3 Conditii ca sa ai o Matca sanatoasa

Matca este sufletul unui stup de albine si singura femela fecunda din stup, avand rolul de

a procrea si perpetua familia albinelor. De obicei, exista doar o singura matca intr-un

stup. Ea are un corp lung (20-25 mm), un cap mic, un abdomen foarte bine dezvoltat,

aripi mici in comparatie cu corpul ei, si o greutata ce variaza intre 250-280 mg. Picioarele

sale sunt mai lungi si mai intunecate decat ale albinelor lucratoare si nu detine buzunare

de polen. Limba ei este mai scurta si nu poate fi folosita pentru colectarea nectarului.

Intepatura reginei albinelor este mai lunga decat a albinelor lucratoare, dar nu are forta

necesara pentru a intepa o fiinta umana. Matca foloseste aceasta arma doar pentu a-si

ucide adversarii adica, alta matca.

Matca este usor de distins de restul locuitorilor din stup. Este mai mare decat albinele

lucratoare, si decat trantorii, insa corpul ei nu este la fel de mare ca al trantorilor. Partea

din spate a corpului se aseamana foarte mult cu cel al unei visespi, iar miscarile sale sunt

aparent lente.

Matca este extrem de importanta pentru stup, deoarece este singura albina care poate

depune oua cu succes. In lunile mai si iunie, o matca depune aprox. 1200-1500 de oua pe

zi. Totusi, matcile sunt capabile de astfel de performante numai in cazul in care anumite

cerinte sunt indeplinite. Acestea sunt:

1. o dezvoltare normala

2. un nivel satisfacator de imperechere

3. o hranire suficienta

Daca cerintele de mai sus sunt indeplinite, o matca poate trai intre aprox. 3 sau 4 ani.

Matca, ca si celelalte albine lucratoare, provine dintr-un ou fertilizat, prevazut intr-o

cavitate spatioasa, numita cavitatea matcii. Larva eclozata este hranita cu o hrana

speciala (laptisor de matca) care ii permite sa evolueze de la ou la matca in saisprezece-

saptesprezece zile.

Dupa opt-zece zile de la ecloziune, matca paraseste stupul pentru “zborul nuptial”.

Inainte de acest zbor, ea face cateva zboruri de orientare spatiala, astfel incat sa se

familiarizeze cu imprejurimile stupului. Matca stie cu siguranta ca va fi ucisa de locuitorii

altui stup, daca va gresi stupul atunci cand se intoarce acasa. Imperecherea are loc intre a

saptea si a opta zi care preceda perioada incubatiei. Daca matca nu este capabila sa se

imperecheze in primele trei sapatamani de viata va incepe sa depuna oua, insa oua

nefertilizate, oua de trantor.

Prin imperechere, matca primeste spermatozoizii de care are nevoie pentru a produce, iar

mai apoi pentru a depozita ouale. Spermatozoizii sunt tinuti in viata in buzunarul

spermatic al matcii pentru ani intregi si acestia mor numai daca matca moare, si daca nu

au fost folositi anterior.

In ultimii ani, procesul de inseminare artificiala al matcii a fost pe deplin dezvoltat. Pentru

a parcurge acest proces, apicultorul are nevoie de dexteritate, care poate fi obtinuta

numai dupa ani de practica in apicultura, si instrumente sterilizate. Un avantaj al

inseminarii artificiale este imperecherea controlata, deoarece apicultorul este cel care

selecteaza anumiti trantori, a caror spermatozoizi vor fi folositi in procesul de

reproducere. Cel mai mare dezavantaj al acestui proces sunt cavitatile goale, care apar

rar in cazul fertilizarii naturale.

Dupa doua sau trei fertilizari de succes, fie artificiala sau naturala, matca incepe sa

depuna oua. Acesta este un proces de maturizare care se incheie atunci cand ouale sunt

eliminate din trompele uterine in vagin, unde sunt fertilizate. Aici spermatozoizii care vin

din buzunarul spermatic penetreaza membrane oului. Albinele lucratoare si matcile pot

cloci numai din oua fertile . De asemenea, matca poate depune oua nefertile din martie

pana in iunie. Inainte si dupa aceasta perioada de timp, matca depune numai oua

fecundate. Matca depune oule nefertile in cavitatile pentru trantori.

De fapt, matcile nu exercita nici un control asupra locuitorilor din stup. Ele sunt

importante numai pentru capacitatea lor reproducatoare. Cu toate acestea, matca este

intotdeauna inconjuarata de albinele lucratoare, care o hranesc si curata zona de stup

dimprejurul ei. Albinele care formeaza suita matcii distribuie feromoni matcii a caror scop

este sa previna albinele lucratoare de la construi noi celule pentru matca.

Matcile isi petrec toate viata inauntrul stupului. De obicei, ele il parasesc o singura data

pentru zborul nuptial. In caz de roire, matca paraseste stupul pentru totdeauna, niciodata

pentru a se reintoarce. De obicei, un stup are o singura matca. Totusi, exista cazuri in care

exista doua regine in acelasi stup. Aceasta situatie are loc inainte de roire, sau cand o

matca a imbatranit si albinele si-au facut una noua, tanara. Ele nu o omoara pe cea veche,

dar o lasa sa traiasca in stup pana cand eventual, moare.

De obicei, daca doua regine tinere se intalnesc, se lupta pana cand cea mai puternica sau

cea mai vicleana castiga. Matca nu tolereaza nici un rival in interiorul stupului. De aceea,

in momentul in care cloceste, ucide toate celelalte potentiale regine. Totusi, cand albinele

vor sa roiasca, o previn pe regina sa nu mai ucida larva matca.

In anumite cazuri, albinele isi omoara matca. Astfel, daca un apicultor isi incepe

activitatea prea devreme in stup, cand albinele nu s-au recuperat complet dupa somnul

lor de iarna, se supara atat de tare, incat isi omoara accidental regina. Daca un apicultor

tine matca in mana ei/lui pentru prea mult timp, matca isi pierde mirosul, iar albinele

lucratoare o percep ca pe un strain, prin urmare o omoara.

Este usor a face distinctie intre o matca tanara si una batrana. Astfel, cele tinere au

abdomenul plin de oua, aripile intacte, iar mainile si corpul sunt acoperite cu fire mici de

par. Matcile care au mai mult de trei ani nu au par, au aripi rupte si se misca foarte incet.

Spre sfarsitul vietii sale o matca depune cel mai adesea oua nefertile de trantor.