2_Material ILM SSM MARBO tie Noua

5/8/2018 2_Material ILM SSM MARBO tie Noua - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/2material-ilm-ssm-marbo-tie-noua 1/22

H&SS.C. MARBO S.R.L. TG.MURES

MATERIALpentru instruirea de S.S.M.

la locul de muncă

1. Date introductive

Delimitarea locurilor de muncă din cadrul S.C.MARBO S.R.L. Tg. Mures este conformorganigramei aprobată de conducătorul unităţii. În cazul apariţiei unor noi locuri de muncăaceasta trebuie modificată corespuzător. Pentru locurile de muncă existente în cadrul unităţiiinstruirea la locul de muncă:

Se face imediat după instruirea introductiv generala;

Are ca scop prezentarea riscurilor şi măsurilor de prevenire specifice locului de muncă;

Se face noilor angajaţi şi celor transferaţi de la un loc de muncă la altul în cadrul unităţii;

Se face de conducătorul direct al locului de muncă conform deciziei de organizare aactivităţii de S.S.M. în unitate.

În cadrul unităţii durata instruirii este de 8 ore ,pentru oricare din locurile de muncă.

2. Tematica de instruire

În urma analizării activităţii desfăşurate în cadrul S.C. MARBO S.R.L. Tg. Mures şi alocurilor de muncă existente în cadrul unităţii a rezultat colecţia de Norme Specifice deSecuritate a Muncii necesară. Această tematică, completată cu Legea 319/2006 împreună cu

Normele Metodologice de Aplicare a acesteia, cerinţele minime de Securitate şi Sănătate înMuncă (Hotărârile de Guvern care transpun în legislaţia românească directivele europene),instrucţiunile interne unităţii şi proprii fiecărui loc de muncă se constituie în biblioteca deSecuritate şi Sănătate în Muncă proprie unităţii, alte acte normative din legislaţia de S.S.M. şiconexe.

2.1. Tematica de instruire pentru locurile de muncă din cadrul unităţii

2.1.1. Personal T.E.S.A.

1) Evaluarea Riscurilor de Accidentare şi Îmbolnăvire Profesională pentru posturile de lucrudin cadrul locului de muncă: Personal T.E.S.A.

2) Instrucţiuni interne şi proprii pentru locul de muncă: Personal T.E.S.A.COD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIŢIA: 1 /01.2007, Revizia 0 Pag 1 din 22

APROBATDirector

Marcus Mircea




3) HG 1091/2006 – cerinţe minime SSM pentru locul de muncă

4) HG 1048/2006- cerinţe minime SSM pentru utilizarea EIP la locul de muncă

5) HG 1146/2006 – cerinţele minime SSM pentru utilizarea ET6) HG 1028/2006 – cerinţele minime SSM referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de

vizualizare

7) Primul ajutor in caz de accidente

8) Prevenirea şi Stingerea Incendiilor

9) Norme generale de igienă a muncii

10) Codul Rutier,plus regulamentul de aplicare

11) D. P.(utiliz.EIP, MAIE, prim ajutor)

2.1.2. Personal de executie(vinzatori, gestionari, conducatori auto, tipografi,etc.)

1) Evaluarea Riscurilor de Accidentare şi Îmbolnăvire Profesională pentru posturile de lucrudin cadrul locului de muncă

2) Instrucţiuni interne şi proprii pentru locul de muncă


4) HG 1048/2006- cerinţe minime SSM pentru utilizarea EIP la locul de muncă5) HG 1146/2006 – cerinţele minime SSM pentru utilizarea ET

6) HG 1051-manip. manuala a maselor care reprez. riscuri pt. lucratori, in spec. de afectiunidorsolombare

7) Prim ajutor



10) Codul Rutier plus Regulamentul de aplicare

12) D. P.(utiliz.EIP, MAIE, prim ajutor)

2.2. Total bibliotecă

1) Evaluarea Riscurilor de Accidentare şi Îmbolnăvire Profesională la locurile de muncă dincadrul unităţii

2) Instrucţiuni interne şi proprii


4) HG 1048/2006- cerinţe minime SSM pentru utilizarea EIP la locul de muncă

5) HG 1146/2006 – cerinţele minime SSM pentru utilizarea ET

COD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIŢIA: 1 /01.2007, Revizia 0 Pag 2 din 22




6) HG 1051/2006 – cerinţele minime SSM pentru manipulare manuală a maselor care prezintăriscuri pentru lucrători, în special afecţiunile dorsolombare

7) HG 1028/2006 – cerinţele minime SSM referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de

vizualizare8) Prim ajutor



11) Codul Rutier plus Regulamentul de aplicare

3. Riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locurilor de muncă

În actuala abordare a activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, procesele de muncă sunt abordate ca un sistem cu patru componente: executantul,sarcina de muncă, mijloacele de producţie şi mediul de muncă. Fiecare din aceste componenteintroduce în procesul de muncă factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

În cadrul unităţii, cei mai relevanţi factori de risc sunt prezentaţi în continuare:

A. EXECUTANT1. ACŢIUNI GREŞITE

1.1.Executare defectuoasă de operaţii:1.2. Nesincronizări de operaţii• întârzieri; devansări.

1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă :• pornirea autovehiculelor;• întreruperea funcţionării;• alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice

etc.);• neamenajarea corespunzătoare a locului de muncă;• deplasări, staţionări în zone periculoase (accidentul rutier);• deplasări cu pericol de cădere:• de la acelaşi nivel: prin dezechilibrare; alunecare; împiedicare;

2. OMISIUNI2.1.Omiterea unor operaţii (după principiul “merge şi aşa”)2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie («lasă că nu păţesc nimic, nu e prima oară)

B. SARCINA DE MUNCǍ1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT

CU CERINŢELE DE SECURITATE1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite 1.2.Absenţa unor operaţii

1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor) (dindorinţa de a simplifica şi a termina mai repede)2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA





EXECUTANTULUI2.1.Solicitare fizică:

• efort static; poziţii de lucru forţate sau vicioase; efort static;

2.2.Solicitare psihicǎ :• ritm de muncă mare; decizii dificile în timp scurt; operaţii repetitive de ciclu

scurt sau extrem de complex etc.; monotonia muncii.C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE1. FACTORI DE RISC MECANIC

1.1.Mişcări periculoase1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:

• deplasări ale mijloacelor de transport pe căile de transport rutier,deplasarea accidentala a dispozitivului care se deplaseaza vertical,component al aparatului tampograf, etc.

1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei – căderea marfurilor de pe raft, din masini ,etc.;

• alunecare; rostogolire; rulare pe roţi; răsturnare; cădere liberă;1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei

1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase :• înţepătoare; tăioase; alunecoase; abrasive; adezive.

1.3.Recipiente sub presiune(centrala termică, butelii de GPL)2. FACTORI DE RISC TERMIC

2.3. Flăcări, flame3. FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1.Curentul electric(la intervenţie neautorizată în echipamente electrice);

• atingere directă; atingere indirectă;4. FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1.Substanţe toxice4.2.Substanţe inflamabile4.3.Substanţe explozive4.4.Substanţe cancerigene

D. MEDIU DE MUNCǍ1. FACTORI DE RISC FIZIC

1.1.Temperatura aerului (lucrul în exterior sub influenţa directă a condiţiilor meteo):• ridicată; scăzută.

1.2.Umiditatea aerului(lucrul în exterior sub influenţa directă a condiţiilor meteo):• ridicată; scăzută.

1.3.Curenţi de aer1.4.Presiunea aerului(lucrul în exterior sub influenţa directă a condiţiilor meteo):

• ridicată; scăzută.1.7.Zgomot1.9.Vibraţii1.10.Iluminat:

• artificial şi natural;1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, vânt )1.14.Pulberi pneumoconiogene

2. FACTORI DE RISC CHIMIC2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi(praf din substantele care se utilizeaza la tipografiere,etc)





3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC-informativ3.1.Microorganisme în suspensie în aer :

• bacterii; virusuri; richeţi; spirochete; ciuperci; protozoare etc.(de la clienţi sau

din tapiţerie);

3.1. Pericole de accidentare

Pericolele de accidentare cele mai mari sunt cele specifice operatiilor de incarcare sidescarcare a marfurilor, manipularea si depozitarea defectuoasa a acestora , precum si risculaccidentului rutier, in cazul transportului de marfuri. Pericolele şi măsurile de

prevenire/combatere sunt prezentate detaliat în lucrarea de „Evaluare a Riscurilor de Accidentare şi Îmbolnăvire Profesională”.

3.2. Bolile profesionale

Bolile profesionale sunt acele afecţiuni ale organismului care se produc ca urmare aexercitării unei profesiuni şi sunt cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici,caracteristici locului de muncă precum şi de suprasolicitarea unor organe sau sisteme aleorganismului uman în procesul de muncă.

În activităţile din activitatea de comert se remarcă bolile profesionale specificemeseriei de vanzator. Poziţiile fixe ortostatice pot genera dureri şi afecţiuni scheleto-musculareîn special lombare.

Neutilizarea poziţiilor corespunzătoare de lucru, a pauzelor de relaxare, a gimnasticii lalocul de muncă, contribuie la apariţia durerilor de spate .

Pentru detaliere punctul 3.2. se va aborda în prezenţa medicului de medicinamuncii/medicina de întreprindere. Instructajul la locul de muncă va include în mod obligatoriudemonstraţii practice privind activitatea pe care o va desfăşura persoana instruită.

4. Locuri de muncă cu pericol deosebit

Este locul de munca cu un nivel ridicat de accidentare sau imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile, materializate prin deces sau invaliditate.

Conform prevederilor normei metodologice de aplicare a Legii S.S.M. 319/2006, toate persoanele fizice si juridice sunt obligate să identifice şi să evidenţieze locurile de muncă cu pericol deosebit, întocmind pentru fiecare loc de muncă o fişă care să cuprindă date concrete privind criteriile care au stat la baza stabilirii acestei încadrări. Lista locurilor de muncăidentificate ca fiind cu pericol deosebit, precum şi fişele acestora vor fi ţinute în evidenţă şi sevor reactualiza ori de câte ori intervin modificări ale proceselor şi parametrilor carecaracterizează locul de muncă respectiv.

Pentru stabilirea locurilor de muncă cu pericol deosebit se vor avea în vedere următoarelecriterii:

• factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, precum şi consecinţele

acestora asupra organismului uman (invaliditate sau deces);• nivelul cantitativ al factorilor de risc în cazul îmbolnăvirilor profesionale;• durata de expunere la acţiunea factorilor de risc;





• nivelul morbidităţii prin accidente şi boli profesionale.

Locurile de muncă cu pericol deosebit sunt caracterizate prin acţiunea unuia sau a mai

multor factori de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională întâlniţi în cadrul sistemului demuncă (mecanici, termici, chimici, biologici, care pot genera explozii / incendii, etc.) datoraţiinteracţiunii executantului cu – sarcina de muncă – mijlocul de producţie – mediul de muncă.

Identificarea locurilor de muncă cu pericol deosebit se face la nivelul unităţii de către ocomisie mixtă compusă din specialişti desemnaţi de către conducătorul unităţii cu reprezentanţiai salariatilor. Angajatorul poate solicita, după caz, asistenţă tehnică de la experţi abilitaţi sauinstituţii de specialitate.

5. Pericolul iminent de accidentare

Este situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru adeveni realitate in orice moment. Constatarea starii de pericol iminent se face de catre executant,conducatorul locului de munca sau persoane care au atributii de control in domeniul protectieimuncii, in raport cu prevederile normelor specifice, normativelor, standardelor, instructiunilor

proprii etc. La constatarea starii de pericol iminent se vor lua imediat una sau mai multe masuride securitate dupa caz:

• oprirea instalatiilor si / sau activitatii;• evacuarea personalului din zonele periculoase;•

anuntarea conducatorilor ierarhici;• eliminarea factorilor care au condus la aparitia starii de pericol iminent.In vederea masurilor de securitate precizate, conducerea persoanei juridice / fizice are

urmatoarele obligatii:o sa stabileasca masurile necesare pentru: acordarea primului ajutor in caz de

accident, eliminarea cauzelor care creaza situatia de pericol iminent,evacuarea rapida a persoanelor din zona locului de munca respectiv; lastabilirea acestor masuri se va tine seama de natura activitatilor, marimeaunitatii, precum si de prezenta in zona a altor persoane in afara celor implicate direct in procesul de munca;

o sa asigure sistemul de contactare a serviciilor exterioare (dupa caz) pentru

interventii in cazul producerii unui accident (serviciul medical de urgenta,salvarea, pompierii);

o sa desemneze persoanele responsabile cu asigurarea acordarii masurilor de prim ajutor si evacuarea personalului din zona; numarul persoanelor desemnate in acest sens, instruite si echipate corespunzator se stabileste infunctie de conditiile concrete;

o sa asigure un sistem operativ de informare a personalului asupra, pericoluluiiminent la care sunt expusi si asupra masurilor de protectie;

o sa asigure instruirea angajatilor asupra modului in care urmeaza sa intrerupalucrul si sa paraseasca locul de munca spre o zona sigura, in cazul aparitiei

unei situatii de pericol iminent, chiar si atunci cand conducatorul locului demunca lipseste; instructajul trebuie sa asigure responsabilitatea angajatilor pentru desfasurarea actiunilor proprii in conditii corespunzatoare;





o sa interzica prim masuri severe continuarea sau reluarea activitatii inainte deeliminarea cauzelor care au generat starea de pericol iminent.

Conducerea persoanei juridice / fizice este obligata sa identifice locurile de muncaunde pot sa apara stari de pericol iminent de accidentare, in vederea realizarii tuturor masurilor de securitate si sanatate in munca.

6. Instrucţiuni interne şi proprii de protecţia muncii

In cadrul sistemului de reglementari al activitatii de protectia muncii exista palierullegislatiei tertiare care cuprinde instructiunile proprii de securitate a muncii, elaborate deutilizatorul lor si obligatorii numai pentru acesta. Rolul acestor instructiuni este de a particularizasi concretiza masurile de prevenire a comportamentului accidentogen al executantului prevazutein normele generale si specifice in raport cu conditiile reale ale proceselor de munca desfasuratede catre fiecare agent economic.Continutul instructiunilor trebuie sa fie format din colectii de

prevederi cu caracter obligatoriu pentru personalul angajat de un agent economic, prin a caror respectare se urmareste eliminarea cauzelor subiective (dependente de om) de accidentare siimbolnavire profesionala. Functiile instructiunilor proprii sunt:

instrument pentru realizarea instructajului la locul de munca si al celui periodic;

instrument folosit in cadrul cercetarii accidentelor de munca pentru stabilireacauzelor producerii acestora si a responsabilitatilor;

instrument cu ajutorul caruia se realizeaza controlul, dar mai ales autocontrolulde protectie a muncii;

act juridic principal in baza caruia se stabilesc si se sanctioneaza abaterile indomeniul protectiei muncii;

punct de plecare in stabilirea programelor anuale de protectie a muncii.La elaborarea instructiunilor proprii de securitate a muncii trebuie sa se respecte ca

principiu de baza corespondenta biunivoca factor de risc – masura de prevenire, astfel incat pentru fiecare factor identificat in procesul de muncă să se prevada cel putin o masura care sa-l

anihileze sau sa ii diminueze actiunea pana la nivelul la care sa fie exclusa posibilitatea producerii accidentelor sau imbolnavirilor profesionale.

Masurile care pot fi impuse prin instructiuni – atat organizatorice, cat si tehnice – sunt dedoua tipuri:

masuri care vizeaza comportamentul propriu-zis al executantului direct aloperatiilor de munca, in raport cu celelalte trei elemente ale sistemului demunca;

masuri de organizare si realizare a conditiilor de munca, pe care trebuie sa leadopte conducatorii si organizatorii proceselor de munca, astfel incat

elementele materiale ale sistemului de munca sa corespunda cerintelor desecuritate impuse prin standarde sau alte acte normative, iar sarcina de muncasa fie corecta si conform capacitatilor executantului direct.





Pentru ca instructiunile sa-si indeplineasca scopul stabilit prin lege, in afara principiuluienuntat mai trebuie respectate si urmatoarele criterii:

stabilirea continutului-cadru al instructiunilor astfel incat prin el sa fie asiguratadetalierea prevederilor Normelor Generale de Protectie a Muncii si a normelor specifice de securitate a muncii care au incidenta asupra activitatilor desfasurate de unitate;

organizarea prevederilor astfel incat sa reflecte elementele componente alesistemului de munca pentru fiecare proces de munca din cadrul activitatilor desfasurate de unitate;

stabilirea continutului de detaliu, concret, astfel incat sa se asigure acoperireaintegrala a tuturor factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala

prin masuri de prevenire si protectie, inclusiv a celor care nu au fost luati inconsiderare, din motive obiective, in normele specifice aferente.

6.1. Instrucţiuni interne ale unităţii

În cadrul unităţii , activitatea de securitate şi sănătate în muncă are la bază principiul potrivit căruia toţi salariaţii vor trebui să lucreze astfel încât să nu expună la pericole deaccidentare şi îmbolnăvire profesională nici persoana proprie şi nici pe alţi participanţi la

procesele de muncă. Acţionând în consens cu acest principiu, conducerea unităţii a stabiliturmătoarele reguli interne şi obligaţii ale angajaţilor:

a) Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncăîn cadrul unităţii se face în conformitate cu prevederile legale în domeniu, astfel:

Candidatul este informat asupra activităţilor pe care le va desfăşura, a riscurilor deaccidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii şi locului de muncă precum şi amăsurilor de prevenire/combatere/limitare a acestor riscuri.

Pe baza cererii de angajare, candidatul este trimis la cabinetul medical de medicinamuncii care deserveşte firma cu o solicitare de examinare însoţită de fişa de expunere

profesională. Funcţie de noxele la care va fi expus la viitorul loc de muncă, medicul de medicina

muncii indică solicitantului care sunt investigaţiile de specialitate pe care trebuie să le parcurgă.Cu rezultatele de la aceste analize şi investigaţii, candidatul se reîntoarce la medicul de medicinamuncii care le analizează şi interpretează şi stabileşte dacă solicitantul este apt, apt condiţionat,inapt temporar sau inapt pentru profesia şi locul de muncă la care doreşte a fi angajat.

Cu fişa de aptitudine se reîntoarce la firmă unde eventual se ia decizia de angajare.Decizia de angajare odată luată, noul angajat parcurge procedura de instructaj introductiv

general de protecţia muncii. Instructajul introductiv general durează 8 ore şi este efectuat de cătreadministrator sau persoanele numite de acesta. Instructajul se finalizează cu o testare. Instructajulse poate repeta în caz că testul nu este trecut.

După trecerea testului se parcurge etapa instructajului de protecţia muncii la locul demuncă. Acest instructaj se face la locul de muncă la care va lucra noul angajat. Durează 8 ore şi

este efectuat de conducătorul direct al locului de muncă. Cele 8 ore de instructaj pot fi repartizateîntr-o singură zi sau mai multe pe durata perioadei de probă. Materialul prezentat teoretic la acestinstructaj este dublat de aplicaţii practice la locul de muncă la care va lucra angajatul. Verificarea





însuşirii instructajului o face şeful ierarhic al conducătorului direct al locului de muncă, şef careface şi admiterea la lucru.

Angajatul are obligaţia să participe la instructajele periodice de protecţia muncii,

instructaje care au rolul de a reîmprospăta angajatului normele de protecţia muncii aplicabile lalocul său de muncă.Conducătorii auto sunt obligaţi să participe la testările pentru autorizările interne anuale

şi externe.

b) Dotarea cu echipament individual de protecţie şi echipament individual delucru

Dotarea cu echipament individual de protecţie se face în scopul prevenirii accidentelor demuncă şi îmbolnăvirilor profesionale:

În cadrul unităţii, echipamentul individual de protecţie se acordă cu titlu gratuit conformcu lista internă aprobată în acest scop. Lista este discutată cu reprezentanţii salariaţilor şi poate

suporta modificări la solicitarea justificată a angajaţilor.În cadrul unităţii există regula ca înainte de utilizare, lucrătorul să fie instruit asupra

modului de folosire a echipamentului şi a riscurilor de care este protejat prin purtarea acestuia. Încadrul instructajului la locul de muncă şi periodic se organizează şi şedinţe de antrenament de

purtare şi de lucru cu echipamentul de protecţie.În schimb, salariatul unităţii noastre are obligaţia de a-şi însuşi şi a cunoaşte

caracteristicile şi modul corect de utilizare a echipamentului individual de protecţie, să-l poarte pe toată perioada de acţiune a riscului pentru care a fost acordat şi, după caz, să-l prezinte laverificare şi curăţare.

Firma înlocuieşte echipamentul care şi-a pierdut calităţile de protecţie avute în vedere înmomentul acordării, indiferent dacă a trecut sau nu durata de utilizare prevăzută în lista dedotare.

Degradarea echipamentului din dotare din vina angajatului sau înstrăinarea acestuia,atrage răspunderea materială a angajatului potrivit legii (se impută proporţional cu durata deserviciu nerealizată).

Nepurtarea echipamentului de protecţie acordat de firmă constituie abatere disciplinarăgravă şi poate atrage după sine concedierea fără preaviz.

Firma poate acorda la cererea salariaţilor echipament individual de lucru. Acesta nu arecalităţi de protecţie ci are doar rolul de a proteja îmbrăcămintea şi încălţămintea angajatului.Firma suportă doar 50 % din preţul echipamentului de lucru, diferenţa de 50 % se suportă decătre salariat în momentul primirii acestuia. La plecarea din firmă la cererea sau din vina

salariatului înainte de termenul limită al contractului, angajatul va suporta şi partea de contribuţiesuportată iniţial de firmă.

c) Materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de protecţieFirma poate acorda gratuit materiale igienico-sanitare în scopul asigurării igienei şi

protecţiei personale, în completarea măsurilor generale luate pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale. Sortimentele care se acordă, cantităţile şi periodicitatea sunt stabilite pe bazanormativului intern la recomandarea medicului de medicina muncii.

La locurile de muncă din cadrul unităţii există asigurată trusă sanitară de prim ajutor medical în caz de accident, având conţinut conform reglementărilor în vigoare.

Atunci când lucrătorii lucrează în condiţii de muncă grele sau vătămătoare, firma acordă

şi alimentaţie de protecţie, la recomandarea medicului de medicina muncii şi funcţie deactivităţile în cauză.





Există obligaţia ca atunci când se acordă, aceste alimente să fie consumate la locul demuncă, fiind interzis consumul la domiciliul angajatului.

d) Conceperea şi repartizarea sarcinilor de muncăLa nivelul unităţii sarcinile de muncă sunt astfel concepute încât să ţină cont de: interacţiunea operator – echipament tehnic; relaţiile interumane; capacităţile fizice, fiziologice şi psihologice ale angajaţilor; asigurarea unei solicitări profesionale în limite normale; confortul psihic şi fizic la lucrătorului; condiţiile minimale de securitate şi sănătate în muncă prevăzute de reglementări.

Se aşteaptă de la angajat să aducă la cunoştinţa conducerii unităţii orice abatere de laaceste principii pe care ni le asumăm.

e) Timpul de muncă şi de odihnăÎn cadrul unităţii programul efectiv de lucru este de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână.De regulă, zilele de odihnă sunt Sâmbăta şi Duminica.În firmă nu se lucrează în schimburi de noapte.f) Munca femeilor

La repartizarea în muncă a femeilor se ţine seama de caracteristicile lor morfo-funcţionaleşi de stările fiziologice specifice.

Firma aplică măsurile legale cu privire la îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă afemeilor gravide, a celor lăuze şi a celor care alăptează, după cum urmează:

Salariatele nu sunt obligate să lucreze muncă de noapte şi nici să desfăşoare

activităţi cu caracter insalubru sau greu de suportat. Există asigurată posibilitatea ca la intervale regulate de timp salariatele să poată

face pauze pentru repaus în poziţie şezândă, respectiv pentru mişcare. Acordarea de dispensă pentru consultaţii prenatale în limita a 8 ore pe lună. Îndeplinirea de către firmă a tuturor obligaţiilor legale faţă de această categorie de

salariate.Angajatele care se află în una din aceste situaţii trebuie să informeze conducerea asupra

stării lor fiziologice, pentru a se putea bucura în condiţiile legii de toate condiţiile de protecţieasigurate de firmă .

g) Munca tinerilorFirma garantează lucrătorilor săi tineri condiţii de muncă adaptate vârstei, în condiţiile

legii şi solicită din parte acestora un comportament matur, responsabil faţă de securitatea şisănătatea proprie.

h) Dotări social-sanitare, puncte de prim ajutor, apă potabilăPersonalul unităţii beneficiază de condiţiile social-sanitare prevăzute de normele în

vigoare.Salariaţii au obligaţia de a folosi toate dotările social - sanitare corespunzător scopului

pentru care au fost destinate şi de a se abţine de la distrugeri, durităţi, gesturi necivilizate.

i) Locul de muncă





Locurile de muncă din cadrul unităţii sunt organizate în concordanţă cu obiectul deactivitate al unităţii, corespund cerinţelor minimale de securitate şi sănătate prevăzute dereglementările în vigoare.

În aceste condiţii lucrătorii trebuie să aibă o grijă deosebită pentru menţinerea acestoraîntr-o stare de igienă corespunzătoare, inclusiv a unor căi de circulaţie şi de acces sigure la toate posturile de muncă.

j) Echipamente tehniceÎn cadrul unităţii este interzisă derularea oricărei faze a utilizării echipamentelor tehnice

din dotare fără existenţa şi aplicarea măsurilor de protecţia muncii asociate acestuia prevăzute de producător şi a celor prevăzute de firmă, funcţie de specificul locului de muncă. Salariaţii vor folosi echipamentele tehnice puse la dispoziţie de firmă astfel încât să nu prezinte riscuri pentrusecuritatea şi sănătatea proprie.

Lucrătorii vor lucra cu echipamentele tehnice numai dacă au fost anume desemnaţi şi

instruiţi în acest sens.Lucrătorilor care exploatează echipamentele, le este interzis să efectueze reglarea,

repararea, modificarea sau întreţinerea acestora. În acest sens firma colaborează pe bază decontract cu firme sau persoane specializate.

Cei care lucrează cu aceste echipamente trebuie să cunoască: condiţiile de utilizare şisituaţiile anormale previzibile, astfel încât să fie în măsură să reacţioneze corespunzător în cazulapariţiei unei situaţii neprevăzute.

Se interzice lucrătorilor unităţii să folosească echipamentele tehnice din dotare în altescopuri decât cele destinate de producător şi pentru care au fost achiziţionate de firmă.

Salariaţilor unităţii le este interzis, indiferent de motiv, să îndepărteze protectorii cu careechipamentele tehnice au fost dotate de producători.

Înainte de utilizarea echipamentelor tehnice, lucrătorii au obligaţia să verifice stareatehnică a acestora, inclusiv legarea la sursa de curent electric şi existenţa măsurilor împotrivaelectrocutării prin atingere directă şi indirectă.

Este interzis lucrătorilor să facă improvizaţii la instalaţiile electrice.

k) Alte obligaţii ale salariaţilor unităţii în domeniul protecţiei muncii:Să aducă la cunoştinţa conducătorului locului să de muncă orice defecţiune tehnică sau

altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;Să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţia muncii şi măsurile de

aplicare a acestora stabilite la nivelul unităţii, neînsuşirea sau nerespectarea acestora constituind

abatere disciplinară gravă ce poate atrage concedierea fără preaviz a salariatului în cauză;Să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil,accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi angajaţi;

Să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol deaccidentare persoana sa ori a celorlalţi participanţi la procesul de muncă;

Să oprească lucrul la apariţia unei stări de pericol iminent de producere a unui accident şisă informeze de îndată pe şeful direct;

Să coopereze cu conducerea unităţii şi cu ceilalţi salariaţi, atâta timp cât este necesar, pentru a da conducerii posibilitatea să se asigure că toate condiţiile de muncă suntcorespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitatea şi sănătatea la locul de muncă;

Să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare în

domeniul protecţiei muncii;Să prezinte conducerii unităţii propuneri proprii de măsuri de îmbunătăţire a stării desecuritate şi sănătate la locul său de muncă;





Să evite locurile de muncă care prezintă pericol pentru securitatea şi sănătatea personală,dacă nu a fost instruit adecvat pentru acestea;

În caz de pericol iminent, în lipsa şefului ierarhic superior, să ia singur măsurile care se

impun pentru protejarea propriei persoane sau a altor angajaţi.În timpul lucrului salariaţii sunt obligaţi să poarte echipamentul individual de protecţie pus la dispoziţie de firmă. Refuzul purtării acestei categorii de echipament constituie abateredisciplinară gravă şi se sancţionează potrivit prevederilor din prezentul regulament. Este deasemenea considerată abatere disciplinară înlocuirea sau distrugerea materialelor cu caracter deinformare şi propagandă a securităţii şi sănătăţii în muncă achiziţionate de firmă, montate înspaţiile de lucru sau administrative ale unităţii.

6.2. Instrucţiuni proprii de S.S.M. ale unităţii

În cadrul cadrul unităţii se decide structurarea pe locuri de muncă a instrucţiunilor proprii.Structurarea pe locuri de munca pleaca de la definitia locului de munca ca fiind zonastrict delimitata in spatiu, inzestrata cu mijloace de munca (utilaje, mijloace de transport,mobilier, scule, etc.) si obiecte ale muncii (materiale, materii prime, semifabricate, etc.),organizat in vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru indeplinirea unei functii, de catreun executant (individ sau colectiv de indivizi) cu pregatirea si indemanarea necesare, in conditiitehnice, organizatorice si de SSM precizate.

6.2.1. Instrucţiuni proprii personalului TESA

Personalul TESA din cadrul unităţii îşi desfăşoară activitatea în birourile unităţii.În timpul orelor de program nu părăseşte locul de muncă fără aprobarea sau însărcinarea

şefului direct. Sarcinile de lucru sunt cele prevăzute în fişa postului şi contractul individual demuncă.

Personalul este obligat să menţină starea de curăţenie şi de ordine la locul de muncă. Înacest scop are grijă să menţină căile de circulaţie libere. Documentele şi bibliorafturile sedepozitează corespunzător în dulapuri şi fişetele de destinaţie.

Amenajarea locurilor de muncă se realizează astfel încât să ofere utilizatorilor confort şilibertate de mişcare şi să diminueze în măsură maxim posibilă reducerea de vizibilitate.Preferinţele unui lucrător nu trebuie să stânjenească activitatea colegilor de birou.

Amenajarea postului de lucru la echipamentele electronice vor respecta principiile dinH.G. 1091/2006, 1028/2006, 1146/2006.

Timpul de lucru în faţa monitorului calculatorului este 50 min cu 10 min pauză în carevor executa alte sarcini cu monitorul în poziţie screen saver sau mai bine închis.

Toate echipamentele utilizate trebuie să fie cele furnizate de unitate şi vor respecta principiile de siguranţă şi protecţie electrică şi funcţională.

La începutul fiecărei zile de lucru se verifică stabilitatea echipamentelor tehnice şi amaterialelor de birotică aflate pe birouri sau pe suporturi la înălţime.

Este interzis personalului să folosească aparatură electrică şi electronică cu improvizaţiisau care nu au gradul de protecţie la electrocutare potrivit.





Pentru depanarea aparaturii, unitatea are contract de service cu furnizori astfel că esteinterzis personalului să intervină în interiorul lor pentru reparaţii.

Este interzis personalului TESA să intervină în instalaţii sau tablouri electrice.

Pe traseul domiciliu – unitate şi invers, precum şi în alte împrejurări prevăzute la art. 30,alin. (1), lit. f – k din Legea 319/2006 va respecta codul rutier şi va evita zonele periculoase.

6.2.2. Instrucţiuni proprii pt. personalul de executie

Personalul îşi desfăşoară activitatea în încăperile strict atribuite acestui scop.Personalului îi este interzis să intervină în interiorul aparaturii, a instalaţiilor electrice,

tablourilor electrice şi a celorlalte echipamente tehnice din încăpere, cu exceptia celor autorizatiacestor activitati.

La punerea în funcţiune a aparaturii se vor respecta următoarele: verificarea umidităţii şi

temperaturii din încăpere, verificarea exterioară a aparaturii, cablurilor şi legăturii la priză, fărăatingerea părţilor metalice, dacă totul este în regulă se conectează aparatura. În caz denefuncţionare se anunţă persoană însărcinată cu anunţarea depanatorului autorizat. Repornireaechipamentelor după revizii şi reparaţii se va face numai după primirea confirmării scrise căechipamentul este în perfectă stare de funcţionare.

Căile de evacuare vor fi păstrate libere, uşile să poată fi deschise pe direcţia de evacuare,iar personalul va fi instruit asupra ieşirii în caz de pericol.

Nu se vor consuma băuturi sau alimente deasupra echipamentelor electrice. Nu se vor introduce sau consuma bauturi alcoolice la locurile de munca. Nu se va fuma decat in locuri special amenajate.Stingerea începuturilor de incendiu se va face numai cu stingătoare cu praf. Reluarea

activităţii se va face după aerisirea sau ventilarea încăperii cel puţin o oră.Orice neconformităţi în ceea ce priveşte ergonomia locului de muncă şi iluminatul vor fi

anunţate imediat şefului direct, pentru remediere.Locul de muncă şi instalaţiile sanitare vor fi păstrate în stare perfectă de curăţenie.Se vor efectua vizitele medicale obligatorii la încadrare şi periodic conform

reglementarilor legale.Personalul se prezintă la serviciu apt pentru muncă, la ora şi locul stabilite pentru

intrarea în schimb.In cazul unor agresiuni respecta planul de alarmare, actiune si interventie stabilit de

unitate.

Pe traseul domiciliu – unitate şi invers, precum şi în alte împrejurări prevăzute la art. 30,alin. (1), lit. f – k din Legea 319/2006 va respecta codul rutier şi va evita zonele periculoase.

7. Cod minim de reguli privind acordarea primului ajutor

? Primul ajutor se acorda la locul unde se gaseste accidentatul.

? Se face o examinare exterioara completa a accidentatului, avand grija de a nu agrava starea sa prin actiuni bruste sau gresite.

? Se va respecta o asepsie perfecta.





? Primul ajutor in cazul unui accident colectiv se va acorda in ordinea gravitatii (daca

nu sunt suficiente persoane pentru a se ajuta simultan):

• extrema urgenta - hemoragiile (la cap, gat, subsoara, coapsa), hemoragiileinterne, ranitii in zona toracelui, cei cu arsuri mari, cei cu mai multe rani grave;

• prima urgenta - ranitii care au pierderi de sange, ranitii cu membre zdrobite;

• a doua urgenta - fracturile (de craniu, de coloana vertebrala, fracturile

deschise, ranile adanci);

• a treia urgenta - fracturile mici inchise, ranile putin adanci, etc.

7.1. Prim ajutor in caz de raniri

RANA (PLAGA) = leziune a pielii insotita de o atingere a

tesuturilor profunde (muschi, oase, organe,

nervi etc.)

1. CURATIREA SUMARA A PLAGII cu apa curata.

2. DEZINFECTIE cu tinctura de iod sau apa oxigenata.

3. PANSAREA consta in aplicarea de comprese sterile, aplicarea unui strat de vata,urmata de infasurarea ranii in totalitate.

- pansarea ranilor capului, ochilor, nasului, barbiei etc. = in forma de cruce, de nod, inopt la ceafa;

- pansarea corpului = pentru torace, abdomen, perineu, anus, organe genitale etc.;

- pansarea membrelor = in forma de opt a mainii si piciorului, degetului, cotului,genunchiului, bratului, coapsei.

7.2. Primul ajutor in caz de hemoragii

HEMORAGIE = ruptura unui vas sanguin urmata de opierdere de sange.

COD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIŢI

A: 1 /01.2007, Revizia 0 Pag 14 din 22




Dupa felul vasului de sange:

- arteriala - sangele de culoare rosu deschis, curge cu presiune prin tasnituri ritmice,

urmand bataile inimii;

- venoasa - sangele de culoare rosu inchis, curge continuu fara tasnituri;

- capilara - sangele se prelinge lent in picaturi.

Dupa locul producerii:

externa - sangerarea intr-o plaga la suprafata corpului;

interna - sangerarea intr-o cavitate inchisa (abdomen, torace, craniu etc.).

Hemoragiile externe pot fi oprite provizoriu:- hemoragii capilare mici - prin spalarea plagii cu apa oxigenata si tamponare cu

comprese sterile;- hemoragii mijlocii - printr-un pansament compresiv;- hemoragii arteriale - prin apasare manuala deasupra plagii, la punctul de compresiune

cel mai apropiat. Mai eficace este folosirea garoului (tub cauciuc, curea, cravata etc.) aplicatnumai la ranile membrelor si intotdeauna deasupra ranii. Intre garou si tegumente se aplica o fasasau o bucata de panza pentru a nu produce leziuni ale pielii. Cand nu se poate folosi garoul (cap,

piept, abdomen) se aplica pansamente compresive (stranse puternic).Apoi ranitul va fi transportat de urgenta la spital, pentru a i se face hemostaza definitiva.

Hemoragiile interne sunt de obicei la ranitii cu plaga la piept sau la abdomen si oricat deneansemnata ar parea rana, acesti raniti trebuie sa fie evacuati cu prioritate intrucit pot fi pierderimari de singe si ranitul nu mai poate fi recuperat.

7.3. Primul ajutor in caz de arsuri

ARSURA = leziune a pielii datorata efectului termic, incendiilor

indirecte cauzate de avarii la retelele electrice si de

gaze, la instalatiile si depozitele petroliere etc.

Clasificare:

• arsuri de gradul I - inrosire si usoara inflamare a pielii;

• arsuri de gradul II - aparitia unor basici cu lichid alb-galbui;


A: 1 /01.2007, Revizia 0 Pag 15 din 22




• arsuri de gradul III - pe langa leziunile de la primele doua categorii si necroze, iar in cazuri grave, chiar carbonizarea tesuturilor.

Gravitatea arsurilor depinde de intinderea suprafetei arse a corpului si de gradul arsurii.

1. Se scot hainele de pe suprafata arsa si apoi in functie de gravitatea arsurii se procedeaza diferit. La arsurile de gradul II si III se aplica pe suprafata arsa un pansament uscatsteril, executandu-se cu grija spargerea basicilor cu lichid care creaza pericol de infectie.

2. Bolnavii se invelesc cu paturi (cearceafuri) cand arsurile sunt intinse.

3. Se evacueaza bolnavul in prima urgenta la spital.

Pentru preantampinarea starii de soc, accidentatul care sufera de arsuri va trebui incalzit

si, daca este posibil, li se da sa bea ceai indulcit.

7.4. Primul ajutor in caz de fractura

FRACTURA = ruperea unui os.

Clasificare:

• inchisa - se rupe numai osul, pielea ramane nevatamata;

• deschisa - capetele osului ies prin piele formand o rana.

Fracturile inchise se mobilizeaza pe cat posibil in axul membrului, fara sa folosim gesturi bruste. Se pune de o parte si de alta a osului rupt cate o scandurica (atela), suficient de lungaincat sa cuprinda articulatiile osului rupt.

Atelele vor fi captusite cu vata, carpe etc. Se fixeaza solid cu cateva ture de panza (fasa) carese leaga dedesubtul si deasupra fracturii. In loc de atele se mai pot folosi crengi, bastoane etc.Trebuie evitat pe cat posibil a se misca membrul rupt pentru ca apare posibilitatea ca celedoua capete ale osului rupt sa se deplaseze si sa rupa muschii, arterele, venele, nervii sau

pielea. Nu se va incerca niciodata indreptarea unei deformatii daca membrul fracturat isi pastreza pozitia in axul lung. Readucerea corecta si imobilizarea fracturii in pozitie normala aosului se executa in spitale de catre medic. Pentru prevenirea socului, ranitul trebuie culcat siinvelit. Ranitul va fi insotit pana la spital, transportul facandu-se culcat.

O atentie deosebita se va acorda celor care acuza fracturi de coloana vertebrala (ranitulsimte o durere puternica in spate si uneori nu mai poate misca piciorele). In aceste situatii se procedeaza la ridicarea de catre mai multe persoane a ranitului si introducerea dedesubt a unei


A: 1 /01.2007, Revizia 0 Pag 16 din 22




scanduri, usi, oblon sau targa de care va fi bine legat ranitul si apoi se transporta urgent la spital,de regula, cu fata in jos pe o patura sau un cearceaf.

7.5. Primul ajutor in caz de electrocutare

ELECTROCUTARE = trecerea unui curent electric prin corpul

omului, ceea ce are drept consecinte

contractii musculare puternice, arsuri

locale, pierderea cunostintei, oprirea

respiratiei si inimii, fenomene care pot

deveni ireversibile, daca nu se intervine

imediat.

Timpul dupa care se intervine (min) 1 2 3 4 5 8Sanse de salvare (%) 95 90 74 50 25 0,5

1. Se intrerupe curentul electric, direct de la comutator sau se rupe firul de alimentare cucurent electric, fie cu un lemn, topor cu maner de lemn sau clesti cu brate izolate.

ESTE INTERZIS:

SA SE ATINGA PARTILE DESCOPERITE ALE CORPULUI VICTIMEI CU MANA

NEPROTEJATA.

SA SE FOLOSEASCA OBIECTE UMEDE SAU METALICE PENTRU

INLATURAREA VICTIMEI SAU FIRELOR ELECTRICE.

2. Se indeparteaza victima de la locul accidentului, fie cu o prajina, cu mana invelita intr-o haina groasa si uscata sau cu manusi de cauciuc. In acest timp salvatorul va sta pe o scandurade lemn.

3. Daca victima mai respira sau prezinta o respiratie neregulata, se executa respiratie“gura la gura” sau “gura la nas” si masaj cardiac, folosind metodele clasice de respiratieartificiala.

4. Dupa revenirea starii de constienta, victima este transportata de urgenta la cea maiapropiata unitate sanitara cu serviciu de reanimare.

7.6. Primul ajutor in caz de inec





INEC = umplerea plamanilor cu apa, inspirata de victima sau ca

urmare a opririi activitatii inimii si plamanului, in mod

reflex la contactul cu apa rece, mai ales cu ocaziasariturilor.

1. Daca victima are gura inclestata, poate fi deschisa prin introducerea unei linguri intredinti si a unei batiste impaturite in colturile gurii.

2. In faza urmatoare, limba inecatului invelita intr-o batista si apucata cu doua degete, vafi trasa in afara, dupa care (daca este cazul) gura si nasul vor fi curatate de nisip, alge saumucozitati.

3. Dupa executarea rapida a acestor operatiuni, victima va fi apucata de la spate cumainile impreunate la baza toracelui sub forma de chinga sau luata de la spate, tinuta cu capul in

jos si scuturata de cateva ori.

4. Daca bolnavul nu si-a recapatat respiratia si pulsul se mai resimte inca, se recomandaexecutarea respiratiei artificiale de catre o singura persoanasau chiar de doua (unul face respiratie“gura la gura” iar celalalt apasa toracele cu palmele in ritmul respiratiei).

5. Daca inecatul nu are puls, el trebuie intors cu fata, in sus si i se face respiratieartificiala imediat de una sau doua persoane. Trebuie retinut ca in astfel de cazuri insuflatiatrebuie sa fie cat mai puternica pentru a invinge rezistenta alveolelor si a apei din ele.

7.7. Primul ajutor in intoxicarea cu substante toxice

In cazul producerii unor avarii sau explozii la anumite instalatii, substantele puternic toxicesunt expulzate in atmosfera formand un nor toxic care se dsplaseaza pe directia vintului lamari distante de la locul accidentului, cu consecinte grave pentru oamenii si animalele din

zona respectiva.

Substantele toxice din norul de aer contaminat patrund in organism, indeosebi pe cailerespiratorii, producind vatamari ale organelor interne, uneori deosebit de grave, care in functie deconcentratia si natura substantei toxice pot provoca pierderea cunostintei si, in scurt timp,moartea.

La sol se disting doua zone de contaminare:

• Zona letala (raionul accidentului unde apar cele mai grave intoxicatii, care deregula sunt mortale).• Zona de intoxicare (cuprinde norul toxic deplasat pe directia vantului la sol, undeapar cazuri mai usoare de intoxicatii).





1. Intreruperea inhalarii de substante toxice prin acoperirea fetei cu o bucata de panzaimpaturita si umezita cu solutii de protectie specific substantei toxice.

2. Se scoate imediat victima din atmosfera contaminata cu mijloace improvizate, targasanitara etc.

3. Se face respiratie artificiala persoanelor care nu mai respira sau si-au pierdutcunostinta.

4. Pe timpul acordarii primului ajutor daca este posibil, intoxicatul sa stea culcat.

5. Transportul victimei la spital sau la cabinetul medical se va face numai dupa acordarea primului ajutor amintit mai sus.





8. Prescripţii minime de semnalizare de securitate şi/sau de sănătate în cadrul unităţii

8.1. Indicatoare de securitate


INTERZICERE

AVERTIZARE

OBLIGATIVITATE

SIGURANTA

INFORMARE GENERALA

INFORMARE




8.2. Culori de securitate si culori de contrast

CULOARE DE SECURITATE SEMNIFICATIE EXEMPLE DE APLICARE

ROSU INTERZICERE,OPRIRE

Interzicerea de a efectua anumiteoperatii,oprire de a intra intr-unanumit loc, de a intra cu foc deschisintr-un anumit spatiu, de a atingeconductoare electrice etc.

GALBEN ATENTIE, RISC DEPERICOL

Semnalizare de riscuri (incendiu,explozie, radiatie, riscuri chimice

etc.). Semnalizare de praguri, dedenivelari, de obstacole. *

ALBASTRU OBLIGATIVITATE**

INFORMARE

Obligativitatea de a purtaechipament de protectie. Informareasupra posturilor telefonice,tablourilor electrice etc.

VERDE SIGURANTA Indicare de cai de evacuare, iesiri desalvare, posturi de prim ajutor, locuriin care se poate lucra.

*) In loc de galben poate fi folosit rosu-portocaliu fluorescent, culoare care are un grad devizibilitate ridicat in conditii de iluminat natural

**) Albastru se considera culoare de obligativitate cand este folosita impreuna cu un cerc.

CULOARE DE SECURITATE CULOARE DE CONTRAST * )

Rosu

GalbenAlbastru

Verde

Alb

NegruAlb

Alb

* ) Culoarea de contrast pentru alb este negru si culoarea de contrast pentru negru este alb

CUPRINSCOD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIŢIA: 1 /01.2007, Revizia 0 Pag 21 din 22

2_Material ILM SSM MARBO tie Noua

Documents

Transcript of 2_Material ILM SSM MARBO tie Noua