2.Calcul Cinematic

6
3. CALCULUL CINEMATIC AL MECANISMULUI MOTOR În timpul funcţionării motorului, în elementele mecanismului motor iau naştere o serie de eforturi determinate de forţa datorită presiunii gazelor şi de forţele de inerţie a maselor cu mişcare accelerată. Mărimea şi caracterul variaţiei sarcinilor care acţionează asupra acestor elemente se determină pe baza analizei cinematice şi dinamice a mecanismului bielă – manivelă. Pentru a stabili cu precizie condiţiile de solicitare a pieselor ce fac parte din mecanismul motor este necesară cunoaşterea particularităţilor cinematice ale acestuia. Studiul cinematic al unui mecanism motor are în vedere stabilirea funcţiilor care exprimă deplasarea, viteza şi acceleraţia pieselor sale componente. 3.1. Cinematica mecanismului bielă – manivelă În ipoteza că arborele cotit se roteşte cu o viteză unghiulară constantă, unghiul său de rotaţie este proporţional cu timpul. În calcule se consideră ca poziţie iniţială pentru unghiul poziţia corespunzătoare pentru care pistonul este cel mai îndepărtat de axa arborelui cotit. Cinematica mecanismului se studiază în ipoteza funcţionării motorului în regim stabilizat şi a constanţei vitezei unghiulare a arborelui cotit.

Transcript of 2.Calcul Cinematic

  • 3. CALCULUL CINEMATIC AL MECANISMULUI

    MOTOR

    n timpul funcionrii motorului, n elementele mecanismului motor iau natere o serie de eforturi determinate de fora datorit presiunii gazelor i de forele de inerie a maselor cu micare accelerat. Mrimea i caracterul variaiei sarcinilor care acioneaz asupra acestor elemente se determin pe baza analizei cinematice i dinamice a mecanismului biel manivel.

    Pentru a stabili cu precizie condiiile de solicitare a pieselor ce fac parte din mecanismul motor este necesar cunoaterea particularitilor cinematice ale acestuia. Studiul cinematic al unui mecanism motor are n vedere stabilirea funciilor care exprim deplasarea, viteza i acceleraia pieselor sale componente.

    3.1. Cinematica mecanismului biel manivel n ipoteza c arborele cotit se rotete cu o vitez unghiular constant, unghiul su de rotaie este proporional cu timpul. n calcule se consider ca poziie iniial pentru unghiul poziia corespunztoare pentru care pistonul este cel mai ndeprtat de axa arborelui cotit. Cinematica mecanismului se studiaz n ipoteza funcionrii motorului n regim stabilizat i a constanei vitezei unghiulare a arborelui cotit.

  • Schema mecanismului biel manivel

    3.1.1. Cinematica manivelei Cinematica manivelei este independent este particularitile geometrice ale

    mecanismului. Poziia manivelei este dat de unghiul pe care l face axa manivelei cu paralela la axa cilindrului care intersecteaz axa arborelui cotit: = t

    = 30n

    .0

    - viteza unghiular a arborelui cotit [rad\s]; n turaia arborelui cotit [rot\min]

    3.1.2. Cinematica pistonului

    3.1.2.1. Deplasarea pistonului: Se determin legea de variaie a deplasrii x a pistonului n funcie de unghiul , adic x = f ().

    2cos1

    4cos1Rx d

    Deplasarea pistonului poate fi considerat ca suma funciei armonice. X = x1 + x2

  • 4)2cos1(Rx

    cos1Rxd

    2

    1

    Tabelul 3.1 Deplasarea pistonului 0 x1 = r(1-cos) x2 = r/4(1-cos 2) x = x1 + x20 10 20 30 40 50 60 70 . . .

    350 360

    DIAGRAMA DEPLASARII

    0

    20

    40

    60

    80

    0 90 180 270 360

    [RAC]

    x [m

    m]

    x1

    x2

    x

  • 3.1.2.2. Viteza pistonului: Viteza pistonului se obine prin derivarea expresiei deplasrii pistonului n raport cu timpul:

    2sin2sinRw d , unde

    30n este viteza unghiular a arborelui cotit.

    2sin2RwsinRw

    d2

    1

    14,400 m/s ; 23,210 m/s

    0 W1 = rsin W2 = r/2 sin2 W = W1 + W2 0 10 20 30 . . . 360

    3.1.2.3. Acceleraia pistonului: ]2cos[cosRa d2

    30nSvm maxv

    DIAGRAMA VITEZEI

    -14

    -10

    -6

    -2

    2

    6

    10

    14

    0 90 180 270 360 [RAC]

    W [m

    /s]

    W1

    W2

    W

  • 2cosRacosRa

    22

    21

    Acceleraia pistonului 0 A1 = r2cos a2 = r2cos2 a = a1 + a2 0 A1 = r2cos a2 = r2cos2 a = a1 + a2

    0 190

    10 200

    20 210

    30 .

    . .

    . .

    180 360

    -4000

    -3000

    -2000

    -1000

    0

    1000

    2000

    3000

    4000

    5000

    0 90 180 270 360

    a [m

    /s]

    [RAC]

    DIAGRAMA ACCELERATIEI

    a1

    a2

    a

  • 3.1.3. Cinematica bielei Micarea pe care o execut biela este de tip plan-paralel. Poziia pistonului este complet determinat de deplasarea pistonului i de unghiul de oblicitate al bielei. Determinarea vitezei unghiulare i acceleraiei unghiulare instantanee ale bielei fa de axa cilindrului (): esinsin b Semnul (+) este corespunztor dezaxrii directe, iar semnul (-) este corespunztor dezaxrii indirecte. )esinarcsin( b Viteza unghiular absolut este dat de urmtoarea relaie: cos

    cos bb

    Accelerarea unghiular a bielei va fi determinat prin derivarea n raport cu timpul a vitezei unghiulare i astfel vom avea: 2/322b

    22bbb sin1

    sin1