu 2ăcătorul ei nu este cea a unui şofer neglijent cu ju&ecător, cân& se plăteşte o amen&ă pentru a satisface societatea ofensată &e "ncălcarea legii. %&egra+ă, ea se aseamănă rela#iei &intre un copil şi tatăl său iu+itor un 1ărinte care "l pe&epseşte pcopilul neascultător, pentru a mo&ela "n c*ip potrivit personalitatea şi caracterul copilului,pentru a-i "ntipări "n cuget ascultarea. Sl*irea de urm(rile %($atului nu $um%(r(m %rsu"erirea de un(vie a li%surilr sau %rin %ri$inuirea de unul sin#ur a durerii. )$east( lierta



dândim %rin %$(in!(, %rin s%vedanie, %rintr- t(râre ne$lintit( de a evita %($atul şi %rîntar$erea tre%tat( a vie!ii nastre $(tre <rists. )$estea +l mul!umes$ %e (rintele nstrCeres$.

• 5n al treilea rân&, nu putem căpăta calea spre veşnica via#ă renun#ân& &e +unăvoie la carne,

pro&use lactate, la +om+oane &e ciocolată, la a urmări meciuri sportive sau la a mai ve&filme, socotin& astfel &e fapte "n sine şi printr-"nsele. Q) renun!a la $eva %entru stI, s( n

li%sim de $eva $are ne %la$e $u s$%ul de a dmli mânia lui umne*eu nu este del$$n$e%!ie rtdG(, $i una %e de-a-ntre#ul %rimitiv( şi $u ttul %(#ân( în esen!( , că păgânii "ncercau mereu să &omolească zeilor lor prin astfel &e fapte supersti#ioase şi con#inu

Sfântul 1avel spune "n pistola ce s-a citit astăzi: ar nu mân$area ne va %une %e ni înaintea lumne*eu0 $( ni$i de vm mân$a, nu ne %risseşte, ni$i de nu vm mân$a, nu ne li%seşte. (u acuvinte, &in punctul &e ve&ere al rela#iei cuiva cu Dumnezeu, actul &e a mânca o anume mâncasau &e a nu mânca o anume mâncare nu are nici o "nsemnătate, &acă consi&erăm fapta "n sine. este neutră &in punct &e ve&ere moral! Dumnezeu nu este nici mul#umit, nici nemul#umit. l a făctoate cele pe care le mâncăm şi a spus &espre toate că sunt +une foarte. 7 &ată cu venirea 8oul

Legământ al lui )ristos 0isus, c*iar şi no#iunea &e mâncăruri curate şi necurate a fost &esfiin#ată.

Ce $ntea*( %entru umne*eu şi $e $ntea*( in rela!ia nastr( $u El este dire$!ia #eneral(vie!ilr nastre. 8e apropiem &e Dânsul, sau ne "n&epărtăm3 'râin&u-ne vie#ile, &evenim mştiutori &e "nsemnătatea veşnică a vie#ii sau rămânem nepăsători fa#ă &e realitatea &u*ovniceasc(ăutăm asemănarea cu )ristos, singurul "n#eles al felului &e via#ă creştin orto&oI şi al postului, s&evenim tot mai lumeşti şi, astfel, tot mai pu#in asemenea lui )ristos3 Postul are rostul de a face mai duhovniceşti 0n g%ndire şi de a ne 0ndemna 0nsre Dumne!eu"

Hin )%stl Citire.I r. Dames /rntnEd. E#umeni aț

?/rad. Badu <a#iJean/$laude 3archet ne t%lcuieşte orunca duă care vom fi ;udecaţi Iu4irea (oruncită) n

este un sentiment= nu este sontan şi uşor



Q(eea ce am vrut "n mo& special să "nfă#işez "n această carte este că dra#stea este $eva $are n

este uşr. ra#stea nu este dar un sentiment s%ntan, nu este em!ie, nu este usentiment0 $iar da$( sentimentele şi em!iile nastre %t %arti$i%a la dra#ste.

Este mare di"eren!( între dra#stea s%iritual( ?duvni$eas$(@, adi$( dra#stea $reştin( %$are <rists ne- %run$eşte s( avem, şi un sim%lu sentiment natural.

Dragostea creştină presupune &ragostea fa#ă &e Dumnezeu şi fa#ă &e aproapele, &ar, &e asemeneaşa cum arăt, este şi dra"ostea faţă de sine însuşi ) &ar &e sine "nsuşi în Dumne$eu* &i %entru tate a$este "rme ale dra#stei s( nu "ie "alse "rme de dra#ste, este ne$esar $a ele s( eGiste îa"ara tuturr %atimilr. Ce sunt %atimile Sunt di"erite "rme de ataşare "a!( de ni înşine şi

lumea %e $are mştenim %rin %($atul ini!ial. )tâta vreme $ât r(mânem ataşa!i de ni înşine de a$east( lume, nu vm %utea iui $u adev(rat, ni$i %e umne*eu, ni$i %e a%ra%ele, ni$i %e nînşine în umne*eu.

i &eci, S"in!ii (rin!ii ne înva!( $( dra#stea duvni$eas$( este $eva $are se a#niseşte. Daceea )ristos a făcut &in &ragoste o poruncă. a$( avem $a %run$( de la <rists s(-' iuim %umne*eu şi %e a%ra%ele nstru, a$easta arat( $( dra#stea nu este $eva s%ntan şi uşr, deste $eva $e treuie s( reali*(m de-a lun#ul între#ii nastre vie!i s%irituale, $reştine* i înv(!(tuS"in!ilr (rin!i este $(, t$mai, %entru a a;un#e s( iuim $u adev(rat, treuie s( ne elier(m d

%atimi, de %($ate, iar %entru a ne eliera de ele treuie s( lu%t(m îm%triva lr. )$east( lu%t( esuna de "ie$are *i şi de "ie$are $li%(.

Această luptă o &ucem prin voin#a noastră, pentru că Dumnezeu vrea să ac#ionăm "n &eplili+ertate şi prin noi "nşine. 1entru că, aşa cum spunea S"ântul ri#rie de >a*ian* Humne*eu nim%une unurile %e $are ni le d(, %entru $( El vrea $a a$este unuri $e ni le îm%(rt(şeşte devin( $u adev(rat ale nastreH.

Aceasta este o &ova&ă a iu+irii Sale pentru noi. i &eci este şi motivul pentru care vrea ca voinnoastră să participe la via#a spirituală, &u*ovnicească, pentru că "n efortul voin#ei noastre es



marcată şi eIprimată li+ertatea noastră. Dar, "n acelaşi timp ne este im%siil s( ne r(*im $%atimile %rin %r%riile nastre "r!e. <arul lui umne*eu ne este aslut indis%ensail, iar tavi$triile %e $are %utem s( le !inem %e $alea $materii %atimilr vin %rin arul lui umne*eEGist( de$i, în $n$e%!ia rtdG(, $eea $e numim siner#ie, adi$( a$east( îminare %ermanenîntre vin!a nastr( şi arul lui umne*eu.

S"in!ii (rin!i ne s%un $( numai atun$i $ând am învins $u adev(rat %atimile vm %utea iui $

adev(rat. Dar asta nu "nseamnă că vom avea &ragoste &oar la sfârşitul vie#ii noastre. Este un %r$%r#resiv. )di$(, $u $ât în "ie$are *i ne lu%t(m mai mult $u %atimile, $u atât mai mult va#nisi dra#stea.

i &eci am "ncercat să eIplic "n această carte ce este &ragostea creştină şi vor+in& &e &ragostea fa&e Dumnezeu, şi fa#ă &e aproapele, nu am uitat să amintesc, alături, şi &e &ragostea &e sin"nsuşi. umne*eu vrea s( ne iuim %e ni înşine, dar în El, şi nu $u dra#ste e#ist(. ste foaimportant să vor+im &espre &ragostea &e sine-"nsuşi, pentru că Dumnezeu spune să iu+eşti paproapele tău Qca pe tine însuţi. i uităm a&eseori acest ca pe tine însuţiQ. Dar tre+uie să ştcă, a nu ne iui %e ni înşine %ate s( "ie de asemeni un %($at. 'ocmai, ve&em că "n anumite +

mentale, ca &e eIemplu &epresia, omul nu se mai iu+eşte pe sine. Dacă aceste persoane ar fi reusă păstreze &ragostea curată, a&evărată, fa#ă &e sine-insele, nu ar fi căzut "n &epresie.

umne*eu nu ne $ere s( ne devalri*(m. Smerenia nu $nst( în "a%tul de a s%une Hnu sunimi$I, %entru $( umne*eu ne-a dat via!( şi ri$are din "a$ult(!ile nastre. +n Evan#elie s%une $( ne-a dat "ie$(ruia talan!i, şi da$( s%unem $( nu avem nimi$, $( nu valr(m nimiatun$i înseamn( $( nu re$unaştem $eea $e ne-a dat umne*eu. Smerenia adev(rat( $nst( în$nsidera $( $eea $e avem un în ni, $eea $e am %rimit, $eea $e "a$em ine, nu vine de la nînşine, $i ttul vine de la umne*eu, ttul am %rimit de la umne*eu.

i &eci, &upă ce am evocat aceste trei &imensiuni ale &ragostei, am făcut un al &oilea capitol asupsensului iu+irii "n >iserica 7rto&oIă.

H"""

Am fost la o conferin#ă "ntr-un institut, invitat &e catolici, şi am arătat acolo că totul nu este la fel ceea ce priveşte mo&ul &e a privi &ragostea, şi că este mare di"eren!( între "elul în $are nrtd$şii %rivim dra#stea şi "elul în $are rman-$atli$ii $n$e% dra#stea* <inta mea a fotocmai &e a prezenta mai +ine, &e a face să apară mai +ine evi&en#iată &imenisiunea specifi&ragostei &in >iserica 7rto&oIă. Am arătat astfel că dra"ostea în concepţia romano)catolică es

concepută în mod special printr)o acţiune eIterioară* i &eşi nu neg această &imensiune eIterioar&ragostei, care este concepută "n >iserica ;omano-(atolică, arăt "nsă că in Aiseri$a OrtdGdra#stea are mai întâi dimensiune l(untri$(.

Am mai consacrat "n această carte şi un capitol ce tratează iu+irea &e vrăjmaşi. Dragostea vrăjmaşi este forma cea mai &ificilă a &ragostei şi &ova&a &ragostei a&evărate. )ristos, l "nsuşi, na spus că da$( ne iuim %rietenii a$easta este $eva uşr. ar dvada $( avem dra#ste este $iuim, nu dar %e $ei $are nu ne iues$, dar şi %e $ei $are ne "a$ r(u, sau $are ne vr r(ul.



ra#stea adev(rat( se mani"est( în "a%tul $( nu suntem interesa!i de ni înşine în dra#ste, $nu $(ut(m s( !inem un %r"it. ra#stea este un adev(rat dar, $eva în între#ime #ratuit. i su&ouă manifestări ale gratuită#ii acestei iu+iri: este dra"ostea faţă de !ră:maşi ) asupra căruia ins"ntr-a&evăr mult , &ar este şi dra"ostea faţă de cei care au trecut la !iaţa !eşnică" entru atun$i $ând ne ru#(m %entru $ei adrmi!i nu %rimim $eva vi*iil * i remarcăm că marii 1ărin&u*ovnici au primit această capacitate &e a iu+i vrăjmaşii, &ar şi &e a-i iu+i pe cei a&ormi#i.

Am consacrat, &e asemeni, un capitol, :udecării aproapelui*

1entru că t$mai una din mani"est(riiuirii de a%ra%ele este de a nu-l ;ude$a. Atunci cân& "l ju&ecăm pe aproapele nostru, nu aveiu+ire "n noi, pentru că-l privim prin noi "nşine. Când ;ude$(m %e a%ra%ele nstru, ne lu(m %e nînşine $a $entru, %e ni înşine $a nrm(, %e ni înşine $a re"erin!(. :ar, în dra#stea adev(ra$el(lalt este re"erin!( aslut( şi treuie s( ne uit(m $u ttul %e ni înşine.

Am mai consacrat un alt capitol &ragostei conjugale, şi arăt că această &ragoste, contrar a ceea cre&em, nu este ceva spontan. 5n concep#ia comună cre&em că &ragostea "ntre so#i este ceva caeIistă la "nceput, este un fel &e &ar pe care-l primim, care &urează mai mult sau mai pu#in, şi pcare-l păstrăm mai mult sau mai pu#in. i arăt, fără a nega această &imensiune, că dra#st

$n;u#al( este $eva $are se $nstruieşte şi că dra#stea $n;u#al( este una din "rmele s%iritua%e $are <rists ne- $ere atun$i $ând ne s%une s(-l iuim %e a%ra%ele nstru*

entru $ei di s!i, s!ul sau s!ia, este %entru "ie$are, $el $are este $el mai a%ra%e al s(u. de$i, tate e"rturile $are treuies$ înde%linite %entru a iui %e a%ra%ele nstru sunt $ele $atreuies$ %use în a%li$are de asemeni în $adrul $u%lului.ia!a în $u%lu, este, de asemeni, l$ul $are treuie s( %ra$ti$(m as$e*a. >u %utem de*vlta dra#stea $n;u#al( de$ât %rintr- lu%îm%triva %atimilr. 1entru că "naintea acestei lupte fiecare este egoist, fiecare "ncearcă să &omiasupra celuilalt, să profite &e celălalt, şi de-aia atun$i $ând "ie$are în$ear$( s( se $ure!e d

%r%iile %atimi dra#stea %ate s( $reas$( şi s( se de*vlte* i &eci via#a conjugală este o a&evăracale spirituală, &u*ovnicească.

S"in!ii (rin!i $nsiderau $( atun$i $ând via!a $n;u#al( este dus( într-adev(r $reştineşte, ese$ivalent( $(ii mnaale, %entru $( în amele $a*uri sensul lu%tei s%irituale este a$elaşi estelu%t( îm%triva e#ismului, este un e"rt %entru a da %rimul l$ $elui, $elei, sau $elr $u $atr(im, şi, %e deasu%ra tuturr a$estra, de a-' %une %e %rimul l$ %e umne*eu.



Pr" Alexander &chmemann / Iu4irea este criteriul Judecăţii de Aoi" Dar care iu4ire@

Dra"ostea constituie tema vang*eliei &in Q Duminica lKsatului sec de carneQ. 1ericopa evang*eli&in aceastU zi ne prezintU para+ola lui )ristos &espre 5nfricoşătoarea 6u&ecatU @%atei GK, B=-EO.

Când <rists va veni sR ne ;ude$e, $are va "i $riteriul ;ude$(!ii 'ui 1ara+ola rUspun&e: iuirea : nu numai sim%lR %re$u%are umanitarR %entru ;usti!ie astra$tR şi %entrHsRra$iiI annimi, $i iuirea $n$retR şi %ersnalR %entru $el de lân#R mine, ri$ine ar "i, %$are umne*eu a "R$ut sR-l întâlnes$ în via!a mea"

AceastU precizare este importantU, pentru cU astUzi, din ce 0n ce mai mult= creştinii tind identifice iu4irea creştină cu gri;ile olitice= economice şi socialeQ cu alte cuvinte= ei mucentrul de greutate de la ersoan şi evoluţia sa unic la entităţi anonime recum C $las$ialRC= HrasR etc. 8u spunem cU aceste preocupUri sunt greşite. ste limpe&e cU pe cUrUrile vielor, "n responsa+ilită#ile lor cetă#eneşti, profesionale etc. creştinii sunt c*ema#i sU se "ngrijeascU, facU ce este mai +ine &upU posi+ilitatea şi "n#elegerea lor, pentru o societate &reaptU, egalU şi general mai umanU. (u siguran#ă izvorUsc &in creştinism şi pot fi insuflate prin iu+irea creştină. atare, iuirea $reştin( este $eva di"erit şi aceastU &iferen#ă poate fi "n#eleasă şi men#inu&acU Aiseri$a îşi va %Rstra misiunea sa uni$R şi da$R nu va deveni sim%lR Ha#en!ie s$ialRfiin& limpe&e cU >iserica nu poate fi consi&eratU astfel.

0u+irea creştină este Qimposi#ilitatea posi#ilK &e a-' vedea %e <rists în $elRlalt, oricine ar fi el,pe care Dumnezeu, "n iconomia Sa veşnică şi tainicU, a *otUrât sU-L a&ucU "n via#a mea, fie c*iarpentru câteva momente, nu $a %e un %rile; de a "a$e H "a%tR unRI sau $a %e un eGer$i!iu d$aritate, $i $a în$e%utul unei veşni$e îns!iri în umne*eu +nsuşi. 1entru cU, "ntr-a&evUr, $e esdra#stea de$ât a$ea %utere taini$R $e trans$ende întâm%lRtrul şi eGterirul din H$elRlaltIprezen#a sa fizicU, treapta socialU, originea etnicU, capacitatea intelectualU şi ajunge la suflet , uniQrU&UcinU personalU a fiin#ei umane, partea &ivinU &in el3 DacU Dumnezeu iu+eşte fiecare omaceasta se "ntâmplU pentru cU l cunoaşte comoara nepre#uită şi a+solut unicU, Qsufletul sQsinele pe care l le-a &Uruit fiecUruia "n parte. 0u+irea creştină este atunci participarea la accunoaştere &ivinU şi &arul acelei iu+iri &ivine.

>u eGistR iuire Him%ersnalRI , pen



cU iuirea este minunat( des$%erire a H%ersaneiI în m= a unicului şi personalului "n comun şigeneral. ste des$%erirea a $eea $e este Hde iuitI în "ie$are m, a $eea $e este de la umne*eu

Din acest punct &e ve&ere, iu4irea creştină este uneori ousul Ca$tivismului s$ial cu care atde adesea se identific creştinismul ast!i" Pentru un Cactivist social o4iectul iu4irii nu esC %ersana ci Cindividul C= o unitate a4stract a unei la fel de a4stracte C umanit(!i C" Dar pentcreştinătate omul este Q&emn &e a fi iu+it pentru cU el este persoanK*Acolo persoana e

minimalizatU la no#iunea &e Qin&ivi&! aici in&ivi&ul este vUzut numai ca persoanU. H)$tivisms$ialI nu are ni$i un interes %entru %ersanR şi $u uşurin!( sa$ri"i$R %entru Hinteres$munH. (reştinismul pare sU fie, şi "n anumite privin#e &e fapt este, mai &egra+U sceptic fa#ă acea Qumanitate a+stractU, săvârşin& un pUcat &e moarte "mpotriva sa &e fiecare &atU cân& renunla grijă şi la &ragostea sa pentru persoanK. Activistul social este "ntot&eauna Qfuturistic a+or&Urile sale! el "ntot&eauna ac#ionează "n numele &reptă#ii, al or&inii, al fericirii şi pentrealizarea lor. Creştinismul se %re$u%R mai %u!in de a$eastR %rlemati$R a viitrului şi %une ta$$entul %e a$um K sin#urul tim% tRrâtr %entru iuire. (ele &ouU atitu&ini nu se eIclreciproc, &ar nici nu tre+uie sU fie confun&ate. (reştinismul, cu siguran#ă, are responsa+ilită#i cUtaceastU lume şi tre+uie sU le "n&eplineascU. Acesta este &omeniul Qacti!ismului social care apar#i

"n totalitate Qacestei lumiQ. :uirea $reştin( !inteşte, ttuşi, din$l de Ha$eastR lumeH. Ea îns(este ra*R, mani"estare a +m%(r(!iei lui umne*eu0 ea trans$ende şi învin#e tate mRr#iniriltate H$ndi!in(rileI a$estei lumi, %entru $R mtiva!ia sa, s$%ul şi arderea sa, tate a$estesunt în umne*eu. i noi ştim cU totuşi, c*iar "n aceastU lume care e Qîn!ec,itK în cereleQ, singurele +iruin#e netrecUtoare şi transformatoare sunt cele ale iu+irii. SU ne amintim &e omacestei iu+iri şi voca#ii personale, sU umplem lumea pUcUtoasU cu aceastU iu+ire aici este a&evUramisiune a >isericii.

1ara+ola 6u&ecă#ii &e Apoi ne vor+eşte &espre iu+irea creştină. 8u to#i suntem c*ema#i să lucră

pentru QumanitateQ, cu toate acestea fiecare &intre noi a primit &arul şi *arul iu+irii lui )ristos. &ti$( t!i amenii au nevie în $ele din urm( de a$eastR iuire %ersnal( K re$unaşterea su"letuluni$ din ei, "n care frumuse#ea "ntregii (rea#ii se reflectU "ntr-un mo& unic. tim, &e asemenea, oamenii sunt "n temni#ă, că sunt +olnavi, "nseta#i şi "nfometa#i pentru că acea iu+ire personală inegat. i "n cele &in urmă ştim că totuşi, oricât &e "ngust şi &e limitat este ca&rul eIisten#ei noastpersonale, "ie$are dintre ni s-a "($ut res%nsail de mi$( %arte din +m%(r(!ia lui umne*eu,a făcut responsa+il &e acest &ar al iu+irii lui )ristos. Astfel, $iar da$( am a$$e%tat sau nu a$easres%nsailitate, $iar da$( am iuit sau am re"u*at s( iuim, vm "i ;ude$a!i. 1entcă întru$ât unuia dintre a$eştia %rea mi$i "ra!i ai Mei a!i "($ut, Mie mi-a!i "($utTTQ.

?r. )leGander S$memann, Hstul $el mareH, Editura ris, Au$ureşti, 18870@



Părintele Arsenie >oca : Evanghelia ;udecăţii



vang*elia, a&ică Vestea cea +ună, cuprin&e şi 6u&ecata. ste &esigur o zi "nfri-coşată, o zi a urglui Dumnezeu, &ar cu toate acestea este o zi &orită &e creştinătate: ziua a&everirii nă&ej&ilor noastultime.

Dar, ca să vor+im &espre ju&ecata lui Dumnezeu cu omul, e +ine să lămurim, pe cât cu putin#ă, şiscurt, câteva &in ne&umeririle omului &espre Dumnezeu.

Omul st( la îndial( des%re eGisten!a lui umne*eu, %entru mai multe mtive, dintre $a%menim %e a$estea

=. $ă nu/3 vede @&eşi cre&e "ntr-o mul#ime &e lucruri pe care nu le-a văzut, &ar se sprijină cuvântul altora, pe care-i cre&e. ;ăspun&em că umne*eu %ate "i v(*ut, dar treuie îm%linit($ndi!ie treuie Qinima $urat(J din $ele nu( "eri$i

G. &tă omul la 0ndoială entru că nu vede imediat răslata lui Dumne!eu= at%t entru 4ine cşi entru rău" (u alte cuvinte omul ve&e ne&reptatea şi se sminteşte &espre eIisten#a lui Dumnezecare o "ngă&uie, pentru că are o ră+&are mai mare ca a noastră, aşteptân& "ntoarcerea.

9ă+ovim pu#in asupra acestei ne&umeriri, cu lămuririle următoare: Dacă Dumnezeu ar răsplăti ră"ntot&eauna şi numai&ecât, ar "nsemna că e un Dumnezeu fricos &inspre li+ertatea omului "ntin&erea răului, sau că Dumnezeu ar mai avea pe cineva "mpotrivă, cam tot aşa &e tare, şi s-ar tem&e "ntin&erea stăpânirii sale.

Apoi, umne*eu nu r(s%l(teşte înttdeauna şi numaide$ât ni$i inele, %entru $( atun$i amenar "a$e inele nu din dra#ste şi liertate, $i din interes. 7 atare răsplătire ar co+or" şi Dumnezeu şi fapta +ună. Dar, &in cân& "n cân& Dumnezeu răsplăteşte ime&iat şi +inele şi răul, &enumai "n parte, ca cei răi să se teamă şi să ştie că este o ju&ecată, care "i ajunge. De asemenea ve&e &in cân& "n cân& şi răsplătirea ime&iată a +inelui, ca &ragostea oamenilor &e Dumnezeu să nsca&ă.

B. Kamenii mai stau la 0ndoială desre existenţa lui Dumne!eu entru că e necurins mintea= aşa cum curindem ştiinţa sau altă 0ndeletnicire" (u alte cuvinte, ca s-o spunem &e



&reptul: Dumnezeu nu poate fi &ove&it cu mintea nici că eIistă, nici că nu eIistă. - 7 +ucată &e firece, +ună şi ea la ceva, nu-#i poate &ove&i eIisten#a focului, până ce "nsăşi va fi roşie ca focul. (aaşa-i şi cu mintea omului, cât priveşte puterea şi neputin#a ei.

Când "(%tura mului va "i str((tut( de $redin!a în umne*eu, adi$( de eviden!(, de si#uran!( interiar(, mai %uterni$( de$ât valarea m(rturiilr sau t(#(duirilr ra!iunii, "(%tusa va "i lumin( şi via!a sa minune între ameni.

(ăci nu eIistă argument mai tare ca via#a trăită, prin care se străve&e Dumnezeu, sau moartea martir, ca o ultimă &ova&ă - şi cea mai &e seamă - &espre eIisten#a lui Dumnezeu şi a "mpără#iSale.

De aceea nu cre& "ntr-o "mpără#ie a (erurilor care "ncepe numai &upă moarte. Vom fi &upă moarte"mpără#ia "n care am trăit &e-aici, sau pentru care c*iar am mur

(u acestea ştiute - +ine-ar fi trăite - să ne lămurim "nainte &espre vang*elia 6u&ecă#ii. - 2ireşte cultimul argument &espre eIisten#a lui Dumnezeu "l va &a l "nsuşi, căci, "nainte &e ju&ecată

"nvierea cea &e o+şte: C :at( Eu vi des$ide mrmintele vastre şi v( vi s$ate %e vi, %%rMeu, şi ve!i învia , numai ast"el ve!i $unaşte $( Eu sunt mnul, Cel $e am *is şi am "($a$estea. @zec*iil B?,=G-=E

Deci &acă oamenii n-au crezut "n Dumnezeu cân& a "nviat 0isus şi cu l to#i &rep#ii Vec*iul'estament, vor fi sili#i să crea&ă "n eIisten#a lui Dumnezeu, cân& vor ve&ea propria lor "nviere &mor#i.

Deci ultimii Cză+avnici cu inima a cre&e numai atunci vor cre&e, &ar atunci e prea târziu. 1ent

aceştia &a, ziua "nvierii şi ziua ju&ecă#ii @fiin& una şi aceeaşi zi e ziua "nfricoşată, ziua mâniei lDumnezeu.

vang*elia ar fi fost ne&eplină fară &escrierea acestei zile &e apoi. 2ără această zi, "n care se v&espăr#i pentru tot&eauna oile &e capre, vang*elia n-ar fi avut nici un rost să fie &escoperioamenilor, şi c*iar &e s-ar fi &escoperit @&ar fără ju&ecata &e apoi rămânea o simplă carte, printatâtea altele.

:isus a "($ut în mai multe rânduri re*umatul S$ri%turii şi al Evan#eliei Sale în $ele du%run$i iuirea de umne*eu şi iuirea de ameni. 0ar cum Dumnezeu e A&evărul şi iu+irea

oameni, mila, se "mplineşte cuvântul &in 1salmi că: C Mila şi )dev(rul mer# înaintea /a @1salmNN,=E. - 0ar trăirea şi propove&uirea acestora cere curaj 4

Deci &in acestea vom fi "ntre+a#i: &espre trăirea şi mărturisirea A&evărului şi &ovezile iu+irii &oameni! - şi "ncă a unei iu+iri largi, la măsuri &umnezeieşti, "n care "ncape toată făptură, &in care ai pe nimenea &e scos afară, su+ nici un mot

(u alte cuvinte ziua ju&ecă#ii consfin#eşte, pentru toată veşnicia, una &in cele &ouă "mpără#ii, "n cane-am trăit via#a pământeană: fie "mpără#ia iu+irii feroce &e sine "nsuşi, care te făcea &e vraj+ă



toată lumea, cu Dumnezeu şi cu tine "nsu#i, fie "mpără#ia iu+irii, "n primul şi ultimul rân& &e al#ii, to#i oamenii, in&iferent cum sunt, şi a iu+irii &e Dumnezeu sau &e A&evăr.

Vei fi a&ică, una &in &ouă, sau: ros &e viermii poftelor tale ne"ngă&uite, c*inuit "n cercul tău "ngu&in care nu vei mai ve&ea pe nimenea, ars, mâncat &e răutatea ta a+sur&ă, c*inuit &e necre&in#a ta Dumnezeu, furios &e a nu mai putea face nimic, nici rău nici +ine! vei suferi nespus văzân& suferinta a+sur&ă, crescân& fară sfârşit o veşnicie "ntreagă.

Sau vei fi iz+ăvit &esăvârşit &e toată infirmitatea omenească, fericit &e ve&erea ne"ntreruptă a lDumnezeu, &e sporirea cunoaşterii Sale, &e fericita comunitate cu Sfin#ii, cu un cuvânt, &e o&i*nmai presus &e grăire a strămutării firii tale "n Dumnezeu, - a cărei &esăvârşire &ăinuieşte sporinveşnicia fără &e sfârş

&i are de $e n-ar %utea umne*eu, în m(rinimia des(vârşirii Sale, s( ierte %e t!i, %e %($(tşi %e diavli, şi s(-i îmra$e iar(şi în lumina dumne*eias$(

- 8u, şi &in mai multe motive. 1omenesc &ouă:• unu ar însemna suprimarea darului li#ertăţii !oinţei care după un filosof creştin modern

însemna suprimarea spiritului ) ceea ce Dumne$eu nu poate face*• +l doilea moti!% pedeapsa petrecerii în starea de iad a conştiinţei cu toată eternitatea sa

nemăsurat o pedeapsă mai mică decât petrecerea forţată în lumina dumne$eiască* +ceasta fi pentru ei o ur"ie fără asemănare în comparaţie cu c,inurile a#surdului sau a preocupăcu nimicul*

De aceea nu se &escoperă Dumnezeu, ca Dumnezeu, "n lumina slavei Sale, fiin&că "n clipa aceeasosit 6u&ecata , - &e la care "ncolo eşti: sau osân&it la o stare &e ia&, sau strămutat "ntr-o 2erici

&ivină.

:ar %entru dre%tate de%lin(, $are s( ni se "a$( "ie$(ruia, treuie s( vie t!i martrii şi %ârâşnştri, şi s( "im *i, $nvinşi de dre%tatea dumne*eias$(. C($i "a%tele nastre, #ândurile, $(r!is$rise, $uvintele, au urm(ri nemuritare şi numai taina %$(in!ei %ate îndre%ta $e-i de îndre%tdin ele. Deci toate urmările, rămase fără "n&reptare, vin &e fa#ă: pentru noi sau "mpotriva noastră, cum au fost făcute: pentru noi şi "mpotriva oamenilor, sau "mpotriva noastră şi "n folosul oamenilo

i totuşi a mai rămas o "ntre+are tul+urătoare: omeneşte ju&ecân&, se %ate $a attun(tatea lumne*eu s( %ede%seas$( mul, %entru via!( #reşit( de 49 - 69 - 79 de ani, veşni$întrea#(

- Da! căci da$( într- via!( întrea#(, de 49 - 69 - 79 de ani n-ai avut ni$i m($ar $li%( - $ea tâlarului de %e $ru$e - a re$unaşterii vinv(!iei tale şi a re$unaşterii iuitare de umne*e$li%( $are, tâlarului, i-a $âşti#at îm%(r(!ia lui umne*eu, %entru veşni$ie.

Să lărgim pu#in semnifica#ia acestei clipe, care, &acă o ai câştigi veşnicia lui Dumnezeu cu ea.clia 0nvierii tale din ăcat= din morţi= din necunoştinţă= din suerficialitate" $liă= care v



0ntinde 0mărăţia lui Dumne!eu este toate calendarele tale ăm%ntene= clia găsirii tale Dumne!eu= cu ersoana lui Iisus= clia găsirii lui Dumne!eu 0n tine"

Să lămurim minunea aceasta a convertirii reale:

u%( s"in!ii (rin!i a$easta are urm(tarele a*e :isus se a"l( as$uns în %run$ile Sale şi se a"a$%erit şi real în /ainele Sale, în S"intele /aine. :ar în ni, în al$(tuirea nastr( duvni$eas$

se a"l( dedat( $u Ate*ul şi $u $elelalte /aine îns!itare.:isus, %rin /aina s". Ate*, a îmr($at l(untri$ "(%tura nastr( meneas$(. S-a n(s$ut %e Sine ni şi aştea%t(, $a un sad, %ân( a;un#em la %ri$e%ere, $a s( ne de$idem $e "a$em $u :isus dni îl (#(m în seam(, :: %unem în valare, de*vlt(m restul vie!ii nastre du%( via!a Sa, tr(im %e El, sau "a$em ure$e surd( şi-' !inem în temni!a din ni, în lni!a nastr(, m(r($inişul nstru, în #l(tatea nastr( în temni!( şi nu-' $er$et(m, lnav şi nu-' în#ri;im#l şi nu-' îmr($(m $u via!a nastr(.

0ată lămurită &reptatea 6u&ecă#ii.

1entru că am c*inuit pe Dumnezeu &in noi o via#ă "ntreagă şi am fugit &e l pe toate cărăriveacului, &e-am avea anii lui %atusalem, tot aşa am face. Deci e cu &reptate la Dumnezeu să ju&ece pentru câ#iva ani o veşnicie "ntreagă. 8u ne putem apăra că n-am avut vreme să luăm&ecizie asupra "mpără#iei lui Dumnezeu, "ngropată "n #arina făpturii noastre.

(a "nc*eiere să a&ucem $uvintele S"ântului Simen >ul /el#, unul dintre ni, $are valri"i$at $mara sa din !arin( şi a luminat $u lumina dumne*eias$( $reştin(tatea întrea#0ată cum grăieşte Sfântul >isericii, "n C0mnele iu+irii &ivine:

C'ainele-acestea şi alte mai mari, mai a&ânci vei cunoaşte 2iule-ascultă:cân& flacăra-n suflet s-aprin&e, se naşte,;ăul patimii-alungă şi casa se face curată,2ocul s-amestecă-n toată fiin#a, o stră+ate şi iată!1rintr-o unire nespusă sufletu-ntreg străluceşte,;aze şi flăcări "n jur cu lumină şi el răspân&eşte,(um 3 8u mai pot spune, &ar una se fac: suflet şi 9i&itor,(ela ce #ine zi&irea "n palmă şi-i Domn tuturorSfânta 'reime "ntreagă "ncape-ntr-un suflet curat.

'atăl şi 2iul şi Du*ul - neacoperit, neapropiat,i locuiesc "năuntru, "n suflet, şi nu-= pârjolesc,"n#eles-ai ce-a&âncuri &e taină "n noi se plinesc 3

7mul, o mână &e #ărână, poartă pe Domnul "n sine,1oartă "ntreg pe Acela, ce toate cu-n &eget le #ine,Deci pe Acesta purtân&u-L "n sine, "n Du* şivăzân& %area-0 frumuse#e, s-aprin&e &e &or &upă l, şi arzân&

(um va putea suferi a &ragostei flacără tare 3



(um nu-i vor curge &in inimă lacrimi fier+in#i şi amare 3(um va grăi, povestin& &e-a rân&ul minunile,care Se-n&eplinesc "năuntru, "n el, şi +ogata lucrare 3(um să şi tacă, atunci cân&-"i silit să vor+ească 31entru că-acum a+ia ve&e ia&ul, "n care-i menit să trăiască.

8imeni nu-şi poate &a seama "n ce "ntunerec petrece,

"n stricăciune şi-n moarte-n necunoştin#a cea rece,Dacă nu vine, la vreme, &in (eruri scânteia &ivină,(ân& "n suflet s-aprin&e şi ar&e cereasca lumină.

(a& legăturile grele, pui mâna pe răni, şi &eo&ată;ănile pier şi se-nc*i& şi se şterge orice urmă &e tină,0ar &in semnele rănilor curg străluciri &e lumină.

'rupul "ntreg e-o minune: se umple &e slavă cerească...Din mur&ăria mocirlei: curat şi &in lan# slo+ozit,

(u &umnezeiasca lumină &e tot "nvăluit%ă-m+ră#işează Stăpânul a toate şi-mi &ă sărutare...

i spre-o mare lumină mă &uce &e-a-notul,pe care nici "ngerii n-o pot tălmăci.

%inunată lucrare 4 (ăci ajungân& "n lumină,minuni şi mai mari mi s-arată:Domnul "mi &ă să-n#eleg cu &e-a rân&ul lucrarea Lui toată:

(um "nnoieşte cu *arul &in (eruri sărmana mea fire,Din stricăciune m-a scos, "nvestit cu nemurire,%-a &espăr#it &e ale lumii, şi *aină mi-a &at, luminoasă,i-ncăl#ăminte mi-a &at şi cunună "n veci nestricăcioasă.

%-a-nstreinat &e-ale lumii, făcân&u-mă nepipăit,i nevăzut m-a făcut, cu firea celor nevăzute unit.i-am "n#eles cu uimire, că eu, cel "nc*is "n făptură1ort pe Acela, care-i afară &e toate, fară măsură.

Dar &acă eu şi Acela, cu care prin *ar m-am unit,Suntem una-n unire! iar pe mine cum m-oi numi 3- 0ată, primeşte şi vezi ose+irea cea mare:că sunt 7m &upă fire - &ar Dumnezeu &upă &ar.

?Cuvântul

0ată o culme a sfin#eniei, vie şi nemincinoasă tâlcuire, a unui alt loc greu &e "n#eles &espre 6u&ecatC )min, amin #r(ies$ vu( Cine as$ult( $uvântul Meu şi $rede în Cel $e M-a trimis %e Mine, avia!( veşni$( şi la ;ude$at( nu vine, $i s-a mutat din marte la via!( @0oan K,GE.



Deci fără această Cmutare &in moarte la via#ă că&em su+ ju&ecată. %ul#i se vor mântui şi suju&ecată C&ar aşa: ca prin foc, - cum zice sf. 1avel. (u acestea se lămureşte o mare poruncă a l0isus,&ată Apostolilor, - şi nouă preo#ilor, urmaşii lor &e peste veacuri, cân& ne-a spus: C"nvia#i pe cmor#i4

Cprima "nviere, "ncă &in via#a aceasta, peste care Cmoartea a &oua n-are nici o putere.

"n ziua ju&ecă#ii vom fi martori unii altora, &espre cele "n#elese astăzi.

E $uvântul lui umne*eu $e-şi îmie ia!a. 'ui se $ade Slava, via!a şi veşni$ia nastr(. risl%, 2.11.

?din Cuvinte ii - r.)rsenie A$



Părintele Ierodiacon 6isarion Iugulescu / A treia Duminică a 'riodului = a ÎnfricoşateiJudecăţi

(rintele :erdia$nisarin :u#ules$u ?1822-2997@

&i iar(şi va s( vin( $u slav( s( ;ude$e viii şi mr!ii, a $(rui îm%(r(!ie nu va avea s"ârşit ?SimlCredin!ei, )rt. @.

Fraţi creştini 0n tot cursul anului nu există o Evanghelie mai !guduitoare ca aceasta e ca

ne/o une 0n faţă &f%nta >iserică astă!i" Această vang*elie ne zgu&uie sufletul, căci ne vor+eş&espre acea cumplită zi care va "nsemna ultimul act al istoriei omeneşti, ziua arătării 2iului 7muluziua "mplinirii "mpără#iei lui Dumnezeu, aşa cum zicem şi "n Sim+olul (re&in#ei: Q$ ) $(rîm%(r(!ie nu va avea s"ârşit . 0maginea aceasta a ju&ecă#ii celei &in urmă au avut-o "n fa#a oc*il"ntot&eauna creştinii a&evăra#i &in toate veacurile.

i ve&eau "n ea sfârşitul tuturor vrăjmaşilor lui Dumnezeu şi ai lor, ei ve&eau "n ea pe (el ce răsplăti fiecăruia &upă faptele lui, &upă osteneala lui, &upă &ragostea lui.

De aceea mucenicii mer"eau cu $âm#etul pe #u$e la c,inurile cele mai în"ro$itoare*

/ustnicii sufereau fri"ul şi $ăduful foamea şi setea şi !ărsau şiroaie de lacrimi cu pocăindin inimă* Fecioarele îşi pă$eau fecioria cu preţul !ieţii lor şi cu toţii pri!e",eau ru"ându)se să fie "ade plecare*

Aceşti creştini a&evăra#i şi următori ai lui )ristos "n toată clipa se ve&eau "n fa#a ju&ecă#ii celei &urmă, acolo, "n fa#a "nfricoşatului tri+unal ceresc, "n fa#a miilor şi milioanelor &e "ngeri şi &e sfinşi se mai ve&eau şi "n mijlocul nesfârşitului număr &e "mpricina#i.

Aşa vom sta şi noi &e fa#ă, aşteptân& un&eva sentin#a Dreptului 6u&ecător, ori la &reapta cu &rep#



ori la stânga cu toată pleava, cu caprele. Cel dintâi lu$ru %e $are ni-l des$%er( S"ânta Evan#eldes%re ;ude$ata din urm( este $( va veni %rin sur%rindere. Oamenii vr mân$a şi vr ea, se vînsura şi se vr m(rita, vr s(di şi vr *idi mereu $ase %este $ase, %ân( $e dedat(, $a un ! vine na%tea, va veni mnul <rists %e nrii $erului, $a "ul#erul $a s( ne $eme %e t!i sr(s%undem de "a%tele nastre.

Domnul )ristos n-a spus ziua şi ceasul, nici anul cân& va veni, &ar a spus semnele care vor

"naintea ju&ecă#ii. Aceste semne "nspăimântătoare, foarte multe &intre ele, le-am văzut le ve&em şivom ve&ea. Va suna cel &in urmă ceas al neamului omenesc.

S"intele S$ri%turi aşa ne s%un, $( se va distru#e $redin!a a%ra%e $u ttul, iar amenii vr a;un#la $el din urm( #rad de stri$($iune. )nti$rist -satana întru%at va înşela %e ameni %rmin$inasele minuni ale lui şi %rin %erse$u!iile asu%ra $reştinilr. 1opoarele se vor &istruaproape, prin răz+oaie, ciuma şi foamea vor pustii pământul, cutremure &e pământ vor "ng*i#i ora"ntregi. c*ili+rul lumii se va rupe, vânturile se vor &ezlăn#ui, soarele nu va mai &a &ecât lucsinistre şi "ncre#ite, luna nu va mai străluci, stelele vor că&ea. 2ulgere şi trăsnete vor iz+ucnvulcanii se vor "nfuria şi vor vărsa şiroaie &e flăcări, mun#ii &e g*ea#ă se vor topi, apa umflân

oceanele şi mările acestea vor ieşi &in *otarele lor şi mugetul lor "ngrozitor va inun&a pământufăcân& să se ciocnească mun#ii şi &ealurile "ntre ele.

7 ploaie &e foc şi pucioasă va "neca pământul şi tot ce se găseşte pe &easupra lui va ajunge "ntr-uminut pra&ă flăcărilor şi va fier+e apa "n mări şi "n oceane cum fier+e apa "n oală la foc. 5ngrozivor ieşi fiarele şi toate vietă#ile răcnin& &e &urere şi sfâşiin& văz&u*ul cu #ipetele lor. Astfel nu vmai rămâne &ecât o grăma&ă &e cenuşă fumegân&, iar pământul va fi "ntocmai ca un mormâluminat &e un sla+ opai#. 5n acest "ntuneric va &omni o tăcere a&âncă şi posomorâtă. 5n aceastăcere se va auzi un zgomot mai "nspăimântător &ecât trăsnetele cele mai puterni

Acesta va fi sunetul trâm+i#ei cele &e pe urmă &e care vor+eşte Sfânta Scriptură, atunci în#e;ude$(!ii vr suna în $ele %atru $l!uri ale lumii, $($i a$esta va "i #lasul $are va ieşi din #uFiului lui umne*eu şi va %run$i neamului menes$ *i$ând HSC'):-U, MOB:'OB:E&:: ') +>:EBE=I La acest glas vor tresări to#i mor#ii &in morminte şi &in a&âncurile mărosemintele vec*i se vor mişca, mem+rele risipite se vor apropia, #ărâna cea rece se va "nsufle#i şi tomor#ii vor scutura &e pe fruntea lor #ărâna mormântului ca să se supună glasului (elui Atotputernic

7amenii care au populat universul &e la "nceputul lumii şi până "n ziua aceea se vor "nsufle#i pentca să se "nfă#işeze "n suflet şi "n trup la ju&ecata lui Dumnezeu. Atunci vor "nvia şi păcătoşii &rep#ii, şi tremurân& &e frică vor fi a&uşi &e "ngeri "n valea lui 0osafat, un&e &easupra, pe nori, vor

scaunele &e ju&ecată. Dude$ata se va "a$e du%( tr(ire şi du%( "a%te. 5n acele clipe "ngrozitoare vor cunoaşte cei +uni &intre cei răi, fiin&că cei +uni vor fi la &reapta păstorului vor fi pe nolumina#i şi slăvi#i ca şi "ngerii. La sunetul trâm+i#ei cei &rep#i, care n-au gustat moartea până-n acmoment, se vor transforma "n oameni nemuritori şi vor z+ura cu "ngerii pe nori &easupra păcătoşilpână la &reapta Domnului. )tun$i îi vr vedea $u $ii lr %e s"in!ii %e $are i-au $emat ru#($iuni, %e $are i-au avut în i$ane %rin $as(, %e $are i-au $instit şi s(r(trit $u dra#stAu$uria şi str(lu$irea $elr de la drea%ta vr "i ne#r(ite. Cei ne$redin$işi K *i$e S"ânta Cartevr "i $a $enuşa su tal%a %i$iarelr $elr uni. /!i $ei $e *i$ $( ai$i e raiul şi iadul, t!i $ei r$are nu au mil( de a%ra%ele, t!i ulitrii şi ne$redin$işii, $are au $re*ut numai în a$es



lu$ruri tre$(tare ale lumii, vr r(mâne ai$i %e %(mânt, adi$( la stân#a %(strului0 vr înviaei, dar %entru sând(.

Vor rămâne "n acea zi "nfricoşată "n "ntunericul acela mare, cu &iavolii care i-au "nşelat. Atunci ia&va slo+ozi &in el toate sufletele care au fost acolo până "n clipele acelea şi vor fi a&use &e &emoncare le-au "nşelat ca să fie ju&ecate &e Domnul )ristos. $u truul cu care au ăcătuit voraşe!ate sufletele acelea cete= cete= duă ăcatele lor" a un loc ,oţii la un loc cur!arii la un l#eţi!ii la un loc nemilosti!ii necredincioşii şi aşa toţi păcătoşii cu păcatele scrise pe frunţile lorcu demonii fiecărui păcat lân"ă ei !or sta de faţă atunci ca să audă sentinţa de condamnareDreptului 'udecător pe !ecii !ecilor*

Vor sta &e fa#ă atunci to#i "mpăra#ii păgâni care au persecutat pe creştini şi vor ve&ea pe aceia cărole-au tăiat capetele, "i vor cunoaşte +ine, vor plânge cu amar, gân&in&u-se la răul pe care l-au făcu)i$i la stân#a, adi$( ;s %e %(mânt păcătoşii vor fi fără &eose+ire, +oga#ii şi săracii la un lo"mpăra#ii şi cerşetorii la un loc, con&ucătorii &e state lângă măturătorii &e stra&ă, savan#ii lânneştiutorii &e carte, nici o &eose+ire. Atunci toate rangurile, toate titlurile vor &ispărea şi to#i vor fisingură mare &e capete "ncremenite &e spaimă. 5n acel "nfricoşat ceas, lacrimile, rangurile, căin#a

strigătele &e &isperare nu le vor folosi la nimic. Atunci nimeni nu va mai mijloci, nu se va mai rugpentru noi, căci rănile &esc*ise şi sângele vărsat pentru noi ale Dreptului 6u&ecător, 2iul Dumnezeu, vor cere pe &reptate să fie răz+unate. /!i ulitrii, t!i vr(;maşii $are s-au lu%tat suri$e "rm( $ntra îm%(r(!iei 'ui îşi vr ru%e $arnea de %e ei şi-şi vr muş$a limile de durere de "ri$(. Atunci va fi !iua ră!4unării dumne!eieşti" De aceea zice Domnul că va veni ca un *cân& nu ştie nimeni, ca să prin&ă pe to#i vrăjmaşii Lui "n răutate şi "n nelegiuirile lor.

Iată de ce Domnul Bristos ne mai dă o ildă ca să ne facă să 0nţelegem mai 4ine cum săaştetăm şi cum să ne regătim entru această !i a ;udecăţii" El ne sune ilda cu cele !e

fecioare care aştetau sosirea <irelui" <irele ceresc a venit la mie!ul noţii şi numai cincigăsit veghind cu candelele arinse= adică cu flacăra credinţei= a năde;dii şi a dragoste$elelalte cinci fecioare= deşi erau şi ele fecioare cu truul= erau cu sufletul 0ntinate de vallumii acesteia deşarte şi au adormit 0n ăcate fără untdelemnul fatelor 4une= adică fă4iserică= fără rugăciune= fără osteneală duhovnicească"

&ă fim atenţi= că <irele vine la mie!ul noţii= c%nd e somnul mai dulce şi 0ntunericul cel mgreu= adică atunci c%nd isitele vor fi cele mai multe şi c%nd lumea va dormi 0n noateăcatelor celor mai grele" (ele cinci feciore ne+une, nec*i+zuite, care s-au "ngrijit numai pent&esfătarea trupului, care s-au "ngrijit cum să se facă pe placul +ăr+a#ilor, care s-au "ngrijit numai &

luI şi plăceri, "n za&ar vor mai striga atunci: Hamne, amne, des$ide-ne nu(= căci uşa s"nc*is pentru tot&eauna şi ele au rămas afară.

Aşa va fi ziua ju&ecă#ii lui Dumnezeu. mnul <rists va #(si du( "eluri de ameni ameuni, $redin$işi, şi ameni neuni. 1ână atunci omenirea, prin fapte, prin trăire, printr-o vie#ui+ună sau rea aici pe pământ, se va trece &e +ună voie la &reapta sau la stânga. (ân& va veni păstorva &espăr#i oile &e capre, grâul &e neg*ină, pe cei +uni &e cei ne+uni, atunci va rosti sentin#a ju&ecată şi va plăti fiecăruia &upă faptele lui.



S( ne între(m "ie$are, $iar în $li%a a$easta da$( ast(*i sau la na%te va a%(rea %e n$erului mnul <rists s( ;ude$e %(mântul, %e $are drum ne-ar #(si, %e $el un, sau %e $el r(uVai &e cei care vor fi "n fel &e fel &e păcate, "n +e#ii, "n &esfrânări, necununa#i, cu avorturi, cârciumă, cântece, &escântece, "n fel &e fel &e ne&reptă#i. Vai celor ce mănâncă munca altora, vcelor ce um+lă cu spurcăciuni pe la vrăjitoare şi se #in &e tot felul &e răută#i ca să facă ceartă &uşmănii "ntre oameni4 ai de $ei %e $are îi va a%u$a *iua a$eea în"ri$şat( nes%vedi!

neîm%(rt(şi!i, neduşi la iseri$(===6ai de toţi hulitorii lui Dumne!eu şi a lucrurilor sfinte= căci nu va mai fi atunci entru ei niciscăare

S( nu %le$(m ure$ile la ne$redin$işii $are s%un $( nu va mai veni mnul <rists şi $( nu mai "i ni$i un s"ârşit. (iti#i >i+lia şi ve&e#i semnele, semnele care au fost spuse &e Domnul )ristcă "ntr-a&evăr multe &in ele se "mplinesc su+ oc*ii noştri, şi iată care sunt:

(ntâi !or ieşi =ristoşi mincinoşi aceştia sunt capii reli"iilor care au transformat înţelesSfintei Scripturi şi au pus istorisiri mincinoase în locul ade!ărului*2LLL6

+l doilea !or ieşi prooroci mincinoşi aceştia sunt cei ce s)au rătăcit de la dreapta credinţ sectanţii care propo!ăduiesc minciuni şi ,ulesc Sfânta ;ruce şi pe Maica Domnului*

+l treilea se !or înmulţi fărădele"ile şi se !a răci dra"ostea dintre creştini şi nu !or mai iu pe Domnul =ristos şi Sfânta Biserică #a c,iar se !or lepăda pe faţă de Dumne$eu şi de ce sfinte*

+l patrulea se !a predica <!an",elia la toate neamurile ca să le fie spre mărturie adică nu $ică nimeni că n)a ştiut*

+l cincilease !a de$le"a satana din iad şi se !a duce să tul#ure tot pământul făcând să încaiere conducătorii de state şi oamenii între ei deci nu !a mai fi pace pe pământ aproap

nicăieri* +l şaselea se !or lepăda oamenii de credinţă creştinii !or cădea şi !or rătăci trecând

secte iar cei mai mulţi nu !or mai crede în Dumne$eu* Al şaptelea, vor apărea pe cer stele cu coa&ă, comete, care prevestesc mânia &umnezeias

aşa s-a arătat pe cer, "n noaptea &e GE spre GK ianuarie =FBN, un foc mare care s-a văzut toate păr#ile uropei fiin& pu+licat "n ziare.

+l optulea se !a lua =arul lui Dumne$eu prin înc,iderea multor #iserici şi persecutar preoţilor celor mai e!la!ioşi*

+l nouălea se !or arăta în multe locuri pe pământ semne minuni şi !edenii unor tineri

#ătrâni care au fost trimise de Domnul =ristos şi de Maica ui să spună la lume să sîntoarcă la Dumne$eu că este aproape !enirea :udecăţii* +l $ecelea !a !eni +nticrist care se !a da drept Dumne$eu şi !a cere de la lume înc,inăciu

şi se !or lepăda creştinii de Sfânta Treime* +l unspre$ecelea se !or arăta în lume la ?erusalim cei trei mari sfinţi% ?lie proorocul <no,

?oan <!an",elistul care n)au primit moartea trupească şi !or da lupte cu +nticrist îl !ruşina dar !or primi şi ei moartea că aşa e în"ăduit de Dumne$eu*

+l doispre$ecelea Dumne$eu !a întuneca soarele luna şi stelele şi !a fi întuneric mar#e$nă peste tot pământul*



+l treispre$ecelea !a trimite Dumne$eu pe Sfântul +r,an",el Mi,ail şi !a suna cu trâm#iîn!iind toţi morţii de la +dam şi până în $iua aceea*

+l patruspre$ecelea se !a arăta pe cerul acela întunecat îndoliat semnul Fiului Hmuluadică Sfânta ;ruce şi toate popoarele !or plân"e când o !or !edea*

+l cincispre$ecelea !a !eni Domnul =ristos cu sfinţii în"eri şi)i !a trimite să adune pe tocredincioşii şi să)i răpească în !ă$du, aşe$ându)i la dreapta Sa*

Atunci va fi cum spune Domnul "n Sfânta vang*elie că unul va fi luat şi altul va fi lăsat! &ofemei vor fi la moară, una va fi luată şi alta lăsată! so#ii care vor fi "ntr-un pat, unul va fi luat celălva fi lăsat, a&ică cel +un va fi luat &e "ngeri pe norii cerului la &reapta Domnului şi cei răi vorlăsa#i aici un&e şi-au pus nă&ej&ea, "n pământ şi "n via#a aceasta trecătoare. 0ată &eci că sunt mul&in semnele pe care le-am văzut, le-am sim#it şi le ve&em unele.

După ce Domnul )ristos a vor+it &espre aceste semne, le-a atras aten#ia ucenicilor, zicân&u-le: Hla sm$in înv(!a!i %ilda lui0 $ând îi "r(#e*eşte şi-i în"run*eşte ml(di!a, şti!i $( vara este a%ra%tt aşa şi vi, $ând ve!i vedea tate a$este semne, s( şti!i $( Fiul Omului este a%ra%e, $iar lân#uş(. Cerul şi %(mântul vr tre$e dar $uvintele Mele nu vr tre$e.

/n creştin a visat un ceas mare pe cer, care arată =G fără K minute şi scria pe el %atei 0V, GKa&ică un&e se vor+eşte "n Sfânta vang*elie &espre venirea Domnului )ristos, &espre sfârşitlumii. Să nu "nc*i&em oc*ii ca necre&incioşii şi să zicem ca ei, că a mai fost aşa ceva a&icutremure &e pământ, răz+oaie şi unele semne. 5ntr-a&evăr, ştim că au mai fost, &ar să spună cinecân& a mai fost ca acum, tot pământul "n tul+urare, "n răz+oaie şi nenorociri34

L(%ada, în !inuturile $alde, unde nu a "st ni$idat(, şi $âte alte semne %e $are le araumne*eu în tim%urile nastre. S( nu d(m $re*are eG%li$a!iilr unr ameni $are se $re

attştiutri şi eG%li$( tate semnele $e ni le arat( umne*eu $( ar "i din $au*a unra sau alt%ri$ini, neştiute, $( a$este semne sunt trimise de umne*eu $a nişte %redi$atri în"l($(ra!i vremii de a%i $a s( tre*eas$( lumea din amr!eala %($atelr şi s( se întar$( la adev(rul 'uDumnezeu a ştiut că "n aceste vremuri se va "mpu#ina cre&in#a şi la păstori şi nu vor mai voi propovă&uiască (uvântul lui Dumnezeu, lăsân& lumea să rătăcească şi să um+le "n "ntunericpăcatelor.

De aceea %ilostivul Dumnezeu trimite aceste semne şi urgii, aceşti ani ai &urerilor &e care vor+epărin#ii, moşii şi strămoşii noştri, care nu ştiu carte şi care nu citeau >i+lia aşa cum o citesc astăcreştinii. Acestea toate sunt ca să ne "ntoarcem &e pe calea pierzării, iar &acă nici acestea nu ne mtrezesc, atunci suntem pier&u#i. Vai &e cei ce trec peste ele aşa, fără să-şi sc*im+e via#a plină &păcate4 &ă ne fie milă de sufletul nostru şi să facem voia lui Dumne!eu= să ă!im orundragostei şi a milei de aroaele nostru care este că!ut 0n neca!uri şi 0n lisuri de tot feluAceastă faptă este recoman&ată &e Sfânta vang*elie &e astăzi.

S( avem mil( şi s( s(rim în a;utrul $elui li%sit, lnav, str(in sau nedre%t(!it0 $($i $ele $e "a$ea%ra%elui nstru, îl "a$em însuşi Fiului lui umne*eu, aşa cum am auzit astăzi la Sfânvang*elie, că a fost flămân&, a fost "nsetat, a fost gol, a fost +olnav, a fost străin şi la "nc*isoar



Domnul )ristos, ca un Dumnezeu ce era, a ştiut că la sfârşit nu va mai fi milă pe pământ, aşa cuve&em astăzi! căci oriun&e "#i "ntorci privirea "n lume nu mai eIistă fapta milei a&evărate.

Au fost cazuri cân& au tă+ărât &oi trei *uligani asupra unor persoane fără putere &e apărare şi nimenu a sărit ca să le scape. (e milă este aceasta la creştini ca să vezi cum "l omoară pe fratele tău şi nu "l scapi34 /n&e este mila copiilor &e părin#ii lor, căci sunt mul#i părin#i pe &rumuri şi mul#i părin"n azile, +ăga#i &e copiii lor şi uita#i acolo, &upă ce le-au mâncat +anii şi le-au crescut copi

ajungân& să moară pe mâinile străinilor, şi "i lasă uitării, căci nu vin nici să-i "ngroape, "i lasă să farşi la crematoriu. Vai, ce păcate mari, un&e este mila la părin#ii care "şi omoară copiii, ro&pântecelui lor43

(e milă au părin#ii care se +agă "n căsniciile copiilor să-i &espartă prin intrigi şi fel &e fel &spurcăciuni &e la vrăjitoare34 /n&e este mila la so#iile care-şi spurcă +ăr+a#ii cu tot felul mur&ării34 /n&e este mila la +ăr+atul care "şi lasă so#ia şi copilaşii plângân& şi se &uce la &esfrânacare-şi +ate so#ia, care-şi c*inuie copiii, lipsin&u-i &e *rană, lumină şi căl&ură34

i aşa este lung şirul &iferitelor cazuri &e nemilostivire! căci unii fără milă sunt pârâ#i, +ătu#i

c*inui#i, altora fără milă li se iau nişte +ani pe la tri+unale, pe la spitale, pe la şcoli, "n multe locuri"n &iferite cazuri. De aceea, gro!avă va fi !iua ;udecaţii entru cei ce nu au făcut milă ăm%nt" 2apta milosteniei putem s-o facem "n multe feluri, fra#i creştini. $%nd vrem să facemilostenie nu tre4uie numaidec%t să ne g%ndim la unele 4ucate sau 4ani= sau altceva de felacesta= ci mila= 0n general= tre4uie să o avem 0n multe feluri şi 0n orice loc 0n numele DomnulBristos"

%ila cea mai arzătoare "n timpul &e fa#ă, tre+uie să o avem pentru cei care nu cunosc cre&in#a ca&evărată, cei rătăci#i pe căile pierzării, cei fără Dumnezeu, căci aceştia sunt flămânzi, sunt "nseta

au sufletele fripte &e sete şi rănile pline &e +u+e "nveninate, otrăvite cu veninul şarpelui &iavoAceştia nu au nici o putere, s( ieşim în $ale şi s(-i adu$em la ad(%stul $el de şte, la Casa milşi dra#stea lui umne*eu $are este S"ânta Aiseri$(.

S"in!ii (rin!i s%un $( milstenia este re#ina virtu!ilr şi a$east( "a%t( %ate "a$e şi s(ra$ul #atul, lnavul $a şi $el s(n(ts. Au fost mul#i necre&incioşi care au primit milostenie "n câte spital, &e la câte o +olnavă care i-a "nvă#at cre&in#a şi astfel şi-au tămă&uit sufletul, cunoscân& Dumnezeu prin milostenia acelei +olnave. De aceea să avem milă, fra#i creştini, &e to#i cei ce sunt pierzare sufletească şi trupească, căci numai %rin mil( vm a"la şi ni mil( de la re%tDude$(tr în *iua $ea mare a ;ude$(!ii.

S"ântul :an ur( de )ur, vrind des%re ;ude$ata de la s"ârşitul lumii, *i$e $( umne*eu "a$e a$easta %entru du( mtive %rin$i%ale întâi, $a s( arate lumii dre%tatea 'ui şi a%i, s( "a$dre%tate aleşilr 'ui. Acum Dumnezeu este ascuns &upă un văl &e taină, este necunoscut, tăgă&uitc*iar &ispre#uit. De aceea unii au &eclarat că nu eIistă, iar al#ii că a murit.

uterea lui umne*eu este ne(#at( în seam(, %rviden!a 'ui, $riti$at(. :at( de $e va veni s(-a%ere %ri$ina $ând va şedea %e s$aunul de ;ude$at( ar(tând muritrilr, ulitrilr şi tuturvr(;maşilr 'ui $( eGist(, $( El este viu, iar %uterea 'ui este "(r( de s"ârşit.



(eea ce va "ngrozi şi mai mult pe cei a&uşi "n fa#a tri+unalului ceresc va fi chiul Dumne!euldretăţii= Dumne!eului şi ;udecătorului care atunci va fi fără milă şi cu dretate va răslăfiecăruia duă fatele sale" 'oate ăcatele entru care fiecare om va tre4ui să dea socotealăcursul ju&ecă#ii vor fi "mpăr#ite "n patru categorii :

(ntâi !om fi răspun$ători de păcatele pe care le)am făcut noi* +l doilea !om răspunde de păcatele de care ne)am făcut !ino!aţi când am îndemnat pe al

la rău cu !or#a sau pilda noastră cea rea* +l treilea !om răspunde de atâtea fapte #une pe care tre#uia să le facem am ştiut că e #i să le facem şi nu le)am făcut din răutate din lene din mândrie în"ropându)le precum acedin <!an",elie talantul lui*

+l patrulea !om răspunde şi pentru cei pe care nu i)am lăsat să facă fapte #unîmpiedicându)i prin !or#e amă"itoare sau în alt c,ip să !ină la #iserică să se spo!edeasc

sau să se roa"e* Despre aceştia $ice Domnul =ristos% Hai de vi, "arisei şi $(rtura "(!arni$i, $($i vi nu intra!i în îm%(r(!ia lui umne*eu, ni$i %e al!ii nu-i l(sa!i=H

+n"ri$şat( va "i *iua a$eea a ;ude$(!ii %entru $ei $are vr r(mâne %e %(mânt, %entru t%($(tşii %e $are i-a a%u$at martea ne%re#(ti!i0 $($i ei vr "a$e "e!e, "e!e stri#ând dis%eralestemându-se, lestemând *iua în $are s-au n(s$ut şi %e %(rin!ii $are nu i-au înv(!at s"ân$redin!a, lestemând %e $ei $e i-au îndemnat s( "a$( %($ate. )l!ii, ru#ându-se $u la$rimi şi $!i%ete, vr %rivi s%re umne*eu ru#ându-' s( le dea iertare. Fie$are va în$er$a s( se a%ere $$uvinte stri#(tare la $er.

nii !or $ice% Doamne Doamne adu)ţi aminte că suntem creştini şi ne)am #ote$at în numele Tăalţii !or $ice% Doamne Doamne am fost şi noi pe la #iserici şi am făcut şi noi câte o faptă #unam propo!ăduit în numele Tău am făcut şi minuni în numele Tău* Doamne ne)am făcut mulţi fini

fine am cununat şi #ote$at iartă)mă Doamne că am făcut şi fapte #une am dat şi eu câte un #ala săraci* +şa !a căuta fiecare să spună câte o faptă #ună pe care a făcut)o în !iaţă*

5n zarva aceea &intre ei, umne*eu $u #las de tunet va "a$e t($ere şi le va *i$e He%(rta!i-v( la Mine, t!i lu$r(trii "(r(dele#ii, $($i v-a!i înşelat de la )nti$rist şi a!i $(*ut, ne!inând %ân( s"ârşit . Iată deci că degea4a o 0nceem 4ine dacă o terminăm rost" Atunci vor zice şi sfincare sunt lângă Domnul )ristos, către păcătoşi: CDe ce n/aţi cre!ut 0n roovăduirea noastră= ce n/aţi ţinut credinţa aşa cum v/a 0nvăţat &f%nta >iserică@ De ce n/aţi voit să vă ţineţi merde fate 4une şi să vă rugaţi ă!indu/vă de ăcate@ De ce nu v/aţi 0ntors la Dumne!eu@ 6/aţinut mai mult de ăcate= de chefuri şi 4eţii= de etreceri= şi v/a 0nşelat necuratul ca să nu vsovediţi= să nu vă 0mărtăşiţi= ru%nd legătura cu >iserica= nemaicre!%nd 0n nimicQ aşa că vprins moartea şi ju&ecata fără pocăin#ă, fără fapte +une şi fără Dumnezeu. (ân& vi se spunea râ&ealua#i "n +atjocură pe cei ce vă vor+eau. Acum s/a 0nchis uşa milostiviriiQ Dumne!eu v/a aştetdestul= v/a făcut semne şi minuni= v/a trimis suferinţe şi neca!uri ca să vă 0ntoarceţi la El= ivoi e toate le/aţi nesocotit= le/aţi 4at;ocorit şi n/aţi rimit e cei ce vă 0ndemnau la ocăinţă"

%are plângere şi jale va fi atunci cân& pe veci vor fi &espăr#i#i &e mângâierea cea cerească şi câDreptul 6u&ecător va zice: Hu$e!i-v( de la Mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşni$, $u diavlul %$are l-a!i as$ultat. )tun$i se vr des%(r!i $u mare ;ale $%iii de %(rin!ii lr, s!ii de s!iile l



"ra!ii de "ra!i, surri de surri, sa$re de nurri, rudenii de rudenii, %rieteni de %rieteni, mer#ân"ie$are la l$ul de sând( unde e %re#(tit du%( %($atele lr.H

Să luăm aminte şi să ne trezim acum, că nu este &eparte ziua aceasta "nfricoşată a ju&ecă#ii! fiin&atunci va fi prea târziu, atunci pe mul#i "i va apuca lepă&a#i &e cre&in#ă pentru o coajă &e pâine, punii necununa#i, pe al#ii la cârciumi, pe unele femei la avorturi şi &esfrâu! pe copii "n necre&in#ă, astfel multă lume va fi găsită pe căile pierzării "n fel &e fel &e păcate mari. Să &esc*i&em oc*

acum, să nu ne aflăm şi noi atunci printre ei, căci vai &e sufletul nostru "n ceasul acela, mai +ine nne-am fi născut.

-ugăciune

amne :isuse <ristase, Dude$(trul viilr şi al mr!ilr, Cel $e vei veni $a s( r(s%l(teş"ie$(ruia du%( "a%tele lui, tre*eşte-ne /u a$um din martea %($atelr şi "(-ne s( $unaştem $al/a şi s( "a$em via /a $ea s"ânt( %ân( nu vine $easul a$ela în"ri$şat al dre%tei /ale ;ude$(!)tun$i $ând vei veni /u s( ne a"l(m $u t!ii $ura!i şi %re#(ti!i $a s( ne tre$i şi %e ni la drea%/a şi s( ne *i$i Heni!i, ine$uvânta!ii (rintelui Meu, de mşteni!i îm%(r(!ia $erului în ve$

ve$ilr. )min.

Arhimandrit Arsenie Paacioc / $uv%nt desre 0nfricoşata ;udecată



9iua ju&ecă#ii: o zi straşnică şi "nspăimântătoare. 8u mai avem &e-a face cu %ielul Acela +lân(are a venit pentru iertare şi răscumpărare, ci cu un plin &e mărire 6u&ecător, "nconjurat &e "nge(are va &a sentin#a cea grozavă: ODuceţi/vă de la <ineO

O, dar %entru $e îi #neşti Mântuitrule, /u Care eşti lumina şi a$%er(mântul amenilr unde îi trimi!i, /u, Care ai venit s( îi $emi la /ine %e t!i Ju$e!i-v(, lestema!ilr, în "$ul $de ve$i, $are este #(tit diavlului şi în#erilr lui.J

A trecut vremea milei şi a "n&urării. Acum nu mai au trecere nici lacrimile, acum este ju&ecanepăsătorilor la pocăin#ă. Despăr#ire &e &umnezeiasca slavă, foc veşnic.

8ici cu mintea nu mai "n#eleg, nici cuvinte pe lim+a pământească nu pot &escrie sau "nfă#i&eznă&ej&ea celor ce merg acolo. 7, Dumnezeule, Dumnezeule, &e atâtea ori am auzit &e munci, viermele nea&ormit şi g*eenă, &e foc nea&ormit, şi numai una &in ele "nspăimânta şi pe cel mnesim#itor şi &e rea cre&in#ă. Dar cât &e "nfricoşate vor fi toate la un loc şi vor fi veşnice, veşnic2oc care nu luminează. (ăin#ă, că ce uşor puteai să fii "n rai.

'umin( în rai, va "i, nu sarele a$esta material $i, lumina S"intei /reimi, şi $ei $are vr des%(r!i!i de umne*eu, vr "i în adân$ de întuneri$.Amarul ce "l vei avea fiin& &epărtat &e cei mântui#i, această mare căin#ă, este viermele nea&ormDorin#a arzătoare &e a scăpa este setea. Se pro&uce un amar şi o furie pe ei "nşişi, şi aceasta va scrâşnirea &in#ilor.

Feri$e, de mii de ri "eri$e, de $ei $are, %rin mi$( venire în "ire, se %re#(tes$, du%( $um s%unAiseri$a, %rin Evan#elii, %entru mântuirea lr. Feri$e de$i de $el $are $unaşte lu$rul şi-mântuie su"letul, $($i atun$i amar mare va "i.

2iul lui Dumnezeu, rupt &e păcatele oamenilor, plin &e sânge, răstignit, alungat, scuipat, insultalovit cu +ice cu plum+, +ătut "n cuie pe cruce "ntre tâl*ari, "mpuns "n coastă. (ine le-a făcaltcineva &ecât păcatele tale3 Ce va *i$e umne*eu /at(l, %($(tsule, $are nu ai "($ut $ât dmi$( $(in!a la s%vedanie "erm( şi $urat( şi %lin( de un(vin!( din %artea unui duvni$ $ate-ar "i în!eles Va zice 'atăl: J>emul!umi!ilr, via!a Fiului Meu este mai de %re! de$ât tate vie!ile între#meniri şi a în#erilr, şi Eu am ;ert"it-. Sân#ele Fiului Meu era $el mai s$um% m(r#(ritar raiului, şi l-am v(rsat tt %e %(mânt. /u M-ai silit s(-!i şter# %($atele şi tu nu ai vrut s( în!ele#$ât( ur( am "a!( de %($at. Sunt Dude$(tr, sunt /at(. Ca Dude$(tr, te ;ude$ du%( dre%tatea Me

şi $a /at( te ;ude$ %entru martea Fiului Meu.J

Dacă nu ai vrut cu nici un c*ip să-#i rân&uieşti via#a &upă "nvă#ătura sigură a >isericii, mai ponă&ăj&ui atunci milă &e la un 6u&ecător şi 'ată ca Acesta32ără *otar este &ragostea pentru 2iul Lui, &ar tot fără *otar este ura pentru păcatul &e care omul ns-a pocăit.

8i se cutremură sufletele, ne stă vor+irea pe loc. 7, suflete păcătoase4 7, ju&ecată viitoarreşelile %entru $are vm "i ;ude$a!i, se îm%art în %atru "eluri

1. B(ut(!ile %e $are le "a$em ni0



2. B(ut(!ile %e $are le "a$ al!ii din $au*a nastr(03. Aun(t(!ile %e $are nu le-am "($ut04. Aun(t(!ile %e $are nu le-au "($ut al!ii, îm%iedi$a!i de ni.

/ate, tate $u tt am(nuntul vr "i $er$etate.

S"ântul ri#rie de >issa spune: Jtate $âte am #ândit $u #ândul, "ie mi$i, şi $u vra.J S"ântri#rie de >a*ian* spune: Je ri$e $uvânt în %lus vm da r(s%uns, $u atât mai mult de ri

$uvânt ruşins, şi $u atât mai #r*av, de ri$e $uvânt $are a r(nit %e $ineva, $iar da$( a$ela es%($(ts, $( şi %entru el s-a r(sti#nit mnul <ristsJ.Acolo, atunci nu se va putea ascun&e nimic, aşa cum se păcăleşte aici lumea cu fel şi fel &e fe#a&ică &e "nfă#işări. S"ântul asile cel mare spune: J'e vm vedea tate dedat(, aşa $um s-a"($utJ.

A vor+it cineva "mpotriva cuiva3 (ine 3 8u ştim. ste lau&ă a&evărată sau fă#ărnicie3 8u ştim)$l, atun$i se ştiu tate, tate se ştiu, $( este umne*eu Care $unaşte as$unsurile inim"ie$(ruia.

7, "nfricoşată ju&ecată a lui Dumnezeu4 7, şi mai "nfricoşată *otărâre: Mer#i în "$ul $el de ve$u-te de la Mine, lestematule= Ce nu am "($ut s( te s$a% de a$east( sând( şi $ât de vinveşti, de $iar %e Mine M( %ui în situa!ia s( te lestem şi s( te li%ses$ de "a!a Mea

Acum asculta#i: %entru tate %($atele mului, umne*eu a rânduit du( ;ude$(!i. Hri aici cu lacrimi la du,o!nic care te înţele"e şi păcatele de care te pocăieşti nu se m

au în !edere la :udecată că mila Domnului te iartă ori rămâi la :udecata cea mare unde nu te !a mai :udeca mila ui ci dreptatea ui*

e$i v( %un înainte a%( şi "$0 ale#e!i %e $are vi!i= )mi



Părintele $onstantin 2aleriu / Predică la Duminica lăsatului sec de carne (a ÎnfricoşateiJudecăţi)

+n numele /at(lui şi al Fiului şi al S"ântului u. )min.

>inecuvânta#i şi vre&nici &e iu+ire fra#i şi surori "n Sfânta >iserică a Domnului nostru 0isus )ristoaceastă zi a 5nvierii Domnului, căci fiecare &uminică e zi a "nvierii, aşa să o trăim$ %esajul &ival acestei &uminici - zi a "nvierii Domnului - e cel al 6u&ecă#ii - vang*elia 6u&ecă#ii, aşa cum cora şi "ntâmpinat acest act &ivin şi gân& al nostru.

Aunul umne*eu, /at(l %rin Fiul în uul S"ânt, s( %re#(teas$( inimile nastre, şi aşa s(%rimim, $a ;ude$at( şi $a arvun( a Dude$(!ii. Vor+eşte Domnul, %ântuitorul 0isus )ristos:Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi t!i s"in!ii în#eri $u El, atun$i va şedea %e trn

slavei Sale. &i se vr aduna înaintea 'ui tate neamurile şi-i va des%(r!i %e unii de al!ii, %re$umdes%arte %(strul ile de $a%re. &i va %une ile de-a drea%ta Sa, iar $a%rele de-a stân#a. )tun$i *i$e +m%(ratul $elr de-a drea%ta 'ui eni!i, ine$uvânta!ii /at(lui Meu, mşteni!i îm%(r(!ia $%re#(tit( vu( de la întemeierea lumii. C($i "l(mând am "st şi Mi-a!i dat s( m(nân$0 însetat a"st şi Mi-a!i dat s( eau0 str(in am "st şi M-a!i %rimit0 l am "st şi M-a!i îmr($at0 lnaam "st şi M-a!i $er$etat0 în temni!( am "st şi a!i venit la Mine. )tun$i dre%!ii +i vr r(s%und*i$ând amne, $ând /e-am v(*ut "l(mând şi /e-am r(nit Sau însetat şi i-am dat s( eSau $ând /e-am v(*ut str(in şi /e-am %rimit, sau #l şi /e-am îmr($at Sau $ând /e-am v(*lnav sau în temni!( şi am venit la /ine :ar +m%(ratul, r(s%un*ând, va *i$e $(tre ei )dev(r*i$ vu(, întru$ât a!i "($ut unuia dintr-a$eşti "ra!i ai Mei, %rea mi$i, Mie Mi-a!i "($ut. )tun$i v

*i$e şi $elr de-a stân#a u$e!i-v( de la Mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşni$, $are este #(diavlului şi în#erilr lui. C($i "l(mând am "st şi nu Mi-a!i dat s( m(nân$0 însetat am "st şi nMi-a!i dat s( eau0 Str(in am "st şi nu M-a!i %rimit0 #l, şi nu M-a!i îmr($at0 lnav şi temni!(, şi nu M-a!i $er$etat. )tun$i vr r(s%unde şi ei, *i$ând amne, $ând /e-am v(*"l(mând, sau însetat, sau str(in, sau #l, sau lnav, sau în temni!( şi nu i-am slu;it El îns( va r(s%unde, *i$ând )dev(rat *i$ vu( +ntru$ât nu a!i "($ut unuia dintre a$eşti %rea mi$i, niMie nu Mi-a!i "($ut. &i vr mer#e a$eştia la sânda veşni$(, iar dre%!ii la via!( veşni$(.I @%aGK, B=-EO



0u+i#ilor, ascultân& cuvântul %ântuitorului, fiecare, "n clipa aceasta, să-l au&ă că pentru el "nsurostit lui, fiecăruia &intre noi! "ncepân& cu noi, cei care vă slujim. 9iua 6u&ecă#ii, privită &e oriconştiin#ă cu un cuget al ju&ecă#ii. i 6u&ecata e tresărire pentru fiecare. trezire, e &eşteptare. Sgrăit "n mai multe feluri &espre 6u&ecată: ca un moment şi instan#ă &e spaimă, aproape numai spaimă. 8oi, "nsă, cuvine-se a lua aminte la cuvântul lui Dumnezeu.

i, o&ată cu această vang*elie pe care am ascultat-o, şi "n fa#a căreia cu oc*ii min#ii, cu uimire

cuvine să luăm aminte, &umnezeiescul 1avel ne mai atrage şi el aten#ia, cân& zice: QCi %r%v(duiîn!ele%$iunea de tain( a lui umne*eu, as$uns(, %e $are umne*eu a rânduit- mai înainte dve$i, s%re slava nastr(, %e $are ni$i unul dintre st(%ânitrii a$estui vea$ n-a $uns$ut-, $($da$( ar "i $uns$ut-, n-ar "i r(sti#nit %e mnul slavei @= (orinteni G, ?-N. Dacă ar fi cunoscuo, n-ar fi răstignit pe Domnul slavei, şi ar fi fost cu luare aminte atunci, la ziua aceea, "n ziDomnului 0isus )ristos.

0ar scriin& romanilor, la fel, &umnezeiescul 1avel spune: Q ar du%( învârtşarea ta şi du%( inimta ne%$ait(, î!i aduni mânie în *iua mâniei şi a ar(t(rii dre%tei ;ude$(!i a lui umne*e@;omani G, K. )tun$i, mai ales, !i-adu aminte de mânie $ând te sim!i îm%ietrit, $uvânt

Dude$at( s( te tre*eas$(. %ântuitorul şi aici spune cuvânt a&ânc şi negrăit, zicân& că 'atăl a &putere să facă ju&ecata Lui, 2iului Său: Q/at(l are via!( în sine şi a dat şi Fiului s( ai( via!a îSine şi i-a dat %utere s( "a$( ;ude$at(, %entru $( este Fiul Omului @0oan K, GO-G?. De aceea fal ju&ecată: că e 2iul 7mului, a&ică cel care toate ale noastre le-a luat, le ştie pe ale noastre, "nsuşi fiin& ispitit, şi poate şi celor ce sunt ispiti#i să le ajute. El, $um s%une dumne*eies$ul MaGiM(rturisitrul, a $rât %ân( la $i%ul rului, %entru $( %e $ât a $rât s( şi ridi$e, din ristare s-ar a"la.

Spune vang*elia: a veni în slav(, îns!it de în#erii 'ui. ar $ând a $rât, întru%ându-Se

n(s$ându-Se din %ururea Fe$iara Maria, nu la "el a $rât, în slav(, în$n;urat de în#eri D"ngerii rosteau: Q Slav( întru $ei de sus lui umne*eu şi %e %(mânt %a$e, între ameni un( vir@"ntre oamenii +unei voiri un alt tâlc @Luca G, =E. i atunci, tot ca 2iu al 7mului. 8u &ospaimă, ci uimire &ivină, a&ânc, răscolitor &e a&ânc. 1oate smerenia răscoleşte mai a&ânc &ecteama. (u a&evărat. Dar, Doamne, &acă am "n#elege că, "ntr-a&evăr, smerenia "nal#ă, nu slava. Slavlui Dumnezeu co+oară ca să "nal#e. ;osteam şi altă &ată acest $uvânt al dumne*eies$ului alam$are *i$e umne*eu, "ire ?natur(@ "iind, mai %resus de ri$e "ire, nu are a sui mai sus, la alslav(. l Se "năl#a &in co+orârea la cele smerite. Auzi#i măre#ie &e gân&4 Aici ar tre+ui să ne uimimcu a&evărat: ce "nseamnă smerenia, că ea "nal#ă. i atunci, "n această slavă a "năl#ării, sau "năl#aresmereniei, sau smerenie a "năl#ării, tâlcuieşte tot &umnezeiasca revela#ie, tot cuvântul %ântuitorul

Qnde e $mara vastr(, a$l va "i şi inima vastr( @Luca =G, BE-B?. a$( inima vastr( esla Mine, Eu sunt $mara vastr(. +n$ât, Hs( v( "ie mi;la$ele vastre în$inse şi "($liile a%rinseMi;la$ele în$inse - $um %le$i la drum. /at( "(%tura ta s( "ie %re#(tit( %entru drum, %entru $aavând şi "($lia ?lumina@. H&i vi "i!i asemenea amenilr $are aştea%t( %e st(%ânul lr $ând se vîntar$e de la nunt( ?nunta Mielului $ru$ea şi învierea 'ui@. &i, venind şi (tând, îndat( s(des$id( ?slu;itrii - ni@. Feri$ite sunt slu#ile a$elea %e $are, venind, st(%ânul le va a"ve#indI.

i auzi#i aici cuvântul revelator, negrăit: (e va face atunci stăpânul venin& &e la nuntă nun

%ielului, (rucea şi "nvierea Lui: Qenind, adev(r *i$ vu(, se va în$in#e, le va %une la mas( ş



a%r%iindu-se, le va slu;i . l va sta "n picioare, "i va pune pe to#i la masă şi le va sluji. La 6u&ecaDe ce şi cum3 1entru că tocmai &e slujire e vor+a "n 6u&ecată. A&ică şi atunci, &in nou, cu rostiriju&ecă#ii, viu, aievea va sluji. 1entru că aşa am ascultat, spunân&: A&unân& toate neamurile &epentru toată lumea e un singur 6u&ecător! Qn mn, $redin!(, un te* , va spune sfântul 1av@feseni E, K "i va &espăr#i cum &esparte oile &e capre. 7ile$ 8u este el %ielul, (el ce ri&ipăcatele lumii3 (el ce este jertfă şi pururea jertfă. i &in l *rănin&u-te tre+uie să te *răneşti &jertfă, &in stare şi lumină a jertfei. 0ar caprele &e-a stânga$ 7 imagine: nestatornicia, care sare &

stâncă "n stâncă. (a şi casa zi&ită pe nisip, pe care furtuna o &uce la pră+uşire.i ascultăm: Qeni!i ine$uvânta!ii (rintelui Meu, de mşteni!i îm%(r(!ia %e $are v-am %re#(t vu(, de la întemeierea lumii . /t dumne*eies$ul alama s%une :at(, şi îm%(r(!ia ne%re#(tit- de mai înainte. Aşa cum zi&irea, crea#ia "ntreagă a fost pregătită omului, lui A&am. Datâtea ori suspină inima, cugetân& cum ar tre+ui să păstrăm această "mpără#ie ca "mpără#ie. i &anu e păstrată, &acă e pângărită &e noi această zi&ire$ 7c*i ai min#ii şi ai inimii &ăruieşte-nDoamne, ca s-o privim "n frumuse#ea ei a&âncă, &e ne&istrus, &e nepângărit "n a&ânc. Agresată, &nu &istrusă. 5n a&âncul inimii nici o scleroză nu-i "n stare să ajungă.

i$ moşteni#i "mpără#ia pregătită vouă &e la "ntemeierea lumii. i apoi, cuvântul 6u&ecă#ii: Veni+inecuvânta#i ai 1ărintelui %eu. şi rostirile 6u&ecă#iii, rostite &e l: H"l(mând am "st, Mi-a!i ds( m(nân$, însetat şi Mi-a!i dat s( eau, str(in şi M-a!i %rimit, #l şi M-a!i îmr($at, lnav, Ma!i $er$etat, în temni!( şi a!i venit la MineI.

Cele şase, sinta#me K st(rile su"erin!ei şi r(s%unsul la ea K le ştim t!i "l(mând, însetat, str(i#l, lnav, în temni!(. &i s( slu;im. 8u este om pe lume să nu ştie &e ele. Dar miezul lor nu es5ngă&ui#i, fără a ju&eca pe cineva @nu noi ju&ecăm, &ar miezul, a&âncul a&âncurilor$ i puaceastă "ntre+are capitală: QDoamne, cân& 'e-am văzut3 De la "nviere şi "năl#are, L-am mai văzu

l, (are e 2iul 7mului! 2iul lui Dumnezeu şi 2iul 7mului. Atunci, nu-i "ntre+area capitală, una &ele: Ajunge să-L vezi, să-L cunoşti pe (el care "n zilele "nvierii "i spune lui 'oma: Q entru $( M-v(*ut, /ma, ai $re*ut0 "eri$i!i $ei $e n-au v(*ut şi au $re*ut @0oan GH, GF. ;ostirea ju&ecă#ii "ntâlneşte cu acest cuvânt. (e capital cuvânt4 1entru că, o+serva#i, şi cei care au fost c*ema#i socoti#i şi ju&eca#i &e Dumnezeu, că l fiin& flămân&, "nsetat, gol, străin, +olnav, "ntemni#at, şi i-slujit. 0ar celorlal#i, la fel le grăieşte: am fost flămân&, "nsetat$.. şi nu %-a#i cercetat.

i atunci: amne, $ând /e-am v(*ut )tun$i, nu %une ai$i întrearea în în!elesul ei dul)di$( v$a!ia, $emarea mului de a "i "iin!( duvni$eas$(, de a vedea nu numai $u $ii d$arne, ni$i m($ar $u $ii min!ii s( str(at( adân$urile lu$rurilr, s( le vad( rsturile, $i m

adân$, $u $ii duului, $ii luminii dumne*eieşti $are a "st dat( mului. i vai, vai, cutremuri: (um să-L "n#elegi pe )ristos, pe 2iul lui Dumnezeu, (el care e lumina oamenilor: Q Esunt lumina lumii @0oan N, =G. u am "mpărtăşit lumina "nvierii. Atât cel care "ntârzie a "mpărtăşi &e această lumină sau, cumva n-o face cunoscută această lumină, pentru că #ine &e tai6u&ecă#ii. (ân&, Doamne, 'e-am văzut noi pe 'ine şi nu #i-am slujit3 Vor părea "n&reptă#i#i.uluitr a$est "a%t. E teriil, îns%(imânt(tr= 'umina, nu numai $ea sensiil(, a $ilr, nnumai a min!ii, %rin $are $er$et(m universul şi ne lu%t(m s( a;un#em la mar#inile lui, $i $$are s( vad( din$l şi de $ii min!ii, $ii arului, $ii luminii dumne*eieşti ne$reate, $a %Cel ne$reat s(-' vad(. Luminii veşniciei, nu ai vremelniciei! luminii infinitului, ca să mer



&incolo. (um spune &umnezeiescul 1avel: QCele $e se v(d sunt tre$(tare0 $ele $e nu se v(d suveşni$e @G (orinteni E, =N.

entru $are S"ântul MaGim tâl$uieşte $uvântul Mântuitrului H)ve!i $redin!a lui umne*e)dev(rat *i$ vu( $( ri$ine va *i$e a$estui munte Bidi$(-te şi te arun$( în mare, şi nu se îndi în inima lui, $i va $rede $( $eea $e s%une se va "a$e, "i-va lui ri$e va *i$eI @%arcu ==, GGB. 0ar &umnezeiescul %aIim spune: (e "nseamnă3 Credin!a $are mut( le#ea "irii0 adi$( le#

"irii mele, natura mea uman(, $reat(, $are în starea ei de $reatur( vede numai $u $ii a$eşttru%eşti sau $ii min!ii, $ii $reaturii. Firea r(mânând nes$imat( mut( le#ea "irii, $a svad( lumina divin( $u $ii $redin!ei "(r( de tar, $a s(-' vad( %e El. e a$eea, s%un (rin!ne-a dat umne*eu $redin!( $a s(-şi "a$(, %rin ea, l$aş în inima nastr(. &i-n ea, $a într-un val nem(r#inirii, s( %utem %rimi tate "(#(duin!ele dumne*eieşti.

Atunci, te cutremuri. 8u-i c*emarea ta să te "nal#i$3 ân&i#i-vă, numai aşa se tâlcuieşte taina "nsăa celei &e-a &oua veniri, pe norii cerului. A venit smerit, "n prima venire, "n ieslea >etleemului, ca uprunc. Dar prunc fiin&, "l auzim rostin& parcă: Cine M( vede %e Mine vede %e /at(l @0oan =G, Ei, tocmai "n smerenia Lui, cum ne "nva#ă a&evărul &umnezeiesc, stă slava. 0ar la a &oua venire,

slavă co+orân&.

i atunci, aşa va creşte umanitatea, pe treptele luminii. 1entru că e limpe&e, iu+i#ilor: nu e ve&efără lumină. +ntâi e lumina şi a%i $ii. &i $ilr le e %r%rie lumina "i*i$(, $ilr min!iilumina rsturilr, ra!iunilr, le#ilr, iar $ilr $redin!ei K lumina lui <rists, $are luminea*tuturr, $um rstim, în tim%ul stului Mare, la 'itur#ia darurilr. entru $a în na%teînvierii s( rstim în numele 'ui, $u a 'ui lumin( C6eniţi de luaţi lumină

H+ntru$ât a!i "($ut unuia din a$eşti mi$i "ra!i ai Mei, Mie Mi-a!i "($ut întru$ât nu a

"($ut Mie nu Mi-a!i "($utI. ân&eam, "n pu#inătatea min#ii noastre, la &ouă "n#elesuri &in acecuvânt al %ântuitorului. Aici e miezul vang*eliei. i "ncă o &ată spun că e miezul, pentru că muse lau&ă$ ierta#i, facem apel cu "n#elegere, nu cu ju&ecată. 8oi vor+im to#i &e &repturile omului, atâtea ju&ecă#i ale noastre, ca să fie "mplinită, vin&ecată rana omului &e oriun&e. Su+ cele, iată, şaforme, care cuprin&, am zice, "n "ntregime, taina şi &urerea omului: şi foamea, şi setea, şi goliciun@"n tâlcul ei! atunci cân& omul nu-şi arată el goliciunea sau străinătatea sau +oala, sau temni#a. D0isus spune: "ntrucât n-a#i făcut unuia $ %ie nu %i-a#i făcut. 0arăşi, taină a tainelor: %ie. 0u+ireiu+i#ilor, este iu+ire a iu+irii, &ar mai a&ânc, este iu+irea (elui care este izvorul iu+irii. /n psi*iato+servă: sfântul a&evărat nu sfin#enia o caută, ci pe (el &e la care vine sfin#enia, pe (el sfânt a&evărat, &in care se "mpărtăşeşte. Altfel, căutân& sfin#enia, vrân& sfin#enie, ce e aceasta &acă n

fă#ărnicie3 (ân& tu vrei să fii sfânt, ia aminte4

%ie %i-a#i făcut sau %ie nu %i-a#i făcut. 0arăşi, este a&ânc &e ultimă a&âncime. (rin!ii ne s%una$est "a%t tra#i$ Omul, în %($atul lui, is%itit de demn a vrut şi vrea s( %un( un alt în$e%ut de$umne*eu. 5n locul lui Dumnezeu - &espre care citim: Q 'a în$e%ut era Cuvântul. Cuvântul era umne*eu şi umne*eu era Cuvântul. )$esta era dintru în$e%ut la umne*eu @0oan =, =-omul vrea ca el să fie "nceput. (um l-a ispitit &emonul: e!i "i $a nişte dumne*ei, $uns$ând ineşi r(ul, de$i*ând vi $e e ine şi r(u @2acerea B, K. Dar %ântuitorul i-a spus "nvă#ătorului &e legQ e $e-Mi *i$i un >imeni nu este un de$ât numai nul umne*eu @%atei =F,=?.



(e tragic, gân&i#i-vă, şi nu-i acesta păcatul lumii: a uita &e Dumnezeu şi a ve&ea "n tine "nceputuCum am înv(!at de la (rin!i am s$imat sensul #ravita!iei în l$ s( #ravit(m în ;urul lumne*eu, "ie$are vrea s( #ravite*e în ;urul eului s(u. l este "nceputul. şi &acă "nceputul e tine, tu ju&eci ce e +ine şi ce e rău, tu pe semenul tău, fie flămân&, "nsetat, gol, străin, +olnav, temni#ă, "l ju&eci &upă tine, &upă interesul, egoismul tău. şi fiecare &upă ju&ecă#ile lui! şi un&e maunitatea ju&ecă#ii3 /n&e mai e unitatea +inelui3 /n&e e unitatea neamului omenesc "ntreg. )tundedat( ne s$utur(m %rivirile %ie*işe, #ândurile îndielni$e $um *i$ (rin!ii #ândurile str(in

sunt ra!iuni ale dra$ilr.'e scuturi &e aceste ra#iuni ale &racilor şi "n clipa aceea "n#elegi: Doamne, 'u ai zis: Q"ntrucât a#i făcut unuia &in aceşti prea mici fra#i ai %ei, %ie %i-a#i făcutAtunci, real, "n amân&ouă "n#elesurile. Omul su"erind nu-l mai ;ude$i du%( tine. îl ve*i %e :isu<rists. şi, mai adân$, te uneşti $u El, îl $ntem%li, şi :isus e în tine atun$i, e %re*en!a 'ui. (uspune &umnezeiescul 1avel: <rists în ni, n(de;dea slavei @(oloseni =, G?, a lumi&umnezeieşti. e /ine s( /e v(d, amne. şi da$( te v(d %e /ine, se s$im(, din lumina tlumina între#ii lumi. şi, un am(rât, ri$are ar "i el, %ar$( v(d $eva din lumina /a, din iuirea /din un(tatea /a, din "a!a /a, din s"in!enia /a, $are, s"in!indu-m( îl s"in!eşte %e el. Se s$im"a!a lumii.

5ngă&ui#i a "nc*eia, luân& aminte la un părinte &in 1ateric - Ava Agaton. şi, zice cartea aceea+ătrânilor - 1atericul - era aşa ava )#atn, neîn$etat %re$u%at de ;ude$ata lui umne*eu. Cânmer#ea la ar$(, la $raie, el %unea $el dintâi mâna ?s( tra#( la vâsle@. :ar $ând, du%ru#($iune, %"tea la mas(, el servea - ştia $uvântul înt$mai, din Evan#elie, $( Mântuitrul nva servi atun$i. >e va servi $a %e unii $are am "st şi "l(mân*i şi ne-a servit mereu K şi însetaşi #i )şa "($ea ava )#atn. &i, $ând a "st s( se s(vârşeas$(, el $are avea ttdeauna lu$rul lumne*eu, a stat trei *ile $u $ii des$işi şi ne$l(tina!i ?nemaiumlând de $l-$l@. &i, stânaşa, unul din u$eni$i l-a $l(tinat uşr şi l-a întreat nde eşti, %(rinte K +n "a!a Dude$(!ii sunK /e temi M-am lu%tat s( îm%lines$ ;ude$(!ile, lu$rurile lui umne*eu, dar m sunt. K >

n(d(;duieşti K >(de;de am. ar nu s%un $uvânt %ân( $e m( a"lu în "a!a 'ui, $($i într-un "sunt ;ude$(!ile nastre, alta este ;ude$ata 'ui. &i vriau "ra!ii s(-l mai întree. ar i-a ru#at>u mai #r(i!i0 vreme nu mai am. /re$ de la vremelni$ie la vremea mnului. &i uşr ss(vârşit. :ar du%( trei *ile le "($ea semn, aşa $a unul $are îi salut( de %e $el(lalt t(râm.

Aşa, iu+i#ilor, "ntâi fiecare să simtă, să recunoască că el @şi eu, fiin& flămân&, "nsetat, gol, străi+olnav, "n temni#ă, l ne-a *rănit, ne-a a&ăpat, ne-a "m+răcat, ne-a primit, ne-a cercetat! oriun&e afost. i aşa au făcut cei care i-au slujit Lui. (el +ogat, cel &octor, cel ca un părinte printre "ntemni#şi "n orice s-ar afla$

Doamne= fă/ne vrednici să simţim că 'u eşti şi Judecătorul şi <%ntuitorul= şi lumina Judecăşi iu4irea tuturor iu4irilor" $u 'atăl şi Duhul &f%nt= cu <aica Domnului şi toţi &finţii" Amin"



5icolae &teinhardt (<onahul 5icolae Delarohia) / Înfricoşătoarea ;udecată

5n teItul referitor la 6u&ecata &e Apoi @%atei GK, B=-EO &eo&ată accentul ca&e pe om. 5n tcuprinsul Legii noi @ca şi al Legii vec*i prioritatea este acor&ată iu+irii &e Dumnezeu: %run

întâi ne s%une s(-' iuim din tat( inima, din tt su"letul, din tt $u#etul şi tat( %uterenastr(.

0u+irea aproapelui, &eşi socotită nu mai pu#in "nsemnată, e totuşi prevăzută &e porunca a &ouoarecum su+or&onată celei &intâi, un soi &e consecin#ă a ei. Aşa apare la %atei GG, BH ! %arcu =B= şi Luca =H, G? @C S( iueşti %e a%ra%ele t(u $a %e tine însu!i este cuprinsă şi "n Legea vec*Levitic =F, =N figurativ.

+n %eriada Dude$(!ii viitare îns(, iuirea a%ra%elui nu numai $( tre$e înaintea $eleilalte, a şi în"(!işea*( $a sin#ura avut( în vedere.



'otul, aici, e "n func#ie &e rela#iile interumane, nu se face vor+ire &ecât &e fapte privin& ajutorarsemenului.

0u+irea &e Dumnezeu nu mai e pomenită - nici cre&in#a, care s-a transmutat potrivit afirma#iilSfântului Apostol 0oan @"n prima sa epistolă so+ornicească, capitolul &oi şi ale Sfântului Apost0acov tot "n al &oilea capitol "n fapte şi iu+irea &e fra#i nu &espre aceasta va fi "ntre+

"mpricinatul, ci numai &acă a &at &e mâncare celor flămânzi şi &e +ăut celor "nseta#i, &acă a primpe străin şi a "m+răcat pe cei goi, &acă a cercetat pe cei +olnavi şi pe cei "ntemni#a#i.

'otul, aşa&ar, se concentrează asupra +inefacerilor făcute oamenilor "ngreuia#i şi "mpresura#i năpaste şi griji, aproapelui aflat la necaz.

vang*eliile reiau i&eea eIpusă pe larg &e %atei GK, B=-EO şi precizează: Q&i atun$i ?Fiul Omuluva r(s%l(ti "ie$(ruia du%( "a%tele saleI ?Matei 16, 2@ sau C &i %entru $e M( $ema!i amnamne şi nu "a$e!i $e v( s%unI ?'u$a 6, 46@.

(uvintele-c*eie: fapte şi face#i sunt su+liniate &e mine. (ân&, &e asemenea, mnul se re"er( $ele *e$e %run$i în $nvrirea $u a$el $are vria s( ştie $e s( "a$( s%re a mşteni via!a veşni$El le men!inea*( numai %e $ele $in$i %rivitare la rela!iile $u amenii, iar nu şi %e $elelaltde$ur#ând din latria datrat( lui umne*eu, enumera adi$( li#a!ia de a nu s(vârşi adulter,nu "ura, a nu m(rturisi strâm şi a nu înşela, a nu u$ide, a-şi $insti tat(l şi mama.

6u&ecata, ve&em, se face şi ea "n acelaşi &u*, "n temeiul unor criterii faptice, lumeşti, practicpragmatice. mnul +nsuşi, vrând s( eG%li$e ?:an 5, 2@ %entru $are %ri$in( : s-a dat de $(t/at(l %uterea s( "a$( ;ude$at(, indi$( dre%t $au*( Q%entru $( este Fiul OmuluiI. (e vrea sa zi

această motivare3 (ă )ristos e "mputernicit să fie 6u&ecător &eoarece a fost şi l om şi &eci pr+ine cunoaşte firea oamenilor, lumea, cum stau lucrurile acolo pe pământ, care sunt cu a&evărraporturile &intre făpturi, care le sunt nevoile, grijile şi &urerile.

<rists e Dude$(tr "iind$( ştie $um stau lu$rurile dinl(untru, eG%erimental, $a nul Care şi Ea $unas$ut is%itele, seala, "amea, durerea.

Care a stat "a!( $(tre "a!( $u tru"ia, invidia, ura, %rstia şi tr(darea.

Care a "st vândut, at;$rit, %(lmuit, s$ui%at şi mrât, în $inuri,C(ruia : s-a %us %e $a% $unun( de s%ini şi a "st îmr($at $u %ur%ur( min$inas(.

Ca nul Care va ;ude$a în $unştin!( de $au*(, nu du%( relat(ri şi eG%uneri %urtate d #ur( în #ur(, $a nul Care ştie des%re $e e vra ?de Vui il en returne, s%un %lasti$ intradu$tiil "ran$e*ii, eu aş t(lm($i $are $unaşte t(r(şenia şi dedesuturile tatC(ruia nu-: %!i îndru#a ver*i şi us$ate şi $âte-n lun( şi-n sare sau su$i şi r(su$i adev(rsau a :-l as$unde sau m(slui su vre "rumase $u is$usite vi$leşu#uri.

(a /nul (are a fost şi l 7m, ca to#i oamenii, (are va aprecia nu &upă criterii şi consi&erateoretice, a+stracte, C&ivine, ci &upă criterii şi consi&era#ii foarte simple, foarte omeneşti, toate zilele, +anale, vulgare @să nu ne sperie termenul acesta, să nu uităm că lim+ajevang*elic nu-i siman&icos şi fan&osit, că nu se fereşte a &enumi lucrurile pe şleau şi



a&evăratul lor nume, criteriile Comului &e pe stra&ă, ale omului &osă&it, tru&it, ferecat supărări şi neocolit &e valurile vie#ii.

Ale omului o+işnuit, cel &in viitoarea şi frecuşul vie#ii celei mai neangelice, nespiritualizatcriteriile +unului sim# celui mai elementar.i care-s acestea3 (ele ale "ntrajutorării @a &a năpăstuitului &e ce are mai "ntâi nevoie: *rana&ăpost, culcuş, "m+răcăminte, cercetare la spital şi "nc*isoare, +unei vecinătă#i, soli&arită#ii cel

nerăsfă#a#i &e ursită.A+solut nimic Cfin "n felul cum ne este &escris marele 6u&e# al sărmanilor @şi sărmani, la &revor+in&, suntem to#i cei născu#i su+ pecetea păcatului strămoşesc, nimic elegant, Csuperiorintelectualist, mistic, sofianic, transcen&ental, a+isal, apologetic, Ci&ealist, mistagogic, tainpitagoreic, isi*astic, Csu+lim ori eItrasensorial şi parapsi*ologic.

'oate cazurile evocate &e )ristos la %atei GK, B=-EO se referă la nevoi şi scâr+e ale vie#ii oamenil&e rân&, ale oameniior care se iz+esc prea pu#in &e C"naltele pie&ici scoase "n calea lor potrivnicii "n&eo+şte specifici legii numerelor mari: oamenilor +olnavi, flămânzi, strâmtora

"ntemni#a#i @pe &rept ori pe ne&rept.

Lipsi#i &e +unurile, &e larg consum ale vie#ii, lovi#i &e năpastele celor simpli, &e năpastele Ccurente+oala, sărăcia, foamea, +irocra#ia, singurătatea, o+i&a4

'eItul nu ne poartă "n vreun empiriu, o aca&emie platoniciană, un tărâm sacru, ci pe uli#e şi străori pe &rumuri şi poteci un&e omul se z+ate şi se luptă cu istovitoarele angarale majoritare "ntrlume pe care poe#ii romantici au numit-o su+-lunară.

)ristos va ju&eca aşa cum ar face un oarecare muritor anevoie "m+ătat cu apă rece, o gospo&ină ctre+uri multe şi pu#in răgaz pentru +raşoave, un ins lovit &e soartă, trecut prin ciurul şi &ârmonvie#ii materiale, străin &e orice specula#ii teologice, filosofice, metafizice, ascetice şi &e solicitări&iscursivită#ii.

8imic su+til "n tot cuprinsul teItului matein referitor la ziua cea mare.Se ia aminte numai la faptele @elementare, cru&e, +rute care ar fi re#inut aten#ia şi &eclanşat reac#apreciativă a oamenilor năpă&i#i &e păsurile şi poverile coti&ianului celui mai "n&epărtat &e estetismnelinişti spirituale, &u+ii mintale, &e toate acele cu totul &iferite frământări ale celui care ncunoaşte grija zilei &e mâine şi a pâinii &e astăzi.

Acesta e mai ales surprinzător, straniu şi cutremurător "n felul &e a proce&a al 2iului 7mului cân& şe&ea pe tronul slavei Sale prefăcut "n &ivan &e ju&ecată: această +ruscă revenire la simplicitate elementaritate, această eIclusivitate acor&ată numai şi numai faptelor +une, milosteniei celei &e ucomun, iu+irii aproapelui eIprimate "n termenii filotimiei şi sprijinului "ntre fiin#e plămă&ite &aceeaşi frământătură şi vremelnice gaz&e ale unui aceluiaşi &u*.

(riteriile teItului nostru sunt, scurt spus, strict Cmateriale, +anale, triviale, pe "n#elesul, la nivelul"n conformitate cu viziunea @Weltansc*auung Ccelor mici, celor umili#i şi o+i&i#i @i-a plăcut l



DostoievsTi să le zică &intr-un cartier &e margine &e oraş ori &intr-un sat nepricopsit, care pot gus&in plin savoarea unei fapte +une.

(ăci ceilal#i, Csuper+ii @cum le spune scriitorul francez 6ules ;omains nu prea ştiu &e foamgolătate, spital, puşcărie, calicie, lipsă &e a&ăpost şi nevoie &e ajutor.i, super+ii, au mai ales parte &e anIietă#ile spiritului şi ale min#ii, &e goana &upă no#iunimanipulate &e cuget şi altele &e acest fel, no+ile &esigur, necesare civiliza#iei şi culturii, "nsă ocrot

&e satisfacerea cerin#elor primare, prielnică &esfăşurării unei activită#i &ezinteresate.0ată că nu &e astfel &e su+tilită#i @ori c*iar prea frumoase porniri spre &esăvârşire se va preocu)ristos şi se va #ine seama la 6u&ecata &e Apoi, ci &e lucruri mult mai Cgrosolane: vor fi răsplătnu cei care au gân&it, me&itat, filosofat, misticizat, scripturizat, migălit, angelizat ci acei careomeneşte, eIisten#ial, +ătrâneşte, copilăreşte, nesofisticat, la nivelul căr+unarului lui 6ean-6acXu;ousseau, al lui 6acXue >on*omme, al *umuleştenilor lui (reangă, al eroilor lui >rătescu-Voineşal lui %arY 1oppins, al +asmelor şi poveştilor, al "ngerului păzitor &e copii cumin#i, al oamenilor trea+ă şi &e ispravă *ălă&uitori "n atâtea şi atâtea istorisiri ale noastre şi ale tuturor neamurilor "şi vfi ajutat fără ifose şi men&re, fără şovăire şi ză+avă şi cu totul "n afara perimetrului firelor tăiate

patru, proprie celor prea "nvă#a#i, lipsi#i &e contactul cu realită#ile &ure, nesperioase şi necru#ătoaale vie#ii, pier&u#i "n lumea imaginară @&e cele mai multe ori, a construc#iilor cere+rale, "şi vorajutat, zic, semenii afla#i la anang*ie.6u&ecata &e Apoi, "n concep#ia creştină, e cu totul tainică şi &eose+ită &e concep#ia como&ăiu&aismului.

vreul evlavios ştie că &acă a &at ascultare poruncilor &in Decalog şi celor şase sute treisprezecoman&amente ale pre&aniei va fi iz+ăvit.

>u tt aşa $reştinul, $are se va în"(!işa unei ;ude$(!i în"ri$ş(tare deare$e nu se %ate şti $use va %rnun!a Dude$(trul.&tim $( naşterea din a%( şi du, $redin!a, "a%tele une, nele%(darea şi neruşinarea de <ristvirtu!ile şi altele $a a$estea vr "i !inute în seam(, dar si#uran!( aslut( nu are nimeni.

1ericopa zisă a 6u&ecă#ii viitoare ne pune totuşi la "n&emână un "n&reptar precis şi ne aşează pe utărâm soli&, &e mare şi neaşteptată smerenie &e nu şi @pentru mul#i &intre noi naivitate.

Iistă o cale sigură, ne"nşelătoare ce &uce spre o solu#ie fericită a ju&ecă#ii nemitarnice: calmo&estă, străină &e fumuri şi eItravagan#e, calea &in moşi-strămoşi ştiută şi &e conştiin#a noast

&intot&eauna +ănuită a fi cea &reaptă! calea făptuirii +inelui şi venirii "n sprijin celor atât &e pregna&enumi#i "n teItele noastre religioase Cnecăji#i.

<rists, în!ele#em din $ele relatate de S". )%stl şi Evan#elist Matei, de a$easta se va interemai întâi $um ne-am %urtat în lume $u "ra!ii, ve$inii, semenii şi vr(;maşii nştri. $m%rtarea nastr( în lumea rela!inal(.

(a şi la ;ăstignire, la 6u&ecată are loc o teri+ilă şi minunată c*enoză: Domnul se transpune "n şi i&entifică cu făpturile Sale cele mai oropsite.



El se re$unaşte a "i însetatul, "l(mândul, întemni!atul rail $( da$( nu s-ar "i întru%adivinitatea n-ar "i %menit "amea, setea, #l(tatea.

Spitalul şi puşcăria mărturisesc "nsă realitatea şi &eplinătatea "ntrupării, o cunoaştere intimăcon&i#iei umane, iar cercetarea +olnavilor şi a "ntemni#a#ilor eu unul o socotesc a fi contri+u#ia (ecare a eIperimentat in vivo amărăciunea singurătă#ii şi &ulcea#a compătimirii.

(urios rămâne faptul că omul @finit şi infinit precum stăruitor "l &efineşte )ei&egger apare @tocmla 6u&ecata cea mare, un&e ne-am fi aşteptat să-l ve&em luat "n seamă "n&eose+i ca Cinfinit suaspectul &e fiin#ă creată şi vulnera+ilă, &e părticică a unei comunită#i concrete, cu nevru&imentare, nu a vreunei noosfere &e tip 'eil*ar& &e (*ar&in. Dar &e ce ne-am mira. (a &e o+ic)ristos grăieşte şi proce&ează tocmai altfel &ecât ne aşteptam, +a c*iar potrivnic acelor aşteptări.&ova&ă certă &e autenticitate.

El întru adev(r a luat tru%, iar de ;ude$at vm "i ;ude$a!i în %re*en!a în#erilr îns( de $(tre FiOmului.



&f%ntul 6arlaam al <oldovei / Predică la Duminica 3ăsatului sec de carne

Qmnul a s%us HCând va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi t!i s"in!ii în#eri $u El, atun$i vşedea %e trnul slavei Sale. &i se vr aduna înaintea 'ui tate neamurile şi-i va des%(r!i %e unde al!ii, %re$um des%arte %(strul ile de $a%re. &i va %une ile de-a drea%ta Sa, iar $a%rele destân#a.

)tun$i va *i$e +m%(ratul $elr de-a drea%ta 'ui eni!i, ine$uvânta!ii /at(lui Meu, mşten

îm%(r(!ia $ea %re#(tit( vu( de la întemeierea lumii.C($i "l(mând am "st şi Mi-a!i dat s( m(nân$0 însetat am "st şi Mi-a!i dat s( eau0 str(in a"st şi M-a!i %rimit0 l am "st şi M-a!i îmr($at0 lnav am "st şi M-a!i $er$etat0 în temniam "st şi a!i venit la Mine.

)tun$i dre%!ii +i vr r(s%unde, *i$ând amne, $ând /e-am v(*ut "l(mând şi /e-am r(nit Saînsetat şi i-am dat s( ei Sau $ând /e-am v(*ut str(in şi /e-am %rimit, sau #l şi /e-aîmr($at Sau $ând /e-am v(*ut lnav sau în temni!( şi am venit la /ine :ar +m%(ratur(s%un*ând, va *i$e $(tre ei )dev(rat *i$ vu(, întru$ât a!i "($ut unuia dintr-a$eşti "ra!i ai Me

%rea mi$i, Mie Mi-a!i "($ut.

)tun$i va *i$e şi $elr de-a stân#a u$e!i-v( de la Mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşni$, $aeste #(tit diavlului şi în#erilr lui. C($i "l(mând am "st şi nu Mi-a!i dat s( m(nân$0 însetat a"st şi nu Mi-a!i dat s( eau0 Str(in am "st şi nu M-a!i %rimit0 #l, şi nu M-a!i îmr($at0 lnaşi în temni!(, şi nu M-a!i $er$etat. )tun$i vr r(s%unde şi ei, *i$ând amne, $ând /e-am v(*u"l(mând, sau însetat, sau str(in, sau #l, sau lnav, sau în temni!( şi nu i-am slu;it



El îns( le va r(s%unde, *i$ând )dev(rat *i$ vu( +ntru$ât nu a!i "($ut unuia dintre a$eşti %remi$i, ni$i Mie nu Mi-a!i "($ut. &i vr mer#e a$eştia la sânda veşni$(, iar dre%!ii la via!( veşni$Mt. 25, 31-46N.

5n#elesul vang*eliei &e fa#ă:

%ai "ntâi &e toate, aceasta arată taina cre&in#ei noastre, care-i mai mare şi mai &inainte &e venir

la ju&ecată a Domnului nostru 0isus )ristos. 6u&ecată pe care cu &ina&insul tre+uie să o aşteptăm&e care foarte mult tre+uie să ne temem şi să ne "ngrijim.

(ăci, fără &e "n&oială, l va veni$

Aşa cum, cu sute &e ani "nainte s-a vestit &e către 1roroci venirea Lui "n trup$căci "n mo& &epls-a "mplinit cuvântul lor.

(ăci l a venit pe lume "n trup &e om.

i a &oua oară, fără &e "n&oială, l va veni şi ne va ju&eca pe noi cu putere &umnezeiască şi slavă multă. Lucru pe care "l spune şi 0oan >otezătorul (n ori"inal% ;răstitel*.

1entru că-L mărturiseşte ca pe un %iel jung*iat pentru păcatele noastre 5n. =, GF şi ca pe un Leu certare pentru nemul#umirea noastră.

i vor+eşte &espre ju&ecata %ăriei Sale ca &espre o lopată &e vânturat, care alege grâul &e plea%t. B, =G! Lc. B, =?. i ca pe o secure ce taie ră&ăcina lemnului$şi ca pe un foc ce ar&e lemnecele seci, care nu au roa&ă %t. B, =H! Lc. B, F.

5nsă l singur a spus că vom ve&ea pe 2iul omului venin& la ju&ecată pe norii cerului %t. GE, BH0ar 5ngerii, la suirea Sfin#iei Sale "n cer, au spus faptul că aşa cum 5l vă& pe %ăria Sa &ucân&u-Se cer tot la fel va şi veni 2. Ap. =, ==.

i acest lucru "l mărturisim tareZ cu "ncre&ere, "n cre&in#a noastră, cân& citim (rezul +m presupcă Eeruia înseamnă ;re$ul*.

5n al &oilea rân& a"l(m $( eGist( trei ;ude$(!i ale lui umne*eu.

<ai 0nt%i "i avem pe con&ucătorii (n ori"inal% ispra!nicii* lumii acesteia, cărora Dumnezeu le&at puterea &e a-i ju&eca pe oameni aşa cum ar ju&eca l 5nsuşi.

De aceea 5mpăratul 0osafat le a&ucea aminte ju&ecătorilor &in vremea sa şi le spunea: C 'uaaminte la $eea $e "a$e!i, $( nu "a$e!i ;ude$at( meneas$( $i dumne*eias$(= 00 1aral. =F, O.

A&ică nu ju&eca#i precum oamenii, ci ca nişte &umnezei4

i aşa cum nu este la Dumnezeu strâm+ătateZ ne&reptate, nici fă#ărnicieZ ipocrizie, nici &orin#a &e

primi &aruriZ mită, aşa să nu fie nici la voi.



(ăci to#i cei care ju&ecă, ju&ecă &e fapt "n locul lui Dumnezeu.

Astfel, &acă &in lene sau pentru &arZ mită, sau &in cauza voii unui om, sau &in nesocotin#ăZ lipsă &"n#elepciune personală sau &in cauza slujitorilorZ a ju&ecătorilor celor răi nu se face ju&ecată &reapatunci cu to#ii vor fi ju&eca#i cu urgiaZ mâniaZ asprimea ju&ecă#ii lui Dumnezeu.

A doua ;udecată este atunci cân& Domnul 5nsuşi ju&ecă$(ân& ju&ecă lumea pe care oamenii nau putut să o ju&ece sau nu au vrut să o facă.

(ăci Acela "l iz+ăveşte pe cel neputernic &in mâinile celor mai tari &ecât el, şi pentru care oamennu au vrut să intervină.

(ăci l "i pier&e pe &omni şi pe ju&ecători, şi mută "mpără#iile &e la un neam la altul.

Astfel i-a certat Domnul pe fiii lui li, preotul &in Legea Vec*e 0 ;eg. E, =O, pe care tatăl lor nucerta. i atunci Dumnezeu i-a certat l 5nsuşi "n timpul răz+oiului şi au murit. i mai apoi şi tatăl l

muri, cân& auzi &e pier&erea lor 0 ;eg. E, =?.

Aşa a ju&ecat Dumnezeu şi So&oma şi omora 2ac.=F, GN. 0ar pentru cei care s-au ri&ic"mpotriva 1rorocului %oise, pământul s-a &esc*is şi i-a "ng*i#it &e vii 8um. =O, B=-BB.

i pe 8a+al, care "i făcea rău lui Davi&, l-a certat Dumnezeu 0 ;eg. GK, BN. 5ncât acestamul#umit lui Dumnezeu, zicân&: C Aine$uvântat s( "ie )$ela $are a r(s%l(tit r(utatea %ri$inuimie de >aal= 0 ;eg. GK, BF.

i A+esalom, cân& s-a ri&icat cu oaste mare "mpotriva tatălui său 00 ;eg. =?, GE-GK, mai apoifugit şi s-a spânzurat 00 ;eg. =N, F.

i Scriptura spune că a ju&ecat Dumnezeu &reptatea lui Davi& "mpotriva &uşmanilor săi 00 ;eg. =GN.

i aşa se petrec lucrurile până astăzi. (ăci Dumnezeu pe multe "mpără#ii le pier&e pentru ne&reptăşi vărsări &e sânge. i le &ă altor neamuri.

A treia ;udecată a lui Dumnezeu va fi &upă sfârşitul c*ipului acestei lumi, cân& va ieşi glasul

Dumnezeu "n trâm+i#a aceea "ngerească$care va suna şi-i va &eştepta pe cei mor#i şi-i va c*ema ju&ecată.

Atunci, cân& se va arăta &in cer Sfânta (ruce şi vor plânge to#i oamenii &in lume.

Vor plânge necre&incioşii şi cei care L-au răstignit. (are n-au crezut "n Sfânta vang*elie.

Dar vor plânge şi creştinii, care n-au purtat "n ei "nşişi omorârea &e păcate a Sfintei (ruci, a&ică ccare numai cu numele erau creştini.



5nsă vor plânge şi cei +uni, că nu s-au nevoit şi mai mult pentru +inele lor veşnic. 5nsă plânsacestora &in urmă se va "ntoarceZ se va transforma "n +ucurie, căci vor primi atunci +inele, cinsteamărireaZ slava cea netrecătoare.

Atunci &e va arăta Domnul Iisus Bristos e nori" Dar nu e aceşti nori care louă şi 0ntunecsoarele" $i e norii de aur Hai slavei &ale= 0n toate felurile de culori 0modo4iţi şi frumoşi0mreună cu oştiri nenumărate de Îngeri"

i "naintea Lui se vor a&una toate lim+ileZ neamurile. i le va ju&eca &upă cum spune Sfânvang*elie: a&ică pentru faptul că nu au &at celor lipsi#i şi neavu#iZ neajutora#i.

Dar cei care şi acum sunt ju&eca#i, &e ce fel &e ju&ecată cre&e#i că vor avea parte3$

Atunci, iu+i#ilor, se va &espăr#i părintele &e fiu, şi mama ?dem% îmă* &e fiică, şi fratele &e soră,prieten &e prieten, şi so# &e so#.

Atunci jale şi amar vor că&ea peste păcătoşi.

(ăci "i vor ve&ea pe cei mai proştiZ mai simpli &ecât ei, pe cei pe care &e multe ori i-au &osă&itZau "ntristat şi i-au asuprit, "m+răca#i "n atâta po&oa+ă şi frumuse#e, şi "n atâta mărire şi cinste, pe caomul nu poate să le spună$şi pe ei "nşişi se vor ve&ea "n atâta amar şi &urere şi "n c*inuinetrecătoare şi$vor plânge cu amarZ cu amărăciune$

Atunci "şi vor +lestema păcătoşii ziua "n care s-au născut şi via#a pe care au avut-o.

Atunci, &e groaza lor, va plânge şi cerul şi pământul.

i se vor &uce spre pieire ca nişte vinova#i, goi şi amărâ#i, ucişi şi lovi#i &e "ngeri cumpli#i nemilostivi$"n munca &e veci.

0ar Drep#ii se vor veseli &e ve&erea fe#ei lui Dumnezeu$şi &e cântările cele &ulci ale 5ngerilor,&e frumuse#ea ce va "nflori pe trupul lor De trupul lor transfi"urat plin de ,ar*, şi &e mireasma va ieşi &in vistieriile cerului$şi &in cauza &o+ân&irii 5mpără#iei, şi &e cetele frumoase şi luminaale Sfin#ilor, şi &e cununile cu care-i va "ncununa Dumnezeu 5nsuşi, cu &reapta Sa, şi &e *rana c&ulce$

De acestea toate se vor veseli$şi se vor &uce spre o&i*nă şi spre repausul cel ceresc$"ntru veselnetrecătoare, "ntru &ăn#uire nesfârşită, "ntru &esfătare şi "ntru &ezmier&are ne"ncetată "n cur#ile şi palatele (n ori"inal% polatele* (etă#ii celei &e sus, pe care a zi&it-o 5nsuşi Dumnezeu.

1entru aceasta, fra#ilor, a&uce#i-vă aminte &e această veselie4 (ăci pentru ea Sfin#ii şi-au &at nnumai avu#ia ci şi sănătatea şi via#a. (ăci unii şi-au pus şi capul pentru ea +u fost martiri$aţi*.

5nsă noi ne ferim să &ăm o fărâmă &e pâine sau un +an$



e a$eea, "ra!ilr, $ur(!i!i-v( %($atele $u s%vedania, $u milstenia, $u ru#($iunea, $u la$rimişi $u "re$ventarea Aiseri$ii= Ca ast"el s( s$(%a!i de mun$ile de ve$işi s( dândi!i +m%(r(!$erului, $u mila şi $u darul mnului nstru :isus <rists. C(ruia : Se $uvine $instea în$in($iunea, slava şi m(rirea, îm%reun( $u (rintele S(uN şi $u uul S"ânt, a$um şi %ururşi întru ve$i de ve$i. )min=

?)m dirtsit teGtul %redi$ii $n"rm edi!iei S"ântulN arlaam al Mldvei, Carte rmâneas$

de înv(!(tur( laN umene$ile %reste an şi la ra*ni$e îm%(r(teşti şi la Sventi mari, ed. în#ri;işi #lsar de Stela /ma, %re"a!a şi studiu de an Lam"ires$u, vl. ::, Ed. B*a ânturilAu$ureşti, 2911, %. 17-22.@

Părintele Petroniu 'ănase / $uv%nt 0n Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi



Q1il&a 2iului ;isipitor ne va uimi cât va fi lumea, prin milostivirea şi negrăita &ragoste pe care nearătat-o Dumnezeu. e a$eea, %ate, Mântuitrul a vit s( mar( r(sti#nit, adi$( $u ra!eîntinse şi Aiseri$a mereu îl în"(!işea*( ast"el, %entru $a s( ne arate $( de-a %ururi st( $u ra!edes$ise, $a s( îmr(!işe*e %e t!i %($(tşii $are se într$ la Casa %(rinteas$(.

0u+irea "nsă nu-i unilaterală, ea cere răspuns &in partea celui iu+it, iar răspunsul cel mai firesc npoate fi altul &ecât tot iu+irea. a$( umini$a Fiului Bisi%itr ne-a %us înainte dra#stea $%reamilstiv( a lui umne*eu "a!( de ameni, dumini$a a treia, a în"ri$şatei Dude$(!i, ne "as( medit(m la r(s%unsul mului "a!( de dumne*eias$a dra#ste0 r(s%uns $are se îndrea%de%triv( $(tre umne*eu şi $(tre a%ra%ele.

Iu4irea faţă de Dumne!eu e datoria cea mai sf%ntă a omului" 8u-şi iu+esc oare copiii pe părini animalele şi fiarele săl+atice iu+esc pe +inefăcătorul lor! &ar cum să nu iu+ească omul

Dumnezeu, 2ăcătorul său şi &ătătorul a tot +inele3 Hra#stea de umne*eu e miş$area $ea m"ireas$( a inimii treuie s( te $nstrân#i, s(-!i "a$i sil(, s( te $inuieşti, $a s( nu iueşti %umne*euI ?e#uW@.

De aceea, "ncă &in Vec*iul 'estament iu+irea &e Dumnezeu stă "n fruntea Decalogului, este cea mmare poruncă, "n care se cuprin&e toată Legea şi 1roorocii: Q S( iueşti %e mnul umne*eul t($u tat( inima ta şi $u tt su"letul t(u şi $u tt $u#etul t(u @%atei GG, B?. 0ar %ântuitorul )ristnu recoman&ă nici o altă poruncă aşa &e mult ca porunca &ragostei.

H"""

umne*eu nu sileşte %e m şi $u atât mai mult nu-i %run$eşte s(-' iueas$(0 dar %rin iuireaîm%linire a %run$ilr, mul se "a$e mştean al vie!ii de ve$i. i fiin&că Dumnezeu pentru omgătit "mpără#ia Sa &e la "ntemeierea lumii şi voieşte ca to#i să o &o+ân&ească, &e aceea porunceştQFi!i des(vârşi!i , QFi!i s"in!i , QFi!i milstivi, asemenea /at(lui Celui $eres$, $a s( "i!i de%ururi îm%reun( $u El . +m%linirea %run$ilr de$i, nu este un lu$ru datrat lui umne*eu, $use întâm%l( $u %run$ile meneşti, $i este datrie "a!( de ni înşine, interesul $el mai de temelal vie!ii nastre.



Sunt "nsă oameni care, ne"n#elegân& aceasta, vă& "n poruncile &ragostei &e Dumnezeu, o povară gr&e purtat, ca pe ceva făcut pentru altcineva şi nu pentru sine şi-şi fac socoteala greşită că pot &ucevia#ă păcătoasă, străină &e Dumnezeu şi toto&ată vor putea să se +ucure şi &e +unătă#ile ce le a&uvie#uirea "mpreună cu Domnul. Q8u te gră+i cu pocăin#ă, "l "n&eamnă vrăjmaşul, ai &estulă vrempână la moarte4 8u ştii că Dumnezeu este "n&elung ră+&ător şi mult milostiv3 şi mul neîn!eleas$ult( şa%ta $elui r(u, du$e mai de%arte $(sni$ie $u %($atul, tr(ieşte via!( $reştin( sear(dmân#âindu-se $u s$tin!a min$inas( $( umne*eu îl va ierta, $u mila Sa $ea nem(surat

%re$um a iertat %e Fiul risi%itr, %e des"rânata şi %e tâlar. ar %entru $ei %($(tşi, şi nu %ent$ei dre%!i, a venit <rists=

r*av( înşelare= a$( de*n(de;dea, $are vine din neîn$rederea în un(tatea lui umne*eu, esmare %rime;die %entru mântuire, a%i în$rederea nes$tit( în dumne*eieas$a milstivire este mai vinvat( şi mai %rime;dias(. Prin de!năde;de omul 0şi taie orice utinţă de 0ndretare= irin nesocotita 0ncredere nu mai vrea să facă fate 4une şi ăcătuieşte cu ştiinţa şi cu voli4erăQ am%ndouă sunt ăcate grele 0motriva Duhului &f%nt şi duc la ieire veşnică"

Duminica 5nfricoşatei 6u&eca#i tocmai asupra acestei primej&ii ne atrage aten#ia. Da= Dumne!

este nesus de 4un= iu4itor şi milostivirea 3ui este fără de marginiQ dar totodată este nesus dret" Q Milstiv şi dre%t este mnul zice 1salmistul @1salm ==E, K şi Qdre%tatea mnulr(mâne în vea$, "n curgerea vie#ii pământeşti, noi ve&em mai mult milostivirea Sa cea nemărgini&ar va veni ziua cân& Dumnezeu se va arăta mai ales "n lumina &reptă#ii Sale, ziua "nfricoşat6u&ecă#i. Q/!i treuie s( ne în"(!iş(m înaintea s$aunului de ;ude$at( al lui <rists, ziApostolul @;omani =E, =H! atunci, Q umne*eu va ;ude$a lumea $u dre%tate, va ;ude$a neamuri"(r( strâm(tate.

ar $e este Hdre%tatea dumne*eias$(I 5n cântările &e la utrenia acestei &uminici auzim:HCând

vr aşe*a s$aunele şi se vr des$ide $(r!ile şi umne*eu va şedea la ;ude$at(. O, amar va atun$i, %($(tşilr= O, $e $eas va "i atun$ea=H

ar des%re $e $(r!i este vra Este $ineva $are s$rie tt $e "a$e mul în via!( Da, cu a&evăsunt căr#i şi este scriitor şi nimic nu rămâne nescris. i aici se cuvine a pomeni un lucru plin mirare:

7amenii &e ştiin#ă, tot isco&in& să afle tainele vie#ii omeneşti, au &escoperit că tt $eea $e "amul, tt $eea $e #ândeşte şi vreşte, dar aslut tt, las( urm( în al$(tuirea $ea mai as$unsa mului0 se îns$riu în adân$ul "iin!ei nastre $a într- $arte. )st"el, ni înşine suntem $artea

tt ni, $ei $e s$riem. Mare tain( se as$unde ai$i=

La "nfricoşata 6u&ecată se va &esc*i&e această carte, a&ică cele scrise acum "n taină nevăzut nimeni, se vor ve&ea la arătare: şi cele +une şi cele rele vor fi văzute &e toată lumea. Atunci rănimucenicilor vor străluci ca mărgăritarele, nevoin#ele şi faptele &rep#ilor şi ale cuvioşilor Qvstr(lu$i $a sarele @%atei =B, EB, precum ne "ncre&in#ează Domnul )ristos. 0ar c*ipurpăcătoşilor vor arăta pocite şi sc*imonosite &e toate păcatele şi patimile pe care le-au făcut. Q(iva putea ră+&a acea nesuferită ruşine4



:at( dre%tatea dumne*eias$(. H/e-am "($ut "iin!( $instit( şi în*estrat( $u liertate de%lin(, $are ni$i Eu nu am îndr(*nit s( m( atin#0 !i-am dat %utere $a s( "ii asemenea $u Mindumne*eu %rin ar0 iat( dar, a$um ai sin#ur $eea $e ai ales=I /t $e "a$e mul $u via sa lier(a%r%ie sau îl de%(rtea*( de umne*eu. Omul se mdelea*( sin#ur, %rin tt $eea $e îns$rie el $artea vie!ii sale $u $are se va în"(!işa la Dude$at(. )tun$i, uitându-se la i$ana dumne*eias$( %$are treuia s( reali*e*e, $u darurile %rimite de la umne*eu şi v(*ând $i%ul %$it s$imnsit %e $are l-a "(urit în via!a sa de %($at, mul sin#ur va re$unaşte r(s%lata $e i

$uvine. HO, $e $eas va "i atun$ea=H Dude$ata este $nstatarea a $eea $e am "($ut ni în via!a %(mânteas$( şi ttdat( %e$etluire %ve$ie a a$estei st(ri. :at( dre%tatea dumne*eias$(. umne*eu nu %ate s$ima ale#erea nastrDe aceea, spune cineva că ia&ul "n primul rân& e marea &urere a lui Dumnezeu, văzân& pe fiii Spentru care S-a jertfit, cărora le-a gătit "mpără#ia &e la "ntemeierea lumii, că totuşi au preferat foccei veşnic, gătit &iavolului şi "ngerilor lui.

De aceea, pomenirea 5nfricoşatei 6u&ecă#i este tot&eauna un "n&emn *otărât &e a ieşi &in nepăsar&e mântuire. S( nu ne înşel(m $u $redin!a min$inas( $( umne*eu ne va ierta "iind$( este u

şi milstiv. Aun(tatea 'ui nu %ate "i %rile; de %($at. El iart( $u nem(surat( milstivire, dar nnes$teşte demnitatea liert(!ii meneşti şi $ntriu!ia ei la mântuire. 1ăcatul, noi "l "nscriem carte şi numai cel ce l-a scris "l poate şterge, nimeni altul, nici c*iar Dumnezeu. i &acă omul nu ş"mpo&o+it c*ipul său cu nici o virtute, nici Dumnezeu nu-l poate "mpo&o+i. Este de$i în interes$el mai adân$ al vie!ii nastre s( şter#em din $arte tt îns$risul %($atului $u %$(in!( sin$er(, $în$etarea r(ului, $u s%vedanie $urat(, $u îm%linirea $annului, %rin ru#($iune şi $u la$rimi.

i pentru tot păcatul să ne "ntre+ăm cu "ngrijorare şi cu teamă: oare s-a şters el &in carte3 i &upă l-am şters, să scriem şi faptele cele +une ale virtu#ilor, prin "mplinirea poruncilor lui Dumnezeu, că

ele ne "mpo&o+esc şi ne gătesc c*ipul nostru cel &e veşnicie. /at( "a%ta un( este a#nisit( mare %re!, de $are ne vm u$ura în ve$ii ve$ilr. HCum !i-ai $res$ut ai$i ari%ile, aşa vei %ut*ura $(tre $ele de sus0 $um !i-ai $ur(!it ai$i mintea, aşa vei vedea a$l slava 'ui şi m(sura $are '-ai iuit ai$i, în a$eeaşi m(sur( te vei îndul$i de dra#stea 'uiI.

A &oua fa#ă a răspunsului nostru la &ragostea lui Dumnezeu pentru noi este &ragostea fa#ă aproapele, &e care iarăşi vom &a seamă la "nfricoşata 6u&ecată. 0coana acestei iu+iri ne-o arată cât poate &e limpe&e %ântuitorul, cu pil&a vie#ii şi cu cuvântul. Q )şa de mult a iuit umne*eu lumeîn$ât şi %e Fiul S(u, Cel nul- >(s$ut, '-a dat %entru dânsa @0oan B, =O. Q e a$eea şi vi datsunte!i s( v( iui!i unul %e altul, aşa $um v-am iuit Eu %e vi @0oan =K, =G. Q u%( a$easta

vr $unaşte amenii $( sunte!i u$eni$ii mei, da$( ve!i avea dra#ste +ntre vi @0oan =B, BK. 8iu+eşte pe Dumnezeu cel ce nu iu+eşte pe aproapele! Q %entru $( $el $e nu iueşte %e "ratele s(u %$are îl vede, nu %ate iui ni$i %e umne*eu %e $are nu-' vede @0 0oan E, GH, iar Q$ine iueşte %umne*eu, iueşte şi %e "ratele s(uI @0 0oan E, G=.

(ât &e mult #ine %ântuitorul la porunca iu+irii, ne-a arătat-o cân& ne-a &escoperit taina 6u&ecăcelei &in urmă. Atunci "ntreaga omenire va fi "mpăr#ită "n &ouă, &upă cum a "mplinit sau nu porun&ragostei &e aproapele.

H"""



)r "i #reşeal( s( în!ele#em din $uvântul mnului $( dra#stea "a!( de a%ra%ele st( numai milstenia tru%eas$(. %ilostenia este semnul văzut al &ragostei &e Dumnezeu şi fa#ă &e aproapelecine o are, "mplineşte toată virtutea, "mpreună cu milostenia are şi celelalte virtu#i. &i iar(şi a#reşi da$(, v(*ând %re!uirea $ea mare %e $are d( mnul milsteniei, am s$ti $( ta$elelalte "a%te une, mu$eni$ia, ru#($iunea, stenelile %entru virtute, vr "i tre$ute $u vedere'oate vor fi cântărite şi răsplătite: faptele, cuvintele, gân&urile. Dar "n pre#uirea aşa &e mare &aunor fapte aşa &e simple, se ascun&e o taină &e mare pogorământ şi &e &ragoste &e oameni &

partea lui Dumnezeu. Acestea reprezintă pre#ul cel mai scăzut &e mântuire ce se cere omului, ca nu rămână nici un om pe lume care să spună că nu a putut să se mântuiască, ştiin& că nu se află ope pământ care să nu poată săvârşi asemenea fapte &e milostenie. ia!a %(mânteas$( este un madar al lui umne*eu. Ea este s$urt(, dar $u ea %utem a#nisi veşni$ia. Hu!in( este stenealdar veşni$( dinaI, *i$eau (rin!ii. 'ot +inele pe care "l facem acum va merge cu noi şi ne +ucura "n veşnicie.

De aceea, cugetarea la "nfricoşata 6u&ecată este izvor &e mare putere sufletească, ne smulge &nepăsare şi ne "m+ol&eşte spre toată fapta +ună. es%re S"ântul Ma$arie $el Mare se s%une $( esla şi us$at $a sm$in(. He $e, (rinte, îl întrea( un "rate, eşti mereu sla, şi $ând %steş

şi $ând m(nân$iI. 'a $are, Cuvisul r(s%unde HC$irva $u $are într$i lemnele este ta%ârlit( şi ars(. /t aşa m(nân$( tru%ul mului, $u#etarea la în"ri$şata Dude$at(.I

menirea mr!ilr din sâm(ta dinaintea umini$ii în"ri$şatei Dude$(!i, este un %rile; de "a%un( şi de a ne ar(ta dra#stea "a!( de umne*eu %rin dra#stea "a!( de $ei adrmi!i. a$( $vii ne %t întar$e ai$i dra#stea şi un(vin!a ar(tat( lr, $ei %le$a!i din via!a nu mai %t "a$şi r(s%lata ne r(mâne întrea#(.

Dar pomenirea mor#ilor este toto&ată şi un "n&emn &e cugetare la moarte, pe care Sfin#ii 1ărin#

socotesc cea mai "naltă filosofie şi foarte prielnică smereniei, rugăciunii şi pocăin#ei. %e&itarează&ărniciile vie#ii pământeşti, la scurtimea vie#ii noastre, la stricăciunea vie#ii omeneşti, ne trezeş&in nepăsare, ne &uce la căin#ă şi "n&reptare. HCu#et( la $ele mai de %e urm( ale tale, ne îndeamnS"ântul :an S$(rarul, şi în ve$i nu vei #reşiH. (ine vrea să scape &e moartea veşnică să ai+ă &epururi a&ucere aminte &e moarte. (ă Qprecum pâinea este cea mai &e tre+uin#ă &in toate +ucă#eaşa şi a&ucerea aminte &e moarte este fa#ă &e celelalte fapte +une. HS(-!i "ie martea d$trI *iFeri$itul )u#ustin, ar(tând $( "ils"area la marte este t(ietare de tat( %atima.

Hlân# şi m( tân#uies$ $ând #ândes$ la marte=I

Hai mie, inne#ritule su"lete= ân( $ând nu te mai %reşti de la r(ut(!i e $e nu-!i adu$i aminde în"ri$ş(trul $eas al mr!ii e $e nu te $utremuri de în"ri$ş(tarea Dude$at( a l<ristsI

HMi-am adus aminte de $easul a$ela, iui!ilr, se tân#uia S"ântul E"rem Sirul, şi m-a$utremurat0 m-am #ândit la a$el #r*av ;ude! şi m-am în"ri$şat0 m-am dus $u mintea la veselraiului şi am "tat0 m-a $u%rins %lânsul şi am %lâns %ân( n-a mai r(mas în mine %utere d%lân#ereI.



HDuru-te $u indur(rile /ale, :uitrule de ameni, Aunule, s( nu m( %ui de-a stân#a $u $a%re$e /e-au am(rât. >u-mi s%une nu te ştiu= Ci, du%( indur(rile /ale, d(ruieşte-mi la$rimneîn$etate, d(-mi "rân#ere de inim( şi umilin!( şi $ur(!(, s%re a se "a$e Aiseri$(, şi reS"ântul /(u <ar. C( deşi sunt %($(ts şi nevredni$, nu $ntenes$ a ate la uşa milstivirii tale@Sfântul frem Sirul.

?din rts. etrniu /(nase, şile %$(in!ei. Medita!ii duvni$eşti la vremea /ridulu

Editura /rinitas

Părintele &ofian ne scoate din lăcerile şi gri;ile deşarte cu un cuv%nt de foc smuls din focuC-ugului arins şi cu o 0ntre4are fundamentală C&untem cu adevărat conştienţi de !iua

;udecăţii@



ştiut sau neştiut de noi ade!ăratul sens al lumii acesteia stă dincolo de ea anume la capătsău în Aiua 'udecăţii* +tunci !a fi ceasul deplinelor şi surprin$ătoarelor descoperiri de noi înşişi de alţii în faţa între"ii $idiri adunate laolaltă* /ână atunci nimeni dintre noi nu apare cade!ărat aşa cum este% căci în această !iaţă putem înşela pe alţii ne putem înşela pe noi înşine dnu !om putea înşela Dreapta 'udecată a lui Dumne$eu*

C(lu#(rul în "a!a re%tei Dude$(!i 8u fără un sim#ământ &e "ngrijorare "mi rostesc cuvântul &in seara aceasta. (u to#ii cre& că ne &ăseama &e puterea cu care ne angajează propriile cuvinte rostite sau scrise -, precum şi &răspun&erea ce o avem fa#ă &e ele. atât &e a&evărat lucrul acesta, "ncât 5nsuşi (uvântul lDumnezeu, făcut trup, a #inut să-l arate cu &esăvârşită limpezime, atunci cân& a zis: ( s%un %entru ri$e $uvânt deşert, %e $are-l vr rsti, amenii vr da s$teal( în Liua Dude$(!ii. C(din $uvintele tale vei "i #(sit dre%t, şi din $uvintele tale vei "i sândit @%atei =G, BO-B?.

ân&in&u-ne numai la aceste spuse ale %ântuitorului, "n#elegem cât &e mult se eIpune unei "n&o

ju&ecă#i &in partea lui Dumnezeu şi a ascultătorilor săi cel care "n&răzneşte să vor+ească &espceea ce ştie foarte +ine că stă &easupra oricăror cuvinte, a&ică &espre Dreapta 6u&ecată a Domnulnostru 0isus )ristos. +n "a!a )$estuia ne vm #(si la un mment dat "ie$are dintre ni %entru a n$âşti#a dre%tul la veşni$ie, în "un$!ie şi de "elul $um am ştiut s( ne $ivernisim %r%riile $uvinîn $ursul vie!ii %(mânteşti.

Să realizăm, aşa&ar, cu câtă aten#ie va fi ju&ecat un cuvânt pe care l-am spus &espre 6u&eca/niversală. (u ce grijă tre+uie să ne apropiem &e "n#elesurile acestei "nfricoşate clipe &e taină, ce pecetlui pentru tot&eauna via#a noastră şi aşa &estul &e tainică4 /nei evi&en#e nevre&nicii persona

vine să i se a&auge "n acest caz şi o anumită &ificultate "n sine a su+iectului anun#at.A vor+i &espre (ălugărul "n fa#a Dreptei 6u&ecă#i[\ "nseamnă mai pu#in a rezolva o pro+lemă, cmai ales a o formula just. (ăci &escoperirea &eplină a a&evăratei aşezări sufleteşti pe care a avutmona*ul fa#ă &e realitatea 6u&ecă#ii Viitoare nu se va săvârşi o+şteşte &ecât numai la sfârşitacestui veac. ân( atun$i sim!irea %re*en!ei aievea, vii, a Lilei Dude$(!ii este %(strat( d$âtrva aleşi, numai a$elr uriaşi ai uului, $are K $iar în m(surile a$estui vea$ "iind K învredni$es$ ttuşi s( vad( +m%(r(!ia lui umne*eu venind $u %utere în taina inimii lr, $elmai dinl(untru, du%( îns(şi "(#(duin!a mnului.

7prin&u-ne aşa&ar asupra temei anun#ate, putem &esluşi trei i&ei esen#iale.%ai "ntâi este firesc să ză+ovim o clipă asupra "n#elesului no#iunii &e Dreaptă 6u&ecată şi a rostulei "n via#a noastră.5n al &oilea rân& va tre+ui să cercetăm pozi#ia aparte pe care o va avea călugărul "n fa#a acestsupreme instante.5n sfârşit, "ntr-un al treilea moment, vom "ncerca să &esprin&em unele concluzii practice @vala+ile con&i#iile concrete ale vie#ii noastre &e toate zilele, care ne &escoperă faptul că noi suntem "ncă pe acum "ntr-o legătură efectivă şi &e cele mai multe ori ne+ănuită cu Dreapta 6u&ecată a lDumnezeu.



Suntem $u adev(rat $nştien!i de Liua Dude$(!ii

8e găsim, prin urmare, "n fa#a acestei prime "ntre+ări. (e "n#eles şi ce rost se cuvine să &esluşpentru noi "nşine "n no#iunea &e Dreaptă 6u&ecată a lui Dumnezeu3 8u e vor+a să analizăm a"nvă#ătura &ogmatică a >isericii, ci "ntemeia#i pe &escoperirile neclintite ale Scripturii şi aSfin#ilor 1ărin#i vom "ncerca să limpezim func#iunea pe care tre+uie să o ai+ă pentru noi, fiintrăitoare "ncă "nlăuntrul acestui veac, gân&ul şi realitatea 6u&ecă#ii Viitoare.

're+uie să recunoaştem "ncă &e la "nceput că rare sunt lucrurile care să se +ucure mai pu#in aten#ia noastră serioasă şi trează, &ecât gân&ul la 6u&ecata ce va să fie.

S-a "nră&ăcinat "n &eprin&erile noastre &e făpturi zămislite "n păcat o+işnuin#a să ne gân&im aproatot timpul la scopurile ime&iate ale vie#ii acesteia. 2iecare căutăm să ne orân&uim eIisten#a intervale mici &ar sigure @cre&em noi şi pentru aceasta luptăm &in toate puterile spre a &o+ân&i nişmijloace &e trai care &evin ele "nsele printr-o vinovată răsturnare &e a&evăr scopurile vie#uinoastre pe pământ. 5n felul acesta #elurile mărunte ne leagă &e ele. e nesim!ite ne %le$(m din $e $e mai ;s şi $(dem K "(r( s( ne d(m seama K a"ar( din via!a autenti$(0 uit(m $u des(vârşire $

%re!ul adev(rat al vie!ii a$esteia este din$l de ea şi nu înl(untrul ei. 5ntr-o asemenea situagân&ul sfârşitului se şterge &in cugetarea noastră! cel mult &acă mai stăruie ca o amintire vagă neputincioasă, cân& "n realitate el este c*emat să fie una &in pârg*iile principale ale "nnoirii contin&in noi "nşine.

(ân& omul pier&e &in ve&ere finalitatea spre care se "n&reaptă vremelnica sa petrecere "n aceaslume, el "şi organizează o via#ă plată, cenuşie, o via#ă &oar cu &oar &ouă &imensiuni. l nu mai ştsă privească spre "năl#imi sau spre a&âncuri, ci se interesează &oar &e ceea ce este ime&iat "n jursău, "ntocmai ca o vietate care se mişcă &oar pe lungime şi pe lă#ime. Dar eIisten#a &u*ovniceas

ne cere, &upă cuvântul Apostolului 1avel, să "n#elegem \\îm%reun( $u t!i s"in!ii $are este l(r#imşi lun#imea şi în(l!imea şi adân$imea @feseni B, =N.

atrit( "a%tului $( eGist( un s"ârşit al s(l(şluirii nastre %e %(mânt şi Dude$at( $are m(sura, va $ânt(ri şi va %re!ui %ân( şi $ele mai mi$i "a%te %etre$ute în $ursul vie!ii de ai$întrea#a eGisten!( dândeşte în!elesuri ne(nuit de adân$i.

1entru cel care-şi luminează traiul cu gân&ul la piscurile Dreptei 6u&ecă#i, lumea se sc*im+ă la fa#ea nu mai este "ntâmplătoare, nu mai este supusă nimicirii veşnice sau +unului nostru plac, ci "n"nsa se manifestă inten#iile şi *otărârile lui Dumnezeu ce se vor vă&i la un timp anume. $ugetar

la Dreata Judecată transformă de e acum lumea 0ntr/un loc sf%nt" Fa%tul $( St(%ânîntre#ii *idiri î!i va $ere la un mment dat s$teal( de "elul $um te-ai $m%rtat în ea te li#s( te %r!i $u aten!ie, s(-!i dai şi mai ine seama de valarea lu$rului mâinilr lui umne*e;ealitatea 6u&ecă#ii Viitoare &evine astfel cel mai puternic temei pentru o justă apreciere, pentrurevalorificare a lumii "n perspectiva &imensiunii eternită#ii.

ân&ul la 6u&ecata /niversală ro&eşte "n via#a noastră şi "n alt c*ip. 1entru a "n#elege &espre ce esvor+a, să me&ităm asupra următorului fapt +i+lic: că&erea omului s-a pro&us su+ pomul cunoştin+inelui şi răului, atunci cân& protopărin#ii noştri au uitat că nu le este permis totul. i astăzi ră&ăci

păcatului continuă să stea pentru om "n acelaşi gân&: nu cumva ne este permis totul3 8u cumva



este "ngă&uit orice3 (*iar &acă legile omeneşti &in afară "mi pun oarecare pie&ici, nu pot eu, oarştiut numai &e mine "nsumi, să fac ce-mi place3

Dacă fiecare am ză+ovi cu sinceritate asupra vie#ii personale, ar tre+ui să recunoaştem că toacă&erile noastre &u*ovniceşti vin &in faptul că ne transformăm "n propriii noştri ju&ecători +ine"n#eles "n nişte ju&ecători foarte "ngă&uitori. 0ată "nsă că realitatea &e netăgă&uit a 6u&ecăvine şi ne spune: 8u, nu ne este permis totul4

EGist( limite %entru $ele în#(duite mului, limite %use nu din unul %la$ al lui umne*eu, $i eeGist( $iar %rin le#ile %r"unde ale vie!ii0 tre$ând %este a$estea devenim %r%riii nştri $(l(i.

2aptul că vom trece printr-o 6u&ecată 2inală ne ajută &e pe acum să "n#elegem că omul e "nca&r"ntr-o or&ine, "ntr-o rân&uială, &e păstrarea căreia este răspunzător. Eu sunt datr s( m( %rt $u $din ;urul meu nu du%( via mea, adesea r(t($it( datrit( %($atelr, $i du%( rânduial( de %esni $e m( $rteşte de%triv( şi %e mine, şi %e ei.

Dreapta 6u&ecată &evine astfel pentru cel care "i "n#elege rostul un a&evărat temei &e comuniu

socială. 5n numele ei suntem c*ema#i să realizăm "ncă &e pe acum o nemincinoasă "mpreună-trăiro vie#uire o+ştească "ntr-un &u* &e &ragoste şi &e "ngă&uin#ă. 7menirea "n ceasul 6u&ecă#ii va apărca un singur trup &e o+şte şi atunci ni se va cere fiecăruia socoteală &e ceea ce am făcut cu fratenostru, care este un mă&ular al aceluiaşi trup o+ştesc. De aceea, frica şi cutremurul pe care "n mfiresc tre+uie să le trezească "n noi amintirea 6u&ecă#ii &in urmă nu sunt nici&ecum nişte sim#ăminjosnice şi oar+e, ci ele se nasc, &impotrivă, &in "naltul sentiment al responsa+ilită#ii fa#ă &e cei &jur şi fa#ă &e mine "nsumi.

rin "a%tul $( vm "i $ema!i s( r(s%undem de ni înşine în "a!a lui umne*eu se v(deşte %entr

mine în$redin!area $( eu am misiune de înde%linit %e a$est %(mânt, sunt r(s%un*(tr de minînsumi, re%re*int de$i valare în $ii mnului meu. e a$eea, treuie s( m( %rt $u #ri;duvni$eas$( nu numai "a!( de $ei din ;ur, $i şi "a!( de mine însumi ?a$easta însemnând $ttul alt$eva de$ât e#ismul@.

5n sfârşit, o altă "mplinire &e sine, prilejuită "n acest veac &e aşteptarea trezvitoare a 6u&ecăViitoare, este "n&epărtarea cre&inciosului &e la ju&ecă#ile &inainte &e vreme, a&ică &e la clevetireaosân&irea aproapelui. De-a+ia la confruntarea finală a lumii cu Dumnezeu se va &escoperi a&evărat &istinc#ia &intre +ine şi rău. Ainele şi r(ul nu sunt $u adev(rat lim%ede deseite de$ât $ii Celui )tateştiutr0 de a$eea, 'ui sin#ur : se $uvine s( "a$( des%(r!irea aslut(, de"initiv

între ele, la s"ârşitul vea$ului. C($i numai umne*eu sin#ur $unaşte %lanul de ansamlu inten!ia ultim( a între#ii Sale Crea!ii.

8oi, făpturile Lui mărginite, trăin& o eIisten#ă limitată, avân& posi+ilită#i restrânse &e cunoaştere, putem să ne &ăm seama &e a&evăratele urmări şi semnifica#ii ale actelor semenilor noştri. 1entaceasta, oricine ju&ecă pe aproapele său se su+stituie lui Dumnezeu şi se aşază singur su+ osân6u&ecă#ii care este nemilostivă celor ce ju&ecă. +n virtutea marii între(ri de la s"ârşitul vea$uluvia!a nastr( se $ere tr(it( în duul sândirii de sine şi nu de a%ra%ele, sin#ura $ale %rin $anu avem nimi$ de %ierdut, $i numai de $âşti#at.



Cum a%are $(lu#(rul în "a!a Dude$(!ii iitare

Am spus mai "nainte că, ştiut sau neştiut &e noi, adev(ratul sens al lumii a$esteia st( din$l de eanume la $a%(tul s(u, în Liua Dude$(!ii. )tun$i va "i $easul de%linelr şi sur%rin*(tareldes$%eriri de ni înşine şi de al!ii, în "a!a între#ii *idiri adunate lalalt(. ân( atun$i nimedintre ni nu a%are $u adev(rat aşa $um este $($i în a$east( via!( %utem înşela %e al!ii, n%utem înşela %e ni înşine, dar nu vm %utea înşela rea%ta Dude$at( a lui umne*eu. +n "a!a

"ie$are dintre ni va sta $n"rm %r%riei aşe*(ri su"leteşti %entru $are s-a stenit.(are va fi &eci pozi#ia specifică a călugărului la 6u&ecata &in urmă3 (e i se va cere şi ce va răspunel atunci, &eose+it &e ceilal#i semeni ai săi3 (ăci "ntr-a&evăr starea mona*ului la acest prag veşniciei va fi cu totul aparte fa#ă &e starea celorlal#i oameni.

ste "ngă&uit pentru al#ii să se "n&eletnicească &esigur, "n c*ip cuviincios cu tre+urile acestlumi şi să-şi pregătească, in&irect, răspunsul la Dreapta 6u&ecată şi &upă felul cum "şi c*ivernisevia#a pământească. De la călugăr "nsă se aşteaptă să-şi aşeze conştient şi organizat "ntreaga sa trăirsu+ lumina 6u&ecă#ii &in urmă.

ste firesc pentru cre&incioşii &in lume ca să poarte grijă &e "nfă#işările şi pro+lemele felurite care le pune această via#ă. (ălugărului "nsă, ca unuia ce a murit lumii acesteia, "i este firesc poarte grijă, "n primul rân&, &e pro+lemele vie#ii celeilalte şi să se ferească &e ispitele celei &e aiAltfel spus, în m(sura în $are un vie!uitr din lume este datr s( nu uite $( tr(ieşte în ea şi da$eea treuie s( se %arte $uviin$is, du%( înt$mirile ei, în a$eeaşi m(sur( un $(lu#(r esli#at s(-şi aminteas$( %ururi $( el este $emat s( tr(ias$( ?în$( de %e a$um@ via!a vea$ulviitr, adi$( el are menirea s( se %arte du%( rânduielile a$esteia. )i$i st( taina şi %re!ul dnes%us al vie!ii $(lu#(reşti.

$inul monahicesc a fost lăsat de Dumne!eu 0n mi;locul acestui veac ca o solie= o 0nainte/vestia Îmărăţiei $ereşti ce va să fie" Aşa au "n#eles şi au trăit 1ărin#ii via#a călugărească: ca o pârg*&e transformare a lumii &upă c*ipul vie#ii nestricăcioase &e &upă 6u&ecata /niversală, astfel oamenii &upă c*iar cuvântul %ântuitorului - să nu vină la 6u&ecată, ci să se mute &in moarte via#ă.

)dev(ratul mna tr(ieşte, se miş$( şi res%ir( mereu în v(*duul $li%ei $elei în"ri$şate re%tei Dude$(!i şi în a$est "el K du%( $uvântul S"ântului :saa$ Sirul K %ate %une %e %(mâXXîn$e%ut +m%(r(!iei CerurilrI. ân&ul la 5nfricoşătoarea 6u&ecată "i &evine temeiul cel m

puternic al +iruin#ei şi al &esăvârşirii &e sine.

IAiseri$( a arului - s%une S"ântul ri#rie /el#ul - este $el $are s-a %ierdut %e sine umne*eu şi tr(ieşte $u #ri;( de Dude$ata 'ui. ar $um este $el $are s-a %ierdut în umne*eu&i $e este #ri;a de Dude$at( Ce alta de$ât s( $au!i %ururi dina 'ui, s( "ii mereu $u #ri;( şi ste întriste*i în tt tim%ul întru$ât nu %!i s( a;un#i la des(vârşire din %ri$ina ne%utin!ei "irii tale&i ast"el se s(l(şluieşte umne*eu în su"let, $($i +l ai mereu %re*ent în tine %rin adu$ereaminteI.



2aptul că mona*ul realizează prin via#a lui o anticipare, o "nainte-săvârşire a Dreptei 6u&ecă#i, aun neasemuit pre# &u*ovnicesc pentru "ntreaga umanitate. %ona*ismul &evine astfel centrul spiritual lumii acesteia, &incolo &e conştiin#a sau vre&nicia călugărilor. Aceştia ca unii ce trăiesc "n lum&ar sunt "ncă &e pe acum &incolo &e ea pun "n fa#a omenirii mo&elul +un &e urmat al "ntregvie#uiri creştineşti. 2ără "n&oială, nu to#i oamenii sunt c*ema#i să &evină călugări. Via#a mona*a&ăruieşte "nsă tuturor celor &in afara ei un criteriu, un semn veşnic şi neclintit al &esăvârşicreştine.

ICele trei le%(d(ri - s%une S"ântul :an S$(rarul - sunt semnele de iruin!( ale $(lu#(rilr lumea nu le %ate $u%rinde %e a$estea0 $($i da$( le-ar $u%rinde, atun$i n-ar mai "i nevie mnaism şi de "u#a din lumeI.

're+uie su+liniat şi faptul că răspun&erea cu care mona*ul va veni "ncărcat "n fa#a Dreptei 6u&ecăva fi nespus mai mare &ecât a oricărui alt om4 (el care nu avea pe pământ nimic &easupra lui casă-l &epăşească fiin&că mona*ul este un "nger "n trup va tre+ui atunci să &ea socoteală "n fa(elui Atoateştiutor &e felul cum şi-a c*ivernisit via#a spre a fi un "n&reptar pentru cei &in jurul să7 sarcină uriaşă apasă pe umerii mona*ului ce se "nfă#işează "naintea 8efă#arnicului 6u&ecător. 8

spune S"ântul :an în IS$araI

I'umini %entru mnai sunt în#erii, iar lumin( %entru t!i amenii este vie!uirea mnaal(. a$eea, mnaii s( se nevias$( s( "ie %ild( un( întru tate, "(r( s( dea %ti$nire $uiva în $evni$i %rin "a%te, ni$i %rin $uvinte. :ar da$( lumina a$easta e întuneri$, a%i întuneri$ul a$elaadi$( $ele $e se %etre$ în lume K $u atât mai mult se întune$(I.

5n fa#a 6u&ecă#ii &e Apoi călugărul va &escoperi un lucru poate ne+ănuit a&esea "n această via#ă: &elepă&at &e lume, &eşi ieşit &in ea sau mai +ine zis tocmai &e aceea -, el nu rămâne rupt &e soar

&u*ovnicească a omenirii. Dimpotrivă, am putea spune că &e-a+ia acum el intră mai a&ânc "n viaşi "ntr-o legătură vie cu semenii săi.

De grumajii celui mai umil &intre mona*i, &e felul cum "n#elege şi se stră&uieşte să-şi poarte crucrăscumpărătoare a făgă&uin#elor lui, atârnă mântuirea unei păr#i a semenilor săi. 5n fa#a Drept6u&ecă#i, călugărul "şi va &a seama cât &e apropiată tre+uia să fie via#a lui &e a Apostolilor şi &e%ântuitorului, (are a purtat "n c*ip pil&uitor jugul păcatelor omenirii. ste a&evărat că nu poatepentru un om o c*emare mai grea &ecât călugăria, &ar nici nu eIistă o altă c*emare mai "naltă.

In mna nea#nisitr - ne s%une tt S"ântul :an S$(rarul K este st(%ânul lumii $are

în$redin!at lui umne*eu #ri;a des%re sine, iar %rin $redin!( îi are ri ?duvni$eşti@ %e t!iI.

C(lu#(rul se lea%(d( de #ri;a lumii şi de #ri;a sa %r%rie, nu %rintr- t(#(duire a vie!ii, $dim%triv(, din dra#ste "a!( de ea. El "u#e nu de lume, $i de lumes$, adi$( de as%e$tul %($(t$ru%t al $reaturii, as%e$t $are îl îm%iedi$( s( se a%r%ie duvni$eşte de ea. e%(rtându-se dlume şi de sine însuşi ?adi$( de mul ve$i@, mnaul r(mâne lier %entru slu;irea lui umne*eşi a vi$arului S(u a%ra%ele nstru ?$($i, într-un anume "el, a%ra%ele nstru este l$!iitr%ermanent al lui umne*eu %e %(mânt@.



5n 9iua 5nfricoşatei 6u&ecă#i 2iul 7mului va "mpăr#i neamul omenesc "n &ouă cete, &upă cum a fosau nu slujit cu &ragoste "ntr-unul &in fra#ii săi mai mici. (ălugărul va fi "n c*ip &eose+it c*emat &ea socoteală atât pentru cele trei jurăminte pe care le-a făcut, cât şi pentru felul cum a "ngrijit prfaptă, rugăciune şi "ntreaga sa via#ă &e cei lipsi#i &u*ovniceşte ai lumii acesteia, su+ c*ipul cărose ascun&ea 5nsuşi )ristos.

entru $( el este un st(%ân duvni$es$ al vie!ii de ai$i, va "i întreat %entru a r(s%unde da$(

r(nit $u $uvântul lui umne*eu %e $el "l(mând şi da$( a dat de (ut din a%a vie!ii ?a daruriluului S"ânt@ $elui însetat. a "i întreat da$( a %rimit $u dra#ste %e $el str(in de <ristda$( a îmr($at $u %uterea $redin!ei %e $el #l de ea, da$( a $(utat $u lea$ul iuirii de a%ra%%e $el lnav su"leteşte şi da$( a $er$etat $u r(dare şi %#r(mânt %e $el a"lat în temni%($atului @%atei GK, BK-BO.

5n măsura "n care mona*ul va căuta cu seriozitate la propria sa mântuire, "n aceeaşi măsură va fi p"n situa#ia &e a avea grijă, "ntr-un fel sau altul, &e mântuirea aproapelui.

ste "ntr-a&evăr un lucru cutremurător să fii c*emat să răspunzi "n fa#a lui Dumnezeu, ca unul ce

"m+ră#işat &e +unăvoie, total, cauza Lui şi ai făgă&uit să "ntemeiezi "n mijlocul lumii o vie#uire &uc*ipul Său. ) tr(i du%( $i%ul lui umne*eu înseamn( s( tr(ieşti în %rimul rând %entru altul nu %entru tine0 înseamn( s( tr(ieşti %entru lu$rurile mari şi seriase ale vie!ii, iar nu %entru $eneim%rtante, $ât şi %entru în!ele#erea $elr veşni$e şi nestri$($iase, iar nu %entru st(%ânire$elr %(mânteşti şi stri$($iase.

1entru călugărul ce şi-a orân&uit "ntreaga sa via#ă cu temere fa#ă &e 9iua 6u&ecă#ii, se vor "mpliaievea spusele %ântuitorului:

)dev(rat, adev(rat *i$ vu( Cel $e as$ult( $uvântul Meu şi $rede în Cel $e M-a trimis are viaveşni$( şi la Dude$at( nu va veni, $i s-a mutat din marte la via!( @0oan K, GE.

1oate că nimeni nu este mai "ntemeiat &ecât a&evăratul mona* să "n#eleagă frica sfântă nu oar+ăce tre+uie s-o avem cu to#ii "n fa#a realită#ii 6u&ecă#ii. 2ăptura omenească e mai mult sau mai pu#pregătită pentru o mul#ime &e nenorociri care pot veni asupra ei. (utremur, foc, revărsare &e ap+oli, năvăliri &e popoare, &iferite alte necazuri sunt intrate &e mult timp "n gân&irea umanită#ii şi aceea ni le putem reprezenta cu &estulă uşurin#ă. 1entru cele ce vor fi la Dreapta 6u&ecată, capentru stările sufleteşti prin care vom trece atunci, nu putem "nsă avea cu a&evărat cunoştinculegân& &ate &in lumea &e aici. 1entru această via#ă mona*ală cere &e la cel care o "m+ră#işează s

şi facă o "n&eletnicire &e căpetenie &in crearea unei sensi+ilită#i, a unei putin#e &e a sim#i lăuntric"ncă &e pe acum teama suprafirească ce ne va stăpâni atunci.

5n istoria >isericii au eIistat c*ipuri &e călugări care "şi umpleau "ntreaga lor via#a cu me&itaasupra 6u&ecă#ii, vă&ite şi prin suspinurile: (e-o să fie4 (e-o să fie4[\! acestea "i fereau &e păcat"i păstrau cura#i pentru ceasul &in urmă, care "ntr-un fel ajunsese pentru ei familiar.

'ocmai intimitatea lui cu 6u&ecata &in urmă "l face pe mona*ul râvnitor să-şi &ea seama gravitatea cumplită a acelei clipe şi să-şi simtă sufletul "mpăr#it "ntre teamă şi +ucurie, "nt

&u*ovnicească &eznă&ăj&uire şi "ncre&ere, "ntre cutremur şi fericire. 5n fa#a Dreptei 6u&ecă



călugărul fie el cel mai sfânt şi cel mai iscusit va apărea cu fiin#a sfâşiată &e aceste stări, răstignit pururi pe o cruce &e gân&. i poate că acesta nu va fi cel mai mic temei al "nvierii sal+iruitoare, la via#a veşnică, &e către (el care a frânt cu răstignirea Sa pe cruce, puterea mor#ii.

I)$um este Dude$ata a$estei lumiI

Ajunşi aici, este momentul să "ncercăm ca să &esprin&em &in cele spuse până acum une

"n#elesuri cât mai apropiate &e trăirea noastră concretă şi să culegem astfel eventuale "n&emnuvala+ile pentru via#a practică "n care ne găsim.

/n gân& care ne-a călăuzit &e la "nceput a fost evi&en#a a&evărului că noi suntem "ncă &e pe acu"ntr-o legătură reală şi vie cu 6u&ecata 2inală. ;ămâne numai să &evenim conştien#i &e acest fapDesigur, "n iconomia istoriei lumii 9iua 6u&ecă#ii &e Apoi are un rost &eose+it, un rost unic, pe canimic nu-l poate "nlocui. 5nsă aceasta nu "nseamnă că până atunci faptele noastre nu sunt merprezente "naintea &ivanului Dreptului şi Veşnicului 6u&ecător, că nu sunt nepărtinitor cântărite &e 5nsuşi (uvântul "ntrupat al lui Dumnezeu face să răsune "n urec*ile noastre pururea: )$um esDude$ata a$estei lumi0 a$um st(%ânitrul lumii a$esteia va "i arun$at a"ar( @0oan =G, B=.

+n ri$e tim% $reştinul K şi $u atât mai mult $(lu#(rul K este datr s( se simt( $u adev(rat suDude$ata s$rut(tare şi nemin$inas( a mnului s(u şi s( i*#neas$( din inima lui %st(%ânitrul a$estui vea$. :ar la mmentul Dude$(!ii de Oşte vm în!ele#e $u t!ii lim%ede $( d"a%t ni am stat mereu în "a!a trnului dumne*eirii as$uns în adân$ul inimii nastre0 iar atun$ând am uitat a$est lu$ru, ne-am sândit sin#uri.

evenind $nştien!i de Liua Dude$(!ii, ne "a$em vredni$i de $uvântul atât de "rums al S"in!il(rin!i XX>u te teme de marte, $($i iat( umne*eu %ate s( te ridi$e mai %resus de eaI.

Dacă toate cele care s-au spus până aici nu ar fi &e ajuns ca să ne pecetluiască cugetul nostru, "nsă>iserica vine să ne a&ucă aminte &e Dreapta 6u&ecată, prin rân&uiala anului liturgic. 8e găsim săptămâna premergătoare marelui post. 0ntrăm "ntr-un timp mai sfânt, mai &u*ovnicesc &ecât co+işnuit. Această săptămână &e răscruce este cuprinsă "ntre Duminica 5nfricoşatei 6u&ecă#i Duminica 0zgonirii lui A&am &in ;ai.

Se ascun&e fără "n&oială "n această rân&uire un "n#eles &u*ovnicesc, asupra căruia se ca&e ză+ovim o clipă. 6u&ecata &in urmă va fi cea mai mare şi ultima săr+ătoare &u*ovnicească a lumnoastre. a va fi cu a&evărat şi &e-a &reptul praznicul lui Dumnezeu, ziua 2iului 7mului, cu care

va sfârşi istoria.

Dimpotrivă, &uminica ce vine pomeneşte izgonirea lui A&am &in ;ai, prima zi a omenirii &e supăcat, "nceputul istoriei ce ne cuprin&e "ncă.

• (ntâi ni se pune înainte sfârşitul lumii pentru că stă în firea !ieţii du,o!niceşti să în"ri:ească mai mult de acest capăt al !remilor de unde începe odi,na !eşnică în Dumne$eu



• +poi ni se aminteşte începutul nostru păcatul şi neascultarea ce ne)a i$"onit din @ai ca ne aducem aminte că cele pe care le !edem sunt trecătoare şi că rostul omului este răscumpere păcatul firii şi să lupte pentru resta#ilirea $idirii în prima ei stare paradisiacă*

+ntre a$este du( st(ri duvni$eşti K %edea%sa i*#nirii din Bai şi în"(!işarea la +n"ri$ş(tarDude$at( K se des"(şar( tat( lu%ta %entru i*(virea nastr(. /im%ul dintre ele ne-a "st dat s( ne ridi$(m iar(si de unde am $(*ut şi s( ne reîntar$em în umne*eu, de unde ne-a

des%rins. Ce*(şia a$estr adev(ruri este t$mai +nvierea mnului, $e ne aştea%t( la $a%(t(resimilr.

Vremea sfântului şi marelui post ni se &esc*i&e astfel ca o suprafirească prescurtare a celor m"nalte "n#elesuri şi fapte &u*ovniceşti. ân&ul la 6u&ecata Viitoare ca şi semnifica#ia următoarel&uminici ale 'rio&ului ne a&uc aminte &e singura cale a mântuirii: &e la că&erea celui &intâi A&ampărintele omului, tre+uie să ne ri&icăm la 5nvierea (elui &e-al &oilea A&am, )ristos Dumnezeu, 27mului.

Dacă orice creştin este &ator să urmeze %ântuitorului "n toată via#a lui, cu atât mai mult mona*ul

şi mai cu seamă "n acest timp al 1ăresimilor - e o+ligat să "n#eleagă şi să ia asupra-şi crucmântuitoare a Domnului 0isus )ristos. <ste o#li"at să înţelea"ă că între" sensul creştinismului toată slu:irea mona,ismului constă în aceste trei fapte% să iei asupra ta răul care este în lume smori cu acest rău prin despătimirea de sine şi să reîn!ie$i în curăţie* 1entru toate aceste slujiri ecu &eose+ire prielnic răstimpul &e pocăin#ă şi &e cunoaştere &e sine al marelului post.

'oate "nvă#ăturile prezentate "n seara aceasta pe care cu nevre&nicie le-am a&unat &in scrieri>isericii sunt foarte greu &e "mplinit pentru noi, mona*ii vremurilor &e acum. Să-0 cerem "nsă cumilin#ă ajutorul >unului Dumnezeu, iar l ne va "ntări ca să putem fi cât mai aproape &e trăire

acestor frumoase "nvă#ăminte şi ca să ne putem "nsuşi c*emarea &e foc "nfricoşată şi mântuitoarecu care fiul tunetului pecetluieşte &eopotrivă Sfânta Scriptură şi inimile noastre:

Amin 6ino= Doamne Iisuse

?1846, $n"erin!a !inut( la întâlnirile Bu#ului )%rin



Părintele -afail 5oica C6oia rorie este iadul

Q$ 're+uie să luăm foarte "n serios realitatea li+ertă#ii noastre, pe care Dumnezeu nu o va sili nipentru mântuirea omului4 7mul este cel care "şi *otărăşte soarta. Dumnezeu cân& ne va ju&eca cre& că va fi o ju&ecătorie ca "n lumea aceasta supărat că i-am făcut nişte +oro+oa#e o să ne tra

la răspun&ere$ 6u&ecata "ntr-un fel este a omului: va putea omul să trăiască "n prezen#a AcestDumnezeu, el fiin& sau &evenin& altfel3 @$ 1ână la urmă$ nu ştiu, vă spun un cuvânt, nu esa+solut, &ar cre& că este o realitate: oare Dumnezeu ju&ecă3 Sau pur şi simplu eu o să mă ju&ec mine "nsumi3 7 să pot trăi cu aşa un Dumnezeu sau nu3 5n realitate, >iserica este o ju&ecareciprocă. Dumnezeu mă ju&ecă ştiin& ce a făcut cu mine şi Se lasă ju&ecat &e mine.

Când <rists du%( +nviere îi s%une lui etru HSimne, "iul lui :na, m( iueşti mai mult de$a$eştiaH, )tt%uterni$ul se las( ;ude$at de "(%tura 'ui. &i da$( Simn, "iul lui :na a *is Hamne, /u ştii $( /e iues$H , asta a "st H;ude$at(I $are s-a terminat în îm%($are şi armn8u că avea )ristos nevoie &e ceva4 1etru, cu +oro+oa#a lui, avea nevoie să fie "mpăcat Dumnezeu şi tot Dumnezeu a lucrat "mpăcarea 4 1e 1etru nu-l ve&em că ar fi zis sau că ar fi făcceva, poate că nici nu ştia ce să facă$ i "nainte &e 5năl#are, )ristos găseşte un moment cân& săpună pe 1etru nu numai "napoi printre ucenici, &ar să "l pună ca primul ucenic, zicân&: Qmă iu+emai mult &ecât aceştia3. Ar fi putut, ar fi "n&răznit 1etru, ar fi avut o+raz el să spună: Q'e iu+emai mult &ecât aceştia3 Doar spusese: QDacă to#i 'e vor lepă&a, &ar nu eu4 @$. Era realitate %$are $unştea <rists, numai $( etru era în$( naiv şi nu ştia nişte le#i duvni$eşti $( ntreuie %rea mult s( te în$re*i în $e tr(ieşti a$um. C( ne s%un S"in!ii (rin!i "il$ali$i aştea%is%ita %ân( în $li%a mr!ii, "ii trea*, ve#ea*( $a nu $umva s( te "ure, aşa $um l-a "urat na%tea a$eea %e etru= Dar )ristos, Dumnezeu fiin&, ştia şi un alt a&evăr: acela că &eşi 1etru



căzut aşa &e ruşinos, aşa &e cumplit, ştia totuşi şi a&evărul acela, ceea ce l-a făcut pe 1etru să zicQDacă to#i aceşti te vor lepă&a, &ar nu eu4 ra un a&evăr acolo, &e care 1etru s-a ruşinat, pe canu-l mai putea pronun#a acum. Dar )ristos, cunoscătorul inimilor l-a pronun#at pentru el: Q%iu+eşti mai mult &ecât aceştia3 0arăşi, ce putea să zică 1etru, poate nu cu prea mult curaj "n cliaia3 QAşa, Doamne, 'u ştii @totuşi că 'e iu+esc, &eşi am făcut ce-am făcut4 i l-a luat )ristos &trei ori aşa cum &e trei ori se lepă&ase &e l până ce$ l-a tăiat la inimă şi prin această tăiere inimă s-a cură#it 1etru &e ocară şi &e energiile "ntunecoase ale că&erii lui.

(e vreau să su+liniez este poten#ialul &e &iferen#a &intre Dumnezeu şi om care &uce neapărat lacriză, la un tragic care se poate sol&a "n trage&ie, &ar care este menit &e Dumnezeu mai mult săfacă pe om să conştientizeze şi, conştientizat fiin&, cu mai multă "n#elegere şi cu mai multă puter"n#elegân& lucrurile cum tre+uie, "n toată li+ertatea să se poată &a 1roniei lui Dumnezeu.

Aşa cum, &e eIemplu, fiul risipitor a cerut moştenirea, tatăl i-a &at-o, el s-a &us şi a risipit-o, &"n#eleptin&u-se prin tragicul "n care a intrat, a venit "napoi la tatăl cu pocăin#ă. i tatăl nici nu llăsat să spună până la capăt spove&ania, că l-a şi "m+ră#işat, că a şi poruncit să i se a&ucă *aina ce&intâi s.a.m.&$. 8u ştiu &acă au eIistat mul#i ca acest 'ată "n istorie$ Vă "nc*ipui#i ce s-ar zi

&espre acest 'ată: Q%ăi, prostule, +ine #i-a făcut fiul tău4 8u ştiai cine era ăla micu[3 Lui i-ai &+anii, lui i-ai &at moştenirea3 Atâ#ia ani l-ai crescut şi nu ştiai ce-avea să facă3$ Acest 'aQprost care nu ştia cine era fiul, ierta#i-mă, $ este Dumnezeu. 7are prostie este3 u cre& că es&ragostea unui Dumnezeu atotputernic, &ragostea care "şi interzice, fa#ă &e li+ertatea pe care lpus-o "n om, să transgreseze această li+ertate. i aici este poten#ialul nostru &e că&ere, &e ia& şi "n&e ia& veşnic4 1entru că nu e glumă4 ia!a nastr( nu e #lum(, liertatea nastr( nu e #lum(, es "a%t( dumne*eias$(.

0ar QcrizăQ$. este cuvântul grecesc pentru ju&ecată @Q]risisQ. Am mai vor+it &espre el. 1ăi >iseri

este cu precă&ere locul &e Qcriză, &e Qju&ecată reciprocă. i toată via#a omenească pe pământ eso continuă Qcriză, Qju&ecată "ntre om şi Dumnezeu, &acă ne luăm mântuirea "n serios. steQju&ecată "n care tre+uie să ajungem i&eal şi nu numai i&eal, ci "n mo& firesc să ajungem Q"n&reptă#im pe Dumnezeu, să Qjustificăm pe Dumnezeu şi să spunem cân&va: QDa, ai &reptaDoamne4 2acă-se voia 'a4Q.

/n alt aspect al ju&ecă#ii &e apoi va fi acesta: Vor fi la ju&ecată &ouă ta+ere: cei care vor fi zis via#a lor lui Dumnezeu: Q2acă-se voia 'a4 şi cei cărora Dumnezeu le va zice la ju&ecată Q2acă-voia ta4

i &acă Dumnezeu "mi spune mie Q2acă-se voia ta4 şi eu mă voi &uce să "mi fac voia mea, asta esia&ul4 Când vm în!ele#e, "ra!i şi surri, $( sin#urul lu$ru de drit, sin#urul Bai este s( %utetr(i HFa$(-se via /a, amne=H Când vm în!ele#e $( $eea $e numim ni Hvia mea %r%rieeste :adul

0ar pentru a "n#elege Qvoia proprie pentru o făptură li+eră iarăşi tre+uie &efini#ii$ ste vor+a o voie pătimaşă. (e-i o patimă3 i aici e nevoie &e &efini#ii$ 1atimă este o scâlciere a realită#ii pcare a creat-o Dumnezeu, nu este o realitate "n sine, este ca un cancer, o +u+ă peste un trup sănătsau ceva sucit. i voia pătimaşă este o voie nereală, este un irealism. 0ar a intra "n voia l

Dumnezeu este singura a&evărata realitate pe care Dumnezeu a gân&it-o şi a făcut-o şi "n care ne



invitat. i care este$ tocmai ce vrea omul4 @e vor+a &e Qce vrea omul "n a&âncul şi "n esen#a sa, inu &e voia sa pătimaşă, ci care este scopul ultim, a&esea neconştientizat sau ne"n#eles al aspira#iilsale, nota noastră.

?Fra#ment din $n"erin!a HCri*a în Aiseri$( H, sus!inut( de %(rintele Ba"ail >i$a la )la-:uliîn a%rilie 2993@

Părintele -afail 5oica / Posi4ilitatea 0ntoarcerii lui Iuda

Vă &au o pil&ă &e acest Q2acă-se Voia 'a4 @$ La sluj+a celor =G vang*elii &in 6oia %are, fi#i cluare aminte la primul Antifon &upă prima lungă vang*elie, să ve&e#i "n imnologia >isericii cum se su+liniază prin câte mişcări şi cuvinte a vrut )ristos să-l mântuiască pe 0u&a. i fiecare tropar termină: QDar 0u&a, nelegiuitul nu a voit să "n#eleagăQ.



%ul#i gân&esc că este scris &espre 0u&a că Qaşa este scris şi aşa tre+uia să se "ntâmple$ 8u era uprogram al lui Dumnezeu ca un om să piară "n ia& pentru ca Dumnezeu să-şi facă mântuirea4 Atun%ielul jung*iat ar fi fost 0u&a, şi nu )ristos4 0u&a Qera scris &espre el că avea să-L vân&ă, "n senscă Dumnezeu ştia mai &inainte li+ertatea omului pe care nu avea să o transgreseze l cu atotputerLui4 S-o transgreseze nu4 Dar uita#i-vă şi voi "n vang*elii şi ve&e#i prin câte mijloace a "ncerc)ristos să "l salveze pe 0u&a, să-i arate răul pe care "l făcea. i citi#i şi SinaIarul &in 'rio& &in ziuaceea, o să vă arate nişte lucruri foarte importante4 Q$ &ar 0u&a, nelegiuitul nu a voit să "n#eleagă

8e poartă mărturie >iserica că este vor+a &e o voin#ă li+eră.Apropo &e cel pentru care Qera scris că tre+uia să facă lucrul ăsta$ Da, era scris pentru 0u&a, &)ristos este Q(el care rupe zapisul scris "mpotriva noastră @aşa cum cântăm "n 1ost, "n 'roparul la ceasul al şaselea. Deci rupătorul zapisului voia să rupă zapisul lui 0u&a. )ristos este Acelaşi (aa rupt "n zilele lui 0ona zapisul ninivitenilor. A anun#at cetatea 8inive prin prorocul 0ona că &acă nse vor pocăi, vor pieri "n păcatele lor. Au primit ninivitenii, s-au pocăit şi Dumnezeu QS-a pocăit l &e Qfacerea Lui, ca să zicem aşa, a&ică nu a mai &istrus nici un suflet &in 8inive4 @1ână un&e ssmintit prorocul4 0ona s-a smintit pentru că "naintea păgânilor nu putea să se "n&reptă#ească pentcă nu s-a "mplinit cuvântul său proorocesc4 Dar ştia că Dumnezeu este milostiv şi &e aceea ar fi vr

să fugă, pentru că s-a găsit prins ca "ntre ciocan şi nicovală şi voia să scape &e toată Qpovesteasta$ Deci )ristos voia să facă la fel cu 0u&a.

HCe este s$ris %entru mI nu este %redestinare de $are mul nu %ate "u#i. Asta este conceppăgânismului, că omul nu poate să scape &e ce "i este pre&estinat. Cu ni nu eGist( %redestinareGist( rnie, $are este #ândire lier( a unui umne*eu lier "a!( de un m lier= i câli+ertate nu are omul4 Dacă nu avem putere să facem ceea ce voim să facem, Dumnezeu, pentrugăciune, ne &ă acea putere. i )ristos i-ar fi &at putere lui 0u&a să nu ca&ă "n făgaşul acela care l&us până la sinuci&ere. Deci )ristos vroia să şteargă zapisul lui 0u&a. 1rintr-o li+eră voin#ă poa

"ncăpă#ânare sau cine ştie ce a fost "n inima lui 0u&a3 0u&a a rămas "ncărcat cu preştiin#a aceastalui Dumnezeu, cu faptul pe care avea să-l facă, refuza pe un&eva pe Dumnezeu care voia să-l scap&e la lucrul acesta. i )ristos, ca Dumnezeu atotputernic este nevoit, "ntr-un sfârşit, să zic"ntingân& pu#ină pâine "n vin: Q(e ai &e făcut, fă mai &egra+ă4. Dumnezeu cel atotputernic a zis l0u&a: Q2acă-se voia ta4 i &acă n-ar fi zis-o )ristos @că 0u&a caută prilej să "l vân&ă4, apoi susigur că până astăzi 0u&a ar căuta prilej şi n-ar găsi$ Dacă puterea cuvântului lui Dumnezeu nu ar&at "ngă&uin#ă, nu s-ar fi putut "ntâmpla asta4 Dar uita#i-vă: un umne*eu $are $aut( %rin tami;la$ele mântuirea mului, dar $are nu trans#resea*( liertatea %e $are are.

%ai este şi cuvântul lui )ristos, &in capitolul al cincilea &in vang*elia Sfântului 0oan, care zic

QCei $are as$ult( $uvântul Meu nu vr muri, nu vr tre$e %rin Dude$at(, $i vr tre$e ?dire$t@ de marte la via!(.

De ce vor trece &e la moarte la via#ă3 @Via#a asta numin&u-se moarte şi cea "n care trecem ceea numim moartea noastră va fi via#a cu a&evărat4 2iin&că toată via#a noastră va fi fost o ju&ecată Dumnezeu şi &acă "n această ju&ecată ajungem cân&va &eplin să zicem lui Dumnezeu: Q2acă-se vo'a4Q, 6u&ecata &e Apoi s-a făcut acum. i poate că "n sensul ăsta putem "n#elege Apocalipsa care zi&e prima 5nviere şi &e cei care iau parte la prima 5nviere nu vor mai fi necăji#i &e moartea cea &e&ouaQ.



Pr" 3ect Fniv" Dr" $onstantin 5ecula / Predică la Duminica 3ăsatului sec de carne / a 0nfricoşatei Judecăţi

Vai mie, innegritule suflete4...

De acum tensiunea creşte "ntru toate. i ce poate fi mai cutremurător &ecât faptul că - "ntres*atologie răsturnată - se vr des$ide $(r!ile şi se vr ar(ta "a%tele amenilr, înaintedivanului /(u $elui neîndurat0 şi va r(suna tat( valea %lân#erii $u #ra*ni$( s$râşnire, v(*ân%e t!i $ei $are au %($(tuit trimişi în $inurile $ele veşni$e, $u drea%ta ;ude$ata /a şi "(r( d"ls %lân#ând @Sti*ira po&o+ică 00, Vecernie. 0ar teItul care, cre&em noi, marc*ează cel m

amplu spa#iul Duminicii, a&ucân& aminte &e 6u&ecata ce va să vie, apar#ine tot Vecerniepregătitoarea praznicului: /râmi!ele vr suna şi mrmintele se vr deşerta şi se va s$ula ta"irea meneas$(, $utremurându-se0 $ei $e au "($ut $ele une, $u u$urie se vr deşte%tu$urându-se, aşte%tând s( ia %lat(0 iar $ei $are au %($(tuit vr tremura, $um%lit v(itându-s"iind trimişi la $inuri, şi de $ei aleşi des%(r!indu-se. amne al Slavei, milstiveşte-/e s%re n$a un Aun, şi ne învredni$eşte %e ni de %artea $elr $e /e-au iuit %e /ine=J @Sti*ira a 000-aVecerniei.

Duminica aceasta - a cărei vang*elie @%t GK, B=-EO este, &acă vre#i, una &in cele mai clare lenti

prin care se vă&eşte accesi+ilă "mpără#ia (erurilor - este o Duminică a gestului simplu, mărturisital &ragostei.

• De-o parte cei care fac unuia mai mic gesturile fră#ietă#ii, ale comuniunii "n *ar! &e cealal parte, in&iferen#ii, cei care se pun "n mişcare &oar &acă se merită, &acă au o motivasuficientă.

• De o parte, +oierii, cei care ajută mereu, stân& "n tensiunea ieşirii "n "ntâmpinaraproapelui! &e cealaltă parte, aren&aşii faptei, cei care ies la "ntâlnirile cu amărâtul &o&acă-i ve&e cineva, spectacular, &e &ragul pu+licită#ii.



S"ântul MaGim M(rturisitrul @"n 2ilocalia G, 1atru sute &e capete &espre &ra-goste, p. =BB-=Beste cel care sintetizează "n stilu-i &e neegalat - porunca aceasta, miez &e Duminică a 6u&ecă#ii: JC$e iueşte %e <rists desi#ur $( îl şi imit(, du%( %utere. )st"el, <rists n-a în$etat s( "a$( inamenilr0 iar r(s%l(tit $u nere$unştin!a şi $u ula, Se %urta $u îndelun#( r(dare0 în s"ârş(tut şi mrât de ei, r(dând, rad(, neînvinv(!ind %e nimeni. )$estea trei sunt "a%tedra#stei "a!( de a%ra%ele, "(r( de $are $el $e *i$e $( iueşte %e <rists sau $( va dân+m%(r(!ia 'ui se am(#eşte %e sine. C($i nu $el $e-Mi *i$e Mie amne, amne va intra

+m%(r(!ia Cerurilr, $i $el $are "a$e via /at(lui @%t ?, G=. i iarăşi: Cel $e M( iueşte %Mine %(*eşte %run$ile Mele... @0oan =E, ==. 0ar ca la un fel &e a&aos venit &e Sus, primar pentDuminica aceasta, acelaşi glas &e mărturie al 2ilocaliei grăieşte: 'enevia în lu$rarea %run$ilr"a$e %e uniiN s( nu ştie $( $el $are are $redin!( în <rists nesmintit( are în sine dedat( tadarurile dumne*eieşti. C($i ne a"l(m, din %ri$ina lenei, de%arte de dra#stea lu$r(tare "a!( dEl, $are ne arat( $mrile dumne*eieşti as$unse în ni... @0&em, cap. OF, p. =BO-=B?. 0ar pe lin&intot&eauna a patristicii - Sfântul conc*i&e, "n privin#a comorilor ce sunt ascunse "n inima noastrcă ele se vr "a$e $uns$ute inimii %e m(sura $ur(!irii "ie$(ruia %rin %run$i @0&em, cap. ?H,=B?, $a arvun( a uului.

(ântarea Litiei vine şi ea să ne arate această realitate, pe care - &in como&itate, "ntr-o vremtotalmente incomo&ă - o uităm, şi-anume aceea că, numai #ri;ind de via!a sa în <rists, mdinl(untru, i*(vindu-se de %atimi, în$e%e de ai$i înainte s( se u$ure de u$uriile $e-i su%rmise... 9ice cântarea: Cuns$ând %run$ile mnului, aşa s( vie!uim %e $ei "l(mân*i s(r(nim, %e $ei înseta!i s(-i ad(%(m, %e $ei #i s(-i îmr($(m, %e str(ini s(-i adu$em în $as(, %lnavi şi %e $ei din temni!e s(-i $(ut(m, $a s( *i$( şi $(tre ni Cel Ce va s( ;ude$e tt %(mântueni!i, ine$uvânta!ii /at(lui Meu, de mşteni!i +m%(r(!ia $e s-a #(tit vu(J @Slavă Litiei.

Se vă&eşte, aşa&ar, 6u&ecata lui )ristos ca o 6u&ecată "n 0u+ire, a faptelor &e iu+ire. (ăci nimi$ d

$eea $e ne $ere Evan#elia, şi %rin #lasul ei mnul, nu sunt lu$ruri im%siile. ar e dre%t $ele nu sunt %siile "(r( <rists. l, Dumnezeul (el "ntrupat, este (el &intâi (are ne arată cât su&e minunate faptele acestea, care par a fi fără importan#ă.

=rana care atin"e #u$ele săracilor ,răneşte pe ;el ;are dă ,rană făcându)Se <l (nsu,rană 2Trup şi Sân"e6*

+pa ce)nmoaie #u$a setei săracilor atin"e #u$a crăpată de aşteptare a Dumne$eului ;ai$!orăşte apele*

=aina ,aina cârpită dar curată aşe$ată pe trupul mâncat de fri" al săracului se faîm#răcăminte de purpură cerească ;elui ;are a îm#răcat cerul >ca şi cu un cort>*

&i $ine, înainte de <rists, şi-ar "i în$i%uit $( El, umne*eul M(ririi, Se va identi"i$a într-at$u întemni!a!ii şi lnavii, în$ât s( admit( - temni!a "iindu-i mrmântul - $a du%( +nviere s( "a$din r(nile a$estea r(ni de virtu!i

Sufletul nostru, "n +alan#a aceasta cutremurătoare. De-aceea spun 1ărin#ii filocalici, ai patericului, a&ucerea aminte &e moarte este cutremurătoare @şi noi, "n Sâm+ăta ce a trecut, tocmai această afăcut-o. (ăci "n cutremurul temeliei min#ii se reconstruieşte toată slava e&ificiului vie#ii noastre.



n fa#a mor#ii, ca şi "n fa#a iu+irii lui Dumnezeu, nu mai merge cu cosmeticizarea. 8u putem să prezentăm cu fe#ele ce-au fost +oite &e in&iferen#ă, mac*iin&u-le "n lacrima &urerii &e celălalt.

Lacrimile noastre - &e-au fost, câte au fost -, ca şi faptele noastre, au ajuns "n cer "naintea noastrDuminica aceasta, zisă şi a Lăsatului &e sec &e carne, spre aceasta ne "n&eamnă: să lucrăm la viamor#ii noastre, ca via#a &e &upă moarte.

(âtă vreme >iserica "şi cântă cântarea, &eşi e &eparte, 9iua cea "nfricoşată este "n mijlocul nost"nainte &e a "ncepe eIerci#iul "nvierii noastre, ea, >iserica, ne propune - la o intensitate care să nu rănească ec*ili+rele sufleteşti - eIerci#iul amplu al 6u&ecă#ii. (ăci ne zice: :at(, vine *iumnului )ttst(%ânitr, şi $ine va su"eri "ri$a venirii 'ui C($i $u%tr ar*(tr şi *i a mânieste întru $are Dude$(trul va şedea, dând "ie$(ruia du%( "a%tele sale @Slavă Luminan&ei.

Dacă vă gân&i#i că este &eparte "mplinirea icoanei acesteia, lua#i seama că fiecare prezen#ă >iserică - locaş - vă este un astfel &e eIerci#iu. 5n spatele Sfintei %ese, &upă (rucea ce stră+amăruntaiele olgotei, se află Scaunul cel &e Sus, al 6u&ecă#ii @un&e &oar Ar*iereul, numai Liturg*ie şi numai "n vremea citirii Apostolului şa&e.... >iserica "nsăşi se arată a fi un cupto

"ncins &e Du*ul Sfânt, "ntru care, "n răcoarea um+rei 6u&ecătorului, fiecare primim &upă cum 0-a&at. De-aceea Sfânta Liturg*ie este, &acă vre#i, şi un astfel &e control al plinirii vang*eliei acestez&runcinătoare &e lene.

Seara, la Vecernia &e Duminică, se cântă &in 'rio& samoglasnica zilei: '($mind, ne-am su%#li$iunii $elei dintâi, irui!i "iind de #ustarea $ea amar(, şi de la umne*eu ne-am le%(dat. s( ne întar$em la %$(in!( şi s( ne $ur(!im sim!irile asu%ra $(rra este r(*iul, "($ânîn$e%erea %stului0 $u n(de;dea darului inimile înt(rindu-ne, iar nu $u mân$(rurile, întru $a$ei $e au umlat nu s-au "lsit. &i în a$est $i% vm mân$a Mielul lui umne*eu, în s"ânta

%urt(tarea de lumin( na%te a +nvierii, Cel Ce S-a adus ;un#iere %entru ni şi S-a îm%(rt(%e Sine u$eni$ilr la Cina $ea de /ain(0 Care risi%eşte întuneri$ul ne$unştin!ei $u lumin+nvierii Sale @Sti*oavna, glas N.

0ată, &ar, motivul pentru care postim: să ne "mpărtăşim. 1e (ale, Duminica aceasta, "ncă o +iruin;ugăciune3 (ântare3 ai mie, inne#ritule su"lete= ân( $ând de la r(ut(!i nu te mai $urme*ân( $ând *a$i în lene e $e nu-!i adu$i aminte de în"ri$ş(trul $eas al mr!ii e $e nu $utremuri $u ttul de în"ri$ş(tarea Dude$at( a Mântuitrului Oare $e vrei s( r(s%un*i sa$um vrei s( dai seama 'u$rurile tale stau "a!(, s%re mustrarea ta, "a%tele tale te v(des%(rându-te. e$i, , su"lete= remea a ssit, alear#(, a%u$( înainte şi, $u $redin!(, stri#( reş

am, amne, #reşit-am ie0 dar ştiu, :uitrule de ameni, un(tatea /a0 (strule $el un, nm( des%(r!i %e mine de la starea $ea de-a drea%ta /a, %entru mare mila /a= @Sti*ira 7ctoi*ulSlavă, glas N

?EGtras din $artea r. 'e$t niv. r. Cnstantin >e$ula - :ues$, amne, a;ut( neiuirmele=...@



Pr" $onstantin 5ecula / Duminici 0n dar Predici şi g%nduri

Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu

2Mt* 3* O1)4

5ntr-o lume a vor+ăriei generalizate eIistă riscul ca glasul lui )ristos să se piar-&ă printre celelalte Cziceri. 8u pentru că n-ar mai avea putere, ci pentru că re-cep#ia noast&u*ovnicească nu mai poate cuprin&e &ecât stri&en#ele, zgomotele nenorocite ale &emagogiei ritmurile ucigătoare ale iro&ia&elor vân&ute &eplin păcatelor.

Duminica aceasta - numită a Lăsatului sec &e +rânză - poartă cu ea puterea glasului lui )ristos. Lmo&ul ultimativ, pentru cele legate &e &emagogia &ărâmătoare a lumii ...



Vor+in& &espre venirea 2iului 7mului "n Slava Sa "n acea ipostază &e temut, &e )ristos 6u&ecătoDomnul iconizează un aspect al acelei veniri "n a cărei tensiune ne sunt toate aşteptările - zicân&ne care este grila &upă care eIistă sau nu eIistă +ună primire "n 5mpără#ia >unei-Vestiri: CVeni+inecuvânta#ii 'atălui %eu, moşteni#i 5mpără#ia cea pregătită vouă &e la "ntemeierea lumii. (ăflămân& am fost şi %i-a#i &at să mănânc! "nsetat am fost şi %i-a#i &at să +eau! străin am fost şi %-primit! gol am fost şi %-a#i "m+răcat! +olnav am fost şi %-a#i cercetat! "n temni#ă am fost şi a#i venla %ine @%t.GK.BK-BO.

0ată &ar, nu filozofarea la neslârgit pe tema Dumnezeu, ci "ntâmpinarea Lui "ntr-una &in ipostazeenumerate. %ăcar una, &acă nu reuşim să le cuprin&em "n fapta noastră &e "ntâmpinare pe toate4

;emarca#i că Domnul nostru 0isus )ristos vor+eşte nu &espre un flămân& )ristos, &espre un "nset)ristos, &espre un străin )ristos, &espre un &es*ăinat )ristos, &espre un +olnav )ristos sau &espun "ntemni#at )ristos. (i ne arată că to#i flămânzii, to#i "nseta#ii, to#i străinii lără acoperiş, to&ez+răca#ii afla#i "n goliciune, to#i +olnavii şi "ntemni#a#ii pământului pot fi numi#i cu un num)ristos. (apul >isericii Se i&entifică &ar cu mă&ularele acesteia, până la a trăi cu ele "mpreună toa&rama umanită#ii, &upă ce mai "ntâi şi-a asumat-o &eplin pe culmea olgotei, ca o t*eo-&ramati

mântuitoare.

La ifosele noastre privin& politici sociale, fun&a#ii &e "ntr-ajutorare sau privin&, pur simplu,politicul, )ristos nu priveşte. l ne-a "nvă#at că, mai "ntâi, pentru a scoate orice societate &criza sa &e flămânzeală şi "nsetare, &e inospitalitate şi goliciune, &e +oală cronicizată infrac#ionalitate, nu-i suficient să faci salturi economice majore, ci, "n primul rân&, restaurămorale. (ân& l, Dumnezeul Slavei, stă ascuns "n &rama celui &e lângă noi, orice lucru făcut mântuială "n raport cu aces-ta ne &epărtează &e la mântuire. (uvânt "mpotriva &iscursului, icoana aceasta a 6u&ecă#ii finale

cere realism şi &inamism "n eIprimarea creştinismului nostru. Sigur că nu-i uşor, &ar "nsuşi )ristne stă la "n&emână, "n nă&ej&ea că ne va iz+ăvi &in in&iferentismul şi colerica noastră &e falsocia+ilitate, umplân&u-ne &e asemănare cu l.

Altfel spus, Duminica aceasta este Duminica "n care aflăm că pre#ul foamei şi al setei, al străiniei goliciunii "nfrigurate, al +olii şi "ntemni#ării, a fost plătit eIemplar &e )ristos, cel care a gustamarnic &in toate acestea. l "n&ulceşte amăreala lor şi ne o+ligă pe noi, suficient &e sătui &e toasă "nvă#ăm privin& "n jur, spre cei care-s mai ai lui )ristos ca noi, prin c*iar nenorocitul lor sta-tut social.

5ncepe 1ostul cel mare. (u flămânzeală şi "nsetare. (u şe&erea "n ospe#ie "n casa Domnului mai m&ecât "ntr-a noastră. (u &ez+răcarea &e veştmintele o+işnuite şi "m+răcarea &e cele "nroşite &e &oliorto&oI. (u +oală lucrătoare "n prea sănă-tatea noastră şi cu izolarea noastră pentru a ve&ea mai +ine temni#a păcatelor şi slo+ozirea &in ea care )ristos ne-o pune la "n&emână.

Să luăm &ar aminte. Să facem cu Domnul efortul "n&umnezeirii noastre. 2erici#i &ar cei flămânzi "nseta#i, goi şi neospe#i#i cum se cuvine, +olnavi şi "ntemni#a#i, căci lor Se face )ristos asemănarspre a recâştiga noi asemănarea cu l.



Întrucât aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi ai Mei, prea mici...

2Matei 3* O1)4

Duminica aceasta este prefa#ată minunat &e teItul cântării 'rio&ului, +ucuroasa carte a stranei

vremea 1ostului celui mare: QCând se vr aşe*a s$aunele şi se vr des$ide $(r!ile şi umne*eva şedea la Dude$at(, , $e "ri$( va "i atun$i= +n#erii stând înainte $u "ri$( şi râul de "$ $ur#ân$e vm "a$e atun$i ni, amenii $ei vinva!i de multe %($ate &i $ând +l vm au*i $emând %e $ine$uvânta!i ai /at(lui întru +m%(r(!ie, iar %e $ei %($(tşi trimi!ându-i la $inuri, $ine va su"ea$ea în"ri$ş(tare t(râre Ci, nule :uitrule de ameni, Mântuitrule, +m%(rate vea$urilr, mai înainte %ân( $e va ssi slârşitul, %rin %$(in!(, într$ându-m(, miluieşte-m(=I

vremea unui nou "nceput &e efort &u*ovnicesc. Dinainte ne stau aşezate provo-cările unui 1ost 1aştelui la capătul căruia vom afla nu &oar pe )ristos Domnul (el "nviat, ci şi tainica noast

renaştere "ntru "nvierea Sa. 1entru a ne motiva urcuşul, >iserica se comportă "ntocmai unui pe&agcu a&âncime &u*ovnicească. 8e aşează &inainte momentul &e care fugim toată via#a, &orin& scăpăm &e el: moartea şi 6u&ecata %ântuitorului.

'oată construc#ia vie#ii sociale pe care o trăim este o furişare printre furcile cau&ine ale ju&ecăsociale şi &e grup, este o alergare cu cronometrul &at pe Cre-pe&e-"nainte "n &orin#a &e a fi cât msus sau cât mai "n fa#ă. vang*elia aceasta, numită a Duminicii 6u&ecă#ii, ne rec*eamă normalitatea simplită#ii. 2lămân&ului *rană şi "nsetatului apă, străinului găz&uire şi celui g"nveşmântare, +olnavului mângâiere şi "ntemni#atului cercetare. "n&emnul normalită#ii vienoastre "n )ristos.

ste limpe&e că mântuirea, cel pu#in "n viziunea 7rto&oIiei, nu #ine &e spectacular, &e agita#emo#ională lipsită &e intimitatea plinirii poruncilor %ântuitorului )ristos. După cuvântul 2ilocalipe Dumnezeu 5l po#i cunoaşte pe măsura plini-rii 1oruncilor, firele &e sutură morală ale unei lumi alunecate, mai mereu, "n relativism moral. "mplini 1oruncile, cele =H ale Vec*iului 'estament, "nseamnă mai mult &ecât a cita &in ele. 5nseama c*ema mila lui Dumnezeu peste toate faptele tale, pentru ca ele să se &escopere a fi "mplinirec*emării "ntru 5mpără#ie. )arul şi fapta, &eopotrivă, fiin&u-ne "mplinire &u*ovnicească.

De altfel cântarea stranei spune "n /trenia Duminicii acesteia @sluj+a &imine#ii: QS( nu intri mine la ;ude$at(, $er$ând $uvintele şi îndre%tând %run$ile. Ci $u îndur(rile /ale, tre$ând $vederea r(ut(!ile mele, mântuieşte-m( )tt-%uterni$eI.

(*emarea 1ostului este limpezită &e lucrarea Du*ului Sfânt. (ântarea >isericii, vai, atât neascultată, consemnează: CDesc*isu-s-au por#ile &umnezeieştii pocăi-n#e, să ne apropiem cu gracură#in&u-ne &e mâncări şi &e pofte, ca nişte ascul-tători ai lui )ristos, (el ce a c*emat lumea "nt5mpără#ia cerească. 9ecimala a tot anul a&ucân& 5mpăratului tuturor @căci avem EH &e zile postire - notă 8(., ca şi "nvierea Lui, cu &ragoste să o ve&em.



<ine aşa&ar &e noi să ne creştem "n >ucuria 1ostului4 (are este, mereu şi mereu, mai mult &ecâtnu mânca şi a nu +ea. făptuire către cei ne+ăga#i "n seamă, &e &ragul %ânuitorului )ristos, 2ratenostru şi Dumnezeul nostru4 De &ragul 0u-+irii care "nvie4

„Doamne, dă-ne să Te vedem n aproapele!

2Matei 3* O1)4

vang*elia &in Duminica "nfricoşatei 6u&ecă#i este aşezată "n această perioa&ă &e spor&u*ovnicească nu pentru a "nfricoşa, ci pentru a ne &ărui nă&ej&e. Domnul )ristos ne arată ce ave&e făcut pentru ca 5mpără#ia (erurilor să nu fie un i&eal situat foarte &eparte, ci prin *ar, &ar şi fapsă ne fie aproape, "nlăuntrul nostru.

5ntre+area &e +ază a teItului acestei Duminici ne pare a fi: CDoamne, cân& 'e-am văzut flămân& s

"nsetat sau străin sau gol sau +olnav sau "n temni#ă3 Atât &oar că unii constată că le-au făcut ptoate acestea, slujin& unora Cmai mici &e-ai lui)ristos, iar al#ii, neslujin& acestora Cmai mici se &escoperă a fi pier&u#i.

Ce ne înva!( <rists ast(*i ;ă mântuirea nu ţine de spectacular şi nici de fapta 0reclamă* &i că atunci când nu te aştepţi =ristos Domnul te !ede şi prin oc,ii aproapelui tău* Ne în!aţă că faptele creştine sunt fapte ale normalului într)atât de normal încât scap

sistemului nostru !i$ual* Ne în!aţă că toată fapta ) #ună sau rea îndreptată spre aproapele ) este faptă îndrepta

către =ristos* < drept că !ă$ându)i murdari mirosind plini de #u#e sau în alt fel de astfel stări ne e "reu să) !edem pe Domnul în ei*

Să luăm aminte, "nsă, că )ristos Se i&entifică la maIimum cu cei flămânzi, "nseta#i, străini, făacoperiş, goi, fără *aine, +olnavi, "ntemni#a#i. 8u cu leneşii. 8u cu +e#ivii or&inari. 8u cu &esfrânanesătui. Să asu&e aşa&ar milostenia "n mâna noastră până vom găsi pe cel căruia să-i facemilostenie. (elorlal#i tre+uie să le facem pomenire "naintea lui Dumnezeu. 1entru ri&icarea lor.

S( lu(m aminte, îns(, şi la #ândul )vvei rtei din a*a ?Fil$alia,vl. 8, ed.1889,%. 547@, $ar

tâl$uind taina sâr#uirii %entru unirea întrelalt(, *i$e QC($i %e $ât se uneşte $ineva $a%ra%ele, %e atât se uneşte $u umne*euI

Dă-ne Doamne să 'e ve&em şi să 'e slujim. i "n aproapele4

?EGtras din $artea r. $n". univ. dr. Cnstantin >e$ula - umini$i în dar redi$i şi #ânduri@



Pr" Dr" Dorin Picioruş / Predică la Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi H818

0u+i#ii mei, "n mijlocul zăpezilor, a zăpezilor reci ca inimile noastre, vang*elia &e azi %t. GK, BEO e o altă palmă a milostivirii Sale. 1entru că ea ne vor+eşte &espre ce facem şi nu facem pentaproapele nostru şi, implicit, pentru noi.

reala noastră carte &e vizită.

2iin&că %atei GK, B=-EO arată cu &egetul locurile nescrise ale (V-ului nostru şi anume: lipsa fapte +une.

Lipsa unei reale şi personalizante aten#ii fa#ă &e cei &in jurul nostru.

1entru că "naintarea "n vârstă ar tre+ui să meargă mână "n mână cu creşterea "n omenie, sensi+ilitate, "n aten#ie$ şi nu "n o+tuzitate şi +ă&ărănie.

(opilul poate fi egoist$ pentru că nu ştie ce mare rău este egoismul$

1oate cere marea cu sarea &e la părin#ii lui, &e la cei care-l iu+esc$ pentru că nu ştie cum e via#a.



8u ştie ce pericole, ce &ureri, ce necazuri "i stau "nainte.

8u ştie că are nevoie &e prieteni, &e oameni care să-l iu+ească şi să-i &orească +inele.

5nsă cân& tinere#ea "i facilitează contactul +rutal cu via#a$ omul nu mai ar tre+ui, "n nici un fel, fie o +rută, o canalie$atâta timp cât "n#elege fragilitatea vie#ii, a&ică cât &e scurtă şi &e &ureroasăvia#a.

i &e aceea Domnul, acum, "n această &uminică, ne &ă să privim &inspre viitor$ spre prezentpentru ca să "n#elegem cât &e serioasă e via#a aceasta, câte implica#ii are ea$ ce fel &e veşnica&uce mo&ul nostru actual &e eIisten#ă.

(ăci punem punct mâncării &e carne până la 1aşti$ pentru ca să nu mai &orim să sfâşiem sufletulvia#a aproapelui nostru$ ci să-i alinăm inima.

Dar, "n acelaşi timp, punem "nceput cugetării la faptele noastre, la o tot mai profun&ă privire sine$ pentru că postul ce vine nu e &oar a+#inere &e la păcate$ci şi &orin#ă vie &e a ne umple

+ucurie.

i cum să te +ucuri şi să +ucuri şi pe al#ii$ &acă nu prin a face +inele3

(ăci cine se +ucură &e rău3 De ne&reptatea care i se face3

(ine se +ucură &e faptul că e călcat "n picioare, că e umilit, că e &esconsi&erat3

i pentru legalişti, pentru cei care vor să va&ă scris$ ca să facă ceva$ mnul ne s%une $(

%riveşte, în %rimul rând, nu la $e nu "a$i %entru El $i la $eea $e "a$i %entru El.'a $eea $e "a$i, din %r%rie ini!iativ( şi, mai ales, din tat( inima.

El %riveşteşi iueşte$eea $e "a$i $u u$urieşi nu mânat de la s%ate.

1entru că +inecuvânta#ii Lui @v. BE sunt cei care au &at &e mâncare, au &at &e +ăut, au vizitat, aprimit, au ospătat, s-au &ăruit cu totul altora$ au &at zăpa&a la o parte$ şi i-au salvat pe oameni.

>inecuvânta#ii Lui sunt şi vor fi cei care s-au umplut &e +ucuria &e a &ărui, &e +ucuria &e a

oameni printre oameni, &e a fi oameni cu o+raz şi nu oameni$cu nesim#irea groasă pe inimă.

(ăci &egea+a &ai +inecuvântare cuiva să facă nu ştiu ce lucru$ &acă el nu vrea &in toată inima facă acel lucru$ şi, "n primul rân&, nici nu ştie prea +ine să facă acel lucru.5nsă cân& cineva e umplut &e Dumnezeu cu râvna &e a munci, &e a scrie, &e a crea, &e a se jertpentru un #el$ atunci acela face mai mult &ecât se aşteaptă al#ii &e la el$ i &e la cât cre&ea şi"nsuşi că poate să ofere, să &ăruie$



&i a$eştia sunt ine$uvânta!ii /at(lui $eres$ $ei $are au "($ut inele $a nrmalitate, $a "ires$ mului $are nu au aşte%tat va!ii %entru "a%tele lr $i s-au mani"estat $a ameni uni de sine în mdul $el mai "ires$ $u %utin!(.

De aceea Sfin#ii nu "şi pun pro+lema ec*ivalen#ei @v. B?-BF$a primirii &in partea lui Dumnezeuceva "n sc*im+$pentru că ei sunt oameni cura#i, frumoşi$

5nsă Dumnezeu Se simte &ator fa#ă &e ei @v. EH$pentru că ei nu au consi&erat pe nimeni ca fiinmic, a&ică neimportant$

i ve&em cum statul, care nu "şi face trea+a$consi&eră pu#in important faptul că$oamenii mzi&i#i "n zăpa&ă$

i &acă nu "#i pasă &e oameni$eşti inuman.

i eşti inuman$pentru că nu "n#elegi că "n via#ă nu e important să "#i scapi pielea$ci să laşi urm&e măre#ie.

/rme &e măre#ie, &e can&oare, &e umanitate, &e aten#ie, &e grijă pentru ceilal#i$urme pe caDumnezeu nu le aruncă la coş$ci le pune su+ oc*ii Săi.

Le &ă eIemplu.

Le elogiază$

i 5nfricoşătoarea 6u&ecată este$o "nfricoşătoare lec#ie &e a&evăr şi &e &reptate, &e neuitare,

mo&ul ultrapozitiv$&e neuitare a oricărui mem+ru al umanită#ii.8u contează că ai fost avortat$că ai murit la EH &e zile, la =H sau la FO &e ani$

Dumnezeu te a&uce "n fa#ă, "n fa#a tuturora$ca să luminezi$sau să fii o tene+ră vie.

1e tine, oricare ai fi, Dumnezeu te va "nvia &in mor#i la a &oua Sa venire "ntru slavă, te va facefiin#ă nouă, spiritualizată$iar con#inutul tău, al persoanei tale, va fi plin &e *ar sau &e a+sen#a lui.

0ar &acă lumina &in tine, sufletul tău a&ică, va fi "ntuneric$va fi plin &e +ezna neiu+irii$vei sim

prezen#a lui Dumnezeu, slava Lui, ca tortură, ca un c*in imens.

Dar &acă tu vei fi găsit plin &e slava Sa$venirea Lui "ntru slavă va fi fericirea cea mai mare a vietale$pentru că slava Lui va fi cea care "#i va şterge toate lacrimile sufletului.

2ace#i un eIerci#iu &e$compara#ie$

ân&i#i-vă ce "nseamnă pentru voi apropierea cuiva$mângâierea cuiva$(um vă inun&ă +ucurfrumuse#ea$&atorită unei persoane.



i acea persoană e un om4

0ra&ierea acelui om e ca lumini#a unui licurici$pe "nserate$

(e "nseamnă "nsă această ira&iere a omului$pe lângă imensa lumină a lui )ristos, a slavei Salecare se va arăta eItrem &e pozitivă pentru noi$atâta timp cât va transfigura "ntreaga crea#ie "n moinstantaneu3

6u&ecata universală, a toată lumea$se va face "n lumea aceasta transfigurată &e venirea )ristos$"n lumea un&e vie#ile oamenilor se vor ju&eca &upă gra&ul &e a&evăr, &e frumuse#e, &elicate#e, &e sfin#enie sau &e nonsfin#enie$

De aceea lipsa &e omenie, &e aten#ie, răutatea cu carul$e un +lestem pentru om.

1entru omul care se comportă inuman$cât şi pentru cei care "l vă& şi suferă &in cauza lui sau pentel$

i Domnul nu "i va numi +lestema#i @v. E= pe cei păcătoşi pentru că le &oreşte răul$ci l in&iprin acest nume propria lor stare, pe care aceştia şi-au construit-o cu sârg: starea &e autism moral.

8u au avut timp &ecât pentru ei.

8u s-au văzut &ecât pe ei.De aceea li s-au părut ceilal#i ca fiin& mici$neimportan#i$insignifian#i$pe lângă propria lor sta&e relaIare, &e +ine relativ$

5nsă +inele relativ, +inele egoist$nu &ă +ine la (V4%ai &evreme sau mai târziu$&acă ai fost neam prost, &acă ai fost &uplicitar, &acă ai fost "ngrijor&ecât pentru tine$se va şti pentru eternitate.

Aşa că regretele eterne nu sunt pentru to#i$ci &oar pentru unii.

1entru cei care şi-au permis luIul &e a fi canalii, inumani, autişti la nevoile altora.

i cele &ouă veşnicii, una ca osân&ă şi alta ca via#ă fericită @v. EO, sunt mo&uri &e a fi a&ju&ecate

&eplin, construite cu grijă$şi nu fatalită#i.

1entru că totul &epin&e &e cum ai văzut lucrurile.

<ine &e perspectiva noastră asupra vie#ii şi asupra rela#iei cu ceilal#i.

i faptul că Dumnezeu ne aminteşte că ;aiul e universal$e pentru to#i cei care trăiesc "n a&evărlucrează &reptatea e un lucru plin &e responsa+ilitate şi &e trezvie$pentru că asta "nseamnă Dumnezeu nu ne o+turează +ucuria$ci ne ajută să ne +ucurăm &e ea "n mo& veşnic.



Dumnezeu să vă ierte şi să ne ierte, iu+i#i fra#i şi surori "ntru Domnul4

i să ne &ea să "n#elegem$că zăpa&a e ca inima noastră: rece4

i acolo un&e nu e rece$eIistă pârtie$eIistă &rum$eIistă tunel spre al#ii$in&iferent &acă zăpae &e B, E sau O metri.

)ai&e#i să topim zăpa&a &in noi$ca să ira&iem "n afară41entru că fără lumină "n noi$şi care să #âşnească &in noi$postul nu ne a&uce &ecât triste#e sc*imonosire a fe#ei.

5nsă un&e eIistă lumină, oare poate fi confun&ată ea cu +ezna3$

umne*eu s( ne um%le de u$urie şi de %a$e, a$um şi %ururea şi în ve$ii ve$ilr.)min=

Părintele Ion $%rciuleanu / Judecata cea din urmă

7 mare taină şi "n acelaşi timp o "nvă#ătură &e temelie a cre&in#ei noastre creştine ne &escopeSfânta vang*elie &e astăzi! cuvintele, gân&urile şi faptele noastre, singura zestre pe care o luăm noi &in lumea aceasta vor fi ju&ecate, vor fi cântărite.

8imeni nu va rămânea "n veci să stăpânească pământul acesta.

1recum este a&evărat că suntem muritori şi că nimeni nu se poate sustrage tri+utului mor#ii, tot a&e a&evărat este că vom fi ju&eca#i. Q Bânduit este mului dat( s( mar(, iar du%( a$eea s( ";ude$at @vrei F, G?, zice Sf. Apostol 1avel! iar "n alt loc, mai pe larg, ne "nva#ă, zicân&: Q >i, tamenii, treuie s( ne în"(!iş(m înaintea s$aunului de ;ude$at( al lui <rists, $a "ie$are, du%"a%tele sale $ele s(vârşite în tru%, s( %rimeas$( ri ine ri r(u @00 (or. K, =H.

De aceea Sfânta vang*elie a ju&ecă#ii "ncepe solemn şi grav: QCând va veni Fiul Omului întslava Sa, şi t!i s"in!ii în#eri $u El, atun$i va şedea %e s$aunul slavei Sale. &i se vr adun



înaintea 'ui tate neamurile şi-i va des%(r!i %e unii de al!ii, %re$um des%arte $ianul ile d$a%re. &i va %une ile de-a drea%ta Sa, iar $a%rele de-a stân#a. &i atun$i va *i$e îm%(ratul $elde-a drea%ta 'ui eni!i, ine$uvânta!ii /at(lui Meu, mşteni!i îm%(r(!ia $ea %re#(tit( vu( de întemeierea lumii @%at. GK, BH-BE$ Q )tun$i va *i$e şi $elr de-a stân#a u$e!i-v( de la Minlestema!ilr, în "$ul $el veşni$, $are este #(tit diavlului şi în#erilr lui @V. E=$

>iserica numeşte acest moment Q5nfricoşata 6u&ecată. După Sfânta vang*elie eIistă o ju&eca

pentru tot ceea ce facem. Iistă &eci şi o răspun&ere, un răspuns, pentru care ne rugăm la SfânLiturg*ie şi alte sluj+e, cân& zicem: Qrăspuns +un la "nfricoşata ju&ecată a lui )ristos să ceremrăspuns +un "n fa#a 9i&itorului.

Aşa &upă cum orice lucru construit &e mintea şi &e mâinile noastre e făcut să răspun&ă unui rosunei nevoi a vie#ii, cu atât mai mult 9i&itorul ne-a creat cu un rost, cu o c*emare "n eIisten#ă, cumenire, pentru care tre+uie să şi &ăm socoteală, răspuns.

ia!a "ie$(ruia, du%( S"ânta S$ri%tur(, este $emare la eGisten!( şi un dar0 r(s%undere "ade darul %rimit şi ;ude$at(0 $ali"i$are a "a%telr nastre din %artea lui umne*eu însuşi.

valri"i$are a lr de $(tre )$ela %rin $are am "st nu numai *idi!i, $i şi mântui!i. )$ela $are $unaşte, $are a luat tru%ul nstru şi is%itele, ne-a %urtat %($atele @0, 1etru G, GE.

1rin 0isus vom fi ju&eca#i4 Q/at(l nu ;ude$( %e nimeni, $i tat( ;ude$ata a dat- Fiului @0oanGG. 8e va ju&eca 2iul 7mului, fratele nostru, cum se numeşte l c*iar "n Sf. vang*elie &e astă@%atei GK, EH. 8e va ju&eca l &upă Sine, &upă c*ipul Lui, cum am fost zi&i#i şi căzân& noi, a lul apoi c*ipul nostru ca să-l ri&ice la slava la care a fost &estinat &intru "nceput şi pe care l ne&escoperă acum, cu atâta strălucire, cum spune "nsuşi: Qa veni Fiul Omului întru slava Saîn$n;urat de s"in!ii în#eri şi va şedea %e trnul slavei Sale. La ce "năl#ime este c*emat omu

(ăci noi suntem ju&eca#i, califica#i &e l şi &upă l, pentru că la strălucirea slavei Lui suntem mensă ajungem.

'atăl &espre l a zis: Q )$esta este Fiul Meu $el iuit întru $are am vit, întru $are via Meaîm%linit(, %e )$esta s(-' as$ulta!i @%atei B, =?! =?, K. Asupra Domnului prin aceste cuvinte s-apronun#at ju&ecata 'atălui, pentru care Sf. %aIim %ărturisitorul ve&e "n jertfa %ântuitorului cruce, Qju&ecata ju&ecă#ii. 0ar "n l, "n asemănarea slavei lui, vom fi noi ju&eca#i, căci tre+uie ajungem ca l, cum spune Sf. vang*elist 0oan: Q &tim $( atun$i $ând El se va ar(ta, vm asemenea 'ui, "iind$( îl vm vedea $um este @0 0oan B, G. +m%(r(!ia 'ui se va întemeia $u $asemenea 'ui în iuire, adev(r, $ur(!ie, %a$e.

Dude$ata înseamn( u$uria întâlnirii şi $nştiin!a r(s%underii.

Aceste &ouă stări "n fa#a lui Dumnezeu tre+uie să le privim "mpreună pentru că "şi au temeiul acelaşi izvor: Dumnezeu este izvorul şi al iu+irii, şi al &reptă#ii, şi al +ucuriei şi al ju&ecă#ii. (ueIclamă psalmistul: Q Mila şi ;ude$ata /a vi $ânta ie, amne @1s. =HH, =. 5n Dumnezeu Q Mişi adev(rul s-au întâm%inat, dre%tatea şi %a$ea s-au s(rutat @1s. NE, ==.

re%tatea este una din ra*ele iuirii, s%un S"in!ii (rin!i. (ăci mai a&âncă şi mai cuprinzătoa

izvor a toate, e iu+irea. Hre$um un #r(unte de nisi% nu tre$e $ât #r(mad( de aur, tt aşa



drea%ta ;ude$at( a lui umne*eu nu tra#e în $um%(n( $ât mila SaI, *i$e S"ântul :sa$ Sirul. Daeste a&evărat că orice conştiin#ă vinovată aici, pe pământ, se "nfioară "n fa#a ju&ecă#ii, nicio&ată frinu poate şi nu tre+uie să um+rească +ucuria strălucitoare a celei &e a &oua veniri.

De altfel, ju&ecata este o parte integrantă, organică a vang*eliei, iar vang*elia este Vestea c+ună. %ai mult, ju&ecata este c*iar "ncununarea vang*eliei, e plata, secerişul roa&elor, a&everirnă&ej&ii creştinului. ziua Domnului, Qîn$e%(trul şi %linitrul $redin!ei @vrei =G, G=, care vi

acum să &esfiin#eze păcatul, răul şi moartea. Q Martea nu va mai "i , spune Apostolul 0oan @ApoG=, E. 6u&ecata vine să reveleze că ultimul cuvânt "n eIisten#ă nu e nici păcatul, nici suferin#a, nimoartea, ci via#a. i ce +ucurie va fi mai mare &ecât &esfiin#area răului3 %ântuitorul "nsuporunceşte pentru acel moment: Q Bidi$a!i $a%etele vastre @Luca G=, GN.

5n sfârşit, sensul ju&ecă#ii şi al nemuririi se &escoperă şi mai profun& &in "ntâlnirea Qfa#ă către fa#cu Domnul vie#ii, pentru care ne rugăm tainic la Sf. Liturg*ie: Q &i ne d( nu( s( ne îm%(rt(şim $/ine mai adev(rat în *iua $ea neînserat( a +m%(r(!iei /ale$ @rugăciune &upă Sfân5mpărtăşanie.

/nii creştini se "n&oiesc &e a&evărul "nvierii şi al ju&ecă#ii celei &repte a lui Dumnezeu. Da&evărul acesta este tot aşa &e mare ca şi cân& ai vor+i &espre zi şi noapte. i &upă cum eşti sigur &upă zi vine noapte, tot aşa &e siguri tre+uie să fim şi &e acest a&evăr al sfârşitului lumii "ntregi şiju&ecă#ii. 8oi, creştinii vom fi ju&eca#i &upă vang*elia lui )ristos @0oan =G, EN.

5n lumina vang*eliei, Q "ie$are din "a%tele sale sau se vr %ream(ri, sau se vr sândi , cuspune o cântare &in rân&uiala 1ro*o&ului.

Sfânta Scriptură ne &escoperă că o primă ju&ecată se face sufletului &upă moarte, &upă cum ve&e

&in pil&a +ogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr. Sufletul &rept are parte &e fericire "n&ată &umoarte, precum cel mort "n păcate nepocăite are parte &e pe&eapsă.

8ici fericirea celor &rep#i şi nici osân&a celorlal#i nu este &efinitivă.A&evărata şi &efinitiva ju&ecată va avea loc, &upă cum ne "nva#ă Sfânta vang*elie &e astăzi, &u"nvierea trupurilor, cân& fiul lui Dumnezeu va veni a &oua oară, Q s( ;ude$e viii şi mr!ii . 8u veni "n c*ip smerit ca "ntâia oară, ci "n c*ip preamărit, pe norii cerului, "nconjurat &e sfin#ii "nge8u va veni să mântuiască lumea, căci pentru aceasta a venit "ntâia oară, ci va veni să ju&ece lumeQ/at(l nu ;ude$( %e nimeni, $i tat( ;ude$ata a dat- Fiului @0oan K, GG-G?.

entru $e este treuin!( s( se "a$( a$east( ;ude$at( 1entru patru pricini.• Mai întâi să se arate întru aceasta dreptatea lui Dumne$eu atât în răsplătirea faptelor #un

cât şi în pedepsirea faptelor rele*• (n al doilea rând tre#uie să se laude faptele cele #une înaintea în"erilor şi a oamenilor dup

cum ne în!aţă Sfântul +postol /a!el% S( nu ;ude$(m %e $ineva înainte de vreme, $i aşte%t(m venirea mnului $are luminea*( tate $ele as$unse*

• (n al treilea rând :udecata omenească "reşeşte foarte mult în !iaţa aceasta căci de cele mmulte ori se :udecă după cele din afară "reu se pot deose#i cei #uni de cei răi cei drepţi dcei păcătoşi* (n $iua :udecăţii care !a fi dreaptă ade!ărata primă!ară a !eşniciei se !



cunoaşte lămurit toţi* ;ei răi !or sta ca nişte pomi uscaţi fără podoa#ă "ata de aruncat focul cel !eşnic* Drepţii ca nişte pomi încărcaţi de roade !or sta în aşteptarea Domnulu +tunci dre%tul $a "ini$ul va în"lri şi $a $edrii din 'ian se va în(l!a*

• + patra pricină pentru care tre#uie să ai#ă loc această :udecată este faptul că aici p pământ de multe ori drepţii pătimesc iar cei răi au parte de #ine* Domnul tre#uie să ara pricina pentru care a dat aici păcătoşilor norocire iar drepţilor pătimire* Toate acestea $iu :udecăţii le !a descoperi 2După Mărturisirea păcătoşilor6*

'oate "ntre+ările ju&ecă#ii sunt "ntre+ări &espre iu+ire, &espre iu+irea concretă, cu fapte, nu &espfilosofia ei, ci &espre faptele ei: faptele sunt măsura vie#ii.

Q Se vr aduna înaintea 'ui , citim "n vang*elie,$ tate neamurile şi va des%(r!i %e unii dal!ii şi va *i$e mnul $elr de-a drea%ta 'ui eni!i, ine$uvânta!ii %(rintelui Meu, dmşteni!i +m%(r(!ia $ea %re#(tit( vu( de la întemeierea lumii .

Desigur, "mpără#ia iu+irii, căci Dumnezeu este iu+irea, şi &e aceea a fost trimis 2iul Său "n lume, ne "nve#e iu+irea, &espre care acum şi cere să se &ea mărturie. Q C($i "l(mând am "st şi Mi-a!i d

s( m(nân$0 însetat am "st şi Mi-a!i dat s( eau0 str(in am "st şi M-a!i %rimit0 #l am "st şi Ma!i îmr($at0 lnav am "st şi M-a!i $er$etat0 în temni!( am "st şi a!i venit la Mine @%at. GBK-B?.

B(s%unsul va "i r(s%unsul unei iuiri $u adev(rat $urate şi "(r( seme!ie. Ca şi $ând ei nu arştiut $( s(vârşes$ un lu$ru atât de mare slu;ind %e m, îl slu;es$ %e umne*eu Q amne, $ân/e-am v(*ut ni "l(mând, str(in, însetat, în în$isare şi i-am slu;itI Hr(s%un*ând, îm%(ratul va *i$e lr )min, *i$ întru$ât a!i "($ut unra dintr-a$eşti "ra!i ai mei mmi$i, Mie mi-a!i "($ut .

Q )tun$i va *i$e şi $elr din stân#a 'ui u$e!i-v( de la Mine, lestema!ilr, în "$ul $el veşni$are este #(tit diavlului şi în#erilr lui. >u Mi-a!i dat ran( sau a%(, ain( sau ad(%sîn#ri;ire sau uşurare în su"erin!a Mea.

7+servăm cum accentul ca&e "n cele &in urmă pe aceste cuvinte: Q5ntru cât a#i făcut unora &intaceşti fra#i ai %ei prea mici, %ie %i-a#i făcut şi Q"ntru cât n-a#i făcut unuia &intre aceştia prea minici %ie nu %i-a#i făcut. %ântuitorul se i&entifică cu noi, cu to#i. i uni#i "n conştiin#a Lui &iviumană cu to#i, egoismul, săvârşirea păcatului "n l este total "nvinsă.

0ar cât ne priveşte pe noi, ştim că tre+uie să-l iu+im pe aproapele nostru ca pe noi "nşine. 5nsă, ve&erea ju&ecă#ii tre+uie ceva şi mai mult! tre+uie să ajungem să-l iu+im ca pe "nsuşi )ristos, caeste mo&el, loc &e "ntâlnire şi &e unitate pentru noi to#i. ân&in& mai a&ânc, "n#elegem cât este greu să iu+im egal pe to#i, "n timp ce nu suntem mereu egali cu noi "nşine! nici noi, nici semennoştri. 5l iu+esc pe aproapele ca pe mine! iar eu nu sunt un etalon a+solut al iu+irii. Acest mo& esnumai o treaptă.

:isus <rists este mdelul su%rem al iuirii @0oan =B, =. i l făcân&u-se una cu noi to#i, semenul meu, eu "l iu+esc pe acesta ca pe )ristos! văzân& "n el o valoare &ivină, "l iu+e

&umnezeieşte. De aceea se zice &espre sfânt că el Q&upă Dumnezeu, iu+ea pe orice om ca p



Dumnezeu. posi+il &eci, ca şi "n noi să fie "nvins egoismul, păcatul. Aici este taina cea marevie#ii creştineşti. >u numai $( Fiul lui umne*eu a luat $i% de r, şi s-a "($ut întrasem(narea nastr( ?Fili%, 2, @, dar s-a şi identi"i$at $u lumea, mai ales $u $ei în ne$a*, durere.+n a$eştia tr(ieşte <rists.

+şa încât dacă ai dat unui sărac o ,aină însuşi lui =ristos i)ai dat* De ai c,emat la masa ta un flămând ai ospătat pe Domnul*

De ai primit în casa ta şi de)ai culcat în patul tău un străin pe <l stăpânul !ieţii şi al morţl)ai ocrotit* De ai cercetat !reo !ădu!ă şi de ai pus încălţăminte în picioarele unui orfan pe fiul l Dumne$eu l)ai încălţat* De ai pătruns în temniţă şi ai alinat un suflet ce pătimeşte ai alinat inima Domnului*

0ată, "n to#i aceşti oropsi#i ai sor#ii trăieşte Domnul 0isus )ristos. 're+uie să o ştim şi să o spunemaltora, 0isus trăieşte "n lumea aceasta prin cei "n suferin#ă.

Apropie-te &e ei, alină-le &urerile, mângâie-le necazurile, potoleşte-le foamea, astâmpără-le setea,Domnul te va răsplăti la venirea Sa.

Milstenia ta str(ate $erul şi %(trunde în "a!a /rnului umne*eies$, s%une S"ântul :an ude )ur. 2ă-o cu inimă curată şi cu toată &ragostea4 8-ai *aine să &ai3 Dă pâine. 8-ai pâine3 Dă +an8-ai +ani3 (ercetează pe cei +olnavi. (uvinte ai. %ângâie-i pe aceştia4 i aceasta se va socoti #(ăci c*iar un pa*ar &e apă &at "n numele Domnului şi acela nu #i se va trece cu ve&erea. Aveatâtea mijloace prin care putem &o+ân&i "mpără#ia lui Dumnezeu. Să căutăm şi să ve&em şi vogăsi &estule mijloace prin care să te numeri "n ceata celor &in &reapta.

S( nu $read( nimeni $( vm avea vre s$u*( la venirea mnului. e a$eea s$ate $e "a$i, $vreşti şi $um tr(ieşti. entru $( tate a$estea !i se vr lua în seam(.

)ristos nu ne va "ntre+a atunci ce nume am purtat, ce rang social am avut, ce +ogă#ii sau ce po&oane-au "nconjurat. l ne va "ntre+a &oar atât: ce +ine ai făcut "n lume3 'recân& printr-o asemencercetare şi rămânân& "n ea neclătina#i, cura#i cu gân&ul, cu cuvântul şi cu fapta, noi nu avem a teme &e Q"nfricoşătoarea cercetare şi ju&ecată: Qcei ce +iruiesc, &e aici se "nal#ă, zice >iserica.

Dar &acă nu ne ju&ecăm pe noi "nşine acum şi aici, şi nu cunoaştem printr-o a&âncă şi sinceră căincură#irea, iertarea şi "mpăcarea cu Dumnezeu şi cu oamenii, fiecare, "n c*ip firesc, ceea ce este realitate se va &escoperi atunci. 8oi nu ştim clipa venirii Domnului. (re&em "n ea şi o mărturisim&ar n-o putem şti şi nici +ănui4 De aceea, "ie$are $li%( a vie!ii nastre s( "ie $li%( de a%r%ie$(tre <rists. &i "ie$are $li%( a vie!ii s- tr(im ast"el $a şi $ând ar "i ultima şi $a şi $ând atun$i veni mnul.

Să folosim timpul cât 0isus este "ncă %ântuitorul nostru, să ne pregătim, să ne spove&im şi să "mpărtăşim cât mai &es, ca a &oua venire să fie pentru noi prilej &e +ucurie şi &e slavă, nu &e osânşi &urere.



amne, :suse <ristase, d(ruieşte Hs"ârşit $reştines$ vie!ii nastre, "(r( durere, neîn"runtat, %a$e şi r(s%uns un la în"ri$ş(tarea ;ude$at( a /aI. )min.

Părintele Iosif 'rifa / Evanghelia duminicii lăsatului sec de carne



/n om m-a "ntre+at o&ată &espre cre&in#a mea "n via#a cea viitoare. 0-am răspuns că eu cre& "n viacea &e veci şi "n 6u&ecata cea &e Apoi nu numai pentru că spune (re&eul acest lucru, ci pentru că acitit cu +ăgare &e seamă Sfânta Scriptură şi am aflat că trei păr#i &in câte sunt scrise "n ea s-a"mplinit cuvânt &e cuvânt. 'oate profe#iile &espre %ântuitorul şi toate cele ce scrie >i+lia &esptimpurile trecute şi &espre timpurile noastre s-au "mplinit şi se "mplinesc slovă cu slovă. 0ar, &acă au "mplinit cele &ouă păr#i, &e +ună seamă, se va "mplini şi partea &in urmă, partea a treia, "nvă#ătura &espre via#a &e veci şi 6u&ecata &e Apoi.

Vai, cum nu citesc oamenii >i+lia, (artea lui Dumnezeu, un&e se ve&e lămurit cum curge viaomenirii şi via#a omului4 5n >i+lie se ve&e lămurit "ntreg trecutul şi viitorul omenirii şi al omulu>i+lia spune lămurit care este rostul vie#ii omului şi care este viitorul lui. Scriptura spune apriat Cdu%( marte vine ;ude$ataQ @vrei F, G?. Scriptura spune apriat că Domnul 0isus va veni neaşteptate, pe norii cerului, să ju&ece lumea. 5n capul (ăr#ii scris este: C :at(, vin ?@ $a s( da

"ie$(ruia du%( "a%tele saleQ @Apoc. GG, =G.

Dacă oamenii ar citi cu luare-aminte >i+lia, ar afla că C9iua AceeaQ e aproape, se apropie. 'oasemnele arată că venirea Domnului e aproape. Dar Cdes%re Liua )$eea sau Ceasul )$ela nimenu ştie ni$i în#erii din $er, ni$i Fiul, $i numai /at(l Q @%arcu =B, BG. De altfel, pentru noi, nici are vreo "nsemnătate mai mare "ntre+area: cân& va veni 2iul 7mului3 1entru noi are "nsemnăta"ntre+area: $um ne va a"la Liua a$eea

Vai, ce mişcare mare va fi "n 9iua cân& Se va arăta 2iul 7mului pe norii cerului4 'o#i care se vafla atunci pe pământ şi to#i care vor fi "n mormânt se vor umple &e spaimă şi fior. 'râm+i6u&ecă#ii "i va c*ema pe to#i "naintea Domnului. Dar fiorul celor trezi#i va fi &e &ouă feluri:

=. (eata celor cre&incioşi ceata celor mai pu#ini care au trăit o via#ă cu Domnul şi vang*elia L se va umple &e fiorul +ucuriei. (re&incioşii vor striga, +ucurân&u-se: Vine Domnul4$ Viscumpul nostru %ântuitor4$ A sosit (el pentru (are am trăit "n lume4$ A sosit ceasul cel maresfânt să trăim "n veci cu l şi l cu noi4$ Slavă <ie, %ântuitorule4

G. 8u "nsă aşa, gloata cea mare a necre&incioşilor, a celor care au stăruit "n fără&elegi. 1entru evenirea Domnului va fi C Liua $ea Mare a mâniei lui umne*euH @Apoc. O, =?. Vai, ce spaimă



groază "i va cuprin&e pe cei necre&incioşi cân& 5l vor ve&ea venin& pe norii cerului pe (el pe (aL-au tăgă&uit şi +atjocorit4

Cedea-vr atun$i %e Cel %e Care '-au îm%uns 2?oan 1 O76* Eedea)!or pe ;el pe ;are )au răsti"nit mereu cu pă"ânătăţile lor Eedea)!or pe ;el ;are a #ătut neîncetat la uşa inimii lor* Eedea)!or pe ;el pe ;are )au ţinut o !iaţă întrea"ă afară la uşa inimii lor şi nu )a

slo#o$it înăuntru* Eedea)!or pe ;el ;are i)a îm#iat cu o dra"oste nemăr"inită* Eedea)!or pe ;el ;are S)a răsti"nit şi a pătimit pentru ei* Eedea)!or pe ;el pe ;are )au #at:ocorit şi suduit*

Acum 5l vor cunoaşte, &ar cunoaşterea aceasta nu le va mai fi spre mântuire, ci spre osân&ă. 'impmântuirii a trecut. Domnul vine acum nu ca %iel, ci ca 6u&ecător. 5n oc*ii Lui este flacără &e foceste "m+răcat "n *aină stropită cu sânge şi &in gura Lui iese spa&ă ascu#ită, ca să lovească neamuri@cf. Apoc. =F, =G-=K. Apăsa#i &e groaza urgiei, vor striga păcătoşii: C Mun!ilr şi %ietrelr, $(d

%este ni şi ne a$%eri!i de "a!a şi mânia Celui Care şade %e S$aun=Q @Apoc. O, =Dar venirea 2iului 7mului va fi numai ju&ecata cea par#ială. După aceasta, urmează 9iua cea %are6u&ecă#ii &in /rmă, pe care o istoriseşte evang*elia &e &uminică.

S-a pre&icat mult şi s-a scris mult &espre 9iua 6u&ecă#ii &in /rmă. 5n special, pre&icatorii s-au sisă arate cum va tre+ui să-şi &ea seamă omul cu &e amănuntul &espre toate faptele sale.

5nsă eu "mi "nc*ipui altfel 6u&ecata &in /rmă. Dacă Dreptul 6u&ecător ar "ncepe "n&ată numai "nşirarea faptelor noastre şi ne-ar ju&eca numai &upă ele, apoi ar fi vai &e noi. 'o#i am "nfun&a ia&uu "mi "nc*ipui 6u&ecata &in /rmă a

'atăl, 2iul şi Du*ul Sfânt vor sta pe Scaunul cel mare &e ju&ecată. 5n fa#a acestui Ctri+unalQ cerestă la ju&ecată, să zicem, un necre&incios. 5ncepe C&ez+aterea'atăl va zice: 2iul %eu cel scump4 'e-am trimis "n lume pentru omul acesta şi mântuirea lui. (e s-a "ntâmplat el, &e-l vă& "ntr-o stare atât &e grozavă3

2iul va răspun&e: 1ărinte4 u %i-am făcut &atoria. C 'u$rul $e Mi l-ai în$redin!at l-am s(vârşit Q @0oan =?, E$ Datâtea şi atâtea ori l-am "m+iat pe acest suflet &e om cu Sângele %eu şi cu 6ertfa %ea$ 5n atâteaatâtea c*ipuri am "ncercat să intru cu mântuire "n casa inimii lui, &ar el nu %-a primit$ L-am trecprin +oli şi "ncercări, &ar nici aşa nu %-a primit$ (e n-am făcut pentru el3 Dar el a respins mer&ragostea %ea şi 6ertfa %ea4 i-a +ătut joc &e &ragostea %ea şi &e 6ertfa %ea$ i-a +ătut joc &ragostea %ea şi &e c*emările %ele.

Du*ul Sfânt va zice şi l: Doamne, um+lat-am şi u ne"ncetat să-l trezesc pe omul acesta &in somnul păcatelor şi răută#il5ncercat-am "n tot c*ipul să-l aprin& pentru cele sufleteşti, &ar el s-a aprins numai pentru celumeşti.



Atunci 'atăl va rosti teri+ila sentin#ă: Du-te &e la %ine, +lestematule, "n focul cel veşnic. Am &at la moarte pentru tine pe scumpul %2iu! L-am &at pentru mântuirea şi scăparea ta, &ar tu n-ai primit această 6ertfă &e mântuir5mpotriva ta strigă acum, cerân& răz+unare, Sângele 2iului %eu, strigă 1atimile Lui. u su6u&ecător şi 'ată. (a 6u&ecător, te ju&ec pentru &reptatea %ea, iar ca 'ată, te ju&ec pentru 2i%eu$

u socot că cei necre&incioşi vor fi ju&eca#i fără răspuns, pentru că ei Crăspuns nu vor avea pentpăcatele lorQ. C a$( n-aş "i venit şi n-aş "i #r(it lr, %($at nu ar avea, dar a$um r(s%uns nu a%entru %($atele lr Q @0oan =K, GG. 8u pentru păcate vor fi ju&eca#i oamenii, ci pentru că n-au primpe (el (are a venit să-i scape &e păcate.

2a#ă &e aceştia, ce &ulce +inecuvântare şi c*emare vor auzi cei care au trăit o via#ă cu Domnul vang*elia Lui: Ceni!i, ine$uvânta!ii (rintelui Meu=Q.

>ăga#i &e seamă, evang*elia 6u&ecă#ii &in /rmă "şi are &e temei cunoaşterea %ântuitorulu

%ilostenia &in evang*elie @+olnav am fost şi %-a#i cercetat$ gol am fost şi %-a#i "m+răcatflămân& am fost şi %-a#i săturat etc. este pusă aici ca o formă &e cunoaştere a %ântuitorului.

+m%(r(!ia lui umne*eu nu e numai milstenie şi nu se %ate $um%(ra numai $u danii, ea %ate $âşti#a numai %rin $unaşterea şi a"larea $ea adev(rat( a Mântuitrului. Din aceacunoaştere se revarsă toate virtu#ile, aşa cum matca al+inelor nu iese nicio&ată singură &in stup, numai "nconjurată &e toată gar&a ei.

Milstenia şi tate $elelalte virtu!i şi "a%te une în$e% a $ur#e de la sine, $ând '-ai a"lat $

adev(rat %e Mântuitrul. >umai milstenie "($ut( din dra#stea şi $unaşterea Mântuitrultra#e în $um%(na mântuirii.

De aici tre+uie să plece şi mântuirea păcătoşilor. 8umai &e frica ia&ului, nimeni nu va intra "n rai. rai vr intra numai $ei $are, în$( din lumea a$easta, +l $uns$ $u adev(rat %e :isus Mântuitru+l iues$ şi au %l($ere %entru $ele su"leteşti, %entru via!a $ea duvni$eas$(.

Via#a unui creştin a&evărat nu tre+uie să fie numai o frică &e moarte şi ju&ecată. >i treuie s( "iatraşi la "a%ta un( K *i$e S". :an ur( de )ur K nu de "ri$a iadului, $i %entru dra#stea lu<rists.

8oi tre+uie să le vor+im oamenilor ne"ncetat &espre &ragostea lui Dumnezeu, Care atât de mult na iuit, în$ât şi %e nul n(s$ut Fiul S(u '-a dat, $a tt $el $e $rede în El s( nu %iar(, $i s( aivia!a de ve$i @0oan B, =O. Să punem ne"ncetat "n fa#a oamenilor pe 0isus cel ;ăstignit, pentiertarea şi mântuirea lor.

Drag suflet nemântuit4 C :at( %e Mielul lui umne*eu, Cel Care ridi$( %($atele lumii=Q @0oanGF. 1rimeşte-L pe l şi apucă pe urmele Lui4 Să mergem pe urmele %ielului, (are sângereapentru păcatele noastre. Să mergem pe urmele %ielului până la sfârşitul vie#ii noastre, pentru ca,

urmă, să trecem şi noi la Cospă#ulQ Lui.



C &i am au*it $a un #las de #lat( mult(, $a vuietul unr a%e multe, $a uuitul unr tune%uterni$e, $are *i$e )liluia= mnul umne*eul nstru $el )tt%uterni$ a în$e%ut îm%(r(!eas$(. S( ne u$ur(m, s( ne veselim şi s(-: d(m slav(, $($i a venit nunta MieluluFeri$e de $ei $ema!i la s%(!ul nun!ii Mielului Q @Apoc. =F, O-F.

De vei um+la "n lumea asta pe urmele %ielului, să ştii, fratele meu, că şi tu vei fi &e fa#ă la Cmare

ospă#Q. Dar &e vei trăi o via#ă cu lumea şi păcatele, să ştii că vei fi "ntre cei care vor strigC Mun!ilr şi stân$ilr, $(de!i %este ni şi ne a$%eri!i de "a!a Celui Care şade %e trn şi de mânMielului=Q @Apoc. O, =O.

2ratele meu4 5n fa#a ta stau ospă#ul %ielului şi mânia %ielului. Stă "n voia ta să alegi pe una sau palta.

-ugăciune

0isuse, prea+unule Doamne4 %ă gân&esc cu groază la 9iua cea %are, &espre care ai zis cân& ai spu

că vei veni pe norii cerului "nconjurat &e sfin#ii 'ăi "ngeri ca să ju&eci lumea. A*, ce vuiet mare va"n 9iua Aceea4 Va fi Cun #las de #lat( mult(, $a vuietul unr a%e multe, $a uuitul unr tune%uterni$eQ @Apoc. =F, O. Dar "n acest vuiet, &eo&ată, se va face o linişte &e mormânt. Se v&esc*i&e căr#ile @Apoc. GH, =G.

0ată, un "nger "ncepe a citi4 Auzi#i-l4 ;osteşte tocmai numele meu: 0osif 'rifa. (e groază, ce fior mcuprins4 Auzi-l cum citeşte toată via#a mea4 1ăcate, pe care eu le uitasem &e mult, se "nşiruie "n falui Dumnezeu$ i numărul lor tot creşte, tot creşte$ A*, ce va fi cu mine, ticălosul3 A*, ce va cu mine, pier&utul3 A fugi n-am un&e, iar a răspun&e nu pot$ Dar, "n aceste clipe, un glas &ulce

au&e, zicân&: >u te teme, su"lete= >u tremura, $($i Eu sunt ai$i, $a s( te s$a% @0eremia =, De un&e vine acest glas mântuitor3 5l cunosc. glasul 'ău, prea&ulcele meu %ântuitor.mi;l$irea /a $ea s$um%( şi s"ânt( @cf. 0 0oan G, =-G. u stau plângân& la picioarele (rucii 'ale'u răspunzi pentru mine şi trecutul meu. 2ără mijlocirea 'a eu aş fi pier&ut, &e o sută &e ori pier&u

0isuse, prea&ulcele meu %ântuitor4 'u singur ştii cum 'e-am aflat pe 'ine. 'u singur ştii că n-am nimeni "n această lume &ecât pe 'ine.

'u ştii, Doamne, că 'e iu+esc$ Ajută-mă să merg ne"ncetat pe calea cea stropită cu Sângele 'ă

0ar "n 9iua cea %are a 6u&ecă#ii, fii 'u Apărătorul şi %ijlocitorul meu4 Ajută-mă să intru şi eu Cospă#ulQ 'ău, ca să 'e lau& şi eu cu cei care vor cânta: CAliluia, Aliluia, Domnul Dumnezeul nostcel Atotputernic a "nceput să "mpără#ească. Să ne +ucurăm şi să ne veselim şi să-0 &ăm slavăQ vecii vecilor4

Am?r. :si" /ri"a, /âl$uirea Evan#eliilr de %este an@

'raian Dor! / ?ratele tău meditaţii la Aostolul din Duminica 3ăsatului sec de carne : aÎnfricoşatei Judecăţi



&i, ast"el, el, $are este sla, va %ieri din %ri$ina a$estei $unştin!e a ta0 el, "ratele %entru $aremurit <rists. 2? ;or* 8 116

Acela care se ocupă &e suflete pentru a le a&uce la Dumnezeu şi pentru a le #ine lângă )risttre+uie să fie pe &eplin pătruns &e &ragostea şi grija pline &e +unătate şi "n#elegere pent

slă+iciunile şi nevoile lor. 8u poate fi un +un păstor, nicio&ată, acela care nu-şi iu+eşte oile sale &tot sufletul său şi care nu este gata să-şi pună via#a lui "n primej&ie pentru fiecare &in oile lui, &oi#ele lui şi &in mieluşeii lui.

8u poate fi un +un părinte acela care nu-i "n stare să-şi iu+ească pe fiecare copil mai presus ca sine "nsuşi. 8ici "nvă#ător şi nici "n&rumător mai mare peste al#ii nu poate fi &ecât acela care este stare &e o &ragoste, &e o muncă, &e o grijă nespus mai mari pentru ei &ecât pentru el. n ast"el %(rinte, un ast"el de înv(!(tr şi %(str nu %ate "a$e de$ât $um a "($ut +nsuşi mnul :isuCare a "st şi va "i %ân( la s"ârşitul vea$urilr %ilda şi $i%ul şi m(sura "elului în $are treuie siuim su"letele amenilr %este $are ne-a %us uul S"ânt %(stri.

Despre %oise, omul lui Dumnezeu şi păstorul poporului ales al Domnului, se spun lucruri minunaşi multe "ntâmplări &in care se ve&e cât &e +un, &e +lân& şi &e iu+itor fa#ă &e poporul Domnulufost el.

5n&ată ce a fost silit să fugă &e la curtea lui 2araon, &in pricina &reptă#ii pe care a vrut s-o facă celasupri#i pentru care era ales el &e Domnul ca să fie păstor, %oise a ajuns "n %a&ian, iar acolo, prino +inefacere făcută unor suflete mai sla+e, a ajuns să ai+ă o familie şi să pască o turmă. De la curt"mpăratului un&e crescuse "n +elşug şi "n cinste, el ajunse "ntr-o pustie păstor la oi, "n singurătate, frig, "n căl&ură, "n lipsuri şi "n primej&ii, avân& o mare răspun&ere pentru oile care erau &ate "n grilui @Io& G, ==-GG.



Se s%une $(, dat(, %(*ind ile %rin nişte l$uri us$ate şi "(r( a%(, $um sunt de i$ei a$el$uri, Mise a v(*ut %e unul din mieluşeii turmei sale $um se des%rinde din turm( şi ia la "u#%este stân$i şi %este nisi%uri, tt mai de%arte. Mise $am $unştea l$urile a$estea %e unde eturma a$um, dar s%re unde "u#ea mieluşelul nu mai "usese ni$idat( în$(.

Se lu( Mise în "u#( şi el du%( mieluşel, $u mil(, $a s( nu se %iard( şi s(-l readu$( în turma

su $rtirea sa. ar mielul era mai s%rinten de$ât Mise şi "u#ea mai tare. in stân$( în stân$din deal în vale, el aler#a tt mai de%arte %e l$uri ne$uns$ute şi neumlate. /re$ea vremea sarele se în$in#ea tt mai "ierinte, iar nisi%ul era tt mai ar*(tr. Mise, $are nu "usesişnuit ni$i $u nisi%ul, ni$i $u sarele, ni$i $u %ustiul, aler#a tt mai #reu, dar din dra#ste mil( %entru mieluşel nu-l %utea l(sa s( se %iard(. )ia du%( un tim% lun# de "u#(, mieluşelul %ri $ând a;unse la un %ârâiaş de munte lim%ede şi r($rs. )$l, el se a%le$( însetat s( ea $nesa! din a%(. Mise se %ri şi îl %rivea de de%arte, l(sându-l $u mil( s( ea liniştit, %ân( î%tli setea.

K >u am ştiut $( !i-e atât de sete, dra# mieluşel, *ise $u la$rimi Mise. )$um, desi#ur, nu mai %

de seal(

&i se a%le$( Mise, lu( mieluşelul $are tremura %e umerii s(i şi %rni "eri$it $u el s%re turmmân#âindu-l %e tişrul umed.

mnul umne*eu din Ceruri %rivea $u dra# la Mise şi, $ând îl v(*u $u $ât( mil( şi iuire %urt( el $u mieluşelul, +şi *ise

K /u, Mise, $are ai ştiut s( ai atâta mil( de un mieluşel neînsemnat şi $are %aşti şi în#ri;eşti $atâta dra#ste ile unui str(in, vei %aşte în $urând şi ile Mele

)tun$i mnul Se $rî în ru#ul din "a!a lui Mise şi ru#ul în$e%u s( ard(. in $li%a a$eMise "u ales de umne*eu s( "ie %(strul %%rului S(u.

C($i mila şi dra#stea "a!( de semeni sunt $ele du( semne ale unui %(str un. &i $ele du$ndi!ii %e $are $ine nu le are nu treuie ni$idat( s( se "a$( %(str, %(rinte, înv(!(tr sau "rate

?/raian r*, <rists K uterea a%stli



'raian Dor! / Dumne!eu te vede făc%nd răul : nu/l face Dumne!eu te vede făc%nd 4inele : fl

De mâinile lui Dumnezeu po#i scăpa numai "n +ra#ele Sale, mărturisin&u-#i cu lacrimi &e pocăin#ă&e "n&reptare păcatul. 7ricare ar fi urmările mărturisirii lui, l te va primi şi te va ierta.

(*iar &acă ar tre+ui pe &reptate să-#i ispăşeşti păcatul cu ani &e "nc*isoare şi cu toată averea ta &aici, totuşi mărturiseşte-l4 Descarcă-#i conştiin#a &e el, mărturisin&u-l şi acelora care au fost păgu+i



%ai +ine să-#i primeşti aici pe pământ osân&a meritată pentru păcatul făcut &ecât să-l &uci cu tineispăşit "n mormânt. i să tre+uiască să-l ispăşeşti &incolo @0 'im. K, GE-GK. (eea ce se ispăşeşaici nu va mai tre+ui să fie ispăşit acolo.

:isus a v(*ut şi tate milsteniile tale, tate ru#($iunile tale şi "a%tele tale "($ute în as$un$redin$isule al 'ui ?Fa%te 19, 4@, a v(*ut $ând tu %uteai s( "a$i %($atul, dar nu l-ai "($ut, v(*ut $ând !i-a "st #reu s( "a$i inele, dar l-ai "($ut.

0isus, (are l-a văzut pe (ain omorân&, l-a văzut şi pe A+el a&ucân& jertfa nepri*ănită$ a văzlumea păcătuin&, &ar l-a văzut şi pe 8oe "nfrânân&u-se, a văzut So&oma, &ar l-a văzut şi pe Lot @1etru G, E-F, a văzut-o pe Sara cea necrezătoare, &ar l-a văzut şi pe Avraam cel cre&incioumne*eu te vede "($ând r(ul K nu-l "a$e= umne*eu te vede "($ând inele K "(-l=

0isus l-a văzut pe 0osif "n "nc*isoare şi pe popor suferin&, şi pe %oise iertân&, şi pe Davi& "ntinân&u-se, şi plângân&, şi pe 0ona fugin&, şi pe 0eremia "n groapă, şi pe %aria plângân& mormânt, şi pe tefan ucis, şi pe to#i, pe to#i 0isus i-a văzut. De-a lungul tuturor veacurilor, pe toafa#a pământului, pe +uni sau pe răi, făcân& +inele sau răul, 0isus-Dumnezeu i-a văzut.

i toate faptele lor sunt scrise "naintea Lui @%alea*i B, =O. 0ar căr#ile acestea vor fi &esc*ise o&ati fiecare va fi ju&ecat &upă cele ce se vor găsi scrise "n (artea Vie#ii @Apoc. GH, =G. 8u uita asnicăieri. i nicicân&.

9i&urile nu-s prea groase pentru Dumnezeu, noaptea nu-i prea "ntunecoasă, nici pă&urea prea &easau câmpul prea "ntins. Slugile Sale se #in zi şi noapte pe urmele fiecăruia &intre noi, pas cu pas ceas cu ceas, "nsemnân& totul până "n clipa mor#ii, cân& cartea pecetluită se va "nc*i&e şi se vpăstra "n aşteptarea ju&ecă#ii.

Atunci, "n auzul cerului şi al pământului, a&unate "naintea %arelui 6u&ecător @%atei GK, B=, vorstrigate toate faptele acestea, se va &esfăşura tot filmul vie#ii tale, tot ce-ai săvârşit şi gân&it, tot cefăcut +ine sau rău, "n ascuns sau pe fa#ă, tot, tot. i numai &upă aceea va urma plata.

(utremura#i-vă şi nu păcătui#i4

F(r( vi$leşu# s( "ii ttdeauna $ând vii la <rists. &i, da$( vrei s( "ii mântuit, "(r( vi$leşu# sumli $u El %ân( la s"ârşit. F(r( vi$leşu# s( "ii în #ânduri şi în inim(, în $uvinte şi în "a%te, "(vi$leşu# s( "ii în $(sni$ia ta şi în a"a$erile tale, "(r( vi$leşu# s( stai şi s( umli tt tim%ul

iseri$( şi în adunare, "(r( vi$leşu# în ;ude$at(, în laud(, în d(rni$ie. C($i #ândul $u $are "alu$rurile tale este mai im%rtant de$ât însuşi lu$rul t(u.

Dacă vicleşugul cuiva "i poate "nşela pe oameni, nu-L poate "nşela şi pe Dumnezeu. 8u po#i acasă +ei +ăuturi ame#itoare, iar la +iserică sau la a&unare să pre&ici la al#ii: 8u +e#i vin4 8u po#i &esfrânat, sau *o#, sau pârâtor "n ascuns, iar "n fa#a lumii să te pretinzi nepri*ănit fără a nu fi curânpe&epsit aspru pentru vicleşug. 8u po#i trăi "n ascuns &in afaceri necurate, iar "n fa#a oamenilor săprefaci sfânt şi cinstit fără a nu se ve&ea aceasta "n curân&, fără a scăpa neosân&it &e Dumnezeu.

2erice &e tine, slujitor cre&incios al Domnului, care um+li fără vicleşug, care vor+eşti cu sincerita



şi cu cinste a&evărul. (ăci um+lân& "n nepri*ănire, tu vei fi +inecuvântat cân& vor ieşi la ivealucrurile ascunse ale oamenilor @;om. G, =O. Atunci, &in ascunzişurile vie#ii tale vor ieşi numfaptele frumoase ale iu+irii şi ale milei, ale ră+&ării şi ale rugăciunii, pe care le-ai făcut csinceritate, "n ascuns @cles. =G, =E.

Feri$e de mul în duul $(ruia nu este vi$leşu# @1s. BG, =4

?"ra#ment din $a%. Au$uria a"l(rii mnulu/raian r*, iatra s$um%

'raian Dor! / Încă uţin



5ncă pu#in şi ce s-a spus curân& o să se-arate,se va ve&ea că ce s-a scris sunt toate-a&evărate,se va ve&ea că este-un ia& şi este-o 6u&ecată,se va ve&ea cât &e-nşela#i sunt cei ce-au râs o&ată4

5ncă pu#in şi tot ce-i azi neg*ină şi ocarătrimişi cereşti vor arunca "n focul mai &e-afarăşi seceriş nemaivăzut va trece peste lumecă ziua groazei a sosit tot răul să-l sugrume.

5ncă pu#in şi semne mari, puteri ne-nc*ipuitese vor ivi cutremurân& privirile-ngroziteşi to#i cei care n-au primit cre&in#a mântuirii

primi-vor crezul +lestemat al *ulei şi-al pieirii.

5ncă pu#in şi Dumnezeu, (el Viu "n veci, &eo&atăivi-Se-va, z&ro+in& pe veci minciuna apostată,"ncă pu#in, &ar pân[ atunci &ureri cum n-au fost "ncăvor "ncerca nimicitor cre&in#a cea a&âncă.

2i#i treji şi vă ruga#i, voi, to#i câ#i merge#i către-acestenemaivăzute vremi şi stări căzute fără veste,orice-a#i ve&ea şi-a#i auzi pe voi să nu vă-nşele,căci vai &e cei ajunşi atunci nepregăti#i "n ele4

'raian Dor! / 'eme/te de Kchiul 6eşnic



'eme-te &e 7c*iul Veşnic(are-#i ve&e orice-ascunsşi &e clipa cân&, &e toate,

ai să mergi să &ai răspuns.

'eme-te şi vino astăzila )ristos, "ncrezător,numai l "#i poate-a&uceun sfârşit mântuitor.

'eme-te &e focul veşniccare ar&e fără scrumşi &e care nu-i scăparenumai pe-al olgotei &rum.

'eme-te &e plânsul veşniccare-l vor vărsa-n pustiucei ce nu privesc spre Domnul&ecât cân& e prea târziu.

'eme-te &e c*inul veşnicce va ar&e nemilos

conştiin#a celor carelepă&at-au pe )ristos.'eme-te &e-amarul veşniccare-i partea celor răicare n-au căutat "n lumesfintele vie#ii căi.

'eme-te &e 6u&ecată,că e vai pe veci &e-acelcare la )ristos va merge



fără-a fi venit la l4

'raian Dor! / <ai este o Judecată



%ai este, la Sfârşit, o 6u&ecată,cumplita 6u&ecată &e Apoi,căci tre+uie pe &rept să-şi ia răsplatăcum a lucrat oricare &intre noi.

8oi nu murim cân& inima-ncetează,

lăsăm "n urmă tot ce-am scris şi spus,&ar tot ce &ăm la cei ce ne urmeazămereu &ă ro& cân& noi &e mult ne-am &us.

Avem copii, şi-i creştem &upă vrere,avem elevi, şi-i "nvă#ăm ce vrem,avem o turmă-n grijă şi-n veg*ere şi-ntreaga lor răspun&ere avem.

(ăci ei vor fi "n lume şi-n via#ă

aşa cum noi le-am spus şi arătat,iar ei, la fel, aşa vor &a pova#ă şi-un lung popor e-acum &e noi format.

5i creştem +uni3 la fel şi ei vor face45i creştem răi3 aşa vor "n&ruma.8oi i-n&reptăm "nspre răz+oi sau pace,rân& &upă rân&, pe câ#i ne vor urma.i-a+ia atunci, la %area 6u&ecată,

ve&ea-vom to#i, uimi#i, cu-a&evăratcât a salvat o creştere curată,cât a ucis un suflet +lestemat.

7, voi, cei mari, răspunzători &e gloate,părin#i şi-n&rumători pentru urmaşi,voi ve#i purta răspun&erile toate,voi creşte#i sfin#i sau creşte#i ucigaşi$

De-aceea, pentru tot ce ne urmează,

la %area 6u&ecată &e Apoi,cu oc*i uimi#i, oricare o să vazăcât rău sau +ine a-nceput cu noi.

?in vlumul Cânt(ri de su



'raian Dor! / În !adar se mai gră4eşte

5n za&ar se mai gră+eştecel ce pleacă prea târziu,alergarea lui sfârşeştecu un strigăt "n pustiu.

1entru mântuirea ta,nu mai sta, nu mai sta,pentru cerul tău frumos,vin-acuma la )ristos4

5n za&ar se mai frământăcel ce n-a vrut cân& putea,



mila şi c*emarea sfântăşi-are vremea ei şi ea.

5n za&ar se mai căieştecel ce-a ars ce n-are pre#,râsul clipei "l plăteşteplânsul veşnicei vie#i.

5n za&ar va plânge-o&atăvremea *arului &e-acumcel c*emat cu-atâtea lacrimi,&ar nu-i pasă nici&ecum.(âtă vreme "ncă estecale şi prilej, şi *ar,nu uita &e toate-aceste,căci curân& va fi-n za&ar4



Pr" AnthonL <" $oniaris / Duminica lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi) /-egele deghi!at

7&ată &emult trăia un rege care se *otărâse să testeze caracterul oamenilor săi. Deg*izat "n #ăran, a călătorit prin #ara sa şi &e cele mai multe ori a fost tratat cu &ispre#. i-a &at seama că onoarea ccare era tratat ca rege nu venea &in respectul pe care "l sim#eau pentru +unătatea sa! mai &egra+ă erezultatul fricii lor fa#ă &e func#ia şi puterea sa. La un moment &at, unul &intre supuşi l-a recunoscA protestat spunân&u-i să se "ntoarcă pe tron, să "şi ia *ainele "mpărăteşti şi să con&ucă aşa cum fa

un rege.%ai eIistă un ;ege ce călătoreşte &eg*izat. l s-a născut nu "ntr-un palat regal ci "ntr-o peşteră animale. Deşi ;ege, nu s-a născut &in regi, ci &intr-o simplă fecioară. Deşi ;ege, a trăit şi a muncca tâmplar "n micul oraş 8azaret.

) a%(rut în alt $i%

După 5nvierea &in mor#i, 0isus Qs-a ar(tat în alt $i% @%arcu =O,=G. Discipolii săi nu l-recunoscut ime&iat.

• %aria %ag&alena, pe cân& era lângă mormânt, l-a confun&at pe 0isus cu gră&inarul @0oGH,=K.

• 1e &rumul spre maus, cei &oi &iscipoli au crezut că este un străin @Luca GE,=N.• Apostolilor care pescuiau pe lacul alileii, 0isus le-a părut un necunoscut, până cân& 0oan i

spus lui 1etru: Q mnul este= @0oan G=,?.

:isus ne-a ar(tat ast"el $( este %re*ent în t!i amenii. l ne spune la fel şi "n vang*elia &e astăAfirmă că l a fost cel "nfometat şi "nsetat, gol şi +olnav, străin şi "ntemni#at "n cei pe care noi i-a*rănit şi le-am &at să +ea, i-am "m+răcat şi i-am vizitat. l a fost &e asemenea prezent "n cei care a



fost "n situa#ii &ificile şi noi nu i-am ajutat. Q )dev(rat *i$ vu( +ntru$ât nu a!i "($ut unuia dinta$eşti %rea mi$i, ni$i Mie nu mi-a!i "($ut. )$easta nu înseamn( $( umne*eu şi $reaturile sasunt identi$e %rin natur( $i %rin ar, $a memre ale /ru%ului S(u, $a ima#ini vii ale Sale, $tem%le ale 'ui. Acesta este misterul prezen#ei vizi+ile a lui )ristos "ntre noi, astăzi. S". :an ude )ur ne s%une $( mai s"ânt de$ât altarul de %iatr( din iseri$( este altarul uman a"lat la "ie$a$l! de strad(, %entru $( %e %rimul se "er( <rists, %e $ând al dilea este $iar <rists.

>i$i %entru un milin de dlari

La "nc*eierea celui &e-al &oilea răz+oi mon&ial, un tân(r "i!er din armata Statelr nite a;unse%e insul( din a$i"i$ul de Sud, unde era mare $lnie de le%rşi. limându-se %e a$lv(*ut $(lu#(ri!( $e în#ri;ea lnavii. Când sldatul a v(*ut %i$iarele in"e$tate şi r(nisu%urând, l-au luat ame!elile. S-a uitat la sr( $um, $u $alm şi %r"esinalism, $ur(!a r(nile, un#ea şi a%i le anda;a. imit de #esturile senine ale $(lu#(ri!ei, sldatul a eG$lamat H>u "a$e aşa $eva ni$i %entru un milin de dlari=I :m%asiil(, "(r( m($ar s( se întar$( s%re el, ea

a r(s%uns H>i$i eu=I entru un milin de dlari nu ar "i atins a$ele r(ni urâte, dar %entru $<rists se a"l( în a$ei ameni res%inşi de s$ietate, ea şi-a %(r(sit $asa, a mers mile de%(rta%entru a-i în#ri;i, %entru a-l în#ri;i %e Be#ele de#i*at.

amna ras(

6. D. Salinger, "n cartea sa Q2rannY an& 9ooeY vor+eşte &espre Doamna rasă, ce stătea toată zipe veran&ă, alungân& muştele şi cu ra&ioul &at la maIim. l o &escrie ca avân& Qpicioare groase, venele vizi+ile, şi fiin& măcinată &e cancer. Apoi Salinger "ntrea+ă: Qti#i cine este &e fapt Doamrasă3 ... ste )ristos "nsuşi. )ristos "nsuşi$

0isus este a&esea reprezentat "n imaginile religioase ca un +ăr+at foarte c*ipeş "nalt, cu un nferm, privire prietenoasă şi o fa#ă ra&iantă -, o persoană pe care oricine ar vrea-o pe lista &e invitla o petrecere. Dar vang*elia &e astăzi sugerează că imaginea lui Salinger &espre )ristos, Doamna rasă, ar putea să fie mai aproape &e realitate &ecât ceea ce ve&em noi "n icoane. )ristne apare astăzi &eg*izat aşa cum le-a apărut &iscipolilor Săi &upă "nviere. Vine la noi ca o persoanoarecare, ca ultimul &intre oameni: "nfometat, gol, "nsetat, străin, "ntemni#at, #igan, &oamnă gras;egele &eg*izat.

O ştire din Cal$utta

7 ştire &e la Associate& 1ress &in (alcutta, 0n&ia, spunea: Semnul &e &easupra uşii anun#ă: Q(apentru săracii pe moarte. 5năuntru OO &e +ăr+a#i şi ?G &e femei stau "n paturi amărâte, aşteptân&usfârşitul. Aceşti oameni sunt pro&usul acestui oraş suprapopulat, "n care cu greu se mai "ngrijeşcineva &e altcineva. /nii au venit &in spitale, tre+uin& să eli+ereze patul &eşi erau pe moarte, pental#ii care "nsă au şansă să fie trata#i şi salva#i. Al#ii vin &in rân&ul miilor &e persoane ce trăiesc străzi. De muncă se găseşte cu greu, iar cerşitul nu merge +ine. 7ameni ca aceştia mor anonimi. 1vremuri, nişte camioane "i ri&icau şi "i aruncau apoi "ntr-un râu, +ra# al angelui. Apoi "n =FK%aica 'ereza a luat o casă ce fusese folosită pentru a-i a&ăposti pe pelerinii *in&uşi şi a amenajat



pentru muri+unzi. De atunci, =N.HHH &e persoane au trecut prin această casă. Din aceştia, N.KHH murit. /imitor "nsă, ceilal#i şi-au refăcut for#ele şi &orin#a &e a trăi.

(eea ce a făcut-o pe %aica 'ereza să părăsească confortul pentru acei oameni uita#i3 De ce nu fca ea agnosticii3 De ce nu ateiştii3 De ce nu umaniştii3 Simplu4 1entru că ei nu au etica lui )ristoQîntru$ât a!i "($ut unuia dintr-a$eşti "ra!i ai Mei, %rea mi$i, Mie mi-a!i "($ut. ;egele &eg*izat4

<rists su"er( în ameni n sldat din %rimul r(*i mndial %vestea $( la un mment dat s-a îm%iedi$at de tru%ul un#erman mrt, un iet tân(r. itându-se la el, i s-a %(rut $( sldatul mrt dis%are iar în l$ul luia v(*ut %e <rists %e Cru$e. e atun$i, ri$ând a mai v(*ut un m su"erind, în a$el m l-a v(*%e <rists, %e $ru$e, !intindu-l $u %rivirea, $erându-i s( îi îm%(rt(şeas$( su"erin!a şi s( i- alin;egele &eg*izat4

S". Martin de /urs

EGist( ve$e le#end( des%re Martin de /urs, un sldat rman $reştin. +ntr- *i de iarn( #reun $erşetr l-a %rit. Martin nu avea ani, dar a v(*ut $( mul tremura de "ri#. &i-a dat ;%elerina de sldat, u*at( $um era, a ru%t- în du( şi ;um(tate i-a dat- $erşetrului. +n a$ena%te Martin a avut un vis. ) v(*ut t!i în#erii din $er şi :isus stând în mi;l$ul lr, învelit $u;um(tate de %elerin( de sldat rman. nul dintre în#eri l-a întreat HSt(%âne, de $e %a$east( manta %nsit( Cine !i-a dat-I :ar :isus i-a r(s%uns HSlu;itrul meu Martin midat-.I ;egele &eg*izat4

'u$ruri sim%le

Lucrurile &e care vor+eşte 0sus "n para+ola &e astăzi sunt lucruri simple. 7ricine poate să le &ea+ucă#ică &e pâine, un pa*ar &e apă, un cuvânt &e mângâiere, o *aină, o vizită. 8imeni nu este atât sărac "ncât să nu "i poată &a nimic ;egelui &eg*izat. Sf. 0oan ură &e Aur spune că &acă >iserica ajunge "n punctul acela "n care nu ar avea nimic să &ea săracilor, sfântul potir şi alte vase liturgitre+uie să fie atunci topite pentru a face +ănu#i &in care să fie ajuta#i săracii ce trăiesc pe lân+iserici.Q(ân& va veni 2iul 7mului "ntru slava Sa$ se vor a&una "naintea Lui toate neamurile şi-i v&espăr#i pe unii &e al#ii$ Va zice 5mpăratul celor &e-a &reapta Lui: Veni#i, +inecuvânta#ii 'atăl%eu, moşteni#i "mpără#ia cea pregătită vouă &e la "ntemeierea lumii$ Va zice şi celor &e-a stâng

Duce#i-vă &e la %ine, +lestema#ilor, "n focul cel veşnic, care este gătit &iavolului şi "ngerilor lu(riteriul 6u&ecă#ii &e Apoi ce o va face Dumnezeu este iu+irea pe care i-am arătat-o ;egel&eg*izat: QDoamne, cân& 'e-am văzut flămân& şi 'e-am *rănit3 Sau "nsetat şi <i-am &at să +ei3 Scân& 'e-am văzut străin şi 'e-am primit, sau gol şi 'e-am "m+răcat3 Sau cân& 'e-am văzut +olnsau "n temni#ă şi am venit la 'ine3 0ar 5mpăratul, răspunzân&, va zice către ei: A&evărat zic vou"ntrucât a#i făcut unuia &intr-aceşti fra#i ai %ei, prea mici, mie %i-a#i făcut.

;egele &eg*izat4

?/radu$ere Oana Ca%a



IP& Andrei -LmarenMo / Duminica lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi) /Judecata de e urmă

Am ajuns acum la pericopa evang*elică &espre 6u&ecata &e pe urmă. Aceasta sta+ileşte totul, pentto#i şi pentru tot&eauna. Q &i vr mer#e a$eştia la sând( veşni$(, iar dre%!ii la via!( veşni$@%atei GK,EO. Aici este rezumat totul! totul este clar, nesc*im+ător, etern. )i$i )dev(rul lumne*eu se întâlneşte $u Milstivirea lui umne*eu, şi :uirea lui umne*eu $u +n!ele%$iun'ui.

Am stat lângă ieslea lui )ristos, un&e am primit spiritul a&op#iei @filia#iei. 5n ziua 'ăierii 5mprejurDomnului, prima zi &in noul an, ne-am luat angajamentul &e a-l sluji pe Domnul "n anul care "ncep5n ziua >otezului Domnului, am primit )arul special &e a face voin#a lui Dumnezeu. Dar o&ată am făcut primii paşi "n noua noastră via#ă, nu am reuşit să rămânem &rep#i, ci am ce&at "n fa#a ispi

şi am păcătuit. 8u fără motiv prima &uminică &e &upă >otez ne-a c*emat: Q $(i!i-v(, $($i sa%r%iat îm%(r(!ia $erurilr @%atei E,=?. i prin toate pericopele evang*elice care au urm>iserica ne-a "nvă#at cum să ne pocăim. 8e-a oferit minunate imagini ale pocăin#ei: 9a*eu şisc*im+at "ntreaga via#ă. Vameşul a fost "n&reptat prin rugăciunea sa: Q umne*eule, "ii milstiv m%($(tsului @Luca =N,=B. 0ar fiul risipitor s-a "ntors la tatăl său. 'oate acestea au fost repetate mii &e ori &e-a lungul istoriei >isericii lui )ristos. i toate acestea sunt posi+ile c*iar acum atpentru mine cât şi pentru tine.

0ar imaginea 6u&ecă#ii &e pe urmă, care ar putea să ne "nfioreze, nu "ntrerupe ciclul lecturilor noasevang*elice. Le &ă sens, le face mai eIacte, rezumă pentru noi tot ceea ce a fost "nainte "n >iseri



şi tot ceea ce va fi &e acum "nainte. De fapt, a fi aşeza#i la &reapta 5mpăratului şi a auzi glasul LuQeni!i, ine$uvânta!ii /at(lui Meu, mşteni!i îm%(r(!ia @%atei GK,BE acesta este scopul vienoastre. Dar rareori ne gân&im la el şi a&esea "l uităm.

(ate&rala Sfânta Sofia &in ]iev nu este &e&icată martirei Sofia. (uvântul Qsop*ia "nseamnă lim+a greacă Q"n#elepciune, şi această (ate&rală este &e&icată 5n#elepciunii lui Dumnezeu. )ram(ate&ralei este cele+rat la 8aşterea %aicii 1reasfinte a lui Dumnezeu. 5n ziua 8aşterii 1reasfint

2ecioare %aria "ncepe planul 5n#elepciunii lui Dumnezeu, singurul care ne poate salva pe nopăcătoşii. 1reasfânta 2ecioară %aria a fost &usă la templu, a intrat "n Sfânta Sfintelor. A trăit zi>unei Vestiri. Apoi au venit zilele 8aşterii lui )ristos, fuga "n gipt, via#a grea la 8azaret, şi "n finşi-a con&us 2iul la ;ăstignire. %aica lui Dumnezeu a stat la picioarele (rucii, atunci cân& 2iul murea pe (ruce.

0ată cum realizează 5n#elepciunea lui Dumnezeu mântuirea noastră. De fapt, nu poate fi conceputăaltă jertfă similară. Acesta este %ielul 8evinovat al lui Dumnezeu, (are ia asupra Sa păcatul lum8u eIistă vreo persoană care să poată &eveni jertfă pentru păcatele lumii. 5n fon&, nu eIistă om făpăcat. Dacă suferă cineva, este pentru propriile lui păcate. Doar )ristos putea "nfăptui acest lucr

&eoarece numai l a fost fără păcat. l este /nicul, &e ne"nlocuit$ Q S(vârşitu-s-a @0oan =F,BH.

1e peretele vestic al (ate&ralei &in ]iev a Sf. Vla&imir, remarca+ilă pentru frescele sale, c*i&easupra intrării "n +iserică se află o minunată reprezentare a 6u&ecă#ii &e pe urmă. 5n primul râneşti impresionat &e mul#imea &e oameni, &e c*ipurile lor, &e oc*ii lor. i ai conştiin#a vie că numeri printre ei. 0nvoluntar, "ncerci să te găseşti pe tine "nsu#i, locul tău "n func#ie &e starea spirituală. i "n tine are loc, să spunem aşa, o ju&ecată particulară "n ceea ce te priveşte. Iisc*ipuri care eIprimă o &urere cumplită, o via#ă total irosită tremură "n ei! ceva "i c*inuie şi "i vc*inui pe veci.

%ai "ncolo "nsă, raze &e lumină "şi croiesc &rum printre nori, şi ne arată alte c*ipuri: liniştite, calm+ucuroase, fericite. Aceasta este via#a4 i cu cât sunt mai aproape &e 'ron, cu atât sunt mluminoase fe#ele. 0ar &easupra 'ronului străluceşte (rucea. 1e 'ron este aşezat "nsuşi Domn%ântuitorul lumii, şi "n jurul lui, 0oan >otezătorul, Apostolii, to#i sfin#ii se roagă, "n slavă. ste+ucurie armonioasă. 7 singură persoană plânge, un singur plânset tul+ură această +ucurie. %aica Dumnezeu se sprijină pe umărul lui )ristos, şi &oar ea imploră mântuirea păcătoşilor, milostivipentru cei fără speran#ă. a este cea care mijloceşte până la sfârşit "naintea %ilostivirii Dumnezeu.

0u+i#i fra#i şi surori4 7riun&e v-a#i putea afla "n această pictură, nu &ispera#i. 8u a#i pierit "ncă4avem %e Mai$a nastr(. Ea se ra#( %entru ni, şi ar "i #reu de $re*ut $( )tt%uterni$umne*eu %ate re"u*a. Ea este Hs$(%area %($(tşilrI. Crede!i a$est lu$ru şi $(ldura în$e%e s( um%le inimile vastre, şi se va a%rinde în ele nu( s%eran!(. )tun$i va în$e%e s( vi sde*v(luie iuirea +n!ele%$iunii lui umne*eu=

?/radu$ere Oana Ca%a



Pr" <ihai 'eg!eş / Duminica lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi) / Judecata cedin urmă a >l%ndului Păstor

Q'u, eşti regele iu&eilor3 l-a "ntre+at procuratorul roman 1on#iu 1ilat pe 0isus, iar Domnrăspunzân&u-i: Q'u zici că u sunt rege. 1entru asta m-am născut şi pentru asta u am venit lume, #ine să specifice că "mpără#ia Sa nu este ca "mpără#iile pământului, "ngră&ită &e timcon&i#ionată &e sc*im+ările istorice, "ntemeiată pe putere sau pe cârmuire arogantă @0o =N, BO-B?



/cenicilor care visau la locuri cal&e "n această "mpără#ie, 0isus le-a spus: Q i şti!i $( dmnitna!iunilr st(%ânes$ %%arele, iar $ei mari le !in su %uterea lr. +ntre vi s( nu "ie ast"eim%triv(, $ine vrea s( "ie $el mai mare %rintre vi, s( "ie servitrul vstru, iar $ine vrea s( ""runtea %rintre vi, s( se "a$( s$lavul tuturr. /t aşa şi Fiul mului, nu a venit s( "ie servit, $i sserveas$( şi s(-şi dea via!a $a r(s$um%(rare %entru mul!i @%t. GH,GK-GN.

(ân& via#a Sa pe pământ se apropie &e sfârşit, 0isus se &ă ca eIemplu ucenicilor şi lumii şi ni

arată "n cea mai mare umilin#ă: un rege &e care oamenii "şi +at joc, &ar care rămâne +lân& ascultător până la moarte, ca semn al infinitei Sale iu+iri fa#ă &e 'atăl şi fa#ă &e oameni. 0u+irea es&eci +aza regalită#ii Lui, iu+irea care nu este &oar o calitate a&ăugată la celelalte, ci este "nsănatura lui Dumnezeu @= 0o E, O. :uirea este un dar $ntinuu, lier, #ratuit şi in"init %entru ine$eluilalt0 un dar $are în :isus devine slu;ire. A fi "mpărat "n cazul lui 0isus "nseamnă a iuslujin&, a iu+i cu iu+irea Qpăstorului imagine cu care 0isus se i&entifică -, care nu-şi &ă pace pâcân& ultima oaie este a&usă la loc &e siguran#ă @Lc =K, E-?! a cărui voce oile o cunosc şi o urmeaz"ncrezătoare "n grija Lui, Singurul care "şi &ă via#a pentru oile Sale, pentru ca nimeni să nu le mpoată fura &e la l @0o =H.

0maginea Q;egelui 1ăstor, se regăseşte şi "n profetul zec*iel, care vor+eşte poporului &espre Dumnezeu care se preocupă &e mântuirea poporului şi se rela#ionează cu oamenii, prin mijlocirimaginii prietenoase a Qpăstorului: Q0ată u "nsumi voi căuta oile %ele şi le voi "ngriji, la fel cuun păstor stă "n mijlocul oilor sale şi le numără &upă ce au fost "mprăştiate @risipite. +n :is<rists, umne*eu s-a $rât în md $n$ret, în mi;l$ul turmei Sale, %entru a lumina îns(n(tşi, %entru a a%(ra în a$east( via!( de la$rimi, %entru a-i vinde$a tate r(nile Q Eu v$ndu$e ile Mele la %(şune &i Eu le vi $ndu$e la l$ de din( i $(uta aia %ierdut( vi adu$e la staul %e $ea r(t($it(, vi anda;a aia r(nit( şi vi în#ri;i %e $ea lnav( le v%(stri $u dre%tate, spune Domnul.

1rofetul zec*iel a trăit &istrugerea 0erusalimului, a 'emplului şi a &eportării poporului 0srael eIilul +a+ilonian. l "i acuză pe con&ucătorii poporului 0u&eu, că nu au ştiut să con&ucă poporugân&in&u-se &oar la ei şi căutân& &oar interesul lor propriu, "n locul slujirii poporului. Aceasta a founa &in cauzele principale ale &ezastrului. 5n fa#a acestor fapte ce va face Domnul3 Qu "nsumi vcăuta oile %ele şi voi avea grijă &e ele. zec*iel profe#eşte un angajament şi mai mare &in partlui Dumnezeu fa#ă &e poporul tră&ător: Dumnezeu va interveni personal. 1rofetul ne spune Domnul va avea grijă &e via#a oilor, asigurân&u-le *rana şi posi+ilitatea &e a se o&i*ni "n pace! căuta oile pier&ute şi le va a&uce acasă! oile +olnave le va pansa! oile puternice şi grase le eItermina @le va "mpie&ica să facă rău celorlalte! pe toate le va ju&eca cu &reptate. Domnul va

atent, ca cei mai tari să nu-i asuprească pe cei mai sla+i.

/n creştin "n#elege că acest profil "l &efineşte "n mo& minunat pe 0isus: Q>unul 1ăstor şi Q>un5mpărat, care prin jertfa Sa, ne-a arătat cum Q&omneşte Dumnezeu. 5mpără#ia Lui este cea care Qsatură sufletele, ne vin&ecă &e +oala păcatelor. 5n ea suntem a&una#i &e pe toate căile pe care nam "mprăştiat şi ne-am pier&ut! este 5mpără#ia care &ecretează sfârşitul tuturor relelor. ste locpăcii şi al fraternită#ii "n care ne ştim iu+i#i &e %arele ;ege, care şi-a &at via#a pentru to#i.

La "mplinirea vremii, 0isus s-a jertfit şi ne-a făcut &rep#i "naintea 'atălui, prin jertfa crucii Sa

Acest Q;ege al iu+irii, ce aşteaptă &e la noi3 8imic altceva, &ecât un răspuns &e iu+ire, care tre+u



să se concretizeze "n grija şi aten#ia fa#ă &e aproapele. De fapt, iu+irea va fi unitatea &e măsură Qju&ecata &e pe urmă, la sfârşitul timpului şi al istoriei, cân& Q Fiul mului va veni în m(rirea S$u t!i în#erii S(i şi va sta %e trnul m(ririi. +naintea 'ui vr "i tate %%arele iar El îi vdes%(r!i %e unii de al!ii, %re$um des%arte %(strul ile de $a%re.

rin iuire, s$rie /lsti, devenim $nştien!i de tt $eea $e este ine, iar $elui $e a $uns$iuirea, nu-i mai este "ri$( de a tr(i ni$i de a muri! nu-i este frică să trăiască, &eoarece via

este ocazia pe care Dumnezeu i-a &at-o pentru a-l ajuta pe aproapele, şi nu-i este frică &e moart&eoarece moarte este "ntâlnirea &efinitivă cu %ântuitorul său, care va spune: Qeni!i, ine$uvânta/at(lui Meu, mşteni!i +m%(r(!ia %e $are am %re#(tit- %entru vi, de la întemeierea lumii .

1rin faptele &e iu+ire şi prin slujirea aproapelui noi &evenim părtaşi regalită#ii lui )ristos.

(uvintele vang*eliei Q5n vremea aceea ne proiectează "n viitor, "n timpul ju&ecă#ii finale, cântotul va &eveni veşnic şi &efinitiv. Q(ân&Q, ne proiectează "n prezent, aici pe pământ, locul "n care Qjucăm mântuirea. Acel Q5n vremea aceea se construieşte astăzi, prin munca noastră &e zi cu 7are este o amenin#are3 8u4 ste scoaterea vie#ii &in Qnon-sens, &in *aos. 2iecare clipă se ump

&e eternitate şi este scoasă &in trecerea timpului care le "nvec*eşte pe toate. Astfel "n#elegem timpul nu este un tiran, ci un &ar al lui Dumnezeu. +n a$est tim% în $are tr(ies$, %t s(-' întâlne%e umne*eu, s( tr(ies$ du%( l#i$a 'ui. El îmi vine în întâm%inare, iar eu %t s(-' re$unss(-' slu;es$, s(-' iues$ în %ersana a%ra%elui $are tre$e %e lân#( mine, mereu. >u treuie tr(ies$ $u "ri$( "a!( de marte şi de ;ude$ata de %e urm(, $($i aşa de mult m( iueşte umne*eîn$ât aia aştea%t( $a ast(*i s( intre în via!a mea. )$l unde tr(ies$ îmi "iGea*( întâlnirea $u Eşi nu dreşte s( se %iard( $li%( din via!a mea. Eu sunt %re!is %entru $ii S(i @cf. 0s EB,E. 0ace spune "n această privin#ă una &intre persoanele cele mai iu+ite ale secolului trecut: H/sus%in(m du%( Cerul unde st( umne*eu, $iar da$( avem %siilitatea s( "im în $er $iar d

a$est mment, s( "im "eri$i!i $u umne*eu în a$est %re$is mment. S( "im "eri$i!i $u umne*eîn a$east( $li%(, înseamn( s( iuim $um El iueşte, s( a;ut(m $um El a;ut(, s( d(m $um El ds( slu;im $um El slu;eşte, s( mântuim $um El mântuieşte, s( r(mânem $u El, 24 de re din 2s(-' eG%eriment(m în tate "rmele 'ui de su"erin!(I ? Feri$ita Mai$a /ere*a de Cal$uta@.

HCeea $e a!i "($ut unuia mai mi$, Mie mi-a!i "($utI.

vang*elia &e astăzi ne c*eamă la un eIamen &e conştiin#ă mai profun&: oare am progresat sfin#enie &e anul trecut până astăzi3 Dumnezeu este Stăpânul timpului, iar l ne-a &at posi+ilitatsă trăim: este timpul vie#ii noastre, &ar este şi timpul cele+rării Domnului, &e la 8aşterea Sa până

5nvierea &in mor#i, "n aşteptarea celei &e-a &oua veniri. Via#a lui 0isus s-a intersectat cu via#a tuturoamenilor. 8e luminează eIemplul Său, ne con&uce paşii, ne foloseşte "n ve&erea mântuirii3 (a ucenici ai Săi, cum ne comportăm3

7rice verificare "ncepe cu nişte "ntre+ări. 0ată "ntre+ările pe care ni le propune Dumnezeu. Su"ntre+ări care privesc via#a noastră actuală. Suntem norocoşi, &eoarece "ntre+ările eIamenului finne-au fost &ate &in timp. 8u vor fi alte "ntre+ări, &ar nici loc pentru scuze &e felul: nu sunt pregăpentru că nu am ştiut ce să "nvă#. (*iar &acă avem "ntre+ările &in timp, eIamenul nu va fi uşor şi neste sigur că vom şti răspun&e corect. @vang*elia ne &ă răspunsurile corecte4. Aten#ie4 Via

noastră tre+uie verificată la lumina Qregalită#ii slujitoare a lui 0isus4



tim că Qregalitatea lui 0isus nu are nimic "n comun cu regalitatea lumii, cu puterea şi cu stăpânirlumii, ci cu &ăruirea &e sine şi cu slujirea. (rucea ne arată stilul Qregalită#ii lui 0isus şi ne "nvacum să fim regi. Să ne amintim că "ncă &in Vec*iul 'estament regele este un punct &e referinpentru cel sărac, care neavân& nimic, putea să spere &oar "n +unăvoin#a regelui, rege care esimaginea lui Dumnezeu iu+itor &e oameni, &incolo &e meritele lor. 0isus este c*emat Qrege atuncân& intră ca un om sărac şi +lân&, pe mânzul asinei "n 0erusalim şi cân& este răstignit pe cruce.

l spune &espre Sine că este un servitor: QAm venit să slujesc şi nu să fiu slujit.

• ?isus este re"e deoarece îi pasă de toţi oamenii în mod special de cei din urmă şi c,iar timpul a"oniei "ăseşte timp să)l console$e pe tâl,arul răsti"nit împreună cu <l*

• ?isus este re"ele unei iu#iri imense% nu condamnă pe nimeni dacă este dur cu fariseii esdin cau$a minţii lor înc,ise şi pentru că se folosesc de reli"ie în alte scopuri*

• ?isus este re"e în sărăcie% nu are un tron nici loc unde să se odi,nească* Nu are #o"ăţdeoarece acestea în cele mai multe ca$uri în"reunea$ă inima*

• ?isus este re"e pentru că slu:eşte ade!ărulL <u sunt re"e şi am !enit în lume ca mărturisesc despre ade!ăr*

• ?isus este re"e pentru că este un #un păstorL

8oi, creştinii, vom fi ju&eca#i &acă am trăit regeşte, ca şi 0isus. Evan#elia dreşte s( ne îndre%%rivirea $(tre s(ra$ii din lumea nastr( Ei sunt H%aşa%rtulI nstru %entru intrarea în $er, sunt reali*area nastr( veşni$(= 0isus sc*im+ă or&inea valorilor &e ieri şi &e astăzi4 i "n zilenoastre, cei care sunt "nseta#i şi "nfometa#i, sunt mii şi mii. 8oile forme &e sărăcie sunt: singurătatelipsa &e valori, lipsa &e cultură şi &e e&uca#ie, lipsa rela#iilor umane sănătoase, superficialitatearogan#a, ne&reptă#ile şi "ncălcarea principiului &e egalitate. ste clar mesajul vang*eliei: vom

ju&eca#i &upă cum ne comportăm fa#ă &e aproapele.:at( stilul de via!( înalt, nil şi distins %e $are suntem $ema!i s(-l urm(m, deare$e nil( esiuirea $are ştie s( se d(ruias$(.

5n 1salmul GG avem icoana unui rege-păstor care se "ngrijeşte &e oile pier&ute: cu iu+ire şi &ăruiratât fa#ă &e cele puternice ,cât şi fa#ă &e cele mai sla+e şi +olnave. (e fel &e 5mpără#ie este cea a l0isus, ce "nseamnă a "mpără#i pentru l3 Aceste lucruri sunt eIplicate, &e faptele Sale "n favoar+olnavilor, săracilor, păcătoşilor, &e minunile care "nving răul! fapte care cele+rează iu+irea 'atăfa#ă &e fiii Săi, care eli+erează omul &e păcat şi-i &ăruieşte mântuirea. De fapt, 0isus "mpără#eş

pentru că iu+eşte, slujeşte, &ăruieşte, iar &ova&a acestei 5mpără#ii sunt faptele Sale.

0isus ne "nva#ă că numai "n măsura "n care slujim, "mpără#im cu a&evărat4 Slujirea Sa maIimă manifestă pe cruce un&e l "şi &ă via#a pentru to#i. i noi suntem c*ema#i să fim părtaşi ai acestregalită#i a lui 0isus, s( ne d(ruim %entru a%ra%ele nstru în numele %($ii, al dre%t(!ii şi iuirii, în numele vie!ii veşni$e, de "a%t. )$est lu$ru îl înde%lines$ $ând nu %ermit lumii a$estes(-mi "ure inima şi mintea $ând în!ele# $( !elul meu este via!a veşni$(.



vang*elia &e astăzi ne vor+eşte şi &espre Qultimele a&evăruri &e cre&in#ă: moartea, ju&ecat0a&ul, ;aiul. a ne spune ce să facem ca să intrăm "n 5mpără#ia lui Dumnezeu: să-i "ngrijim pe cflămânzi şi "nseta#i, pe cei +olnavi şi pe cei &in "nc*isori.

a. %oartea: pentru noi, creştinii, este uşa prin care se intră "n veşnicie. 8imeni nu poate scăpa moarte. 1rin cre&in#ă noi ştim că moartea ne va permite să-L ve&em pe Dumnezeu: nu ca nişstrăini, ci ca fii. Depin&e &oar &e noi. )u#ustin ne înva!( $( martea ne %une în $ndi!ia de a

$ntem%la %e umne*eu în veşni$ie. n autr s%iritual ne averti*ea*( Ha$( nu l-ai întâlnit %umne*eu %e %(mânt, nu s(-' întâlneşti ni$i în $erI ? 'uis EvelW@.

%oartea este evenimentul care ne priveşte pe to#i. %ereu s-a "ntre+at omul: &e ce tre+uie sătermine via#a su+ pământ3 ;a#iunea omului "i permite să evalueze +ine toate lucrurile evenimentele şi să se "ntre+e &espre sensul mor#ii. Să găsească solu#ia acestei pro+leme. i tre+uie să mor3 ste posi+il ca &upă o via#ă am+i#ioasă şi activă, trupul meu să se &escompună3 8este nici o alternativă "n fa#a mor#ii, ceva care să-mi lungească via#a aici pe pământ3 1rin 0is)ristos, venit "n lume, ce răspuns &ă Dumnezeu mor#ii3 ;ăspun&e >i+lia: nu moarte, ci viaveşnică444 umne*eu s%une $( nu este umne*eul $elr mr!i, $i al $elr vii şi $( dreşte $a t

amenii s( ai( via!a veşni$(. +n <rists, umne*eu ne-a dat #aran!ia vie!ii veşni$e. 5n 0ismoartea nu este ultimul eveniment al vie#ii. /rmează "nvierea444 %oartea este &oar trecere "ntrnouă &imensiune: a vie#ii veşnice.

+. 6u&ecata: &acă o privim &in punct &e ve&ere al sistemului nostru ju&iciar, ne "nspăimântă. Dar &ă curaj, &acă o privim &in punct &e ve&ere al cre&in#ei. 0isus, murin& pentru noi, ne-a salvat &e ju&ecată @;m K, N. La ju&ecată Domnul va fi "mpotriva a&ulterilor, a mincinoşilor, a celor care plătesc salariul cuvenit muncitorilor, asupresc vă&uvele, orfanii şi-i ne&reptă#esc pe străini @9a* K. 1entru to#i aceştia ia&ul va fi falimentul lor @1s EN, N. 're+uie să avem "ncre&ere, &eoarece 0is

ne-a spus că voia 'atălui este ca l să nu piar&ă pe nimeni &in cei care i-au fost "ncre&in#a#i, ci să"nvie "n ziua &in urmă. 5ncre&ere, &eoarece cine cre&e "n 2iul, are via#a veşnică @0o O, EH.

La ju&ecată, 2iul 7mului a&ună "n jurul Său toate na#iunile lumii. 5i separă pe oameni, aşa cusepară păstorul oile &e capre. 1ăstorul ştie să separe. 8u greşeşte: oile la &reapta, caprele la stâng0isus nu greşeşte, nu ju&ecă, l &oar &esparte. 7mul singur se ju&ecă &upă felul cum s-a comporcu cei nevoiaşi.

(ei &in &reapta sunt Q+inecuvânta#ii 'atălui, primesc +inecuvântarea ce a fost promisă lui Avra@n =G, B. i sunt c*ema#i să intre "n posesia 5mpără#iei, pregătită pentru ei "ncă &e la "ntemeier

lumii. 0ată motivarea sentin#ei: Qmi-a fost foame şi voi mi-a#i &at să mănânc$ Această sentin#ă ajută să "n#elegem cine sunt oile. Sunt persoanele care l-au primit pe 6u&ecător cân& acestuia i-a fofoame, sete, cân& a fost +olnav şi persecutat. (ei care i-au primit pe cei mai mici se numeQ&rep#i. Acest lucru "nseamnă că Q&reptatea lui Dumnezeu nu se câştigă prin simpla respectareunor legi, ci primin&u-i pe cei nevoiaşi. (ine sunt cei mici3 5n multe locuri &in vang*elie suucenicii lui 0isus444 (e respect avem astăzi fa#ă &e preo#i3 (ei mici sunt şi persoanele a+an&ona&in comunitate, cele &ispre#uite @%t =H, EH! to#i cei care nu au loc "n societate, to#i săracii. (Q&rep#i sunt cei care-l primesc pe aproapele "n cea mai totală gratuitate şi-l ajută grat&ezinteresat4



Sentin#a pentru cei &in stânga: sunt numi#i Q+lestema#i şi sunt &estina#i focului veşnic. 0isus foloseşte &e un lim+aj comun pentru a spune că aceste persoane nu vor intra "n 5mpără#ie, &eoarenu l-au primit pe 0isus "nfometat, "nsetat, prizonier, +olnav$ 8u 0isus le interzice intrarea 5mpără#ie, ci mo&ul lor &e a fi şi &e a se raporta la aproapele "i "mpie&ică. Aceşti oameni sus#in căei s-au comportat +ine, &upă logica lor strict umană, &ar nu &upă logica lui Dumnezeu. i suvinova#i &e omisiune4 8-au făcut nimic fa#ă &e aproapele4 i n-au persecutat pe nimeni &ar n-făcut nici un fel &e +ine pentru cei mai mici. 0isus continuă: aceştia sunt &estina#i focului veşnic, i

&rep#ii la via#a veşnică.c. 0a&ul: nimănui nu-i place să fie aruncat "ntr-o Qstare veşnică, fără ieşire, un&e este Qplânsulscrâşnirea &in#ilor, eIpresie semită ce in&ică suferin#a atroce a oricărui om, care este eIclus &e contemplarea lui Dumnezeu. vang*elia &e astăzi ne spune că acest loc eIistă şi va fi ocupat &e ccare nu au fost aten#i fa#ă &e aproapele lor. etul ateu Aaudelaire ne s%une H$ea mai maşme$erie a diavlului este a$eea de a ne "a$e s( $redem $( nu eGist(I , şi că nu eIistă nici 0a&Să nu lăsăm totul pentru ultima clipă &in via#a noastră, va fi prea târziu4 Actri#a reta ar+o, "nain&e a muri, a afirmat: Qmi-am greşit via#a, acum este prea târziu ca să o repar4. 're+uie să su+liniecu to#ii putem fi mântui#i, cu con&i#ia ca să &orim acest lucru "n mo& serios4

&. ;aiul sau via#a veşnică: "n Vec*iul 'estament se spune că "n ziua aceea, Domnul va pregăti uospă# pentru toate popoarele @0s GK, O. Domnul nu refuză nimănui fericirea veşnică. Sufletele cel&rep#i sunt "n mâinile Domnului şi nici o furtună nu le va a+ate. (elor cre&incioşi li se pare că mo&ar sufletele lor au găsit pacea şi nemurirea @5n# B,=. >u(, $reştinilr, via!a veşni$( ne d( senss%eran!( vie!ii nastre de %e %(mânt, %re$um şi si#uran!a "eri$irii veşni$e. 5n 8oul 'estament escris: Q Au$ura!i-v( şi v( veseli!i, $($i %lata vastr( mult( este în $eruri ! Q e $el $e vine la Minnu-l vi alun#a $i îl vi învia în *iua de a%i @0o O, =! Dumnezeu le va şterge toate lacrimi&eoarece lucrurile lumii acesteia au trecut @Ap G=, E. Via#a noastră tre+uie să fie "ntr-o aştepta

"ncrezătoare a "ntâlnirii cu Dumnezeu, pentru a participa la ospă#ul Său veşnic! un stimul pentru zi &upă zi să trăim ca a&evăra#i creştini. Amin4

Pr" 2heorghe 5eamţiu / Duminica lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi) / Iu4irefaţă de aroaele



Q +ntru$ât nu a!i "($ut unuia dintre a$eşti "ra!i mai mi$i ai Mei, Mie nu Mi-a!i "($ut. @%aV, EK

Dintre cele patru ultime realită#i ale omului moartea, ju&ecata, raiul şi ia&ul -, %ântuitorul nuprezentat-o pe nici una "ntr-un ta+lou atât &e zgu&uitor ca ju&ecata &in urmă, cân& l va pronun#a,văzul şi auzul "ntregii lumi, sentin#a fără &rept &e apel ce va *otăr" pentru veşnicie soarta fiecăru&intre noi: raiul sau ia&ul.

Dar, pe lângă acea sentin#ă cutremurătoare, ceea ce ne iz+eşte "ntr-un mo& surprinzător, "n aceta+lou, este criteriul &upă care %ântuitorul, 6u&ecătorul suprem şi universal, va ju&eca lumea. Acecriteriu va fi iu+irea faptică a semenilor noştri.

%ul#i, c*iar şi &intre creştinii socoti#i +uni, nutresc o părere greşită &espre ceea ce formează esencreştinismului. i cre& că religia creştină este &octrina care, cu ajutorul legilor &ivine şi +isericeş"mpie&ică pe om &e a face răul, şi că omul &acă nu a făcut rău nimănui, nicio&ată, se poate &eclafericit, aici şi "n veşnicie.

i s-ar părea că ei au &reptate, &oar aproape toate cele zece porunci sunt negative: Qsă nu-#i faci c*cioplit @$, Qsă nu iei numele lui Dumnezeu "n &eşert, Qsă nu ucizi, Qsă nu fii &esfrânat etc. mul#i, necălcân&u-le pe acestea, se amăgesc cu iluzia unei &esăvârşiri sigure, +a, "n mărturisir&eclară , nu fără oarecare mân&rie: Qn-am omorât, n-am fost &esfrânat, n-am furat$, n-am făcut nun rău.

2ără "n&oială, creştinismul are şi porunci negative, &ar 5nsuşi %ântuitorul ne "nva#ă astăzi că, ceasul marii socoteli, cân& l va face plata tru&ei noastre pământeşti, va acor&a marele premiu vie#ii veşnice nu acelora care n-au făcut răul, a&ică acelora care, fie &e ruşinea semenilor, fie ca nu sufere vreo pagu+ă, sau să nu ca&ă "n vreo primej&ie, ori c*iar &intr-un motiv lău&a+il, s-a+#inut &e la rele, ci, &impotrivă, acelora care s-au tru&it să facă +inele. l nu va zice: Q5ntrucât na#i făcut nici un rău, moşteni#i "mpără#ia @$, ci va zice: Q5ntrucât a#i făcut +inele$ veni#i moşteni#i "mpără#ia @$. 5mpără#ia veşnică se va &a celor ce au săturat pe cei flămânzi, celor caau "m+răcat şi a&ăpostit pe cei lipsi#i, celor care au "ngrijit pe +olnavi şi au mângâiat pe cei "ntristacelor care "şi găsesc rostul eIisten#ei "n a fi reazem celor sla+i şi a+an&ona#i. /at( esen$reştinismului $nst( în a$east( iuire "a%ti$( a a%ra%elui, $u $are se identi"i$( <rists. Aceaeste porunca cea mai mare, "n care se sintetizează toată legea şi profe#ii, porunca cea nouă, semn&istinctiv al a&evăratului urmaş, imitator al lui )ristos, care proclamă: Q in a$easta vr $unaş



amenii $( sunte!i u$eni$ii Mei, de ve!i avea dra#ste între vi. 1e urmele lui 0isus, 0ovang*elistul şi apostolul iu+irii, avertizează: Q e va *i$e $ineva Y:ues$ %e umne*euZ, înur(şte %e "ratele s(u, min$ins este0 $($i $el $e nu iueşte %e "ratele s(u %e $are l-a v(*ut, %umne*eu %e $are nu '-a v(*ut $um %ate s(-' iueas$( @0 0oan V, GH-G=. 0ată &e ctermometrul iu+irii fa#ă &e Dumnezeu este iu+irea fa#ă &e aproapele.

5n lumina "nvă#ăturii &espre 'rupul 'ainic al lui )ristos, noi creştinii, prin >otez, ne-am unit, "ntr

comuniune vitală, cu )ristos fratele nostru mai mare şi (apul 'rupului Său 'ainic, &evenin& nastfel mă&ularele acestui trup şi fiii a&optivi ai lui Dumnezeu. Suntem &eci altoi#i "n )ristos, ca&evine prezent "n fiecare &intre noi, astfel "ncât, cân& facem semenului nostru un +ine, acel +inefacem lui )ristos 5nsuşi, cum va &eclara l la ju&ecata &in urmă.

S"ânta E$aterina de Siena *i$e Humne*eu vreşte ast"el Y( $er s( v( iui!i $u iuirea $u $av-am iuit Eu. Or, Eu v-am iuit de*interesat. /t $e sunte!i şi ave!i este darul Meu ar vi nMi %ute!i "eri Mie, în %ersan(, iuirea %e $are v- $er, de a$eea am %us în mi;l$ul vstru %semenii vştri, $a s( %ute!i "a$e %entru ei $eea $e nu %ute!i "a$e %entru Mine, adi$( s(-l iui!i %a%ra%ele vstru în md #ratuit, aşa $um v-am iuit Eu, "(r( s( aşte%ta!i vre r(s%lat( de la e

iar $eea $e îi "a$e!i lui, Eu s$tes$ $( Mi-a!i "($ut Mie.ZI ?Dn C. <. [u, 'e $armel interieuEd. Casterman-/urnei, aris, 1857@.

S"ântul :an ur( de )ur, $itând din rv \:\, 1 HCine miluieşte %e s(ra$i, +l îm%rumut( %umne*euI, $mentea*( ast"el Hrin urmare, /e îm%rumu!i /u de la mine, amne, şi iîm%rumut milstenia "($ut( de mine s(ra$ului, $a s( mi- dai îna%i ?@ Când )rat(-mtim%ul $ând mi- vei da îna%i ?@I.

)s$ult( $ând şi unde î!i va %l(ti )$ela %e $are +l îm%rumu!i %rin s(ra$i Când Fiul Omului v

şedea %e trnul slavei Sale ?@ şi va *i$e $elr de-a drea%ta Yeni!i, ine$uvânta!ii (rintelMeu, $($i am "l(mân*it şi Mi-a!i dat s( m(nân$Z ?@ ?Matei \\, 31@. &i a$eştia +l vr întreYamne, $ând /e-am v(*ut "l(mând şi /e-am r(nit Z :ar :isus le va r(s%unde Y+ntru$ât a"($ut unuia din a$eşti "ra!i mai mi$i ai Mei, Mie Mi-a!i "($utZ

Să ve&e#i ciu&ă#enia continuă Sfântul El nu a %menit ni$i alt( "a%t( de virtute de$a$east( milstenie. &i dar %utea *i$e Yeni!i $ei ine$uvânta!i, %entru $( a!i "st $um%(ta%entru $( a!i %(*it "e$iria ?@Z, dar des%re a$estea ta$e0 nu %entru $( ele nu ar "i vredni$e %menire, $i %entru $( sunt mai %re;s de$ât iuirea de ameni. e asemenea, va *i$e $elr destân#a YMer#e!i, lestema!ilr ?@, %entru $( am "st "l(mând şi nu Mi-a!i dat de mân$a

[email protected] >u a s%us Y%entru $( a!i $urvit, %entru $( nu a!i "st $um%(ta!i ?@Z. )$estea sunt reldar mai mi$i de$ât li%sa de menie şi de mil(. ar de $e nu %meneşti, amne, şi alte $(i Y>;ude$ %($atul, $i nemenia0 nu ;ude$ %e %($(tşi, $i %e $el $e nu s-a %$(it. entru nemenie vsândes$, $($i având la îndemân( un atât de mare lea$ al mântuirii, milstenia, a!i nes$titine"a$ere atât de mare. O$(r(s$, aşadar, nemenia $a "iind r(d($ina r(ut(!ii şi a tane$redin$işia0 laud menia $a "iind r(d($ina tuturr unurilr0 şi amenin! %e unii $u "$veşni$, iar $elrlal!i le "(#(duies$ +m%(r(!ia $erurilrZI.

i Sfântul continuă:



H:at(, a$um, alt( minune a dre%tului Dude$(tr, s$as( din lu$rurile meneşti. a$( tu îm%rumutat %e unul $ând era s(ra$ şi a$esta a;un#e la un(stare, aşa $( %ate s(-!i întar$datria, !i- d(, îns( în as$uns, $($i se ruşinea*( de starea lui de mai înainte. umne*eu îns( n"a$e aşa, $i, îm%rumutându-se în as$uns, î!i întar$e datria %e "a!( şi "(r( s"ial(. Când îm%rumut, ia %rin milstenia $ea as$uns(, $ând d( înd(r(t, d( în "a!a între#ii *idiri.I ?S". :aCrisstmul, redi$i des%re %$(in!( şi S"ântul asile, trad. de &t. Ae*de$i, Clu;@.

5n temeiul aceleiaşi "nvă#ături &espre 'rupul 'ainic al lui )ristos, fiin& noi to#i, poten#ial sau actuamă&ularele acestui trup, nu ne este "ngă&uit "n primul rân& nouă, creştinilor să ne izolăm şi trăim egoist, "nc*işi "n noi "nşine. HCreştinul K *i$e (rintele ratrW K este un m $(ruumne*eu i-a în$redin!at %e t!i $eilal!i ameni.I

:ar S"ântul :an ur( de )ur, eG%rimând şi mai eG%li$it a$eeaşi idee, *i$e HFie$(ruia din nisunt în$redin!ate şi $elelalte su"lete şi vm "i ;ude$a!i du%( %artea $e am luat la mântuirea lumîntre#i.I ?:. Mi$lea, %. $it., vl.:., %.157@.

De aceea, $reştinul $are $unaşte drumul $e du$e la iseri$(, dar nu şi %e a$ela $are du$e

$asele $elr nenr$i!i0 %re$um şi $reştina evlavias(, $(reia îi %la$e s( %etrea$( în ru#($iundar e nesim!itare la durerile semenilr, au şi unul şi altul evlavie "als(. ? C. de n$evil/ut lOEvan#il aris, S%es, 1834, a%ud :. Mi$lea, %. $it., %. 157@.

Hnele %ersane K *i$e S"ânta /ere*a de )vila K îşi dau silin!a s( stea la ru#($iune într- %*i!atât de re$uleas(, în$ât nu $utea*( s( "a$( ni$i miş$are, de teama s( nu-şi %iard( $nslarea d$are se u$ur(. ar nu a$easta e $alea $e du$e la %er"e$!iune. a$( ve*i un lnav %e $are îl %a;uta, %!i l(sa $u $nştiin!a liniştit( ru#($iunea sau $ntem%la!ia, %entru a-l a;uta, ri $el %u!ia-l $nsla %e a$esta şi, v(*ându-l $( su"er(, ia %arte la durerea lui ?@ da$( %ersan( es

l(udat(, u$ur(-te $a şi $um te-ar l(uda %e tine însu!i ?@I ?Dn C. <. [u, %. $it.@. De aceeaconsi&era religia noastră mai mult ca un ansam+lu &e &eprin&eri pioase, &ecât ca o trăire efectivăgenerozită#ii, ca o &esc*i&ere fa#ă &e nevoile aproapelui, este o &eformare a a&evăratului conce&espre religie şi &esăvârşire, căci: Qa iui %e a%ra%ele $a %e tine însu!i mai mult este de$ât taarderile de tt şi ;ert"ele @%arcu 00, BB.

Dar, "n &eprin&erea acestei iu+iri, să nu pier&em &in ve&ere un lucru esen#ial: "n oc*ii lui Dumnezecare scrutează inimile, "n străfun&uri, pre#uieşte nu atât ce şi cât &ăm, ci, mai ales, cum &ăm. ($u tat( inima, v(*ându-' %e umne*eu în %ersana $elui li%sit, ri la a*a #estului nstru sun mtiv e#ist de a a%are uni, de a "i l(uda!i. 5n acest caz, ce-i &rept, am făcut un +ine omene

pentru noi, "nsă &in punctul &e ve&ere supranatural, fapta este lipsită &e valoare meritorie, răsplata cerească. 0ată &e ce, mai %resus de valarea material( a milsteniei, st( atitudinenastr( interiar(, %uritatea inten!iei $u $are "a$em şi $are îi d( adev(rata valare.

n #at, $are întâm%l(tr nu avea ni$i un an, tre$ând %e lân#( un $erşetr, se a%lea$( s%re şi îi *ise $u re#ret H:art(-m(, "rate, de ast( dat( nu am nimi$I. H+!i mul!umes$I K îi r(s%uns$erşetrul -, Hdumneata mi-ai dat mai mult de$ât t!i $eilal!i, $($i mi-ai s%us "rate, $um în$( nmi-a s%us nimeni %ân( a$umI.



0ată &eci că pomană putem face c*iar şi numai cu un cuvânt, &acă acel cuvânt este izvorât &intrinimă cal&ă şi compătimitoare.Să ne lăsăm pătrunşi şi călăuzi#i &e aceste gân&uri prilejuite &e me&itarea asupra vang*eliei citiazi şi să &eprin&em cu inten#ie curată milostenia fa#ă &e semenii noştri afla#i cu lipsuri fizice osufleteşti, neuitân& nici o clipă că iu+irea faptică este supremul criteriu &upă care vom fi ju&eca#i. amurgul vie#ii, iu+irea va ju&eca lumea. Definitiv şi fără &rept &e apel. H) nu "a$e r(u e ine, darnu "a$e inele este r(u, $iar "arte r(u %entru un u$eni$ al lui <rists.I ?C. de n$evill

iid.@. i fiecare suntem un ucenic şi frate al Lui. Aprinşi &eci şi "nsufle#i#i &e iu+irea lui )ristos, ne sporim cu generozitate faptele cele +une, căci ele vor fi avoca#ii care ne vor asigura fericirea cne"nserată &e-a &reapta lui )ristos "n 5mpără#ia cerească. Amin.

Pr" 6asile ?lorea / Duminica lăsatului sec de carne (a Înfricoşătoarei Judecăţi) / 6om fi ;udecaţi duă cum am iu4it



5n vang*elia acestei &uminici ne este &escrisă &e către 0isus &esfăşurarea ju&ecă#ii finale asupacestei lumii. 0isus ne vor+eşte &espre a &oua sa venire, cân& nu va "ntre+a oamenii &espre nimaltceva &ecât &espre felul "n care şi-au &emonstrat iu+irea prin faptele pe care le-au făcut.

;egele, )ristos "nsuşi, stă pe scaunul &e ju&ecată şi "i trimite pe unii &e partea oilor, iar pe al#ii partea caprelor. (riteriile pentru această separare ne privesc pe fiecare personal şi ne fac &irerăspunzători pentru propria noastră mântuire. (um m-am comportat eu pe pământ cu cei flămânz

cu cei "nseta#i, cu străinii, cu cei fără &e a&ăpost, cu cei goi, cu cei +olnavi sau cu cei "nc*işi3 1entregele-ju&ecător nu fi&elitatea fa#ă &e &ogme sau fa#ă &e legea morală, nu apartenen#a confesionaşi nici grani#ele &intre religii contează cel mai mult "n momentul ju&ecă#ii, ci generozitatea "n&urănoastre. 0isus ne prezintă prin vang*elia acestei &uminici ceea ce contează "naintea lui DumnezeAceleaşi sunt şi cerin#ele >isericii care este fi&elă mesajului Sfintei Scripturi. Ceea $e $nteaînaintea lui umne*eu este iuirea, $ii des$işi %entru $eilal!i şi %entru umne*eu.

(um putem să-l "ntâlnim noi pe Dumnezeu3 vang*elia aceste &uminici ne &ă un sfat surprinzătoar tre+ui să ne "n&reptăm spre semenii noştri afla#i "n nevoi, spre to#i aceia care suferă şi au nevo&e ajutorul nostru. Fie$are m este ima#inea lui umne*eu, +a c*iar "n cei suferinzi şi năpăstu

avem şansa să-l "ntâlnim pe )ristos. rumul a$esta %e $are ni-l des$rie :isus este un drum $are nst( tuturr la dis%*i!ie, este la îndemâna "ie$(ruia dintre ni.

(eea ce ne spune 0isus "n vang*elia &e astăzi este un ajutor pentru noi şi un "n&emn să ne analiză"ntre+ân&u-ne: Cum m-am $m%rtat nde am "st şi $um m-a #(sit "ie$are situa!ie a vie!ii 'am re$uns$ut şi des$%erit %e umne*eu şi în $ei de lân#( mine )ristos a venit să-i mântuiaspe cei ce sunt pier&u#i. 0isus ne "ncurajează aşa&ar atunci cân& ne spune că a venit să "i mântuiaspe cei pier&u#i. >u eGist( nimi$ în lume $are nu %ate "i iertat, nu eGist( %($ate $are nu %t şterse este mesa;ul vinde$(tr şi elieratr al lui :isus %entru ni. Cel $are a$$e%t( a$est mesa;

lui :isus, $el $are are în$redere în $uvintele lui :isus, va "i un alt m.2ericirile sunt pentru noi creştinii călăuză şi consim#ământ. 1oate că şi noi suntem fiecare "n felsău printre cei +olnavi, "nc*işi, flămânzi, "nseta#i, săraci. (eea ce contează "n cele &in urmă eiu+irea şi &oar prin iu+ire lumea poate fi sc*im+ată. 0ar iu+irea ne "ncurajează să fim mresponsa+ili, mai &esc*işi, mai "n&urători. %ilostenia noastră generoasă este pe &eplin răsplătită către Dumnezeu. Dacă noi vom "ncerca să ne raportăm via#a la invita#ia pe care ne-o face 0isus prvang*elia pe care am ascultat-o vom "n&răzni să sperăm că "n ciu&a limitelor, momentelor &e crişi provocărilor vie#ii ne vom afla &e partea celor &e-a &reapta lui Dumnezeu. Să fie acesta "ncre&er



noastră a tuturor, pentru că avân& o astfel &e "ncre&ere ne vom osteni cu +ucurie pentru a ajun&rep#i.

Am

Pr" Klimiu 'odorean / Duminica lăsatului sec de carne

0u+i#i cre&incioşi, ceea ce ve#i face unora &in cei mai mici fra#i ai mei, "mi face#i mie, va răspunDomnul celui ce va "ntre+a, la sfârşitul lumii: QDoamne, cân& te-am văzut3 De cinci ori se vor+eş&espre Qatunci şi Qcân&: Qatunci, la sfârşitul lumii, vom ve&ea că acel Qatunci este acum. sQsemnul venirii sale, este acel Qmai mici &intre aceşti fra#i ai mei cu care el este mereu prezent mijlocul nostru. 2inalul &iscursului escatologic răspun&e prin urmare cu eIactitate, c*iar &acă



surprin&e, la "ntre+area Qcân& şi Qce fel &e semne pe care apostolii le-au ri&icat "ncă &e la "ncepu1rima sa venire evi&entă se va "ntâmpla peste &ouă zile @suntem "naintea 1atimii, %or#ii şi 5nviercân& nu va fi recunoscut nici &e capii poporului lui 0srael şi nici &e 1etru, c*iar sosită Qora "n ca2iul omului stă &e-a &reapta 'atălui şi vine pe norii cerului.

(apitolul GK con#ine B povestiri Qgra&uale asupra a ceea ce tre+uie să facem Qacum "n ve&erQsfârşitului:

acum este nevoie să cumpărăm ulei @=-=B, para+ola celor =H fecioare, să &u+lăm &arul &e iu+ire primit @v =E-BH, para+ola talan#ilor, şi să-l iu+im pe Domnul "n fra#ii mai mici @B=-EO, povestirea &e azi.

%ai mult &ecât o para+olă, povestirea &e azi este o reprezentare scenică a ju&ecă#ii finastructurată pe contrapunerea "ntre cei care stau &e-a &reapta şi cei ce stau &e-a stânga regelui. 1entcele &ouă grupe eIistă o sentin#ă opusă: Qveni#i +inecuvânta#ilor sau Qpleca#i &e la min+lestema#ilor. /rmează apoi şi motivarea: Q%-a#i sau Qnu m-a#i ajutat la nevoie. La "ntre+arcomună: Q(ân& te-am văzut3, urmează răspunsul: Q(eea ce a#i făcut, sau nu a#i făcut, celor mmici, a#i făcut mie, sau nu mi-a#i făcut mie.

6u&ecata pe care regele o va face nouă Qatunci este aceeaşi pe care noi o facem acum celui sărac. realitate, suntem noi cei care ju&ecăm, care-l primim sau care-l respingem l nu va face altcev&ecât să constate ceea ce noi facem. La sfârşit, va citi ceea ce noi, cu voin#ă li+eră, am scris. 8spune aceasta "nainte, printr-o reprezentare eficace, pentru a ne &esc*i&e oc*ii asupra a ceea facem astăzi.

1ericopa, splen&i&ă şi unică, este o sinteză a teologiei evang*elistului %atei: suntem ;ude$a!i a*a a $eea $e "a$em $eluilalt. i celălalt este "ntot&eauna (elălalt. rima %run$( este e#al(

$ea de a dua, %entru $( mnul însuşi s-a "($ut a%ra%ele nstru şi este mereu $u ni susemnul Fiului mului, $el al Cru$i"i$atului $are este $i%ul tuturr s(ra$ilr de %e %(mânt.

5n acelaşi timp, povestirea pune "n centru pe 2iul omului care se i&entifică cu oamenii. A-L primsau a-l refuza, "nseamnă a primi sau a refuza mântuirea.

'eItul este sugestiv, &esc*is multor sensuri şi &ezvoltări, "n orice &irec#ie. umne*eu este iuireiuirea îmr(!işea*( %e tat( lumea.

Dar mesajul universal care se poate prelua este că fiecare om este ju&ecat "n +aza iu+irii sale pentcei mici şi neajutora#i. 8u tre+uie să "n#elegem că raportul cu Dumnezeu nu este importanDimpotrivă: iu+irea pentru cel mai mic este iu+irea pentru Dumnezeu "nsuşi.

5n cazul acesta, iu+irea pentru aproapele poate fi un imperativ categoric &oar &acă se #ine cont trei lucruri: că "n spatele fiecărui imperativ se află vocea celui care vor+eşte! că iu+irea presupun&iversitate şi că unul iu+eşte "n măsura "n care este iu+it. 0zolarea poruncii iu+irii aproapelui eIperien#a iu+irii lui Dumnezeu care s-a făcut aproapele este un principiu fără sens, o i&eologincapa+ilă &e a genera un comportament pozitiv.



1orunca &e a iu+i pe cel mai mic este, cu siguran#ă, fun&amentul care poate să &ucă la comuniun"ntre oameni. 0isus pune efectiv un criteriu &e ac#iune ce trece &incolo &e orice "ngră&itură religioasau i&eologică. 0u+irea %aicii 'ereza pentru &izgra#ia#ii pământului a fost lim+ajul cel mai universşi inteligi+il care a vor+it lumii &e azi &espre misterul lui Dumnezeu şi al omului.

0u+i#i cre&incioşi, pentru a "n#elege sensul propriu al acestei pericope evang*elice, este important ştim că urmează &upă trei para+ole şi se află ime&iat "nainte &e patima şi "nvierea Domnului, un

regele se prezintă ca sărac şi +atjocorit, străin &e to#i şi con&amnat, legat şi lovit, gol şi rănsfârşin& pe cruce. 5n cei mai mici fra#i, cititorul creştin tre+uie să va&ă pe regele său. 5n ei, "n fapt, continuă patima şi "nvierea Domnului pentru salvarea omenirii.

%ai sunt &intre aceia care "n#eleg această povestire "ntr-un mo& restrictiv şi nu universal: ju&ecapăgânilor, ce vor fi ju&eca#i nu pentru cre&in#ă, pe care nu o au, ci pentru iu+irea lor fa#ă &e cei mmici.

Al#ii spun că aceşti mai mici numi#i &e 0isus Qfra#ii mei sunt, potrivit unor autori antici, şi mrecen#i, &iscipolii "nşişi care vor sta lângă el pentru a ju&eca lumea. S-ar putea zice că mântuir

vine sau nu &in primirea sau refuzul apostolilor.

7ricum este clar că mesajul se a&resează cititorului creştin: statutul lui &e a fi Q+inecuvântat saQ+lestemat &epin&e &e iu+irea sa, &ată sau negată, fra#ilor afla#i "n nevoi, prin care Domnulvizitează.

0u+irea pe care o avem fa#ă &e celălalt este fa#ă &e Dumnezeu: mă realizez ca şi fiu, &acă trăiesc şi frate. 'oată legea se re&uce la iu+irea Domnului şi a aproapelui cu acelaşi act &e iu+ire, pentru el s-a făcut aproapele meu şi frate prin 2iul. (ine nu iu+eşte pe Dumnezeu nu o+servă cuvântul să

şi nu iu+eşte nici pe fiii lui Dumnezeu.1utem spune că ju&ecata finală, cum, &e altfel, tot &iscursul escatologic, ne trimite &in viitor prezent.

tica se +azează pe escatologie. 7mul este aşa pentru că ac#ionează ra#ional, pentru un sfârşit care şi-l &oreşte. Scopul omului este &e a &eveni ca Dumnezeu. roarea lui A&am nu a fost &e a vsă fie ca Dumnezeu, ci necunoaşterea a ceea ce este Dumnezeu. Devenim Dumnezeu &acă iu+im Dumnezeu, pentru că el este iu+ire.

0u+i#i cre&incioşi, 0isus este "ntot&eauna cu noi precum sunt şi săracii, precum un frate mai mic "ntfra#i.

>iserica, "n iu+irea sa pentru cel mai mic, "l iu+eşte pe Domnul său. i ştie că nu este ea cea caresalvează pe sărac, ci săracul pe ea. De aceea, să "ncercăm să facem cu a&evărat parte &in aceas+iserică, pentru a ni se spune şi nouă Qacum pentru Qatunci: veni!i, ine$uvânta!i ai /at(lui mede mşteni!i îm%(r(!ia /at(lui, $ea %re#(tit( %entru vi din veşni$ie.



Pr" 6asile -o4 / Duminica lăsatului sec de carne



Q +ntru$ât, nu a!i "($ut unuia dintre a$eşti "ra!i, mai mi$i ai Mei, Mie nu Mi-a!i "($ut=

5n această &uminică sfânta vang*elie ne prezintă ceea ce se va petrece "n ultimul act al istoromeniri, atunci cân& 2iul 7mului va veni pentru a &oua oră pe pământ.

%ul#i, c*iar şi &intre creştini consi&era#i +uni, au o părere greşită &espre ceea ce reprezintă a&evărat creştinismul. i consi&eră că religia creştină este &octrina care, cu ajutorul legilor &ivineal celor +isericeşti, "mpie&ică pe om să facă raul şi că, omul, &acă nu a făcut răul nicio&ată se poa&eclara fericit, aici şi "n veşnicie4 De aceea prin vang*elia &e astăzi, %ântuitorul ne aten#ioneaasupra faptului că "n ceasul mari socoteli, va acor&a marele premiu, al vie#i veşnice, nu acelora canu au făcut răul, fie &e ruşine, fie &intr-un motiv lău&a+il, ci acelora care s-au tru&it să facă +inele4

2iul 7mului va veni &in nou pe pământ, aşa &upă cum a promis, &ar nu cu misiunea cu care a ven

prima oră, ci cu aceea pe care o mărturisim cân& recităm (rezul.

(u toate că 0isus nu a spus ziua şi ora cân& se va "ntâmpla acest lucru şi nici "n sfânta Scriptură nu men#ionează aceasta, totuşi a arătat care vor fi semne ale acelei veniri, ca:) răcirea credinţei pe pământ după ce toate popoarele !or a:un"e la cunoaşterea sfintei <!an",eli) autodistru"erea lumi de către oameni care locuiesc pământul) ciuma 2#oli6 şi foametea care !a cuprinde tot pământul) cutremurele !or distru"e oraşe între"i) munţi !or arde) !ânturile se !or înteţi încât !or distru"e totul în cale) apa oceanelor !a fier#e ca în oală pusă la foc) soarele nu !a mai reuşi să dea căldură sa pământului etc*

Atrăgân&u-ne aten#ia să fim mereu pregăti#i pentru acea oră şi să nu fim surprinşi ca şi cele cinfecioare nepregătite, &in pil&a celor zece.

5nainte ca 0isus să spună cele auzite la citirea vang*eliei &e astăzi, a spus următoarea pil&ă: Q &intrând îm%(ratul s( vad( %e $ei veni!i la s%(!, a v(*ut a$l un m $are nu era îmr($at î



aina de nunt(. +ntâi, îm%(ratul l-a mustrat, a%i a %us slu#ile s(-l le#e şi s(-l arun$e îîntuneri$ul de a"ar(, unde este %lân#erea şi s$râşnirea din!ilr.I

La marea ju&ecată a omeniri, "n fa#a 6u&ecătorului Suprem, cel mai greu vor atârna faptele noastfăcute &in cea mai mare poruncă lăsată &e 0isus! a iu+iri aproapelui şi a tuturor ac#iunilor pe care lam făcut, pornite &in această poruncă, &eoarece premiul veşniciei va fi cel care &erivă şi &in cespuse &e S"ântul :an ur( de )ur Hmul va "i ;ude$at şi du%( $ntriu!ia %e $are a avut-

mântuirea între#ii meniri, nu numai %entru %r%ria sa mântuireI 0ată &e ce! mila şi iu+irea aproapelui tre+uie să călăuzească via#a fiecărui creştin. Lucru reieşit şi &vang*elia citită astăzi şi anume faptul că oc*ii noştri şi ac#iunile noastre tre+uie să fie "n&reptaspre:) semeni aflaţi în neca$ #oli şi durere) lipsurile materiale dar mai ales cele sufleteşti ale aproapelui nostru ştiut fiind faptul Dumne$eu a luat c,ipul fiecărui om şi s)a identificat cu lumea şi mai ales cu cei suferin$nea:utoraţi aflaţi în durere şi neca$*

Aşa "ncât, &acă:) ai dat unui sărac o ,aină lui Dumne$eu i)ai dat) ai c,emat la masa ta un om flămând pe =ristos l)ai săturat) dacă ai adăpat un om însetat lui Dumne$eu i)ai dat dacă ai cercetat o !ădu!ă un #olna! sau încăl$it picioarele unui orfan pe Dumne$eu l)ai cercetat şi pe el l)ai încăl$it*'re+uie să conştientizăm faptul că 0isus este prezent "n mijlocul nostru c*iar şi "n această lume pli&e tenta#ii, fiin& necesară, &oar, căutarea lui. 5nsă, &acă nu-l vom căuta şi nu vom "ncerca să-l găsimla %area 6u&ecată, vom auzi sentin#a &ivină: Q&acă nu ai făcut celor mai mici ai tăi$ mie nu mi-făcut$merge#i &e la mine$

(eea ce "nseamnă că to#i aceea care-l iu+esc pe Dumnezeu ajută sufletele necăjite iar cei consacra#) ,rănesc sufletele înfometate nu de pâine ci de a au$i cu!ântul lui Dumne$eu) prin în!ăţătura credinţei cei drepţi adapă pe cei însetaţi de "raiul în!ăţături despre !iaţa !eşnicşi de apa cea mântuitoare iar prin râ!na acestora ei c,eamă cu dra"oste su# acoperământBisericii pe cei străini şi îndepărtaţi de ea) (m#racă în !eşmântul !eseliei şi în ,aina mântuiri pe cei "oi de fapte #une

) prin sfatul lor întăresc pe cei #olna!i adică pe cei sla#i în credinţă pe cei ce $ac în întunericpăcatului*

De aceea &in vang*elia &e astăzi tre+uie să re#inem că, in&urarea fa#ă &e semeni noştri, afla#i suferin#ă, "n lipsuri şi iu+irea faptică este supremul criteriu &upă care vom fi ju&eca#i şi că pentru uurmaş al lui )ristos, a nu face rău, este +ine, "nsă a nu face +inele, este &eose+it &e rău pentru uucenic al lui )ristos. Amin.



Pr" Ioan A4adi şi Pr" Alexandru >u!alic / Duminica lăsatului sec de carne

1rin pasajul propus "n ca&rul vang*eliei &e astăzi, Sfânta >iserică ne a&uce aminte &espevenimentele privitoare la plinirea timpurilor, cân& "ntreaga umanitate "şi va re&o+ân&i locul pe cal-a avut "n momentul (rea#iei. venimentele es*atologice privin& "mplinirea planului Dumnezeu "n istorie revelate &e Dumnezeu, sunt "nso#ite &e tensiuni, &e răz+oaie şi suferinmajore, &upă care urmează lupta finală &intre armata lui Anti*rist "nso#ită &e &iavoli şi "ngerii &(er, care su+ con&ucerea Ar*ang*elului %i*ail vor veni "n ajutorul celor c*ema#i "n slujDomnului! puterile "ntunericului vor fi "nfrânte, "nsă multe "ncercări vor veni asupra >isericii l

)ristos.7menirea tre+uie să revină la &emnitatea pe care a avut-o la "nceputul (rea#iei! &e aceea va urm"nvierea mor#ilor a tuturor oamenilor care au trăit pe pământ pentru ca "ntreaga umanitate @omucorp şi suflet să fie ju&ecată. )ristos 6u&ecătorul "l va pune pe fiecare, in&ivi&ual, "n locul pe carea câştigat prin faptele vie#ii sale: cei care au acceptat *arul lui Dumnezeu şi au "naintat "n sfin#ense vor +ucura, corp şi suflet, "n fericirea 1ământului re&evenit 1ara&is prin ac#iunea Spiritului Sfân"n timp ce in&ivizii separa#i &e egoismul propriu şi lipsa &e iu+ire, care au refuzat mâna "ntinsă Dumnezeu, "şi vor petrece veşnicia "n "ntunericul infernului.



Această relatare pioasă conc*i&e prin faptul că icoana 5nfricoşătoarei 6u&ecă#i a avut o influen#ă at&e puternică asupra "mpăratului >oris, "ncât el s-a lepă&at &e cre&in#a păgână, a acceptat să f+otezat, iar apoi a convertit "ntreg poporul +ulgar la )ristos.

Sfânta Scriptură ne aminteşte a&evărul că la sfârşitul lumii )ristos-Dumnezeu, va ju&eca lumeMFiul Omului va s( vin( întru #lria /at(lui S(u, $u în#erii S(i0 şi atun$i va r(s%l(ti "ie$(rudu%( "a%tele saleP, spune 0isus )ristos @%atei =O, G?. Apostolul 1avel "n pistola către (orinte

scrie: M >i, t!i, teuie s( ne în"(!iş(m înaintea s$aunului de ;ude$at( al lui <rists, $a s( "ie$are du%( $ele $e a "($ut %rin tru%, ri ine, ri r(uP @G (orinteni K, =H. A&resân&u-se senatugrec "n Afinas, Sfântul Apostol 1avel a &ove&it că Dumnezeu Ma t(rât *i, în $are va s( ;udelumea întru dre%tateP @2apte =?, B=. Sfânta Scriptură "n cuprinsul 8oului 'estament, men#ionea&e B=N ori venirea 2iului lui Dumnezeu la sfârşitul lumii. Acest a&evăr "l mărturisim "n Sim+olcre&in#ei: Q &i iar(şi va s( vin(, s( ;ude$e viii şi mr!ii .

Vine timpul "n care Domnul, (reatorul /niversului, va spune: Q%or#ilor, veni#i la ju&ecată şi atuntotul va &eveni clar "naintea "ntregii lumi. %ul#i oameni "n timpul vie#ii pământeşti poartă mas"ntunericului şi niciunul nu ştie sau nu vor să ştie, că vor fi ju&eca#i, la fel ca şi celelate sufle

"naintea lui Dumnezeu. La ju&ecată, Dumnezeu, va "n&epărta aparen#a lumii şi to#i oamenii se vve&ea aşa cum au fost "ntr-a&evăr pe pământ. Apostolul 1avel ne "nva#ă că se va arăta )ristoSoarele &reptă#ii şi Mva lumina $ele as$unse ale întuneri$ului şi va v(di s"aturile inimilr. &atun$i "ie$are va avea de la umne*eu laudaP @= (orinteni E, K.

1retutin&eni ve&em multă răutate şi vicleşug! oamenii răi "ncalcă poruncile lui Dumnezeu. ;ătriumfează &e foarte multe ori, pentru că a&evărul şi virtutea sunt neglijate "n eIces. %ul#i păcătose +ucură &e plăcerile vie#ii şi "şi +at joc &e Domnul Dumnezeu, iar oamenii săraci şi &rep#i trăie&e cele mai multe ori "n #ări nevoiaşe. 8u mai eIistă &reptate pe pământ4 %ilioane &e cre&incioşi

fost pe&epsi#i cu munci silnice şi grele iar o parte &intre ei au murit, "n timp ce purtătorii cre&in#el&eşarte şi atee s-au jucat cu ei4 La 6u&ecata lui Dumnezeu M +n#erii vr ieşi şi vr des%(r!i %e $ei rdin mi;l$ul $elr dre%!i, şi îi vr arun$a în $u%trul $el de "$0 a$l va "i %lân#erea s$râşnirea din!ilr P @%atei =B, EF-KH. Domnul Dumnezeu, 6u&ecătorul cel &rept, va recompensamo& generos, pe fiecare, c*iar şi pentru cel mai mic +ine făcut.

6u&ecata se &esfăşoară pentru victoria lui )ristos. l a venit pe pământ &in iu+ire fa#ă &e oamen&ar oamenii nu L-au primit. 2ugin& "n gipt, i-a salvat via#a "naintea lui 0ro&, a pre&icat iu+ireapeste tot a făcut +ine, &ar oamenii răi L-au con&amnat la moarte şi l a murit, răstignit pe lemn(rucii. La 6u&ecata Domnului, 2iul lui Dumnezeu va putea fi văzut "n măre#ia loriei Sale cereşti.

Sfânta Scriptură "nva#ă: MCei dre%!i vr "i vii în vea$ul vea$ului şi r(s%lata lr este la mnul, iCel )tt%uterni$ are #ri;( de ei. re%t a$eea, vr %rimi din mâna mnului îm%(r(!ia "rumuse!şi $ununa $ea str(lu$itareP @5n#elepciunea lui Solomon K, =K-=O. /ltima ju&ecată va fi cumpli&oar pentru oamenii cei răi, care pe pământ L-au ignorat pe (reator, şi 0-au "ncălcat porunci1entru oamenii &e +ună cre&in#ă această ju&ecată va fi un prilej &e +ucurie, mângâiere recompensă.

Sfânta >iserică ne aminteşte a&evărul &espre 5nfricoşătoarea 6u&ecată, pentru ca "ntot&eauna să fi

pregăti#i să ne "nfă#işăm "naintea ju&ecă#ii lui Dumnezeu. )ristos-%ântuitorul ni se a&resea



tuturor: M e a$eea şi vi "i!i #ata, $( în $easul în $are nu #ândi!i Fiul Omului va veni P @%atei GEE. M re%t a$eea, %rive#ea!i, $( nu şti!i *iua, ni$i $easul $ând vine Fiul Omului P @%atei GK, =9iua ju&ecă#ii vine &intr-o &ată, ca şi fulgerul. Apostolul 1avel scria tesalonicenilor: M i înşivşti!i ine $( *iua mnului vine aşa, $a un "ur na%teaP @= 'esaloniceni K, G. 1entru aceetre+uie, să fim permanent pregăti#i pentru c*emarea lui Dumnezeu. 'ot ceea ce este "n lume trecenumai lucrurile +une ne "nso#esc la ju&ecata lui Dumnezeu şi "n eternitate. La 5nfricoşătoar6u&ecată, )ristos-6u&ecătorul, Ma r(s%l(ti "ie$(ruia, du%( "a%tele saleP @%atei =O, G?.

+n dumini$a l(satului se$ de $arne S"ânta Aiseri$( ne aminteşte des%re ;ude$ata de %e urm%entru $a în tim%ul stului Mare, s( ne #ândim la via!a şi starea su"letului nstru.

(u umilin#ă, plini &e "ncre&ere "n 'atăl şi cu speran#a mântuirii, să ne amintim că vom &a socoteapentru faptele noastre, ca la plinirea timpurilor să auzim cuvintele lui )ristos care vine "n glorMeni!i, ine$uvânta!ii /at(lui Meu, mşteni!i îm%(r(!ia $ea %re#(tit( vu( de la întemeierelumii P @%atei GK, BE. M &i u$uria vastr(, nimeni nu va lua de la vi P @0oan =O, GG.

-ugăciune

amne, /u însu!i ne-ai dat %run$a s( ne iuim unul %e altul. /u ne-ai ales şi ne-ai rânduit s!i adu$em "a%te %line de iuire. ar %e a$estea nu le %utem !ine "(r( $a s( /e avem %e tine s(-i iuim %e semenii nştri. :uirea se naşte dintr- inim( $urat(, dintr- $nştiin!( un( dintr- $redin!( %r"und(. )$east( iuire ne a;ut( s( /e %utem iui %e /ine şi %e semenii nştrF( s( în!ele#em $( iuirea semenilr nştri nu va "i iuire adev(rat( da$( nu /e vm iui %/ine mai întâi, $($i %e a%ra%ele nstru îl %utem iui $a %e ni înşine, numai atun$i $ând /iuim %e /ine.Cu adev(rat, St(%âne Aune, aşa de des ne s%ui s( iuim. F( s( în!ele#em $( un lu$ru $are n

este "($ut din iuire, nu are ni$i valare. amne, "( $a vin!a şi "a%tele nastre s( "îndre%tate înttdeauna s%re iuire şi %entru iuirea /a, iar $ând vm "i în "a!a Dude$(!ii, a;ut(-ns( %utem da un r(s%uns un şi s( ne u$ur(m de lumina "e!ei /ale în "eri$irea veşni$(. )min.



Predică la Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi şi &f%ntul Partenie al 3amsaMului / C5elăudăm că lutăm entru omenire= dar uităm de omul concret

S"ântul artenie al 'am%sa]ului

2ra#i creştini, am auzit mai &evreme un teIt profetic, "n care 5nsuşi %ântuitorul ne vor+eşte &espre&oua Sa Venire, cân& va ju&eca viii şi mor#ii, aşa cum mărturisim la fiecare Sfântă Liturg*ie şi ori câte ori rostim (rezul. Vor+im &espre un eveniment cât se poate &e concret, pe care creştiniiaşteaptă "ncă &e cân& )ristos S-a "năl#at la ceruri. Astăzi auzim tot felul &e zvonuri &espre sfârşitlumii. Se fac supozi#ii, se lansează false alarme, apar filme şi căr#i. Dar pentru noi, cei cre&incioacest sfârşit nu este nici necunoscut, nici nu tre+uie să-l privim ca pe o catastrofă. 1entru că "nseamnă a &oua Venire a %ântuitorului, pe care o aşteptăm cu +ucurie, căci este "nceputul unei vinoi, fără &urere, fără suferin#ă, fără stricăciune, fără moarte.

A &oua Venire a lui )ristos "nseamnă şi "nvierea tuturor mor#ilor care, alături &e cei care voratunci vii, se "nfă#işează la 6u&ecata Domnului, 5nfricoşătoarea 6u&ecată, care &ă şi numele acestDuminici. rima dat( <rists a venit în smerenie deşi era umne*eu, S-a n(s$ut $a m într!ar( mi$(, a"lat( su $u%a!ie, într- "amilie s(ra$(, în ieslea ilr. eşi att%uterni$, şiasumat $ndi!ia nastr( meneas$(, su%us( durerii, a"e$telr, mr!ii, şi a su"erit $(ri, de"(im(şi marte %e Cru$e de la ameni.

5n termeni teologici vor+im &espre c*enoza 2iului lui Dumnezeu, a&ică &espre &eşertarea lui, că

cum ne "nva#ă Sfântul Apostol 1avel, C S-a deşertat %e Sine, $i% de r luând, "($ându-Sasemenea amenilr, şi la în"(!işare a"lându-Se $a un m, S-a smerit %e Sine, as$ult(t"($ându-Se %ân( la marte, şi în$( marte %e Cru$e. Deci )ristos a venit prima &ată "ntsmerenie, &ar se va "ntoarce "ntru slavă, nu ca ro+, ci ca 6u&ecător al tuturor. i totuşi, c*iar atunci, %ântuitorul va păstra ceva &in smerenia Sa, cum vom ve&ea mai târziu.

Aşa&ar va sosi atunci vremea să fim cu to#ii ju&eca#i, să intrăm "n veşnicie &upă cum ne-am pregă"n via#a trecătoare &e pe pământ. &i $are va "i $riteriul du%( $are vm "i ;ude$a!i l se regăseş"ntr-un cuvânt simplu &in Vec*iul 'estament: QMil( vies$, iar nu ;ert"(I.



S"ântul :an ur( de )ur ne s%une $( $eea $e $ere de la ni Mântuitrul <rists e sim%lu, îndemâna tuturr. >u ne s%une s(-i elier(m %e $ei întemni!a!i, ni$i s(-i vinde$(m %e $ei lnasau s(-i îm#(!im %e s(ra$i, $i dar s(-i vi*it(m, s( le s%unem vr( un(, s( le d(m un a;ut$ât de mi$, du%( %utin!a "ie$(ruia.

Dragostea &e semeni e la "n&emâna fiecăruia &intre noi. u%( $um s%une %(rintele >i$lSteinardt, %entru %rima dat( în %redi$a lui <rists, a$$entul $ade %e m. 8u sunt vor+e mari,

o "nvă#ătură &e +un sim#, aşa cum o formulează şi Sfântul vang*elist 0oan: CCel $e nu-şi iueş"ratele %e $are-l vede, nu-' %ate iui %e umne*eu, %e Care nu-' vede.

0ar &acă ne "ntre+ăm ce "nseamnă a-l iu+i pe cel &e lângă noi, )ristos răspun&e cu pragmatism. LuS-a &at ju&ecata pentru că este 2iul 7mului, este om ca şi noi, ştie cum stau lucrurile, care su&urerile şi suferin#ele noastre &e zi cu zi, şi ne arată criterii foarte concrete. +n $uvintele lui des%;ude$at(, nu #(sim, $um s%une tt >i$lae Steinardt, Qnimi$ ele#ant, su%erir, intele$tualimisti$, s"iani$, trans$endental, aisal, a%l#eti$, ^idealist_, mista##i$, taini$, %ita#reisiasti$, ^sulim_ ri eGtransen*rial şi %ara%sil#i$I. (i lucrurile elementare: să-i *rănim flămânzi, să le potolim setea celor "nseta#i, să-i vizităm şi să le spunem o vor+ă +ună celor +olnavi

&in "nc*isori. Din punctul &e ve&ere al falsului i&ealism care răspun&e unor pro+leme concrete vor+e mari şi pompoase, se poate spune că )ristos e un materialist. un contrast pe care-l puteo+serva şi astăzi: vor+im mult şi facem pu#in. Auzim &iscursuri &espre progres, &ar uităm &espvia#a &e zi cu zi a celui &e lângă noi, ne lău&ăm că luptăm pentru omenire, &ar uităm &e omconcret, cerem &repturi peste &repturi şi facem, pasămite pentru a ajuta aşa-numitele pătu&efavorizate, &ocumente şi rezolu#ii intermina+ile "n ca&rul unor reuniuni festiviste, un&e se c*eltu+ani &in care s-ar putea *răni un sat "ntreg timp &e mai multe săptămâni.

Să iu+eşti omenirea e uşor, pentru că omenirea nu e &ecât o vor+ă, un concept a+stract. ;eal e om

&e lângă noi, cu micile lui mizerii, &e multe ori enervant, cu ta+ieturi stupi&e şi nevoi care ni se pa+sur&e, cu necazuri care &e cele mai multe ori nu au aură &e măre#ie tragică, &ar care pe el "l &or fel &e tare. 1e acesta tre+uie să-l ajutăm, lui tre+uie să-i spunem o vor+ă +ună, pentru el tre+uie jertfim cât &e pu#in &in timpul nostru pre#ios. S"ântul :an ur( de )ur ne s%une $( unele "a%une nu au $a %iedi$( s(r($ia. 8u ne tre+uie +ogă#ii pentru a vizita un +olnav sau un om aflat temni#ă şi a-i spune un cuvânt &e "ncurajare. (u aceşti oameni &e lângă noi se i&entifică )ristos. ((are este Dumnezeu, fără "nceput, eItratemporal şi atotputernic, se co+oară până la a avea nevoie mila noastră. El ne s%une ast(*i $( "ie$are "a%t( un( %e $are am "($ut- %entru unul dintsemenii nştri s$teşte ine"a$ere "($ut( 'ui. >e $ere $a, având mil( de $el de lân#( ni, s( n"ie mil( de El. Să ne gân&im că, "n orgoliul nostru, ne sim#im umili#i c"n& cuiva "i e milă &e noi. D

2iul lui Dumnezeu atât Se smereşte, "ncât ne roagă pe noi, făptura Lui, care suntem praf şi pul+ersă ne fie milă &e l. %ai mult, acesta este criteriul &upă care ne va fi ju&ecata să-L ve&em p)ristos "n to#i năpăstui#ii pe care-i "ntâlnim.

Ve&em &in pil&a &e astăzi că sunt puşi fa#ă "n fa#ă, ca pentru compara#ie, cei m"ntui#i şi cei care me"n ia&. 1e primii )ristos "i numeşte C+inecuvânta#ii 'atălui %eu, celorlal#i le spune pur şi simpC+lestema#ilor, pentru că 'atăl nu +lesteamă pe nimeni, ci pe aceia "i arată ca osân&i#i c*iar faptepe care le-au făcut. Ve&em &e aici că singurii oameni care nu se mântuiesc sunt &e fapt cei care nvor. S"ântul :an ur( de )ur ne arat( şi $( +m%(r(!ia lui umne*eu este %re#(tit( de El %ent

ameni, în tim% $e "$ul $el veşni$ este Q#(tit diavlului şi în#erilr luiI. Deci Dumnezeu nu



pregătit pe&eapsa pentru nici un om, iar cei care se &uc către ea o fac &oar refuzân& mila lui )ristrevărsată asupra semenilor. &i vr "i ;ude$a!i $ei sândi!i, du%( $um înva!( %(rintele )rsena%a$i$, %entru r(ut(!ile %e $are le-au "($ut şi %entru $ele "($ute de al!ii din $au*a lr, %entrun(t(!ile %e $are nu le-au "($ut şi %entru $ele %e $are al!ii nu le-au "($ut din $au*a lr.

ar umne*eu ştie ne%utin!a nastr( şi de a$eea suntem $ema!i, %rin v$ea vestitrilr 'ui, $da$( nu ne %utem iui semenii, m($ar s( nu-i urâm, s( nu-i invidiem %entru inele lr. 8u

ca&e, &acă vrem să ne numim creştini, să "i +ârfim pe ceilal#i. S"ântul :an ur( de )ur$ate#ri$ $iar şi $ând nu s%unem ni nimi$, "a%tul $(-i as$ult(m %e al!ii $are-i vres$ de r(%e semenii nştri e %($at. :ar S"ântul ri#rie de >a*ian* adau#( vm "i ;ude$a!i %entru ri$uvânt ne"lsitr %e $are-l s%unem, dar mai ales %entru $ele $are-i r(nes$ %e al!ii, "ie ei %($(tşi. >u se $ade s(-i ;ude$(m, %entru $( nu ştim ni$idat( $e e în inima lr, $are sumtiva!iile lr %r"unde, şi $iar da$( su"er( %entru r(ul %e $are l-au "($ut, nu treuie s( nu$ur(m de a$easta, $($i şi %entru ei a murit <rists.

RRR)st(*i îl %menim %e S"ântul artenie al 'am%sa]ului, un m $are a îm%linit $u asu%r( m(su

%run$a iuirii a%ra%elui. A trăit "n secolul 0V, "n vremea Sfântului 5mpărat (onstantin cel %arepentru via#a sa "m+unătă#ită a fost uns episcop al LampsaTului, care astăzi se află "n 'urcia şi poarnumele LapseTi.

A convertit oraşul, păgân pe atunci şi &in marea sa cre&in#ă şi iu+ire &e oameni a săvârşnenumărate minuni: a alungat &emoni, a vin&ecat o femeie &e metastază şi c*iar a "nviat trei oamen

După moarte, a rămas un timp "ntr-un con &e um+ră, &ar a "nceput să fie &in nou cunoscut "n zilenoastre.

Acest lucru s-a "ntâmplat pentru că astăzi, &upă cum spune un părinte "m+unătă#it, 1orfirie, trăim vremuri asemănătoare cu cele "n care a venit )ristos. 'recem printr-o perioa&ă &e apostazie, &cre&in#e păgâne "n zei şi semne şi energii, o perioa&ă "n care scă&erea cre&in#ei şi a iu+irii "ntoameni se "m+ină cu nenorociri a+ătute peste noi.

Sfântul 1artenie are o mare putere "mpotriva influen#elor &emonice, &ar este şi mare vin&ecător cancer, această +oală atât &e prezentă astăzi. %ărturiile &espre vin&ecările lui minunate se "nmul#eiar unii &intre cei care vor+esc &espre ele sunt contemporani cu noi.

/n grec pe nume Stefanos Stefanou a "nceput să ai+ă pro+leme cu cancerul &in =FNG, iar "n timp i au &escoperit, "n ciu&a opera#iilor şi a tratamentelor, multiple metastaze. A fost vin&ecat "nsă ajutorul sfântului, care i s-a arătat şi l-a "ntărit. %e&icii mărturisesc că vin&ecarea lui nu s-a putface &oar cu ajutorul tratamentului.

Acelaşi lucru s-a "ntâmplat cu o femeie "nsărcinată &in Atena, căreia i-a fost &etectată o tumoarajungân& să ai+ă K^ şanse &e supravie#uire. 'răiesc "nsă şi ea, şi copilul ei, prin rugăciunile mijlocirea Sfântului 1artenie. %e&icii se +ucură şi ei, &ar nu-şi eIplică. 7 femeie ajutată &e el a scşi cartea, tra&usă "n română, care mărturiseşte &espre vin&ecarea ei minunată.



(*iar şi cineva apropiat mie a fost operat &e o formă &e cancer cu pro+a+ilitate &e reci&ivă, "nsărămas sănătos prin mijlocirea Sfântului 1artenie, a %aicii Domnului şi a altor sfin#i. De acesocotesc un prilej provi&en#ial faptul că "n această &uminică am putut spune acest cuvânt, pentru amul#umi făcân&u-l cunoscut. Astăzi capul său răspân&eşte uneori &in senin mireasmă frumoasă, ipe vec*iul său mormânt, aflat astăzi "n 'urcia, c*iar şi mul#i musulmani au găsit vin&ecare &e +oli

S"in!ii lui umne*eu ne a;ut( $iar şi în nevile nastre $ele mai mi$i , şi cu aceasta ne "ntoarce

la cele spuse &e %ântuitorul )ristos la 6u&ecata Sa. 'răim vremuri grele, ale lepă&ării &e cre&in1utem "nsă trece prin ele cu ajutorul cre&in#ei şi al faptei. (reştinismul nu e, cum spun unii &in afa>isericii, trăire a+stractă "n lumea i&eilor, o spiritualitate nerealistă. Iistă un pragmatism creştprin care nu lăsăm rugăciunea, &ar nu uităm nici că cel &e lângă noi are nevoie &e pâinea cea toate zilele. 8u *a+otnicia, nu tipicăreala, nu calen&arul ne mântuiesc, ci ajutorul &at celor &nevoi. Astăzi cei mai mul#i &intre noi nu suntem postitori ca cei &in vec*ime.

Dar ce putem face, să facem: să-L mărturisim pe )ristos prin cuvânt, &ar şi prin faptele iu+irii semeni. (ăci 5nfricoşătoarea 6u&ecată este prilej &e speran#ă. a$( vm "i ;ude$a!i %entru ri$uvânt r(u, înseamn( $( <rists va !ine $nt şi de ri$e vr( un( s%us( $elui de lân#( ni. &

%entru un asemenea $uvânt, am %utea %(şi în veşni$ia +m%(r(!iei, de Care s( dea umne*eu avem $u t!ii %arte, %entru ru#($iunile rea$uratei Sale Mai$i şi ale tuturr s"in!ilr.

?)$east( %redi$( a "st rstit( în iseri$a )drmirii Mai$ii mnului - itar Mş din Au$ureş%e "eruarie 2919@

C?ratele meu este viaţa mea / meditaţie duhovnicească la Duminica 0nfricoşatei Judecăţi



H'a masa, de l(sata se$ului, vine vra de un $(lu#(r, $le# de-al lr, r(u lnav, $are se a"K du%( $âte în!ele# K sin#ur într-un l$ înde%(rtat. Stare!ul întrea( da$( s-a dus s(-l vad( şi s(a;ute $el $(ruia i se $eruse s- "a$(. >u numai $( nu s-a dus K a "st n(%(dit de treuri K dar mşi adau#( ;usti"i$are lnavul nu e sin#ur, e $u umne*eu. Ceilal!i %ar mul!umi!i de eG%li$a!şi dau din $a% aşa e, nu e sin#ur, e $u umne*eu. +mi tre$e %rin minte s(-l între %e $el $misiunea neînde%linit( desi#ur $( lnavul nu e sin#ur, $i $u umne*eu, dar dumneat$uviase, $are $unşti %run$a de a-!i iui a%ra%ele şi ai $itit %arala samarineanului milstşi nu ai dat as$ultare %run$ii stare!ului, dmnia ta eşti si#ur $( eşti $u umne*euI ?>

Steinardt, HDurnalul Feri$iriiH@.

RRR(ân& $uviosul Paisie Aghioritul a fost "ntre+at &e către maici la ce anume să ia aminte "n perioa1ostului %are, acesta a &at un răspuns &estul &e surprinzător, &e imprevizi+il: Q 'a nle!e, nle!ea duvni$eas$( şi eIplicân& mai apoi că în!ele#e %rin Hsu"let nilI %e a$ela $are Ha%reten!ii numai de la sine însuşi, iar nu de la $eilal!i, $are se ;ert"eşte %entru $eilal!i, "(r( aşte%te r(s%lataH.

5n altă situa#ie, cineva i-a pus aceluiaşi părinte 1aisie pro+lema Q"n&atoririlor &u*ovniceştiQ, ceea i-a provocat sfântului >ătrân o reac#ie "n&urerată şi &ezamăgită, pentru că "ntre+area era pusă conteItul şi "n termenii egoişti ai interesului eIclusiv pentru propria mântuire @greşit "n#eleas+ine"n#eles, fără nici un gân& la ajutorarea aproapelui. Aceste cuvinte mi-au amintit &e aoftegmAvvei Ioan $olov din Pateric: Q/emelia este a%ra%ele, $a %e el mai întâi s(-l "lses$, %entru de el atârn( tate %run$ile lui <rists Q, precum şi &e legendă @totuşi &oar legen&a, &ar foarpil&uitoare cu &f" 5icolae şi cu &f%ntul Ioan $asian, povestită tot &e părintele Stein*ar&t:

HS"ântul :erar >i$lae $are, dim%reun( $u S"ântul Cassian Bmanul, se îndrea%t( de#raşi-nveşmântat în straie str(lu$itare s%re l$ul unde au lalalt( întâlnire $u umne*eu. e dru



$(ru!a unui !(ran, adân$ în!e%enit( în #ld. S"ântul >i$lae %ar$( ar dri s( se %reas$( şi sdea $elui ne$(;it mân( de a;utr. +l $eart( îns( Cassian se %ate, s( întâr*iem, "ereas$( s"ântula întâlnire şi s( ne în"(!iş(m înaintea mnului $u aine mân;ite de nri sau, mai ştii minuns"âşiate)şa "i, aşa este, în$uviin!ea*( S". >i$lae, dar ni$i %e n(%(stuitul (sta nu-l %utem l(sa la vîntâm%l(rii şi s( tre$em %e lân#( el $a %retul şi levitul din %arala samarineanului milstiv. ni$i una, ni$i du(, îşi sume$( %alele lamidei, îşi su"le$( mâne$ile stiarului şi $ar( al(tu

de !(ran, %unând vini$eşte um(rul su $dârl(. Se *ate, se %inteşte, asud(, se um%le dmâ*#(, r(su"l( din #reu, iar în$ear$(, i se "a$ veşmintele ar$ea-%ar$ea ar %ân( la urm$(ru!a e s$as( la drum dre%t şi mul vesel şi u$urs, la#slvindu-şi ine"($(trul, îşi %aurma $alea.

S"ântul Cassian, estim%, %rivind $ele $e se întâm%l(, d( nedumerit din umeri şi %lea$( *nevie mare.

Sses$ amândi la întâlnire. S". Cassian adast( ?%e ;(rati$@ de mult( vreme $ând, în s"ârşit, a%aşi ietul >i$lae, #â"âind, aia tr(#ându-şi su"letul şi într-un al de murd(rie şi nerânduial( d

neîn$i%uit.

S"ântul Cassian e uimit şi ni!el s$andali*at. )tt%uterni$ul, atun$i, $e "a$e e S"ântul Cassian%rimeşte $u #la$ial( %lite!e, %e S"ântul >i$lae $u mare %rietenie. &i le #r(ieşte ast"el numet(u, ima$ulatule şi neîntâr*iatule, res%e$tusule şi mult %rt$larule, va "i %urtat dar de undin *e$e mii de ameni K şi în$(= &i vei "i %r(*nuit numai dat( la %atru ani. :ar al t(u, mumân;itule, ne%un$tualule, ne%arlistule, dar vredni$ule iuitr de a%ra%ele t(u şi adev(ru$eni$ al mult $m%(timitrului Meu Fiu, va "i %rintre $ele mai %%ulare din lumea tat(.

/âl$ul istrisirii este $( S"ântul >i$lae nu a întâr*iat. Mai mult de$ât atât. ) ssit înainte dCassian. C($i în $li%a $iar $ând şi-a su"le$at mâne$ile şi şi-a sumes lamida, el a stat în "a!a lumne*eu. )şa ne a%r%iem de umne*eu, "($ând inele0 atun$i ne a$rd( El audien!( ?auru#($iunile nastre@. >-a "st nevie de %re*en!a "i*i$( a ierarului %entru $(, %rin "a%ta sa,luat- înaintea $eluilalt şi a str((tut distan!ele $u iu!eala #ândului. e a$est %(mânt, $el msi#ur mi;l$ de a intra în $muni$are ?$muniune@ $u )tt%uterni$ul, mi;l$ul "(r( #reş instantaneu este s(vârşirea inelui, a;utrarea a%ra%elui a"lat în ne$a* C"

'oate aceste vor+e &e Du* pot fi "n#elese mai +ine "n lumina vang*eliei &e astăzi, "n care )ristos Se arată i&entificat cu fratele nostru c*inuit, neputincios, străin sau suferin&, frate @sau$ 2rate fa

&e care suntem, "nainte &e orice altceva, &atori. (eea ce este cel pu#in pentru mine "nfricoşătorimaginea 6u&ecă#ii "nfă#işată &e %ântuitorul nostru &incolo &e Qsentin#a &espăr#irii Qoilor capre este mirarea celor Q&e-a stânga: Hamne, $ând /e-am v(*ut "l(mând, sau însetat, sastr(in, sau #l, sau lnav, sau în temni!( şi nu i-am slu;itH, pe care nu am cum să nu o leg versetele &in cap. ? al vang*eliei &upă %atei:

H>u ri$ine +mi *i$e amne, amne, va intra în îm%(r(!ia $erurilr, $i $el $e "a$e v/at(lui Meu Celui din $eruri. Mul!i +mi vr *i$e în *iua a$eea amne, amne, au nu numele /(u am %rr$it şi nu în numele /(u am s$s demni şi nu în numele /(u minu



multe am "($ut &i atun$i vi m(rturisi lr >i$idat( nu v-am $uns$ut %e vi. e%(rta!i-v( dla Mine $ei $e lu$ra!i "(r(dele#eaH.

5n#elegem &e aici cât se poate &e clar că formalismul nu mântuieşte, că in&ivi&ualismul nmântuieşte, iar "mplinirea Q"n&atoririlor religioase "n &u*ul am+i#iei şi al Qsuccesului proprreprezintă o tragică &eraiere &e la sensul nevoin#ei creştine şi &e la Du*ul lui Dumnezeu, Du* fă&e care nu este cu putin#ă să intrăm "n 5mpără#ia (erurilor. 1ărintele ;afail numea lucrarea aceas

pe care o facem "n afara Du*ului, lucrareZnevoin#ă care nu a&uce nici un ro& autentic o nevoinQereticăQ, pentru că ea merge pe o "n#elegere greşită a vie#ii creştine şi a &rumului mântuirii. u$re$t, adev(rat în $are treuie s( lu$r(m nu este duul Hli#a!ieiI, al H$umin!enieiI ri#rist$i este duul Hnle!eiH, al Hm(rimii de su"letH, al dis%*i!iei ;ert"elni$e, al Hs$aterii %e sine dtate a$!iunileI şi al %unerii #ri;ii %entru a%ra%ele K mai ales %entru "ratele a"lat în su"erin!(mai %resus $iar de$ât #ri;a %entru mântuirea %r%rie. 8u mergem pe calea lui )ristos &ecât &asuntem &ispuşi să ieşim &in starea căl&icică a celui care nu-şi face &ecât &atoria @la mo&in&ivi&ualist, impersonal, eIterior şi rigi& sau a celui care este preocupat numai să nu facă răul, nu facă păcate mari @că pe cele mici le poate justifica şi relativiza mai uşor şi &acă &orim să intră"n sfânta Qne+unie a slujirii şi a &ăruirii. @2ără "n&oială nu fără &iscernământ &ar &espre as

urmează să &iscutăm şi să nuan#ăm, tot cu ajutorul (uviosului 1aisie, "n zilele următoare.

(ineva punea o&ată pro+lema &eose+irii &intre sensi+ilitate şi răsfă#. (um ne &ăm seama &acă uom este "n mo& real sensi+il sau este numai un răsfă#at3 Iprimarea sensi+ilită#ii se face tocmai prcanalizarea ei către ieşirea &in sine, către slujire, către celălalt @&upă &eviza Sf. Siluan: Q Fratemeu este via!a mea sau a Scripturii: Q Mai "eri$it este a da de$ât a luaQ, iar răsfă#ul se cunoaşprin centrarea pe sine, pe scopurile şi &orin#ele proprii. Sensi+ilitatea este strâns legată &e trăir&urerii, &e compasiune, pe cân& răsfă#ul &e trăirea plăcerii, &e stimularea senzualită#ii propr1ara&oIul este că &urerea "n sensul asumării (rucii celuilalt este cea care &ă Qo&i*nă şi +ucur

sufletului, pe cân& plăcereaZ răsfă#ul &uce la nelinişte şi la c*in, pentru că nu "mplineşte. %ul#i &intnoi, cei tineri, forma#i şi trăi#i "n genera#ia confortului şi a plăcerilor, plecăm "n &rumul spmântuire cu acest *an&icap al răsfă#ului cu care cre& că tre+uie să "ncepem "ntâi &e toate lupta.

i mai spunea cineva acest a&evăr simplu şi grav: toată pro+lema se re&uce, +anal, la "ntre+area &avrem să ne mântuim. atât &e simplu$ 1ro+lema noastră este că, &incolo &e aparen#e, noi, &e fapnu prea vrem$ Dacă vrem şi se ve&e asta &in perioa&ele &e trezire, &e zgu&uire pe care le m"ncercăm uneori suntem "n stare &e foarte multe şi nici nu ni se mai pare totul aşa &e greu. >a c*ne e &rag şi nu mai putem altfel. Dar cân& inima noastră trage mai mult către pământ, cân& comoanoastră o ve&em mai mult "n cele ale pământului, e firesc să fim moleşi#i, slă+ănogi#i, etc. fiin&că

avem tragere &e inimă către mântuire, nu vrem4 'otul e greu fiin&că, vor+a p. Savatie, Qnoi n"ncepem o &atăQ, nu ne *otărâm să ne luăm (rucea şi să urmăm lui )ristos fără să ne mai uităm urmă4 8oi "ncă vrem să ne răsfă#ăm şi, &eci$ să ne c*inuim sufletul. De aici provine şi frica cpăcătoasă, laşitatea, ruşinarea &e A&evăr, neputin#a &e a mărturisi. 2rica aceea care ne face să fugi&e la fa#a lui Dumnezeu şi &in fa#a oglinzii conştiin#ei noastre. 2rica aceea care ne face să nsupărăm şi să-i "n&epărtăm &e la noi pe cei care ne spun a&evărul, pe cei care ne arată un&e greşimsă ne "nconjurăm &e cei care ne lau&ă şi ne confirmă patimile. 8oi nu vrem +ucuria a&evărată! "nnu ne-am săturat, ca fiul risipitor, &e roşcovele porcilor @&esfătările mincinoase ale acestei lumi"ncă nu râvnim la 1âinea care se pogoară &in (er şi la Apa cea vie. Dacă am râvni, &acă am vrea, a

avea şi curaj, şi putere4



ar %artea mai %rast( este alta K şi ai$i este un sens as$uns al Evan#eliei de a*i a$ela $( %rslu;irea %($atelr şi %atimilr %r%rii, nu ne $inuim dar %e ni, dar $(, "(r( s( ştim %atindire$t, dar nu mai %u!in #rav, înttdeauna îi $inuim de "a%t şi %e $eilal!i. Cum aşa Fie$adintre ni are $emare, res%nsailitate de la umne*eu %entru $eilal!i. >i t!i suntem unSuntem "($u!i unii %entru $eilal!i, nu suntem HinsuleH, suntem un tru%, ne mântuim sau n%ierdem îm%reun(, mântuirea şi a;utrul $elr din ;urul nstru de%ind de ni.

Dumnezeu lucrează prin om: &acă noi trăim "n &u* &e jertfă nu facem, &e fapt, nimic special minunat &ecât$ ne "mplinim menirea noastră, ne facem Q&atoria &e a-L lăsa pe Dumnezeu lucreze @prin noi pentru aproapele nostru. Dacă noi ne "nc*i&em "n noi "nşine oricât Qevlavioase şi Q+inecuvântate ar fi preteItele pe care ni le oferim atunci ne facem opacimpermea+ili lucrării lui Dumnezeu şi, astfel, semenii care, "n planul lui Dumnezeu, erau "n grinoastră rămân "n suferin#ă sau "n rătăcire. De la noi se poate cere la 6u&ecata Qsângele lor, &aputeam să facem ceva pentru ei @ceva "nsemnân& &e multe ori şi numai rugăciune sinceră sau numsuspinul inimii, atunci cân& practic nu putem face nimic sau, oricum, prea pu#in şi aici va tre+ui revenim şi să ve&em, "n zilele următoare, ce căi &u*ovniceşti pentru a ajuta avem atunci cân& navem mijloace omeneşti.

Dacă noi suntem Qa+sen#i la apel, in&iferen#i, &acă noi Q&emisionăm &e la menirea noastfun&amentală &e a fi Qvase ale slujirii lui DumnezeuQ, nu &oar pe noi ne facem să suferim, ci pe tocei care aveau nevoie &e noi, pe to#i cei flămânzi, "nseta#i, +olnavi, străini, goi, "ntemni#a#i propriu sau la figurat- cu care Domnul se i&entifică şi prin care ne c*eamă$ Aşa&ar nu ne pute&ezice spunân& că noi nu facem rău nimănui, ne ve&em &e trea+a noastră, ne facem eventualpravila @şi celelalte "n&atoriri Qcumin#iQ, conştiincioşi şi linişti#i$ şi ne mai permitem şi noi să satisfacem capriciile şi poftele că &oar nu e mare păcat$

A trăi entru tine 0nsuţi : chiar şi numai entru m%ntuirea ta : e de;a cel mai mare ăcaentru că trădăm rin aceasta 0nsuşi scoul entru care Dumne!eu ne/a adus la existenţ%ul#i &intre creştini cre&, greşit, că scopul vie#ii lor este să fie "mplini#i ei "nşişi, să fie ferici#i "nşişi şi c*iar "n via#a &u*ovnicească aleargă &upă stări *arice, &upă trăiri &eose+ite, "nalte, &usfin#enie sau Q"năl#are spirituală, &acă nu, şi mai rău, &upă "ntâietate &e vreun fel sau altul, &upimagine, &upă succese şi &upă pozi#ii care să le confere satisfac#ii maIime ego-ului propriu, cu amai mult cu cât$ tre+uie să-şi compenseze cumva priva#iunile şi frustrările pe care Qreligia li Qimpune.1ărintele Serap*im ;ose vor+ea "n acest sens &espre noi ca &espre Qgenera#ia-euQ, care, convertităcreştinism, la via#a religioasă, "şi a&uce cu sine "n >iserică şi patimile narcisice, tinzân& a face &

cre&in#ă tot un mijloc &e auto-gratulare, &e satisfacere egoistă, &e &ata asta a unor Qplăcesuperioare. De asemenea, pu#ini "n#eleg că via#a &u*ovnicească "nseamnă esen#ialmente o viacomunitară şi o via#ă &e lucrare "n &u*ul responsa+ilită#ii pentru zi&irea trupului lui )ristos, iar n&e lucrare in&ivi&ual@istă a Qtalantului fiecăruia pentru propria sa Q"mplinire şi a&esea prsacrificarea celor &in jur. (ă preotul şi levitul care se &uceau să slujească la templu @&eci aveau şi Qacoperire religioasă, aveau Q+inecuvântare pentru ceea ce făceau apropo şi &e: Desppocăin#ă, fă#ărnicie şi "n&reptă#irile legaliste şi care l-au lăsat să sufere acolo pe cel căzut intâl*ari, pentru că ei aveau o trea+ă mai importantă &e făcut.



5n via#a asta, pentru cei care nu pătimesc &eja răstignire fără-&e-voie, nu eIistă &ecât &ouă căi, &oalegeri ale voii proprii: ori te răstigneşti tu @&in &ragoste pentru ceilal#i, participân& la via#a lor, oprin a+sen#a ta, prin egoismul tău, prin nepăsarea ta "i răstigneşti tu pe ceilal#i$ De asta nu vor fi6u&ecata &ecât &ouă categorii şi &e asta se poate spune că, &acă nu ne "nvre&nicim &e mila lDumnezeu, merităm c*inurile veşnice: nu &oar pentru că n-am ascultat noi &e Dumnezeu, ci pentcă prin aceasta am pro&us suferin#ă şi ni se va pune "n fa#ă ce am provocat, fie şi numai prin&iferen#ă, laşitatea sau slă+iciunea noastră, numai pentru că$ eram prea ocupa#i cu am+i#iile şi

poftele noastre &eşarte, nemaivor+in& &e sminteală sau &e răutate: Qce a#i făcut sau n-a#i făcut unu&intre aceşti prea mici ai %ei, %ie @nu %i-a#i făcut4.

De aici "n#elegem şi &e ce am primit iu+irea ca poruncă şi &e ce toate poruncile se pot re&uce la efiin&că, vor+a S"ântul aotol Pavel, numai Hiuirea nu "a$e r(u a%ra%eluiH. A&ică, la rigoaiu+irea este singura cale$ pentru a nu provoca suferin#ă, ci a provoca c*iar +ucurie, "mplinirtămă&uire. >u %utem s( evit(m s( "a$em r(u $elr din ;ur de$ât iuind. &i $ând $nştiin!a ne deveni mai sensiil( şi mai "in(, vm în!ele#e $( tt %($atul %e $are l-am "($ut vredat( se redula ne-iuire, la r(nire şi tr(dare. 0ată &e ce <%ntuitorul ne-a lăsat ca ultim mesaj @porunca4 al Snimic altceva &ecât: Q S( v( iui!i unii %e al!ii %re$um Eu v-am iuit %e vi=I şi nu a făcut

esen#ial nimic altceva &ecât să le spele picioarele apostolilor şi apoi să Se răstignească, arătân&ne ce avem şi noi &e făcut. De aceea noi tre+uie să fim Qsarea pământului şi Qlumina lumii, pentcă nu avem alternativă: altminteri vom fi stricăciunea pământului şi "ntunericul lumii. 7ri salvămvin&ecăm, ajutăm şi, prin asta ne mântuim, ori pier&em, uci&em, smintim şi prin asta ne osân&im. treia cale se ve&e că nu prea eIistă$ (*eia e "n mâinile noastre$

P& &e4astian / Predică la Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi : Desre dragoste

Q )dev(rat *i$ vu(, întru$ât a!i "($ut unuia dintr-a$eşti "ra!i ai Mei %rea mi$i, Mie Mi-a!i "($u@%t. GK, EH

Dreptmăritori creştini, cre& că nu v-a#i "ntre+at nicio&ată &e ce răspunsul &at tânărului +ogat &vang*elie care-L "ntre+ase ce să facă pentru a moşteni via#a &e veci %ântuitorul )ristofăcân& referire la Decalog, a evocat numai cinci &intre porunci, şi anume &oar pe acelea care privepe aproapele @%t.=F, =O-=F. i, poate n-a#i +ăgat &e seamă, sau poate vi s-a părut că "n mo& cu tot"ntâmplător Domnul i-a &at tânărului &rept poruncă suplimentară, pentru a putea fi &esăvârş



iu+irea &e săraci: ,, a$( vieşti s( "ii des(vârşit, du-te, vinde averea ta, d(- s(ra$ilr şi vei ave$mar( în $er0 du%( a$eea, vin şi urmea*(-Mi @%t.=F, G=.

i +ine, &acă a#i fost tenta#i să cre&e#i până acum că a+solut "ntâmplător i-a zis )ristos tânărul+ogat: ,, &ti %run$ile s( nu s(vârşeşti adulter, s( nu "uri, s( nu m(rturiseşti strâm0 $insteşte %tat(l t(u şi %e mama ta şi s( iueşti %e a%ra%ele t(u $a %e tine însu!i @%t.=F, =N-=F! &acă crezut că aşa, "ntr-o &oară, )ristos l-a trimis să-şi &ea averea săracilor, pentru ca apoi să-i urmez

iată că evan#elia de ast(*i ne în$redin!ea*( $( înainte lui umne*eu $ntea*( K mai mult de$tate virtu!ile şi de$ât tate "a%tele nastre K atitudinea %e $are avem "a!( de a%ra%el)titudinea de mil(, de $m%asiune şi de dra#ste.

Dragii mei, suntem "n perioa&a aceasta pregătitoare pentru 1ostul cel %are. i "n această perioa&>iserica noastră şi Sfin#ii 1ărin#i, care au rân&uit citirea pericopelor evang*elice &in fieca&uminică, au ales cele mai frumoase teIte, cele mai practice şi mai utile pentru "nvă#ătura noastră,auzin&u-le, să "n#elegem cât &e mare folos reprezintă pentru sufletele, pentru mintea şi pentru vianoastră cuvântul lui )ristos, mai cu seamă acum "n pragul sfântului post. De asemenea, toate aces

teIte urmăresc să ne ajute a "n#elege ce tre+uie să facem "ntru 5mpără#ia (erurilor, care essim+olizată &e 1aşte şi "n ve&erea căruia, iată, peste numai o săptămână vom "ncepe să ne pregăticu post. (u &ouă &uminici "n urmă,

&finţii Părinţi= dorind să ne 0nveţe ce avem de făcut entru a do4%ndi 0mărăţia $erurilor= ne)au pus în faţă minunata para#olă a ru"ăciunilor !ameşului şi fariseului* +tunci am !ă$

omul înaintea lui Dumne$eu faţă în faţă cu Dumne$eu* +m !ă$ut cum s)a pre$entat !emeşucum s)a pre$entat fariseul şi ru"ăciunea pe care fiecare dintre ei a adresat)o lui Dumne$eu*

Duminica trecută am !ă$ut omul faţă în faţă cu sine însuşi* Hmul că$ut care la un momedat !enindu)şi în sines)a în"ro$it* Fiul cel rătăcit fiul risipitor faţă în faţă cu sine însuşi*

Astăzi, &ragii mei, fiecare &intre noi suntem fa#ă "n fa#ă cu cel &e lângă noi, cu aproapele nostrcăci vang*elia scoate "n evi&en#ă, &e astă &ată, mila, compasiunea şi &ragostea pe care fieca&intre noi le &atorăm celuilalt. Astfel spus, acum &ouă &uminici era evi&en#iată cre&in#a omului Dumnezeu omul "n fa#a lui Dumnezeu şi cre&in#a cu care 0 se ruga,. Duminica trecută omul fa"n fa#ă cu sine "nsuşi vizân& cealaltă virtute teologică, nă&ej&ea. 0ar astăzi, vang*elia scoate evi&en#ă acea virtute &espre care Sfântul Apostol 1avel a spus că ,,nu %iere ni$idat(4@0 (or.=B, N

vang*elia &e astăzi "nsă, ne stârneşte cel pu#in &ouă ne&umeriri.

1rima: (um se face că acest Dumnezeu atât &e transcen&ent va &eveni &intr-o&ată atât ,,material, &e vreme ce ne va spune nici mai mult nici mai pu#in &ecât:,, Fl(mând am "st şi Mi-adat s( m(nân$0 însetat am "st şi Mi-a!i dat s( eau0 str(in am "st şi M-a!i %rimit. l am "st M-a!i îmr($at0 lnav am "st şi M-a!i $er$etat0 în temni!( am "st şi a!i venit la Mine. AcDumnezeu care sălăşluieşte "n cer, şi pe (are nu-L putem ve&ea oricât ne-am stră&ui, pentcă,,nimeni nu '-a v(*ut vredat(@0n. =,=N, ne surprin&e, "n evang*elia &e astăzi, prin simplitatcu care l, (el nevăzut, nepătruns, necunoscut şi ne"n#eles &e noi, Se va ,,aşeza pe tronul slavSale şi "n mo& la fel &e simplu va proce&a la ju&ecarea "ntregului neam omenesc.



A &oua ne&umerire: 5n pericopa evang*elică &e astăzi )ristos nu a "ntre+at &ecât numai &e faptemilosteniei! L-a interesat &oar raporturile noastre cu aproapele, cu semenii &ragostecompasiunea şi mila fa#ă &e cel &e lângă noi. 8u a "ntre+at &e cre&in#ă4 8u a "ntre+at &e nă&ej&e4 8a "ntre+at &e rugăciune4 8u a "ntre+at nici &e postul care "l vom "ncepe "n curân&, şi stăruim postul este o cale a+solut necesară pentru a putea ajunge să fim rân&ui#i &e-a &reapta Lui. Ei inEl, <rists întrea( sim%lu )i dat s( m(nân$e $elui "l(mând )i dat a%( $elui însetat )i %rimîn $asa ta $u dra#ste %e $el $are nu avea ad(%st )i îmr($at %e $el s(ra$ )i mers la $el a"l

în s%ital, ri în temni!(, s(-l $er$ete*i şi s(-l mân#âi du%( în!ele%$iunea şi %uterea %e $are !i le-dat umne*eu )i "($ut tate a$estea

6u&ecătorul "i surprin&e pe to#i cei &in evang*elia &e astăzi cu aceste "ntre+ări: şi pe cei rân&ui#i &e&reapta, &ar şi pe cei rân&ui#i &e-a stânga. 8ici unii, nici al#ii nu se aşteptau ca l să se i&entifitocmai cu cel flămân&, "nsetat, străin, gol, +olnav ori "ntemni#at. i, tre+uie să recunoaştem că şi pnoi ne-a surprins acest lucru, căci câ#i &intre noi, ascultân& astăzi ce anume a "ntre+at Drept6u&ecător, n-am avut sentimental pe care "l trăiesc uneori elevii şi stu&en#ii la eIamene, cân& li pare că "ntre+ările profesorilor sunt &in alte manuale &ecât cele rân&uite3 Aşa s-a "ntâmplat şi cu nastăzi: <rists nu a întreat de $redin!(0 nu a întreat de n(de;de0 nu a întreat de %st0 nu

întreat de ru#($iune şi de nimi$ alt$eva, de$ât numai de milstenie. Ce vrea s( s%unevan#elia de ast(*i C( de ni$iuna din a$elea nu avem nevie 8ici&ecum4 ;ăspunsul ni-l Sfântul Apostol 1avel: Q )$um r(mân a$este trei $redin!a, n(de;dea, dra#stea. :ar mai madintre a$estea este dra#stea@0 (or. =B, =B. 1este toate acestea a&ică %este $redin!(, n(de;d%st, ru#($iune, metanii, %este tt $eea $e %utem "a$e ni %entru a %l($ea lui umne*eu, $a s($u$erim un(vin!a şi ine$uvântarea 'ui în tat( via!a nastr( K %este tate a$estea, deasu%rtreuie s( st(%âneas$( dra#stea, mila, $m%asiunea nastr( "a!( de $el de lân#( ni.

• 1utea )ristos să &esconsi&ere credinţa, &espre care a spus, luân&-o:,, a$( ve!i avea $redin

$ât un #r(unte de muştar, ve!i *i$e muntelui a$estuia ridi$(-te şi te arun$( în mare@%c.==, GB• 1utea să ignore, apoi, cealaltă virtute car&inală năde;dea la fel &e importantă pent

mântuirea noastră, cân& cu aceasta +iruim necazurile şi supărările &e tot felul şi aceasrămâne unica noastră cale atunci cân& nu mai este &e aflat cale3

• 1utea )ristos să uite rugăciunea3 Arma aceasta cu care +iruim pe vrăjmaşul &iavol şi prcare ne facem zilnic ascultate &orin#ele şi pro+lemele noastre3

• 1utea să &ispre#uiască ostul3 8u. 8u, &ragii mei4

)ristos vrea să ne spună "n evang*elia &e astăzi că, &acă această cre&in#ă a noastră a rămas cre&inşi atât, va veni Sfântul Apostol 0acov şi ne va zice:$redin!a "(r( "a%te, mart( esteI @0ac.G, GVrea să ne atragă aten#ia că &acă nă&ej&ea noastră rămâne o simplă speran#ă, o simplă accep#iune"n&reptare a noastră către Dumnezeu &oar pe verticală, iar pe orizontală nu ne "ntâlnim nicăieri cel care suferă lângă noi, rămâne o simplă nă&ej&e, şi aceasta moartă, pentru că Sfântul Apost1avel spune clar că via#a &e &incolo, &upă 6u&ecata &e apoi ce va &esc*i&e perspective vieveşnice, nici cre&in#a nu va &ăinui şi nici nă&ej&ea. 8ici cre&in#a, pentru că ,,<inta cre&in#noastre, Dumnezeu, va fi văzut &e noi! 5l vom ve&ea la 6u&ecată şezân& pe tronul Lui şi cre&in#a s"mplinit. 8ici nă&ej&ea nu va &ăinui, pentru că nu mai avem "n cine nă&ăj&ui &upă ce am forân&ui#i Doamne fereşte, &e-a stânga4 pentru că 6u&ecata nu este &oar universală şi &reaptă, ci



&efinitivă. (ât &espre cei rân&ui#i &e-a &reapta, nă&ej&ea lor s-a "mplinit o &ată pentru tot&eaunAceea care, "nsă, va &ăinui tot timpul, şi care le va "ntrece pe toate, este &ragostea. )ristos ne atraaten#ia astăzi că postul nostru, acesta cu care ne căznim iată E? &e zile "ncepân& &in cealal&uminică seara &acă va rămâne un post nero&itor, limitân&u-se &oar la a+#inerea &e la anummâncăruri, va fi un post mort, pentru că S"ântul :an ur( de )ur ne aten!inea*( steşt)rat(-mi- %rin "a%tele tale. es$ide-!i vistieria inimii tale şi arat( "ratelui t(u $( %steşa;utându-l, având mil( de el, alun#ând din inima ta ura şi tt $eea $e nu este %r%riu lu

umne*eu în tine.La fel şi rugăciunea, &ragii mei. ;ămânân& &oar simplă rugă, vom auzi pe acelaşi %ântuitor 0is)ristos spunân&u-ne că Q >u ri$ine îmi *i$e amne, amne, va intra în îm%(r(!ia $erurilr, $el $e va "a$e via /at(lui Meu Celui din $eruri @%t. ?, G=. 2aptele a&ică. Angajament practic tot ceea ce "nseamnă a&evărata via#ă creştinească. 0ată &e ce )ristos astăzi nu ne "ntrea+ă &ecnumai &e lucrurile practice pe care le-am făcut. >a "ncă nici &e acelea toate, ci numai &e cele arată ,,vârsta (ratului $elui des(vârşit @f. E, =B., ale cărui fapte &eja au ajuns să ro&eas&ragoste fa#ă &e cel flămân&, "nsetat, gol şi aşa mai &eparte, &upă cum spune vang*elia.

%esajul, vasăzică, al pericopei evang*elice &e astăzi, este cât se poate &e simplu. +naintea lumne*eu, dra#stea $ntea*( mai mult de$ât $redin!a pentru că toată lumea cre&e, şti#i4$Sufoarte pu#ini atei. 'oată lumea cre&e, &ar cre&in#a este moartă fără faptele evang*eliei &e astăzi. Lfel şi nă&ej&ea, la fel şi postul nostru fie el şi aspru, negru atâta vreme cât "n suflet continuă clocotească ura şi răutatea fa#ă &e aproapele şi nu putem privi la cel &e lângă noi cu "n#elegercompasiune şi &ragoste. vang*elia &e astăzi ne "ncre&in#ează că pe Dumnezeu nu-L putem păcă8u este &e ajuns să crezi! nu este suficientă nă&ej&ea! nu te "mplineşte nici rugăciunea şi rămânero&itor postul, &acă toate acestea nu se finalizează la un moment &at, "ntrupân&u-se "n ceea cearătat evang*elia &e astăzi &ragostea. Arată-mi faptic că tu crezi şi că nă&ăj&uieşti să te "ntâlne

cu l şi să fii rân&uit &e-a &reapta Lui4Arată-mi că posteşti aşa cum ne cere Sfântul 0oan ură Aur4 Arată-mi că te rogi cu &ragoste pentru aproapele4

5nvă#ătura evang*eliei &e astăzi este, prin urmare, foarte simplă. Vrei să fii rân&uit &e-a &reapta l)ristos3 Cnverteşte $redin!a, n(de;dea, %stul şi ru#($iunea ta în dra#ste, %entru $( taa$elea nu sunt de$ât tre%te $(tre des(vârşirea %e $are evan#elia de ast(*i %re*int( în $i%$elui $e slu;eşte a%ra%elui. 'oate sunt &oar trepte, şi nu vei putea ajunge sus, ,,"n capul scări&acă nu le vei urca pe toate, iar treapta cea mai &e &easupra, ne arată evang*elia &e astăzi, es&ragostea.

1entru aceasta, &ragii mei, gân&esc că tre+uie să ne ruşinăm astăzi to#i cei care am consi&erat pâacum că a cre&e "n Dumnezeu, a nă&ăj&ui "n l, a posti aşa cum ne-am &eprins poate &in copilăriori a ne ruga "n fiecare &iminea#ă şi seară, ar fi suficiente con&i#ii pentru ,,un răspuns +un 5nfricoşătoarea 6u&ecată a lui )ristos. vang*elia &e astăzi ne-a &ezamăgit "n acest caz: nici măcnu vom fi "ntre+a#i &espre acestea la 6u&ecată, iar pentru simplul fapt că sunt insuficiente4 Datoate luptele noastre &u*ovniceşti nu ne-au transformat şi n-au făcut &in noi oameni capa+ili "ngenuc*iem lângă aproapele nostru ca Samarineanul milostiv, atunci cân& acesta are nevoie &e nnu vom putea trece &e ju&ecata lui )ristos.



(e tre+uie să facem, aşa&ar3 Să ne ,,"nfricoşăm mai "ntâi, căci &e aceea i se şi spu,,5nfricoşătoarea 6u&ecată. ste primul pas spre a ne recunoaşte con&amna+ila autosuficien#ă care ne complacem a&eseori. Apoi34 Apoi să "ncercăm să mergem până la capăt "n via&u*ovnicească to#i cei care am crezut că-L vom putea ,,păcăli pe Dumnezeu cu pu#ină cre&inta, un &ram &e nă&ej&e, cu neputincioasa noastră rugăciune făcută &e cele mai multe ori mecanic ocu pu#in post. vang*elia &e astăzi vrea să ne scoată &in acest ,,&olce farniente, şi &in aceasvie#uire foarte como&ă şi prea la "n&emâna oricui. >e îmr($(m "rums şi mer#em la iseri

dumini$al $âteva $easuri. St(m a$l dre%!i, ar(tându-ne lumii $( suntem $redin$işi. >întar$em a$as( şi %stim da$( este %st. >e ru#(m diminea!a şi seara aşa $um se %ate şi a$um ne- mai în#(duie il#a!iile şi %rlemele de tt "elul. Ei ine, evan#elia de ast(*i vrea sne smul#( din a$est $reştinism %rea $md şi s( ne du$( în întâm%inarea $elr $are au nevie dni.

5n mo& surprinzător )ristos, "n perspectiva vie#ii veşnice, cân& sufletul va merge să se +ucure fericirea cea fără &e sfârşit, &e fapt ju&ecă faptele trupeşti. De ce, &ragii mei3 1entru că l a fo,,om ca noi. De aceea 0-a şi fost "ncre&in#ată Lui ju&ecata. 1entru că, zice evang*elistul, ,,este FiOmului Q @0n.K, G?. A trecut şi l prin cele prin care trecem noi. tie ce "nseamnă să suferi, căci

suferit. tie ce "nseamnă să fii flămân&, să fii "nsetat, să fii gol, să fii +atjocorit, să fii "ntemni#at, fii omorât. 'oate le ştie. De aceea )ristos pune pre# mai mult &ecât orice, pe acestea.

5n mo& concret, "n zona "n care locui#i, poate că eIistă un cămin &e +ătrâni, ori un orfelinat! poaeIistă vă&uve singure, cărora nepo#ii şi copiii nu le calcă pragul cu anii! poate că sunt oamesuferinzi ori singuri, pe seama cărora )ristos, la Dreapta 6u&ecată, să vă poată a+solvi con&amnarea cea &e-a stânga şi să vă rân&uiască "n ceata celor &rep#i, pentru că nimic nu va putrăpi &ragostea &e la noi. %ângâia#i-i pe aceştia, căci cea care rămâne "n veci este &ragostea, iaceasta presupune milă, compasiune şi slujirea celor afla#i "n nevoi.

vang*elia &e astăzi aceasta vrea să ne spună: 0eşi#i "n "ntâmpinarea celui ce are tre+uin#ă &e ajuto1entru că altfel, toate faptele noastre şi toate virtu#ile riscă să rămână inerte, nero&itoare şi făurmări "n via#a noastră. Să "n#elegem că o cre&in#ă prea como&ă şi nerevărsată asupra aproapelnostru nu ne poate garanta via#a &e veci! cel pu#in "n sensul şi "n accep#iunea evang*eliei &e astăz)ristos ne va "ntre+a &e felul "n care am privit la cel care ne-a "ntins mâna. i nu am &eloc "n ve&epe cerşetorul ,,profesionist! nici pe săracul "nc*ipuit, sau care se complace "n sărăcia lui. %ă refla cei care "ntr-a&evăr au nevoie &e noi. vang*elia &e astăzi ne c*eamă pe to#i "n "ntâmpinaracestora! lor să le "ntin&em mână &e ajutor, pentru ca atunci, cân& )ristos ne va imputa: ,, "l(mânam "st şi nu Mi-a!i dat s( m(nân$0 însetat am "st şi nu Mi-a!i dat s( eau0 str(in am "st şi n

M-a!i %rimit0 #l şi nu M-a!i îmr($at0 lnav şi în temni!( şi nu M-a!i $er$etat ,să nu răspun&ecu aceiaşi con&amna+ilă surprin&ere cu care au răspuns cei rân&ui#i &e-a stânga Lui: ,,Doamne, câ'e-am văzut$ şi nu #i-am slujit <ie3 , căci l este gata să ne răspun&ă: ,,)dev(rat *i$ vu(întru$ât nu a!i "($ut unuia dintre a$eştia %rea mi$i, ni$i Mie nu Mi-a!i "($ut=I

Fa$( Aunul umne*eu aşadar, $a evan#elia de ast(*i s( adu$( ra*( nu( de $unaştere îsu"letele nastre, $a s( în!ele#em o &ată pentru tot&eauna $(, %este tate virtu!ile şi %este ta"a%tele nastre $ele une treuie s( îm%(r(!eas$( dra#stea, $m%asiunea şi mila,şi numai du%a$eea, &ragii mei "ntorcân&u-mă la tânărul +ogat cu care am "nceput cuvântul meu vm %ut

urma $u adev(rat lui <rists. 8umai &upă aceea, lăsân& toate, &ăruin&u-ne pe noi "nşine săracil



vom putea urma lui )ristos "n via#a aceasta, iar la 6u&ecata cea &e Apoi să fim rân&ui#i &e-a &reapLui, pentru a moşteni pe veci 5mpără#ia (erurilor, Amin.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel / Predică la Duminica lăsatului sec de carne (aÎnfricoşătoarei ;udecăţi) / Este ;udecată indiferenţa faţă de suferinţa altora



5n această &uminică, a treia &e la "nceputul perioa&ei 'rio&ului, S"ânta Evan#elie ne arat( $ât im%rtant( sau %re!ias( este iuirea milstiv( mani"estat( "a!( de semenilr, $ât de muin"luen!ea*( mântuirea nastr( milstenia, "a%ta $ea un( %e $are s(vârşim în "avarea $els(r($i şi ne$(;i!i.

Dude$ata universal( este în"ri$ş(tare %rin ne%rev(*utul

%e $are-l des$%er(Duminica aceasta se mai numeşte şi a înfricoşătoarei :udecăţi iar această ju&ecată e"nfricoşătoare prin conteItul şi con#inutul ei.

• Mai întâi este înfricoşătoare prin tul#urările din uni!ers care o preced% Qsarele se întune$a şi luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vr $(dea din $er şi %uterile $erurilr vr *#uduiH 2Matei 34 36*

• în al doilea rând este înfricoşătoare prin solemnitatea ei anume faptul că Mântuitorul ?is =ristos !ine în sla!ă cu putere multă împreună cu sfinţii în"eri ca să :udece neamuriadică toate "eneraţiile şi toate popoarele*în al treilea rând această :udecată este înfricoşătoare şi prin nepre!ă$utul pe caredescoperă* >imeni, ni$i $ei milstivi, ni$i $ei nemilstivi, nu se aşte%ta $a în $ei "l(mân*iînseta!i, în $ei str(ini şi #i sau de*r($a!i, în $ei lnavi şi în $ei întemni!a!i s( "ie tain

%re*ent umne*eu Fiul.6u&ecata este "nfricoşătoare mai ales pentru că ea ne arată contrastul "ntre smerenia lui Dumneze7mul "n istorie, care respectă li+ertatea noastră, şi slava &reptă#ii Sale "n ziua evaluării li+ertănoastre &in istorie, la sfârşitul lumii. "n general, noi suntem o+işnui#i să spunem că Dumnezeu es+un, "n&elung ră+&ător, multmilostiv şi smerit. De fapt, smerenia Lui s-a arătat "n toată via

%ântuitorului 0isus )ristos şi mai ales "n moartea Lui pe (ruce şi "ngroparea Lui. De aceea, cântăla 1ro*o&ul &in Vinerea Sfintelor 1aşti:

Q+n mrmânt ia!(,us ai "st, <ristase,&i s-au s%(imântat ştirile în#ereşti,le$($iunea /a $ea mult( %ream(rindH.

le$($iunea $ea mult( este nem(r#inita Sa smerenie

5nsă vang*elia acestei &uminici ne arată că la sfârşitul veacurilor, la a &oua Sa venire, %ântuitor)ristos va veni cu putere şi cu slavă multă. 1ână atunci, smerit, tăcut şi nevăzut, El res%e$t( liertatea nastr( de a-' iui sau de a nu-' iui, %re$um şi de a iui sau de a nu iui %semenii nştri.

Dar, "n ziua ju&ecă#ii lumii, Dreptul 6u&ecător )ristos "şi va arăta şi l li+ertatea Lui, unită i&entitatea slavei Sale, ca fiin& (reatorul lumii, >iruitorul mor#ii şi Dătătorul vie#ii veşnice.

Aşa&ar, prima "nvă#ătură pe care o primim &in vang*elia Duminicii "nfricoşătoarei ju&ecă#i es



aceea a le"ăturii tainice dintre smerenia lui Dumne$eu şi sla!a ui* Smerenia ui este spa#li+ertă#ii noastre. Dumnezeu este atât &e smerit "ncât Se lasă respins &e noi, uitat &e noi, Se laneglijat &e noi. )tât de mult res%e$t( El liertatea nastr( în$ât Se as$unde taini$ în amenii $mai smeri!i, adesea, $ei mai ne%utin$işi, în $ei $are nu %t s(-şi tr(ias$( via!a aşa $um ar "i drsau ar "i "st nrmal, $i sunt $n"runta!i $u s(r($ia, "amea, setea, li%sa de liertaînstr(inarea, ala şi du$ eGisten!( la limita dintre via!( şi marte.

Această tainică prezen#ă smerită "n oameni a 2iului 7mului, (are "n aceeaşi vang*elie Se numeş"mpăratul ju&ecător, este surprinzătoare şi "nfricoşătoare. De ce3 1entru că oamenii nu se aşteaptă "n atâ#ia ro+i ai sărăciei, ai +olii şi ai umilirii &e pe pământ să se afle tainic prezent "nsuşi "mpăratcerurilor. Acest a&evăr "l arată vang*elia: QOri de $âte ri a!i "($ut un ine unra din a$eşti %remi$i "ra!i ai Mei, Mie mi-a!i "($utH. 0ată, Dumnezeu-7mul, frate cu cei mai ne"nsemna#i oameni, taina şi slava iu+irii atotmilostive4

<rists Se as$unde taini$ în "ie$are m $are su"er(

5nfricoşătoarea constatare este tocmai faptul că )ristos Domnul, (el ce acum Se află "n ceruri

slava 1reasfintei 'reimi, nu "ncetează a fi tainic şi smerit prezent "n fiecare om care suferă aşteaptă iu+irea noastră milostivă. e a$eea, S"ântul MaGim M(rturisitrul a s%us, înaintea las$al, $( <rists mnul su"er( %ân( la s"ârşitul vea$urilr %trivit su"erin!elr "ie$(rudintre ameni. "nvierea Lui nu anulează, ci integrează taina (rucii Lui, iar slava Lui &in ceruri "nlătură smerenia Lui ca prezen#ă tainică "n sufletul oamenilor care suferă şi au nevoie &e iu+ifră#ească. De ce3 1entru că umne*eu-Fiul S-a "($ut Om t$mai din iuire %entru ameni, iiuirea 'ui este neîntreru%t( şi nem(r#init(. %area &escoperire a ju&ecă#ii universaeste identificarea lui =ristos ;el slă!it cu =ristos ;el smerit pentru a &ărui li+ertă#ii şi iu+inoastre milostive şansa mântuirii, aceea &e a răspun&e la iu+irea Lui fa#ă &e noi cu iu+irea noast

fa#ă &e semenii noştri, a&ică &e a face iu+irea Lui transparentă prin noi, spre +ucuria Lui,semenilor pe care "i ajutăm şi spre +ucuria noastră "nşine.

Al &oilea a&evăr "nfricoşător, care ne luminează li+ertatea noastră, este ju&ecata "nsăşi, care nu limiază la faptele rele săvârşite &e noi, ci se eItin&e şi la faptele #une pe care am fi putut să le faceşi nu le)am făcut*"n vang*elia &upă Sfântul vang*elist 0oan se spune că &rep#ii vor participa comuniunea &e via#ă şi iu+ire eternă cu 1reasfânta 'reime sau la singurătate veşnică: 0vine $easîn $are t!i $ei din mrminte vr au*i #lasul 'ui, şi vr ieşi $ei $e au "($ut $ele une, s%învierea vie!ii, iar $ei $e au "($ut $ele rele, s%re învierea sândirii @0oan K, GN-GF.

>u e su"i$ient s( nu "a$i r(u nim(nui,$i treuie s( "a$i ine multra

Spre &eose+ire &e vang*elia &upă 0oan, "n &escrierea ju&ecă#ii &e apoi &in vang*elia &upă %anu se vor+eşte &espre faptele rele săvârşite, &espre uci&eri, &esfrânare, furt ş.a.. Desigur, toaacestea vor fi pe&epsite, &ar "n mo& "nfricoşător şi surprinzător, ;ude$ata se "a$e şi %entru "a%teune %e $are ar "i treuit s( le "a$em şi nu le-am "($ut. Cu alte $uvinte, ;ude$ata esîn"ri$ş(tare "iind$( nu admite neutralitatea şi indi"eren!a. 8u e suficient să nu faci rău nimănci tre+uie să faci +ine multora. 8u e suficient să nu ucizi, să nu furi, să nu jigneşti, să nu umileşti p

semenul tău, ci este necesar şi să-i faci mult +ine &upă putin#ă. Deci, Dumnezeu ju&ecă in&iferen



noastră fa#ă &e suferin#a altora. 6u&ecata este "nfricoşătoare, pentru că ea este mai mult &ecpe&epsirea faptelor rele, şi anume, ea este şi osândire a indiferenţei a timpului pierdut a şanselpierdute de a fi mai umani mai milosti!i cu semenii noştri* De aici şi între#area% 0;ând te)a!ă$ut noi Doamne pe Tine flămând şi însetat străin şi "ol #olna! şi întemniţat.* Acea"ntre+are venită atât &in partea celor milostivi, cât şi &in partea celor nemilostivi este o mirare fa&e ceva neprevăzut şi neperceput. i anume că umne*eu, :uitrul de ameni, l$uieşte taini$ "ie$are dintre amenii $are au nevie de iuirea nastr(. vang*elia ne spune că celor &e

&reapta Sa, celor milostivi, 2iul 7mului, "mpăratul 6u&ecător, le va zice: Qeni!i ine$uvânta/at(lui Meu de mşteni!i îm%(r(!ia $ea %re#(tit( vu( de la întemeierea lumiiH. Cei milstisunt numi!i ine$uvânta!i, %entru ei s-a %re#(tit, în$( de la întemeierea lumii, îm%(r(!ia lumne*eu, îm%(r(!ia $erurilr, a iuirii veşni$e a reas"intei /reimi. +n a$east( îm%(r(!ieiuirii nu %t intra de$ât amenii $are au "st iuitri de semeni, $u iuire milstiv( ar(tat( "a%ta un(, în $uvântul un, în %re*en!a %rietenas( lân#( lnavii din s%ital sau lân#( $întemni!at.

S"ântul :an ur( de )ur ne arat( $( Mântuitrul nu a s%us Qam "st lnav şi nu m-avinde$at sau am "st în temni!( şi nu m-a!i elierat, $i am "st lnav şi în temni!( şi nu m-a

$er$etatH. umne*eu, remar$( a$elaşi (rinte, nu î!i $ere s( "a$i $eva $are este %este %utin!(, nî!i $ere s( îl vinde$i tu %e $el lnav, $i s( îl $er$ete*i, s( îl vi*ite*i, s( "ii %re*ent, al(turi de el îsin#ur(tatea şi su"erin!a lui. S( "ii slidar $u el, s( "ii %re*en!( iuitare a$l unde se a"l( e$iar da$( nu %!i s$ima $u ttul situa!ia lui imediat(. )$eeaşi atitudine se $ere şi "a!( de $str(in sau "a!( de $el întemni!at.

:uirea, $riteriul ultim al ;ude$(!ii universal

Evan#elia de ast(*i ne mai arat( $( umne*eu este iuire, iar $riteriul ultim al ;ude$(!ii tutur

amenilr, indi"erent de etnie, $ultur(, %*i!ie s$ial( sau vârst(, este iuirea milstiv(. (âiu+ire milostivă a arătat un om "n via#a sa pe pământ, aceasta este măsura +inecuvântării pe careprimeşte ca să trăiască veşnic "n iu+irea cerească a 1reasfintei 'reimi &in "mpără#ia cerurilor. (care au fost in&iferen#i şi nemilostivi fa#ă &e semenii lor "n suferin#ă sunt numi#i +lestema#i. Aclim+aj neo+işnuit &e aspru este un alt element care face ca &uminica aceasta să fie numită"nfricoşătoarei ju&ecă#i.

%ântuitorul le spune acestora: QMer#e!i în iadul $are a "st %re#(tit %entru diavlul şi %entîn#erii luiH. S"in!ii (rin!i ai Aiseri$ii au remar$at $( iadul nu a "st %re#(tit %entru amenîntru$ât %entru ameni a "st %re#(tit( îm%(r(!ia $erurilr, îm%(r(!ia iuirii reas"intei /reim

Dar oamenii care au ascultat mai mult &e &iavol şi &e slujitorii lui se &espart &e Dumnezeu (milostiv, &eoarece au folosit "n mo& rău, egoist, li+ertatea lor, trăin& "n in&iferen#ă fa#ă &e suferincelor &in jurul lor şi fa#ă &e milostivirea lui Dumnezeu, care tre+uie arătată oamenilor prin lucrarnoastră milostivă, prin faptele milosteniei, ale +unătă#ii. (a atare, &eşi nu este &estinat ia&ului, omse apropie &e eIisten#a &emonică sau &iavolească prin lipsa &e iu+ire fa#ă &e oameni. Demonii suinteligen#i, &ar fiin&că nu au iu+ire smerită nu se mântuiesc. vang*elia precizează că %ântuitorva fi "nconjurat &e sfin#ii "ngeri, a&ică &e "ngerii cei +uni, iar ia&ul este pregătit pentru &iavol pentru "ngerii cei răi, care au căzut &in slavă, &eoarece, prin mân&rie, au căzut &in iu+irea smerităs-au "nvec*it şi "nvârtoşat "n răutate.



vang*elia &e astăzi ne pune "n fa#ă pro+lema li+ertă#ii noastre, cum am folosit li+ertatea noastră timpul vie#ii. ) "st liertatea nastr( un s%a!iu al iuirii milstive sau liertatea nastr( s$n"undat $u indi"eren!a şi ne%(sarea, $u autsu"i$ien!a şi e#ismul

De fapt, vang*elia acestei &uminici ne "n&eamnă ca "n tot timpul perioa&ei &e post s( uniru#($iunea smerit( şi %$(in!a sin$er( $u milstenia i*vrât( din dra#ste "a!( de semenii nşt

$a dra#ste a lui <rists ar(tat( %rin ni "a!( de ei. Astfel, noi &evenim

mâinile iu#irii l=ristos pentru că săracul şi +olnavul, străinul şi "ntemni#atul &evin loc al prezen#ei smerite a )ristos şi voce tăcută a Lui spre noi. 1rin "nsăşi prezen#a lor lângă noi, ei ne c*eamă şi suscită "n nrăspunsul iu+irii noastre milostive. (u alte cuvinte, nu este suficientă rugăciunea "n timpul postulunu e &e ajuns postirea, nu este suficientă "nfrânarea &e la fapte rele, &e la cuvinte urâte şi gân&unecurate, ci treuie s( ad(u#(m la %st, la ru#($iune şi la %$(in!( sin$er( milstenia sau "a%$ea un(. e a$eea, s%une S"ântul :an ur( de )ur Qrei $a ru#($iunea ta s( se înal!e $eruri (-i du( ari%i, %stul şi milsteniaH.

%ilostenia materială @*rană, *aine, +ani, me&icamente etc. se completează cu milostenia spiritua

a sfatului +un, a "ncurajării, a rugăciunii pentru cei suferinzi, nu &oar pentru noi "nşine. De aceea, rugăm pentru sănătatea şi mântuirea tuturor oamenilor.

S(ra$ii, av$a!i %uterni$i ai $elr milstivi

vang*elia acestei &uminici ne prezintă nu &oar "n&emnul &e a fi milostivi, ca "n alte păr#i avang*eliei, cân& %ântuitorul spune: QFi!i milstivi %re$um /at(l vstru milstiv esteH @Luca,BO, ci ne arată responsa+ilitatea totală pe care o avem fa#ă &e semenii noştri "n suferin#ă, "ncmântuirea noastră &epin&e &e atitu&inea noastră fa#ă &e ei. +n îm%(r(!ia lui umne*eu nu se %a

intra $lind %e a%ra%ele nstru. 'a %r!ile îm%(r(!iei $erurilr vr sta martri %entru ni $$are au %rimit a;utrul nstru $ând se a"lau în nevi &ar şi cei care nu l-au primit, care au foignora#i &e către noi, trecu#i cu ve&erea, &ispre#ui#i sau ne+ăga#i "n seamă. De aceea, S"ântri#rie de >Wssa s%une $( s(ra$ii sunt a%(r(tri sau av$a!i %uterni$i %entru $ei milstivi, dşi as%ri ;ude$(tri %entru $ei $are nu au "st milstivi. Ei sunt %rtarii îm%(r(!iei $erurilr.Acecuvinte ale Sfântului rigorie &e 8Yssa sunt inspirate tocmai &in această vang*elie a ju&ecă#ii &urmă.

:nstitu!iile de $aritate ale Aiseri$ii s-au n(s$utdin lumina iuirii milstive

vang*elia aceasta a inspirat şi toată lucrarea filantropică sau carita+ilă a >isericii. %ulte alte teI&in 8oul 'estament ne "n&eamnă la iu+ire milostivă, toate vin&ecările %ântuitorului sunt un mo&pentru >iserică şi sursă &e inspira#ie, &ar vang*elia &e azi ne responsa+ilizează cel mai mult,anume milostenia este o &atorie şi o con&i#ie a mântuirii noastre veşnice. rintr- "a%t( uns(vârşit( din iuire smerit( în istrie dândim mântuirea veşni$(. Aşa se eIplică faptul vang*elia &e astăzi a stimulat atât milostenia cre&incioşilor ca persoane in&ivi&uale, cât institu#iile &e caritate ale >isericii &in primele veacuri, "ncepân& mai "ntâi "n ;ăsărit şi apoi "n Apucân& >iserica a organizat cămine pentru străini, +olnavi, copii orfani şi +ătrâni. Toată această ope

socială de caritate sau filantropică a Bisericii i$!orâtă din <!an",elia Domnului =ristos a cre



în timp o ci!ili$aţie ci!ili$aţia creştină a carităţii a filantropiei* (*iar şi "n statele europemo&erne, care &eşi au uitat "n mare parte că vang*elia a fost sursa soli&arită#ii sociale, majoritatministerelor &e stat care se ocupă &e soli&aritate şi asisten#ă socială au preluat, &e fapt, &in luminvang*eliei responsa+ilitatea pentru oamenii care se află "n suferin#ă, "n nevoi, "n +oală şi singurătate.

'otuşi, cân& iu+irea milostivă şi sinceră fa#ă &e aproapele nu este alimentată &e rugăciune, ca rela

a omului cu Dumnezeu (el milostiv,ea riscă să fie redusă la o etică socială seculari$ată lipsită d

perspecti!a iu#irii şi a #ucuriei eterne din împărăţia /reasfintei Treimi şi a tuturor sfinţilor* (â"nsă Du*ul lui )ristos Se face prezent "n om prin rugăciune, acesta poate să perceapă mai uşprezen#a lui )ristos "n cei săraci, +olnavi şi marginaliza#i &e societate. Aceasta este eIperiensfin#ilor, iar ea confirmă a&evărul vang*eliei Duminicii "nfricoşătoarei ju&ecă#i, că cei milostivi istorie vor fi +inecuvânta#i "n eternitate, spre slava lui Dumnezeu şi +ucuria sfin#ilor. Amin.

3.Canon şi Predici la Duminica Înfricoşatei Judecăţi

Documents

Transcript of 3.Canon şi Predici la Duminica Înfricoşatei Judecăţi