Contabilitate, Calcul, Pret Si Cost 2

Universitatea OVIDIUS ConstanţaDepartamentul ID-IFRFacultatea de Inginerie Mecanicã, Industrialã şi Maritimã

CONTABILITATE, CALCUL, PREŢ ŞI COST

2

Caiet de Studiu IndividualSpecializarea Inginerie Economicã în Domeniul Mecanic

Anul de studii IISemestrul II

Titular disciplină:Conf.univ.dr.ing Lucia Violeta MELNIC

2010

Cuprins

Contabilitate, calcul, preţ şi cost 2

CUPRINS

Unitatede

învăţare

1

2

3

4

5

Titlul

INTRODUCERE

SOCIETĂŢILE COMERCIALEObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 11.1 Societãţile comerciale1.2 Titlurile sociale1.3 Titlurile de creditLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 1

CONTABILITATEA-DISCIPLINĂ A ŞTIINŢELOR ECONOMICEObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 22.1 Principiile şi regulile partidei duble2.2 Procedeele partidei duble2.3 PatrimoniulLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 2

EXPERŢI CONTABILI, ADMINISTRATORI, CENZORI, REGIE AUTONOMĂObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 33.1 Experţi contabili, contabili autorizaţi, administratori3.2 Cenzorii şi regia autonomãLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 3Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 3

CONTABILITATEA OPERAŢIILOR DE CAPITALObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 44.1 Contabilitatea operaţiilor de capitalLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 4

CONTABILITATEA IMOBILIZARILORObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 55.1 Contabilitatea imobilizãrilor5.2 Amortizarea mijloacelor fixeLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 5Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 5

Pagina

8

1010101314161616

1818181921232324

26262628303030

323232353636

38383841424344


Cuprins

6

7

8

9

10

11

12

CONTABILITATEA STOCURILOR, TERŢILOR, TREZORERIEIObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 66.1 Contabilitatea stocurilor, terţilor, trezoreriei6.2 Contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor şi a rezultatului6.3 Documente contabileLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 6

SITUAŢIILE FINANCIARE ALE UNITĂŢILOR PATRIMONIALEObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 77.1 Situaţiile financiare ale unitãţilor patrimonialeLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 7Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 7

CONTUL CONTABILObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 88.1 Contul contabilLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 8Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 8

CLASA I – CONTURI DE CAPITALURIObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 99.1 Inregistrãri contabile – Clasa I –Conturi de capitaluriLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 9Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 9

CLASA II – CONTURI DE IMOBILIZARIObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1010.1 Inregistrãri contabile – Clasa II – Conturi de imobilizãriLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 10Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 10

CLASA III – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIEObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1111.1 Inregistrãri contabile – Clasa III – Conturi de stocuriLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 11Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 11

CLASA IV – CONTURI DE TERTIObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1212.1 Inregistrãri contabile – Clasa IV – Conturi de terţi12.2 Contribuţiile aferente unitãţii şi angajaţilorLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 12

4646464950535353

555555646566

686868737474

767676808181

838383868787

898989949494

969696

101104


Cuprins

13

14

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 12

CLASA V – CONTURI DE TREZORERIEObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1313.1 Inregistrãri contabile – Clasa V – Conturi de trezorerie13.2 Clasele VI, VII, VIII, IXLucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 13Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de învăţare Nr. 13

APLICATII PRACTICEObiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1414.1 Aplicaţia 1Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 14Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 14

BIBLIOGRAFIE

104105

107107107111113114114

116116116119121

122


Introducere

Contabilitate preţ şi cost II

INTRODUCERE

Stimate student,

Acest caiet de studiu se adreseazã, în primul rând, studenţilor specializãrii Inginerie Economicã în Domeniul Mecanic, din cadrul facultãţii Inginerie Mecanicã, Industrialã şi Maritimã, din Universitatea OVIDIUS Constanţa, dar poate fi un manual util tuturor studenţilor de la facultãţile cu profil economic sau tehnic, inginerilor, economiştilor, managerilor, etc.

Lucrarea oferã o imagine asupra principiilor fundamentale ale contabilitãţii financiare din România, a modului de organizare a societãţilor şi a principalelor probleme pe care acestea le întâmpinã în desfãşurarea activitãţii contabile.

Materialul este organizat în 14 unităţi de învăţare, fiecare din aceste unităţi conţinând o parte de prezentare teoretică a subiectului tratat, o parte de exerciţii (teste de autoevaluare), rezolvările acestora şi o lucrare de verificare finală. Testele de autoevaluare ajută la fixarea cunoştinţelor dobândite în fiecare unitate de învăţare şi permit evaluarea continuă a cursantului. Lucrările de verificare reprezintă o evaluare finală la sfârşitul fiecărei etape de învăţare, prin care se urmăreşte determinarea gradului de însuşire de către dumneavoastră a conceptelor, metodelor, tehnicilor etc. prezentate anterior.

Lucrarea pe care o redactaţi şi pe care o trimiteţi tutorelui trebuie să conţină pe prima pagină denumirea cursului „Contabilitate, calcul, preţ şi cost 2”numele şi prenumele dumneavoastră şi adresa de e-mail pe care o aveţi. Pentru o justă identificare a lucrării este de dorit ca pe fiecare pagină să inseraţi numele şi prenumele dumneavoastră.

Răspunsurile trebuie să fie clar formulate, în limita posibilităţilor fiind recomandabilă utilizarea unui procesator de texte. În medie răspunsurile ar trebui să se întindă pe o jumătate de pagină, putând exista formulări mai lungi sau mai scurte funcţie de subiectul tratat.

Spor la învăţat şi succes!Conf.univ.dr.ing Lucia Melnic

Contabilitate. Preţ şi cost II8

Societãţile comerciale

Unitate de învăţare Nr. 1

SOCIETĂŢILE COMERCIALE

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 1…………………………………………………….. 10

1.1 Societãţile comerciale.................................................................................................... 10

1.2 Titlurile sociale.............................................................................................................. 13

1.3 Titlurile de credit........................................................................................................... 14

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1………………………………………….... 16

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare…………………................................. 16

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1…………………………………………………….. 16



OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 1 sunt: Înţelegerea noţiunilor de societate comerciala, contract de societate,

statutul societatii, actiuni, pati sociale. Familiarizarea cu principalele tipuri de unitãţi organizaţionale din

cadrul economiei nationale Recunoaşterea pricipalelor caracteristici ale unei actiuni. Sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip de unitate

organizationala.

1.1 Societãţile comerciale

Societãţi comerciale

Contract de societate

Statut de societate

Unitatile economice (organizationale) reprezintã o persoanã sau o grupare de persoane fizice şi sau juridice, dintr-o economie nationala, care indeplinesc roluri si functii specifice, persoana ce foloseste resurse si instrumente adecvate.

Unitatile organizationale din cadrul economiei nationale (macroeconomia) sunt reprezentate de:- societati comerciale; - regii autonome;- unitati cooperatiste; - institutii publice;- asociatii;- celelalte persoane fizice si juridice care desfasoara activitati economice.

In cadrul unitatilor economice, societatea comerciala reprezinta cadrul organizatoric principal de desfasurare a unei activitati economice. Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane care se organizeaza si functioneaza, potrivit legii nr. 31/1990 – Legea societatilor comerciale modificata si completata prin lg. 441/27.11.2006.

Astfel, exista urmatoarele tipuri de societati comerciale:1. SNC - societate in nume colectiv (societate de persoane);2. SC - societate in comandita;

2.1) SCS – societate in comandita simpla (societate de persoane); 2.2) SCA – societate in comandita pe actiuni (societate de capitaluri);3. SA – societate pe actiuni (societate de capitaluri);4. SRL – societate cu raspundere limitata (societate mixta – de persoane si de capitaluri).

1) SNC este o asociere intre persoane fizice care dispun de resurse materiale si financiare modeste. Obligatiile sociale sunt garantate cu intreg patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. Fiecare din asociati poate sa execute activitati economice in numele societatii. Teoretic, SNC se poate constitui prin asocierea persoanelor fizice si juridice. Un avantaj al SNC il constituie faptul ca legea nu prevede conditii restrictive referitoare la numarul asociatilor si la



marimea capitalului social. Actul de constituire a SNC este contractul de societate. Capitalul social este in numerar sau in natura si este divizat in parti de interes.

2) S.C. este o forma avansata fata de SNC. Membrii asociati se grupeaza in comanditati si comanditari. Comanditatii dispun de pregatire profesionala, iar comanditarii dispun de bani si de alte mijloace materiale. Este o asociere intre capital si munca. Comanditatii pot contribui la formarea capitalului social cu aport in bani sau in natura. Comanditarii sunt responsabili fata de obligatiile societatii doar pana la nivelul aportului de capital si nu au drept sa participe la administrarea societatii. Comanditatii au dreptul de a participa la administrarea societatii.

2.1) SCS - Legea nu prevede conditii restrictive referitoare la numãrul asociatilor si la marimea capitalului social. Actul de constituire este contractul de societate. Capitalul social este in numerar sau in natura si este divizat in parti de interes.

2.2) SCA are aceleasi caracteristici cu SCS, cu deosebirea ca aportul comanditarilor, respectiv capitalul social, este divizat in actiuni. Legea stabileste conditii restrictive cu privire la marimea capitalului social si la numarul asociatilor, numiti actionari. Astfel, capitalul social minim este de 90.000 lei, iar numarul minim de actionari este 2. Actul de constituire este format din contract de societate si statutul societatii.

3) S.A. - asociatii se numesc actionari si raspund de obligatiile societatii numai in limita valorii actiunilor pe care le-au subscris. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul, SA avand o raspundere limitata. Capitalul social minim este de 90.000 lei, iar numarul minim de asociati este 2. Capitalul social poate fi in numerar sau in natura si este divizat in actiuni. Posedarea de catre o persoana a unui numar de actiuni constituie baza juridica a dreptului de proprietate asupra unei parti din patrimoniul societatii. Actul de constituire a societatii este contractul de societate si statutul societatii.

4) SRL este o forma de organizare de tip hibrid care imprumuta caracteristici de la SNC si de la SA. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii, iar asociatii raspund numai cu cota lor sociala. Capitalul social este divizat in parti sociale. Legea stabileste restrictii in ceea ce priveste numarul de asociati si marimea capitalului social. Astfel, capitalul social minim este de 200 lei, iar numarul maxim de asociati este 50. Acestia sunt responsabili de obligatiile societatii in limita aportului pe care l-au adus ca capitalul social. Actul de constituire a societatii este contractul de societate si statutul, exceptie in cazul SRL cu asociat unic in care actul constitutiv este statutul societatii.

Cuprinsul contractului de societate1) Clauze de identificare a partilor – In cazul persoanelor fizice, in contract trebuie sa se prevada numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor. In cazul persoanelor juridice, trebuie sa se prezinte denumirea, sediul si nationalitatea persoanei juridice in cauza.



2) Clauze privind identificarea societatii comercialea) Denumirea sau firma societatii – Acest atribut de identificare se stabileste cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la regimul formelor societatii comerciale (art. 30-36 din Legea nr. 26/1990 – legea Registrului Comertului).b) Forma juridica – Trebuie sa fie una dintre formele de societate reglementate de lege (art. 2 din Legea 31/1990).c) Sediul societatii – Este locul care situeaza in spatiu societatea; este stabilit de partile contractante, avand in vedere locul unde societatea isi va desfasura activitatea comerciala sau vor functiona organele sale.d) Emblema societatii – Are caracter facultativ si consta in semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen .

3) Clauze privind caracteristicile societatiia) Obiectul societatii – Trebuie sa se prezinte obiectul de activitate a societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale.b) Durata societatii – Se poate stabili fie un termen in cadrul caruia sa existe societatea sau se poate conveni ca durata societatii sa fie nelimitata.c) Capitalul social – Trebuie precizat capitalul social subscris nevarsat si varsat, cu respectarea plafoanelor minime stabilite de lege.

4) Clauze privind conducerea si gestiunea societatii – Asociatii trebuie sa stabileasca persoanele, din randul asociatilor sau din afara societatii, care vor administra si reprezenta societatea, cu precizarea puterilor ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.

5) Clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor – In cazul SNC, SCS si SRL, legea cere sa se stabileasca “partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi” (art. 7 din Legea 31/1990). In cazul SA si SCA, trebuie sa se prevada “modul de distribuire a baneficiilor si de suportare a pierderilor” (art. 8 din Legea 31/1990).

6) Clauze privind sediile secundare ale societatii – Sediile secundare sunt unitati fara personalitate juridica ale societatii, care poarta denumirea de sucursale, agentii sau reprezentante.

7) Clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii – Trebuie sa se prevada clauze privind incetarea existentei societatii; cel mai adesea, asociatii reproduc dispozitiile legale sau fac trimitere la ele.

Cuprinsul statutului societatiiStatutul dezvolta elementele contractului de societate, privind organizarea, conducerea si functionarea societatii. Astfel sunt mentionate : modul de constituire si functionare a organelor de deliberare si administrare a societatii ; conditii de adoptare a hotararilor ; organele de control asupra gestiunii societatii (cenzorii) ; repartizarea beneficiului si acoperirea pierderii.



Test de autoevaluare 1.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Care sunt tipurile de unitati organizationale din cadrul economiei nationale?- Prezentati caracteristicile formei de organizare SRL.- Ce elemente cuprinde statutul unei societati?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 16.

1.2 Titlurile sociale

Capital social

Acţiuni

Pãrţi sociale

Capitalul social al unei societati este divizat in titluri sociale numite actiuni sau parti sociale, in functie de forma juridica a societatii comerciale. Actiunile si partile sociale sunt titluri de valoare ce ofera detinatorului dreptul de proprietate la averea societatii si dreptul sa participe la profitul societatii.

Actiunile sunt hartii ce reprezinta titluri de valoare emise de o societate pentru constituirea, majorarea sau reducerea capitalului social. Notiunea de actiune este definita de existenta a doua elemente:- dreptul de actionar ce exprima dreptul detinatorului asupra societatii emitente si acest drept este documentat prin certificat de actionar;- actiunea, ca o unitate a dreptului actionarului, este o parte indivizibila de valoare egala din capitalul social al unitatii emitente.

Caracteristicile unei actiuni - presupune existenta unei societati emitente;- da dreptul asupra unei parti din capitalul social;- este negociabila, indiferent daca este cotata la bursa sau nu;- poate fi rascumparata de societate;- detinatorul actiunii se numeste actionar si poate fi persoana fizica sau juridica;- actiunea este considerata o valoare de specula datorita sperantei ce o da actionarului intr-un plasament profitabil ;- valoarea nominala minima este de 10 bani.

Clasificarea actiunilor1) Din punct de vedere al titularului si al modului de transfer- Actiuni la purtator – numele detinatorului nu este cunoscut si transferul se face la dorinta purtatorului.- Actiuni nominative – numele detinatorului este inscris intr-un registru special tinut in sediul societatii, numit Registrul actionarilor. Transferul acestui tip de actiuni se face prin mentionarea in Registrul actionarilor si el poate fi transfer de ordin care se face la decesul actionarului sau transfer de garantie care este intalnit la folosirea actiunii drept gaj.



2) Din punct de vedere al modului de plata a dividendelor - Actiuni comune sau ordinare – dau drept de vot in AGA si dreptul de a incasa dividende variabile in functie de profitul societatii. - Actiuni privilegiate sau preferentiale – nu dau drept de vot in AGA si dau drept la un dividend fix ce este platit inaintea dividendelor pentru actiunile ordinare.

Partile sociale sunt titluri de valoare ce nu sunt negociabile si pot fi cedate la valoarea lor nominala (valoarea inscrisa pe ele). Valoarea nominala minima a unei parti sociale este de 10 lei.Test de autoevaluare 1.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Prezentati principalele caracteristici ale unei actiuni?- Ce intelegeti prin parti sociale?


1.3 Titlurile de credit

Obligatiunile sunt titluri de valoare financiara negociabila. Ele confera detinatorului calitatea de creditor si ii dau dreptul de a incasa de la emitent o suma fixa, sub forma unei dobanzi platita periodic, iar la scadenta acesta isi redobandeste suma imprumutata. Emiterea de obligatiuni reprezinta o cale de finantare a marilor intreprinderi. Obligatiile sunt vandute publicului chiar de societatea emitenta sau prin intermediul unor institutii financiare specializate (CEC-UL).

Titularul de patrimoniu care emite un astfel de imprumut se angajeaza sa ramburseze la termen sau esalonat ratele scadente si sa plateasca si dobanda aferenta.

Caracteristicile obligatiunilor:- sunt titluri de valoare cu venit fix pentru ca sunt purtatoare de aceeasi dobanda, indiferent de rezultatul activitatii unitatii emitente;- sunt rambursabile;- obligatiunile achitate nu mai pastreaza nici o datorie asupra unitatii emitente ;- obligatarii (creditorii care au subscris imprumutul) nu se pot amesteca in administrarea societatii;- obligatiunile din aceeasi emisiune au o valoare egala si acorda posesorilor drepturi egale.

Asemanari intre actiuni si obligatiuni- Sunt titluri de valoare tranzactionate pe piata financiara.- Sunt titluri negociabile.- Pot fi cotate la bursa.



- Confera tuturor detinatorilor aceleasi drepturi, având o valoare identica (o actiune sau o obligatiune detinuta de o firma X la o firma Y ofera aceleasi drepturi ca o actiune sau o obligatiune detinuta de o firma Z la firma Y).- Sunt hârtii de valoare numite si titluri mobiliare.- Prin emiterea si vânzarea lor, firma în cauza îsi procura mijloace banesti de care are nevoie pentru derularea diferitelor activitati.

Deosebiri intre actiuni si obligatiuni:- Emisiunea de actiuni este expresia majorarii sau reducerii capitalului social al unei firme, iar emisiunea de obligatiuni este expresia contractarii unor imprumuturi.- Emitentul de obligatiuni se angajeaza sa le rascumpere, rambursand astfel imprumutul si dobanda aferenta, ceea ce nu este cazul actiunilor.- Actiunea ordinara aduce un venit variabil numit dividend ce nu poate fi stabilit dinainte, ci la sfarsitul exercitiului financiar, dupa ce se cunoaste rezultatul exercitiului, iar obligatiunea aduce un venit fix numit dobanda, ce se cunoaste dinainte de a achizitiona obligatiunea respectiva, dobanda ce se stabileste la emiterea si vanzarea obligatiunilor.- Cumparatorii de actiuni devin coproprietari (asociati) ai societatii care le-a emis si prin drept de vot in AGA pot influenta gestiunea societatii . - influenta nesemnificativa – data de detinerea a sub 5 % din capitalul social; - influenta notabila (semnificativa) - data de detinerea a peste 5 % din capitalul social; - pozitie de control – peste 1/3 din capitalul social; - pozitia dominanta – peste 51 % din capitalul social;

Cumparatorii de obligatiuni devin creditori ai firmei care a emis obligatiunile si nu pot hotari asupra destinului societatii pentru ca nefiind proprietari nu pot participa la luarea deciziilor in AGA.

Test de autoevaluare 1.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Care sunt caracteristicile obligaţiunilor?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 16 .

În loc de rezumat

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 1.

Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare Nr. 1 pe care urmează să o transmiteţi tutorelui.



Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 1

- Definiti elementele componente ale contractului de societate?- Ce intelegeti prin actiuni si care este clasificarea acestora?- Prezentati asemanarile si deosebirile dintre actiuni si obligatiuni?

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 1.11. Societati comerciale, regii autonome, unitati cooperatiste, institutii publice, asociatii, celelalte persoane fizice si juridice care desfasoara activitati economice.2. Capitalul social este divizat in parti sociale.Capitalul social minim este de 200 lei, iar numarul maxim de asociati este 50. Actul de constituire a societatii este contractul de societate si statutul, exceptie in cazul SRL cu asociat unic in care actul constitutiv este statutul societatii.3. Modul de constituire si functionare a organelor de deliberare si administrare a societatii, conditii de adoptare a hotararilor, organele de control asupra gestiunii societatii (cenzorii), repartizarea beneficiului si acoperirea pierderii.

Răspuns 1.21. - presupune existenta unei societati emitente; - da dreptul asupra unei parti din capitalul social; - este negociabila, indiferent daca este cotata la bursa sau nu; - poate fi rascumparata de societate; - actiunea este considerata o valoare de specula datorita sperantei ce o da actionarului intr-un plasament profitabil ;2. Partile sociale sunt titluri de valoare ce nu sunt negociabile si pot fi cedate la valoarea lor nominala . Valoarea nominala minima a unei parti sociale este de 10 lei.

Răspuns 1.31. - sunt titluri de valoare cu venit fix pentru ca sunt purtatoare de aceeasi dobanda, indiferent de rezultatul activitatii unitatii emitente;- sunt rambursabile;- obligatiunile achitate nu mai pastreaza nici o datorie asupra unitatii emitente ;- obligatarii (creditorii care au subscris imprumutul) nu se pot amesteca in administrarea societatii;- obligatiunile din aceeasi emisiune au o valoare egala.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 1

1. DUMITRU G. – Bazele contabilitatii, Ed. Universitara. 2. GRECEANU-COCOS V. - Contabilitatea institutiilor publice - comentata, actualizata si simplificta, Ed. Pro Universitaria, 2008.3. POPA L. - Contabilitatea financiara aplicata - Ghid contabil, Ed. Universitaria Craiova.

i.


Contabilitatea – disciplinã a ştiinţelor economice


CONTABILITATEA – DISCIPLINĂ A ŞTIINŢELOR

ECONOMICE

Cuprins Pagina


2.1 Principiile şi regulile partidei duble.............................................................................. 18

2.2 Procedeele partidei duble.............................................................................................. 19

2.3 Patrimoniul..................................................................................................................... 21







Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 2 sunt: Înţelegerea noţiunilor de partidã dublã, dubla înregistrare, dubla

reprezentare, balanţã, bilanţ, patrimoniu. Familiarizarea cu principiile, regulile partidei duble şi procedeele

acesteia. Recunoaşterea pricipalelor bunuri care alcatuiesc patrimoniul unei

societãţi. Familiarizarea cu etapele desfãşurãrii inventarierii unui patrimoniu.

2.1 Principiile şi regulile partidei duble

ContabilitatePartida dublã

Contabilitatea, ca orice disciplinã ştiinţificã, are o metodã specifica de lucru pentru analizarea obiectului ei de studiu (patrimoniul). Metoda contabilitãţii se numeşte partida dublã şi ea stabileşte modul de studiu şi de cercetare ale patrimoniului, aratã mijloacele şi procedeele care trebuie utilizate pentru realizarea sarcinilor contabilitãţii. Partida dublã constã în abordarea globalã şi structuralã, periodicã şi continuã a mişcãrilor de valori economice separate patrimonial, ca un sistem ce este echilibrat în permanenţã (A = P).

Elementele patrimoniului unitãţii economice se aflã într-o continuã mişcare şi transformare, rãmânând totuşi într-un echilibru permanent în cadrul unitãţii respective. Acest echilibru este evidenţiat în contabilitate prin dubla înregistrare.

Dubla înregistrare este determinatã, în primul rând, de dubla reprezentare, prin faptul cã, în timpul mişcãrii şi transformãrii lor, elementele patrimoniului sunt privite sub dublul lor aspect, adicã al destinaţiei economice (bunuri economice) şi al provenienţei (surse de finanţare). In al doilea rând, dubla înregistrare este determinatã de faptul cã mişcarea şi transformarea bunurilor economice în fazele circuitului economic genereazã operaţii economice şi financiare de ieşire dintr-o faza şi de intrare în alta, de transformare dintr-o formã în alta, dintr-o stare în alta, de trecere dintr-un loc de gestiune în altul.

Astfel, bunurile sub formã de materii prime şi materiale consumabile se transformã în semifabricate => produse finite =>marfã => disponibilitãţi bãneşti. Atât dubla reprezentare, cât şi dubla înregistrare, ca trasãturi esenţiale ale metodei contabile, sunt specifice numai acesteia, fãrã a se mai întâlni la alte dicipline economice.

Principiile şi regulile partidei duble

1) Principiul de gestionarePatrimoniul, luat în totalitatea sa, este reprezentat ca o entitate gestionarã sau ca un ansamblu. Patrimoniul este un ansamblu de schimb între cele douã laturi ale sale, respectiv bunuri economice, pe de o parte, şi drepturi şi obligaţii, pe de altã parte. Patrimoniul este gospodarit şi administrat de un singur titular de patrimoniu.



2) Principiul periodizãrii şi continuitãţiiSe presupune cã unitãţile patrimoniale au o duratã de viaţã nedefinitã. Evoluţia situaţiei financiare este împarţitã în perioade numite exerciţii financiare. Fiecare ciclu contabil începe cu starea iniţialã a elementului patrimonial la care se adunã intrãrile (creşterile) intervenite şi se scad ieşirile (micşorãrile), rezultând astfel starea finalã care devine stare iniţiala pentru exerciţiul financiar urmãtor.

Stare initiala + Intrari – Iesiri = Stare finalaDe regula, exercitiul financiar este un an calendaristic si incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand exercitiul financiar incepe la data inmatricularii societatii la Registrul Comertului. Exercitiul financiar este oglindit in documentul contabil de sinteza numit bilant.

3) Principiul dublei reprezentãriEste fundamental pentru metoda contabilitãţii. Potrivit acestui principiu, relaţia dintre structura patrimoniului, la un moment dat, precum şi mişcãrile de valori economice intervenite în masa patrimoniului sunt evidenţiate într-un raport de echivalenţã, ca o ecuaţie valoricã între 2 termeni:

Destinaţie = Provenienţã; Investiţie = Finanţare; Activ = Pasiv;

4) Principiul înregistrãrii cronologice şi sistematice Inregistrarea cronologicã constã în ordonarea succesivã, în timp, a operaţiilor economice şi financiare. Inregistrarea sistematicã constã în gruparea dupa un anumit sistem pe elementele şi structurile componente ale patrimoniului. Operaţiile contabile se trec în jurnale, asigurând analiza contabilã, pe baza de documente justificative, a modificãrilor intervenite în masa patrimoniului.

5) Principiul înregistrãrii analitice şi sintetice Inregistrarea analiticã presupune individualizarea patrimoniului pe pãrţile sale componente, în scopul cunoaşterii trãsãturilor specifice. Inregistrarea sinteticã pleacã de la trãsãturile comune şi generale ale elementelor patrimoniale. Acest principiu asigurã o cunoaştere a patrimoniului de la parte la întreg.Test de autoevaluare 2.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Ce înţelegeţi prin conceptul de partidã dublã?- Enumeraţi principiile şi regulile partidei duble!


2.2 Procedeele partidei duble

ContBalanţã

contabilã

Procedeele partidei duble1) Documentaţia Este procedeul cu ajutorul cãruia se observã, se culeg şi se înregistreazã individual, în scris, la locul şi momentul producerii lor, operaţiile economice şi financiare intervenite. Prin documente şi prin culegerea datelor se asigurã



Bilanţ contabil

Cont de profit şi pierdere

datele primare de intrare în sistemul contabil, date care vor fi prelucrate, în vederea obţinerii documentului contabil de sintezã privind situaţia patrimoniului (bilanţul) şi a documentului contabil de sintezã privind rezultatul (contul de profit şi pierdere).

2) EvaluareaEste procedeul prin care se realizeazã mãsurarea în etalon monetar a elementelor patrimoniale şi a operaţiilor la care acestea participã. Ea dã posibilitatea sintetizãrii şi integrãrii informaţiilor contabile, atât la nivelul unitãţii, cât şi la nivelul economiei naţionale.

3) CalculaţiaEste un ansamblu de operaţii şi algoritmi matematici cu ajutorul cãrora se determinã mãrimea rezultatelor obţinute.

4) InventariereaConstã în mãsurarea şi aprecierea valorii tuturor elementelor de activ şi de pasiv şi asigurã caracterul real al cunoaşterii contabile.

5) Analiza Prin intermediul ei se interpreteazã în mod analitic şi se valorificã informaţia contabilã. Se explicã acele cauze care au dus la rezultate pozitive sau negative şi se stabilesc mãsurile sau strategiile care sã conducã, în etapele urmãtoare, la rezultate favorabile.

6) Contul şi sistemul de conturiPrin intermediul lor se realizeazã înregistrarea şi evidenţierea cronologicã, gruparea, sistematizarea şi calculul mişcãrilor şi stãrii patrimoniului. Fiecãrui element patrimonial i se asocieazã câte un cont contabil care aratã starea, relaţia şi mişcarea elementului respectiv.

7) Balanţa contabilãSe mai numeşte şi balanţa de verificare. Prin intermediul ei se realizeazã:a) centralizarea datelor din conturile folosite pentru înregistrarea operaţiilor economice şi financiare;b) verificarea exactitãţii acestor înregistrãri prin sistemul de egalitãţi, obţinut pe baza dublei înregistrãri (debit = credit).Balanţa contabilã se întocmeşte lunar şi cuprinde: rulaje precedente debitoare şi creditoare (preluate din balanţa aferentã lunii precedente), rulaje curente debitoare şi creditoare (aferente lunii în curs), rulaje totale debitoare şi creditoare (iau naştere prin însumarea rulajelor precedente cu cele curente) şi solduri finale debitoare şi creditoare (iau naştere ca diferenţã între rulajele



totale debitoare şi creditoare).

8) Bilantul şi contul de profit şi pierdere (situaţii financiare)Prin intermediul lui se închide procesul cunoaşterii contabile la nivelul unui agent economic. El asigura sintetizarea şi centralizarea datelor, stabilirea rezultatelor obţinute şi aratã care este situaţia patrimoniului la sfârşitul exerciţiului financiar, în raportul cu începutul sãu. In cazul societãţilor comerciale, situaţiile financiare se întocmesc anual (având la bazã balanţa aferentã lunii decembrie) şi semestrial (pentru primul semestru, având la bazã balanţa aferentã lunii iunie). Din sistemul de procedee prezentat, contul contabil, balanţa contabilã şi bilanţul sunt specifice metodei contabile.Test de autoevaluare 2.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Definiţi balanţa contabilã ca procedeu al partidei duble!


2.3 Patrimoniul

Obiectul de studiu al contabilitãţii îl reprezintã patrimoniul unei unitãţi organizaţionale. Bunurile materiale şi bãneşti aduse de fiecare din asociaţi drept aport, precum şi acelea pe care societatea le dobândeşte ulterior formeazã împreunã patrimoniul societãţii comerciale. Literatura de specialitate a dat noţiunii de patrimoniu 3 concepţii: una juridicã, una economica şi una economico- juridica:1) Din punct de vedere juridic, patrimoniul reprezintã toate drepturile şi obligaţiile cu conţinut economic ale unui subiect de drept.2) Din punct de vedere economic, patrimoniul reprezintã totalitatea bunurilor economice apreciabile în bani, inclusiv rezultatul folosirii lor, bunuri ce aparţin unei persoane juridice sau fizice care satisface acte de comerţ. 3) Prin asocierea celor douã concepţii s-a ajuns la definirea economico-juridicã a patrimoniului.Patrimoniul este ataşat unei persoane juridice sau fizice care desfaşoara acte de comerţ, persoana numitã titular de patrimoniu. Ecuatia fundamentalã a patrimoniului apare sub forma: Bunuri economice = drepturi + obligaţii



Activul formeazã realitatea (substanţa materialã a patrimoniului) şi are o determinare existenţialã şi una economicã. Determinarea existenţialã constã în faptul cã bunurile au o formã concretã ca structurã şi apar ca bunuri materiale sau corporale şi ca bunuri nemateriale sau necorporale. Ex. de bunuri corporale: imobile, maşini, mãrfuri, materiale, numerar. Ex. de bunuri necorporale: creanţe, brevete, concesiuni, mãrci. Determinarea economicã se exprimã prin utilitatea şi valoarea bunurilor. Utilitatea reprezintã capacitatea de a satisface o nevoie. Valoarea reprezintã calitatea ce se manifestã prin faptul cã bunurile se prezintã ca marfa sau sunt exprimate în bani.

Pasivul exprimã raportul de proprietate în cadrul cãreia se procurã şi se gestioneazã bunurile. Drepturile se întâlnesc atunci când titularul de patrimoniu este proprietar şi nu trebuie sã acorde nici un echivalent valoric pentru bunurile aflate în posesia sa. Obligaţiile sunt întâlnite în cazul când, pentru bunurile componente ale patrimoniului, titularul trebuie sã îndeplineascã o anumitã prestaţie sau sã dea un echivalent valoric. Acest patrimoniu, privit ca un tot unitar, este reflectat şi reprezentat în contabilitate sub dublu aspect. Aceastã dublã reprezentare a stãrii şi mişcãrii patrimoniului constituie o trãsãturã esenţialã, de bazã ce determinã conţinutul metodei contabilitãţii. Ea poate fi reprezentatã sintetic sub forma aceleeaşi ecuaţii:

Bunuri economice = drepturi + obligaţii - ecuaţia dublei reprezentãri;Ecuatia generalã a patrimoniului este : Activ patrimonial = Pasiv patrimonial;

In concluzie, drepturile şi obligaţiile (pasivul) patrimoniului explicã provenienţa bunurilor economice (activul). Ecuaţia dublei reprezentãri reflectã numai situaţia patrimoniului societãţii la un moment dat, dar pentru analiza activitãţii mai este necesarã şi cunoaşterea situaţiei rezultatului activitãţii la un moment dat. Aceastã situaţie poate fi cunoscutã prin intermediul cheltuielilor şi al veniturilor. Prin compararea cheltuielilor şi a vânzãrilor se determinã rezultatul final.

Dacã veniturile > cheltuielile, rezultatul îmbraca forma de profit.Dacã veniturile < cheltuielile, rezultatul îmbracã forma de pierdere. Ca urmare, ecuaţia rezultatului apare sub forma: cheltuieli +/ - rezultat = venituri. Prin reunirea celor doua ecuaţii, cea a situaţiei patrimoniului şi cea a rezultatului, se poate scrie egalitatea fundamentala a contabilitãţii.

Activ + Cheltuieli = Pasiv + Venituri

Inventarierea patrimoniuluiUnitãţile patrimoniale au obligaţia sã efectueze inventarierea generalã a patrimoniului la începerea activitãţii, cel puţin o datã pe an pe parcursul funcţionãrii sale, în cazul fuzionãrii sau încetãrii activitãţii. Inventarierea reprezintã ansamblul operaţiilor prin care se constatã existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, cantitativ şi valoric sau numai valoric, la data la care acestea se efectueazã. La începutul activitãţii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea şi evaluarea elementelor patrimoniale ce constituie aportul în naturã adus la capitalul social.



Etapele desfãşurãrii inventarierii 1) stabilirea perioadei în care se face inventarierea;2) organizarea şi numirea persoanelor împuternicite sã facã inventarierea;3) efectuarea fapticã a inventarierii;4) determinarea rezultatelor inventarierii;

Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni şi pe categorii de bunuri se inscriu în liste de inventariere. Rezultatele inventarierii se consemneazã într-un proces verbal de inventariere în care se inscriu: - perioada şi gestiunile inventariate;- persoanele care au efectuat inventarierea;- plusurile sau minusurile constatate;- valorificarea rezultatelor inventarierii;- constituirea şi actualizarea provizioanelor (ajustãri) ;- propuneri pentru casare ;Test de autoevaluare 2.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Ce înţelegeţi prin activul şi pasivul unui patrimoniu?- Prezentaţi etapele desfãşurãrii inventarierii unui patrimoniu?


În loc de rezumat





- Prezentaţi conceptele de dublã înregistrare şi dublã reprezentare ale partidei duble?- Prezentaţi principiul periodizãrii şi continuitãţii?- Definiţi bilanţul şi contul de profit şi pierdere?- Definiţi cele 3 concepţii date noţiunii de patrimoniu?- Inventarierea patrimoniului!


Răspuns 2.1- Partida dublã reprezintã metoda contabilitãţii şi stabileşte modul de studiu şi de cercetare al patrimoniului, aratã mijloacele şi procedeele care trebuie utilizate pentru realizarea sarcinilor contabilitãţii.- Principiul de gestionare; Principiul periodizãrii şi continuitãţii; Principiul dublei reprezentãri; Principiul înregistrãrii cronologice şi sistematice ;



Principiul înregistrãrii analitice şi sintetice

Răspuns 2.2- Se mai numeşte şi balanţa de verificare. Balanţa contabilã se întocmeşte lunar şi cuprinde: rulaje precedente debitoare şi creditoare (preluate din balanţa aferentã lunii precedente), rulaje curente debitoare şi creditoare (aferente lunii în curs), rulaje totale debitoare şi creditoare (iau naştere prin însumarea rulajelor precedente cu cele curente) şi solduri finale debitoare şi creditoare (iau naştere ca diferenţã între rulajele totale debitoare şi creditoare).

Răspuns 2.3- Activul formeazã realitatea (substanţa materialã a patrimoniului) şi are o determinare existenţialã şi una economicã. Determinarea existenţialã constã în faptul cã bunurile au o formã concretã ca structurã şi apar ca bunuri materiale sau corporale şi ca bunuri nemateriale sau necorporale. Pasivul exprimã raportul de proprietate în cadrul cãreia se procurã şi se gestioneazã bunurile


1. POPA L. - Contabilitatea financiara aplicata - Ghid contabil, Ed. Universitaria Craiova.2. TRATAT - Noile reglementari contabile armonizate cu directivele europene (In vigoare din 1 IANUARIE 2010 - OMFP 3055/2009), Ed. Best Publishing.


http://www.librariaonline.ro/stiinte_economice/contabilitate/tratate/noile_reglementari_contabile_armonizate_cu_directivele_europene_in_vigoare_din_1_ianuarie_2010_omfp_3055_2009--p10021448



Experţi contabili, administratori, cenzori, regie autonomã


EXPERŢI CONTABILI, ADMINISTRATORI, CENZORI,

REGIE AUTONOMĂ

Cuprins Pagina


3.1 Experţi contabili, contabili autorizaţi, administratori.................................................... 26

3.2 Cenzorii şi regia autonomã............................................................................................ 28







Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 3 sunt: Înţelegerea noţiunilor de expert contabil, contabil autorizat,

administrator, cenzor, regie autonomã. Familiarizarea cu principalele obligaţii ale unui administrator şi ale

unui cenzor. Sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru contabil autorizat şi

expert contabil.

3.1 Experţi contabili, contabili autorizaţi, administratori

ContabilAdministratorC.E.C.C.A.R

Profesia de expert contabil este definitã de normele legale, astfel: “Expertul contabil este persoana care a dobândit aceastã calitate şi are competenţa profesionalã de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activitãţii economico–financiarã şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societãţii comerciale şi de a verifica legalitatea situaţiilor financiare. Expertul contabil poate, de asemenea, sã organizeze şi sã conducã contabilitatea societãţilor comerciale şi sã analizeze, prin procedee specifice contabilitãţii, situaţia economicã, financiarã şi fiscalã a acestora”. (Ordonanţa Guvernului Romaniei nr. 65/1994 privind organizarea activitãţii de expertizã contabilã şi a contabililor autorizaţi).

Contabilul autorizat este “persoana care a dobândit aceastã calitate şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare”. Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se dobândesc prin examen. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi pot sã-şi desfãşoare activitatea ca salariaţi în compartimentele financiar – contabile ale diferitelor tipuri de instituţii, ca profesionişti independenţi (persoane autorizate sã desfãşoare independent o activitate economicã) şi ca angajaţi în societãţile comerciale de expertizã contabilã.

Activitatile de expert contabil şi de contabil autorizat pot fi exercitate numai de persoanele care sunt membre ale Corpului Experţilor Contabili şi al Contabililor Autorizaţi din Romania (C.E.C.C.A.R.).

Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice urmãtoarele lucrãri:- ţine sau supravegheazã contabilitatea şi întocmeşte sau verificã şi certificã situaţiile financiare;- acordã asistenţa privind organizarea şi ţinerea contabilitãţii;- efectueazã analize ec.–fin. şi evaluãri patrimoniale;- efectueazã expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice;- executã alte lucrãri cu caracter financiar-contabil, fiscal, de organizare administrativã şi informaticã; - îndeplineşte atribuţiile prevãzute în mandatul de cenzor la societãţile comerciale.



Contabilul autorizat poate executa pentru persoanele fizice şi juridice urmãtoarele lucrãri:- tine contabilitatea operaţiilor economico-financiare;- întocmeşte situaţiile financiare;- contabilul autorizat cu studii superioare poate sã verifice şi sã certifice situaţiile financiare şi sã îndeplineascã obligaţiile legale pentru cenzorii de la societãţile comerciale.

Pentru acţiunile lor, experţii contabili şi contabilii autorizaţi rãspund disciplinar, administrativ, civil şi penal, dupã caz.

ADMINISTRATORIIAdministratorul poate fi persoanã fizicã sau juridicã. In cazul în care o persoanã juridicã a dobândit calitatea de administrator al unei societãţi, ea trebuie sã-şi desemneze un reprezentant permanent, persoanã fizicã prin care sã-şi îndeplineascã funcţia.

Persoana fizicã desemnatã ca reprezentant al administratorului persoana juridicã trebuie sã îndeplineascã aceleaşi condiţii şi are obligaţiile şi rãspunderile pe care legea le instituie pentru administratorul persoanã fizicã.

Indiferent de forma juridicã a societãţii comerciale, administratorul poate fi asociat sau neasociat. In cazul societãţilor în comanditã, calitatea de administrator o pot avea numai asociaţii comanditaţi.

Societatea pe acţiuni este administratã de unul sau mai mulţi administratori. Atunci când sunt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie. Consiliul de administraţie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcţie, compus din membrii aleşi dintre administratori.

Preşedintele consiliului de administraţie este şi director general sau director al societãţii, în care calitate conduce şi comitetul de direcţie. O persoana nu poate funcţiona în mai mult de trei consilii de administraţie concomitent (conflict de interese).

Administratorii sunt desemnaţi la constituirea societãţii şi sunt stabiliţi în actul constitutiv sau, ulterior, de cãtre adunarea generalã. In ceea ce priveşte societatea pe acţiuni sau în comanditã pe acţiuni, legea prevede ca fiecare persoanã care este administrator trebuie sã depunã o garanţie baneascã pentru administraţia sa. Scopul depunerii garanţiei este acela de a asigura posibilitatea despãgubirii societãţii, în cazul în care aceasta ar fi prejudiciatã prin actele administratorului. Legea prevede faptul cã garanţia depusã nu poate fi mai micã decât valoarea nominala a 10 acţiuni. Garanţia se va restitui la încetarea funcţiei administratorului.

Obligaţiile administratorului sunt:- de a îndeplini formalitãţile necesare constituirii societãţii;- de a prelua şi pãstra documentele privind constituirea societãţii;- de a administra societatea, adicã de a face toate operaţiile cerute pentru



îndeplinirea obiectului societãţii;- de a urmãri efectuarea de cãtre asociaţi a vãrsãmintelor datorate;- de a ţine corect registrele cerute de lege;- de a lua parte la toate adunãrile societãţii şi la consiliile de administraţie;- de a aduce la îndeplinire hotãrârile adunãrii generale a asociaţilor;- de a îndeplini îndatoririle prevãzute de actul constitutiv, precum şi îndatoririle stabilite de lege.Test de autoevaluare 3.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Enumeraţi operaţiile pe care le poate executa un expert contabil !


3.2 Cenzorii şi regia autonomã

CenzorRegie autonomã

CENZORIINoţiunea de cenzori se întâlneşte numai în cadrul SA, SCA şi SRL. Astfel, în cadrul SA şi SCA, controlul asupra actelor şi operaţiilor administratorilor se exercitã de cãtre cenzori.

Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi 3 supleanţi (înlocuitori), dacã prin contractul de societate sau statut nu se prevede un numãr mai mare. In toate cazurile, numãrul cenzorilor trebuie sã fie impar. Cenzorii se aleg la început de adunarea constitutivã, ulterior ei sunt aleşi de adunarea generala ordinarã (se întruneşte cel puţin o data pe an, în cel mult 3 luni de la încheierea exerciţiului financiar). Durata mandatului lor este de 3 ani şi ei pot fi realeşi. Intinderea şi efectele rãspunderii lor sunt determinate de regulile mandatului. Cenzorii trebuie sã-şi exercite personal mandatul lor. Cel puţin unul din ei trebuie sã fie contabil autorizat sau expert contabil.

La societatea în care statul deţine cel putin 20 % din capitalul social, unul dintre cenzori va fi recomandat de Ministerul Finanţelor. Cenzorii trebuie sã fie acţionari, cu excepţia cenzorilor contabili. Cenzorii sunt remuneraţi cu o îndemnizaţie fixã, stabilitã prin statut sau de cãtre AGA.

Cenzorii au dreptul sã obţinã lunar de la administratori o situaţie despre mersul activitãţii societãţii şi au drept sã participe la şedinţele consiliului de administraţie, dar fãrã drept de vot. In caz de moarte, încetare sau renunţare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai în vârstã îl înlocuieşte.In cazul SRL, va exista un cenzor şi un supleant şi dacã existã mai mulţi, numãrul lor trebuie sã fie impar. Unul dintre cenzori trebuie sã fie contabil autorizat. Cenzorii trebuie sã fie asociaţi, cu excepţia cenzorului contabil care poate fi şi neasociat. In cazul în care numãrul de asociaţi este mai mic de 15, alegerea cenzorilor este facultativã. Dacã existã mai mult de 15 asociaţi, alegerea lor devine obligatorie.



Cenzorii sunt aleşi de cãtre Adunarea asociaţilor. In cazul în care nu existã cenzori, controlul gestiunii se poate face de cãtre asociaţi. Fiecare dintre asociaţi care nu este administrator va exercita dreptul de control.

Cenzorii sunt obligaţi:- sã supravegheze gestiunea societãţii;- sã verifice dacã situaţiile financiare sunt legal întocmite;- sã verifice dacã registrele societãţii sunt regulat ţinute; - sã prezinte un raport AGA –ii asupra constatãrilor fãcute;- sã aducã la cunoştinţã administratorilor neregularitãţile în administraţie şi încãlcãrile dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actelor constitutive ale societãţii. Cenzorii rãspund solidar pentru nerespectarea obligaţiilor prevãzute de lege.

REGIA AUTONOMAR.A. are ca obiect exploatarea şi valorificarea bunurilor aflate în proprietatea statului. Fiind unitate a statului, patrimoniul RA este pus la dispoziţie de cãtre stat sau Prefecturã care au drept de control asupra activitãţii acesteia. RA se organizeazã şi funcţioneaza în ramurile strategice ale economiei naţionale (industria de armament, energeticã, mine şi gaze, poştã, comunicaţii, transporturi).

Este o unitate economicã ale cãrei venituri şi cheltuieli sunt incluse în bugetul de stat. Anual, regia autonomã întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli, bilanţul şi contul de profit şi pierdere. Din venitul realizat, dupã acoperirea cheltuielilor, regia autonomã îşi constituie fonduri de rezervã, de dezvoltare, social-cultural, sportiv, fond de reciclare şi cointeresare a personalului.

Pentru acoperirea eventualelor pierderi, RA poate obţine de la bugetul de stat sau bugetul local diferite subvenţii. Conducerea regiei autonome este asiguratã de un Consiliu de administraţie format din 7 pânã la 15 persoane din care una este directorul general. Consiliul de administraţie îşi desfaşoarã activitatea în conformitate cu propriul sâu regulament de organizare şi funcţionare şi hotãrãşte în toate problemele privind activitatea regiei autonome. Test de autoevaluare 3.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Definiţi noţiunea de cenzor şi modalitatea de alegere a acestora?


În loc de rezumat







- Enumeraţi operaţiile pe care le poate executa un contabil autorizat ?- Care sunt obligaţiile unui administrator în activitatea de conducere a unei societãţi?- Enumeraţi obligaţiile unui cenzor ?- Daţi un exemplu de regie autonomã din ţara noastra şi prezentaţi-i în cateva rânduri activitatea?


Răspuns 3.1- ţine sau supravegheazã contabilitatea şi întocmeşte sau verificã şi certificã situaţiile financiare;- acordã asistenţa privind organizarea şi ţinerea contabilitãţii;- efectueazã analize ec.–fin. şi evaluãri patrimoniale;- efectueazã expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice;- executã alte lucrãri cu caracter financiar-contabil, fiscal, de organizare administrativã şi informaticã;

Răspuns 3.2Cenzorii se aleg la început de adunarea constitutivã, ulterior ei sunt aleşi de adunarea generala ordinarã . Cenzorii au dreptul sã obţinã lunar de la administratori o situaţie despre mersul activitãţii societãţii şi au drept sã participe la şedinţele consiliului de administraţie, dar fãrã drept de vot.


1. DUMITRU G. – Bazele contabilitatii, Ed. Universitara. 2. DUMITRANA M. - Bazele contabilitatii, Ed. Universitara, 2010.3. GRECEANU-COCOS V. - Contabilitatea institutiilor publice -

comentata, actualizata si simplificta, Ed. Pro Universitaria, 2008.4. POPA L. - Contabilitatea financiara aplicata - Ghid contabil, Ed.

Universitaria Craiova.5. STAICU C. – Contabilitatea agenţilor economici, Ed. Universitaria,

2009.


Contabilitatea operaţiilor de capital


CONTABILITATEA OPERAŢIILOR DE CAPITAL

Cuprins Pagina


4.1 Contabilitatea operaţiilor de capital............................................................................... 32







Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 4 sunt:

Înţelegerea noţiunilor de capital propriu, provizion, imprumut. Familiarizarea cu principalele componente ale capitalului propriu. Recunoaşterea pricipalelor tipuri de prime de capital.

4.1 Contabilitatea operaţiilor de capital

Capital propriuProvizion

Prime de capitalRezerve

Conturile de capitaluri cuprind totalitatea surselor de finanţare aflate la dispoziţia unitãţii patrimoniale şi sunt formate din:1) Capital propriu2) Provizioane 3) Înprumuturi pe termen lung si alte surse de finantare cu durata mai mare de un an

1) Capitalul propriu este compus din:a) Capital socialEste egal cu valoarea nominalã a acţiunilor sau a pãrţilor sociale, respectiv cu valoarea aportului în natura sau în numerar. El se prezintã sub forma de: a1) capital subscris nevarsat - capitalul pe care proprietarii societãţii s-au angajat sã-l punã la dispoziţia acesteia;

a2) capital subscris vãrsat - partea din capitalul subscris care a fost fizic pusã la dispoziţia societãţii de cãtre proprietari (vãrsat în contul societãţii);

Operatii privind modificarea capitalului socialModificarea capitalului social se face atunci când evenimente excepţionale în viaţa societãţii sau a mediului economic impun acest lucru sau când aceastã operaţie devine o condiţie de realizare a scopurilor societãţii. Modificarea se face pe baza hotãrârii AGA şi este supusã instanţelor judecãtoreşti şi formelor de publicare în M.O. Modificarea capitalului social constã în majorarea, reducerea şi reîntrãgirea acestuia.

1) Modificãri privind majorarea capitalului social1.1) Majorarea capitalului social prin aport în numerar

Motivul creşterii - procurarea de noi surse de finanţare a investiţiilor; - pentru întãrirea situaţiei financiare;Realizare concretã - se emit acţiuni noi care se vor vinde pe piaţã la un preţ de vânzare numit preţ de emisiune = valoare nominalã + prima de emisiune.

1.2) Majorarea capitalului social prin aport în naturã Motivul creşterii – integrarea acţiunilor aduse ca aport la capitalul social;Realizare concreta – se emit acţiuni noi a cãror valoare teoreticã este apropiatã de valoarea activului adus ca aport. Preţul de emisiune = valoare nominalã + prima de aport.



1.3) Majorarea capitalului social prin operaţiuni interne (încorporarea primelor de emisiune la capitalul social, încorporarea rezervelor din reevaluare la capitalul social, încorporarea profitului la capitalul social).Motivul creşterii - fondurile proprii devin indisponibile; - credibilitatea financiarã a societãţii; Realizare concretã - se emit acţiuni noi care vor fi repartizate, în mod gratuit, vechilor acţionari.

1.4) Majorarea capitalului social prin conversia unui angajament financiar în capitalul social.Motivul creşterii - anularea sau reducerea unor datorii fãrã a se apela la trezorerie.Realizare concretã - emiterea de acţiuni la o valoare apropiatã de cea a datoriilor şi la un preţ de emisiune = valoare nominalã + prima de emisiune.Condiţie - obligatarii trebuie sã doreascã sã devinã acţionari.

1.5) Dubla creştere simultanã a capitalului social - este o combinaţie între 1.1 şi 1.3. Realizare concretã - In faza I se aduce un aport în numerar prin emiterea de acţiuni noi care vor fi vândute pe piaţã la un preţ de emisiune = valoare nominalã + prima de emisiune. In faza a II-a are loc încorporarea primei de emisiune rezultatã din faza I, prin emiterea de acţiuni noi care vor fi împãrţite în mod gratuit acţionarilor.

2) Modificãri privind reducerea capitalului social 2.1) Anularea sau compensarea pierderilor exerciţiilor anterioare sau a celui recent încheiat.Motivul reducerii - pierderile nu pot fi acoperite pe altã cale.Realizare concretã - se reduce numãrul de acţiuni sau se reduce valoarea nominala a acestora.Observatie: Reducerea valorii nominale a acţiunilor sau reducerea capitalului social nu se poate face sub valoarea minimã legala (valoarea nominala minimã a unei acţiuni este de 1.000 lei, iar capitalul social minim este de 90.000 lei).

2.2) Rambursarea capitalului social cãtre acţionariMotivul reducerii - retragerea unor acţionari ;Realizare concretã - reducerea valorii nominale a acţiunilor sau reducerea numãrului de acţiuni sau rãscumpararea acţiunilor la bursa de cãtre societate şi anularea lor.

3) Modificãri privind reîntregirea capitalului social 3.1) Caz particular de acoperire a pierderilor prin creşterea şi micşorarea capitalului social.Operaţia se evidenţiaza în douã etape:a) majorarea capitalului social fie prin emiterea de acţiuni ca aport în numerar sau prin încorporarea rezervelor;b) reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor;Aceasta operaţie este cunoscutã sub denumirea de “mişcarea acordeonului”.



b) Prime de capitalReprezintã excedentul dintre valoarea de emisiune, de fuziune sau de aport şi valoarea nominalã a acţiunilor sau a pãrţilor sociale. Sunt utilizate pentru majorarea rezervelor şi pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de emisiunea de acţiuni. Primele de capital sunt reprezentate de:b1) prime de emisiuneb2) prime de fuziuneb3) prime de aportb4) prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuniprima de emisiune = valoare de emisiune – valoare nominalã;prima de fuziune = valoarea bunurilor primite prin fuziune – suma cu care a crescut capitalul social al societãţii absorbante;prima de aport = valoare de aport – capital social dupã emisiune;prima de conversie = valoare de rambursare a obligaţiunii – valoarea nominalã a acţiunii în urma realizãrii operţiei de conversie.

c) Rezerve din reevaluareReprezintã plusuri de valori economice create prin reevaluarea activelor, de regulã a imobilizãrilor corporale şi financiare. Rezervele din reevaluare apar numai în cazul în care creşterea de valoare faţã de valoarea anterioarã este apreciatã ca sigurã şi durabilã. Rezerva din reevaluare modificã valoarea contabilã a imobilizãrii şi este utilizatã pentru creşterea capitalului şi a rezervelor.

d) RezerveRezervele sunt reprezentate de:d1) rezerve legaled2) rezerve statutare sau contractualed3) alte rezerveRezervele legale se constituie anual din profitul contabil al exerciţiului financiar în procent de 5%, dar sã nu depãşeascã 20% din capitalul social sau se mai pot constitui din primele de capital, fiind destinate protejãrii capitalului în cazul în care exerciţiul financiar se încheie cu pierderi.Profitul contabil la care se aplicã 5% = total venituri – venituri neimpozabile – cheltuieli totale + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al societãţii, conform prevederilor din statut şi sunt folosite pentru acoperirea pierderilor.Alte rezerve se constituie pe baza hotãrârii AGA din profitul net al exerciţiului financiar, din prime de capital şi din rezerve din reevaluare. Se utilizeazã pentru acoperirea pierderilor din rãscumpararea propriilor acţiuni, sau în cazul operaţiilor de micşorare a capitalului social.

e) Rezultatul reportat Poate îmbrãca urmãtoarele douã forme :

e1) profit nerepartizat – profitul obţinut într-un exerciţiu financiar, a cãrui repartizare a fost amânatã de cãtre AGA ;

e2) pierdere neacoperitã – pierderea care nu a fost acoperitã în exerciţiul în care s-a constatat şi urmeazã sã fie acoperitã într-o perioadã viitoare.



f) Rezultatul exerciţiuluiPoate fi : f1) profit

f2) pierdere

2) Provizioane Sunt constituite în condiţiile aplicãrii principiului prudenţei pe feluri de provizioane, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost create. Un provizion va fi înregistrat dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii :- existã o obligaţie curentã generatã de un eveniment anterior ;- existã posibilitatea efectuãrii unei plãţi pentru acoperirea obligaţiei respective ;- suma poate fi estimatã .

Cazurile tipice pentru constituirea provizioanelor sunt: litigii, amenzi, penalitãţi, garanţii acordate clienţilor (cheltuieli privind service-ul în perioada de garanţie).

3) Imprumuturi pe termen lung şi alte surse de finanţare cu durata mai mare de 1 an

Acestea sunt concretizate în:a) împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni b) credite bancare pe termen lung c) alte împrumuturi şi datorii asimilated) datorii ce privesc imobilizarile financiaree) dobânzi aferente acestor împrumuturi şi datorii

Contabilitatea operaţiilor de capital se înregistreazã cu ajutorul conturilor din clasa I numitã conturi de capitaluri.Test de autoevaluare 4.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Definiţi componenţa conturilor de capitaluri?


În loc de rezumat





- Definiţi componenţa capitalului propriu?- Definiţi primele de capital şi componenţa acestora?- Definiţi provizioanele, împrumuturile pe termen lung şi componenţa acestora?




Răspuns 4.1Conturile de capitaluri cuprind totalitatea surselor de finanţare aflate la dispoziţia unitãţii patrimoniale şi sunt formate din:

1. Capital propriu2. Provizioane 3. Înprumuturi pe termen lung si alte surse de finantare cu durata mai

mare de un an


1. POPA L. - Contabilitatea financiara aplicata - Ghid contabil, Ed. Universitaria Craiova.

2. TRATAT - Noile reglementari contabile armonizate cu directivele europene (In vigoare din 1 IANUARIE 2010 - OMFP 3055/2009), Ed. Best Publishing.

3. TRASCA M. – Contabilitatea capitalului societãţilor comerciale, Ed. Mondo-Ec., 1994.





Contabilitatea imobilizãrilor


CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR

Cuprins Pagina


5.1 Contabilitatea imobilizãrilor.......................................................................................... 38

5.2 Amortizarea mijloacelor fixe......................................................................................... 41







Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 5 sunt: Înţelegerea noţiunilor de imobilizãri corporale şi necorporale,

financiare. Familiarizarea cu metodele de calcul al amortizãrilor. Recunoaşterea pricipalelor tipuri de imobilizari corporale,

necorporale şi financiare. Clasificarea mijloacelor fixe.

5.1 Contabilitatea imobilizãrilor

ImobilizãriConcesiune

BrevetMarca

Mijloc fix

Imobilizãrile se mai numesc şi active imobilizate sau active pe termen lung şi constituie suportul tehnico-material al activitãţii unei unitãţi patrimoniale. Imobilizãrile cuprind bunuri economice de investiţii a cãror utilizare e mai mare de un an. Imobilizãrile işi menţin valoarea de întrebuinţare şi participã în mod repetat la circuitul economic şi nu se consumã sau nu se înlocuiesc dupã prima lor utilizare.

Clasificarea imobilizarilor 1) Dupa structura lor a) Imobilizãri necorporaleb) Imobilizãri corporalec) Imobilizãri financiare

2) Dupa natura lor a) de naturã financiarã (I financiare)b) de naturã nefinanciarã (I corporale şi necorporale)

a) Imobilizãrile necorporale Sunt denumite şi active intangibile şi cuprind acele valori economice de investiţii care nu îmbracã forma de bunuri materiale concrete. Sunt reprezentate de :a1) Cheltuieli de constituire – sunt cheltuieli ocazionate de înfiinţarea sau modificarea activitãţii unitãţii patrimoniale. Ele sunt reprezentate de taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare a societãţii, cheltuieli privind emiterea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, cheltuieli cu prospectarea pieţei şi de publicitate, alte cheltuieli de aceastã naturã.a2) Cheltuieli de dezvoltare - sunt cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrãri sau obiective de dezvoltare a unitãţii patrimoniale.a3) Concesiunea se referã la contractul prin care o parte numitã concedent cedeazã contraplata unei alte pãrţi numitã concesionar, pe o perioadã determinatã, dreptul de exploatare a unor bunuri.Brevetul este un titlu care dã inventatorului unui produs sau al unui procedeu, monopolul de exploatare.Licenta este un contract prin care posesorul unui brevet de invenţie cedeazã unei alte persoane dreptul de a valorifica invenţia brevetata. Marca se referã la pseudonime, forma caracteristicã a produsului, etichete, aspecte exterioare, embleme, timbre, combinaţii sau dispozitii de culori, schiţe.



a4) Fondul comercial (engl.goodwill) este format din acele elemente care concurã la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului unei unitãţi (ex: clientela, reputaţia, vadul comercial). a5) Alte imobilizãri necorporale – se referã la programele informatice pe care societatea le creeazã sau le achiziţioneaza de la furnizori.

b) Imobilizarile corporaleSunt active tangibile şi cuprind acele bunuri de folosinţã îndelungatã, durabile în activul unei întreprinderi. Ele constituie acea componentã a unitãţii economice care defineşte capacitatea tehnicã sau de producţie şi potenţialul de a crea venituri în funcţie de obiectul de activitate. Sunt reprezentate de:b1) Terenuri b2) Mijloace fixe Mijlocul fix reprezintã obiectul singular sau complexul de obiecte care îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii :- are o valoare mai mare decât limita stabilita de lege (în prezent = 1.800 lei)- are o duratã normalã de utilizare mai mare de 1 an. - este deţinut şi utilizat în producţie, în livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative.

Clasificarea mijloacelor fixe 1) Dupa apartenenţã a) Mijloace fixe proprii (numite active bilanţiere).b) Mijloace fixe închiriate (sunt elemente extrapatrimoniale sau extrabilanţiere).

2) Dupa structura materialã şi destinaţia economicã (Hot. Nr. 2139/2004)a) Construcţiib) Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii.c) Mobilier, aparaturã de biroticã, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.

Evaluarea mijloacelor fixe - se realizeazã în 4 momente cãrora le corespund 4 valori:1. Evaluare la data intrãrii în folosinţã - acesteia îi corespunde valoarea de intrare. 2. Evaluare la inventar - valoarea la inventar.3. Evaluare la închiderea exerciţiului financiar - valoarea la închiderea exerciţiului financiar.4. Evaluare la ieşirea din patrimoniu - valoarea la ieşire.

1. Valoarea la intrare se numeşte şi valoare contabilã şi poate fi reprezentatã de:1.1) Costul de achiziţie pentru bunuri economice procurate cu titlu oneros, pe bazã de facturã. 1.2) Costul de producţie pentru bunuri economice produse de unitate.1.3) Valoarea de utilitate (valoare justã) pentru bunuri economice obţinute cu titlu gratuit.1.4) Valoare de aport pentru bunuri economice aduse ca aport la capitalul



social.

2.Valoarea la inventar este reprezentatã de valoarea actualã sau de valoarea de utilitate a fiecãrui element patrimonial şi ea se stabileşte în funcţie de preţul pieţei şi de utillitatea bunurilor în întreprindere. Valoarea la inventar = valoarea neta contabilã = valoarea contabilã – amortizare. Evaluarea activelor la inventar se face individual pentru fiecare obiect de evidenţã contabilã.

3.Valoarea la închiderea exerciţiului financiar se numeşte şi valoare bilanţierã.La finele exerciţiului financiar, valoarea de intrare se comparã cu valoarea actualã sau de utilitate stabilitã cu ocazia inventarului. In urma acestei comparãri rezultã 2 situaţii:

a) constatarea unor plusuri de valoare între valoarea la inventar şi valoarea contabilã;

b) constatarea unor minusuri de valoare între valoarea la inventar şi valoarea contabilã;

4. Valoarea la ieşire trebuie sã fie egalã cu valoarea la intrare (valoarea contabilã).Ieşirea bunurilor din gestiune poate fi cauzatã de: scoaterea din funcţiune la sfârşitul perioadei de utilizare ; constatarea unor minusuri în gestiune cu ocazia inventarierii; scoaterea din folosinţã ca urmare a situaţiei de forţã majorã (calamitãţi naturale); vânzarea bunurilor respective ; cedarea cu titlu gratuit sub formã de donaţie sau subvenţie ;

c) Imobilizãrile financiare Cuprind valorile financiare investite de unitate în patrimoniul altor unitãţi şi sunt reprezentate prin:c1) Titluri de participare – sunt drepturi sub formã de acţiuni şi pãrţi sociale investite de titularul de patrimoniu în capitalul altor societãţi. Aceste titluri asigurã exercitarea de cãtre unitatea deţinãtoare a unui control sau a unei influenţe deosebite asupra unitãţii emitente şi permit realizarea unor venituri financiare sub formã de dividende.c2) Titluri imobilizate ale activitãţii de portofoliu – sunt tot titluri de valoare (altele decât cele de participare) pe care unitatea le dobândeşte în vederea obţinerii unor dividende, însã acestea nu dau dreptul deţinãtorului de a controla sau influenţa deciziile economice ale unitãţii emitente. c3) Creanţe legate de participaţii – sunt drepturi care iau naştere cu ocazia acordãrii de imprumuturi de cãtre o unitate altei unitãţi patrimoniale la care aceasta deţine titluri de participare. c4) Imprumuturi acordate pe termen lung – sunt sume împrumutate unor unitãţi pe bazã de contract de împrumut şi pentru care se percep dobânzi.c5) Alte creanţe imobilizate – cuprind garanţiile depuse de unitatea patrimonialã la terţi în vederea garantãrii unei bune exec. a unei obligaţii (pentru participarea la licitaţii).Contabilitatea imobilizãrilor se înregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa II numita conturi de imobilizãri.



Test de autoevaluare 5.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Realizaţi clasificarea imobilizãrilor dupã structura lor?


5.2 Amortizarea mijloacelor fixe

AmortizareMijloc fix

Amortizarea este procesul de recuperare treptatã a cheltuielilor fãcute cu achiziţionarea mijlocului fix respectiv. Amortizarea este legatã de valoarea de intrare a mijloacelor fixe şi de transferul treptat al acesteia în cheltuieli de exploatare. Amortizarea mijloacelor fixe se calculeazã începand cu luna urmãtoare punerii în funcţiune şi pânã la recuperarea integralã a valorii de intrare.

Exista 3 metode de calcul al amortizãrii:1) Metoda amortizãrii liniare – se realizeazã prin includerea uniformã în cheltuielile de exploatare a unei sume fixe stabilitã proporţional cu durata normalã de funcţionare a mijlocului fix. Se calculeazã prin 2 procedee:

valoare contabilãa) Amortizare anualã = ----------------------------------------- ; durata normalã de funcţionare(DNF)

amortizare anualã Amortizare lunarã = -------------------------------;

12 lunib) Amortizare anuala = cota de amortizare x valoare contabilã;

100 Cota de amorizare liniarã = -----------------------------------------; durata normalã de funcţionareAmortizarea liniarã se foloseşte pentru toate categoriile de imobilizãri supuse amortizãrii.

2) Metoda amortizãrii degresive constã în multiplicarea cotei de amortizare liniarã cu unul din urmãtorii coeficienţi şi obţinerea unei cote de amortizare degresive : - 1,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de funcţionare cuprinsa între (2 şi 5] - 2 pentru mijloace fixe cu durata normala de funcţionare cuprinsa (5 şi 10] ani ; - 2,5 peste 10 ani;

Pentru primul an de funcţionare, amortizarea se va calcula prin înmulţirea valorii contabile cu cota de amortizare degresivã. Pentru urmãtorii ani, amortizarea se calculeazã prin aplicarea cotei de amortizare degresivã la valoarea rãmasã de amortizat.

In momentul în care nivelul amortizãrii obţinutã prin înmulţirea cotei de



amortizare degresivã cu valoarea rãmasã de amortizat este mai mic sau egal cu amortizarea anualã obţinutã prin raportarea valorii rãmase de amortizat la numãrul anilor rãmaşi de funcţionare, atunci se va lua în calcul, pentru anul în care s-a constatat acest lucru şi pentru anii rãmaşi (o valoare egala pentru toţi aceşti ani), valoarea rezultatã din raportarea valorii rãmase de amortizat la numãrul anilor de funcţionare rãmaşi. Amortizarea degresivã se foloseşte pentru toate categoriile de imobilizãri, în afarã de : construcţii, amenajãri de terenuri, brevete, licenţe, cheltuielii de dezvoltare, cheltuieli de constituire, mãrci, drepturi de autor.

3) Metoda amortizãrii accelerate constã în includerea în primul an de funcţionare, în cheltuieli de exploatare, a unei amortizãri de pânã la 50 % din valoarea de intrare a mijlocului fix.Amortizarea anualã pentru exerciţiile financiare urmãtoare este calculatã la valoarea ramasã de amortizat dupa metoda liniarã, prin raportare la numãrul anilor de utilizare rãmaşi.Amortizarea acceleratã se foloseşte doar pentru : echipamente tehnologice, maşini, unelte şi instalaţii, computere, echipamente periferice ale acestora.Test de autoevaluare 5.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Un utilaj are o valoare contabilã de 5.000 lei şi are o duratã normalã de funcţionare de 5 ani. Sã se calculeze amortizarea utilajului prin intermediul fiecãrei metode.


În loc de rezumat





- Definiţi imobilizãrile necorporale şi de cine sunt reprezentate?- Definiţi imobilizãrile financiare şi de cine sunt reprezentate?- Prezentaţi cele 3 metode de calcul al amortizãrii?- O maşinã cu comandã numericã are o valoare contabilã de 80.000 Eur. şi are o duratã normalã de funcţionare de 10 ani. Sã se calculeze amortizarea utilajului prin intermediul fiecãrei metode.




Răspuns 5.1Clasificarea imobilizarilor dupa structura lor

a) Imobilizari necorporaleb) Imobilizari corporalec) Imobilizari financiare

Răspuns 5.2- 1) Amortizarea liniara

sau

Amortizarea anualã liniarã = cota anualã de amortizare * valoarea contabilã = 0,2 * 5.000 = 1.000;

Amortizarea lunara = cota lunara a amortizarii * valoare contabila = 1,66 % * 5.000 = 83,33 Program de amortizare

Anul Amortizarea calculata

Amortizarea totala

Valoarea ramasa de amortizat

1 1.000 1.000 4.0002 1.000 2.000 3.0003 1.000 3.000 2.0004 1.000 4.000 1.0005 1.000 5.000 0

2) Amortizarea degresivã

Cota de amortizare în regim degresiv = cota de amortizare în regim liniar *1,5 = 20% * 1,5 = 30% = 0,3;

Amortizarea degresivã în primul an = cota de amortizare în regim degresiv * valoare contabilã = 0,3 * 5.000 = 1.500;

Amortizarea degresivã în al doilea an = 3.500 * 0,3 = 1.050

Amortizarea degresivã în al treilea an = 2.450 * 0,3 = 735< 2.450/3 => 735 < 816,67;

Program de amortizareAnul Amortizarea anuala

calculataAmortizarea totala

calculataValoarea ramasa

de amortizat

1 1.500 1.500 3.5002 1.050 2.550 2.450



3 816,67 3.366,67 1.633,334 816,67 4.183,33 816,665 816,66 5.000 0

3) Amortizarea acceleratã

Amortizarea accelaratã pentru I an = 5.000 * 50% = 2.500;

Amortizarea accelaratã pentru al II-lea ..IV-lea an = (5.000 – 2.500) : 4 = 625;

Program de amortizare

Anul Amortizarea calculata

Amortizarea totala

Valoarea ramasa de amortizat

1 2.500 2.500 2.5002 625 3.125 1.8753 625 3.750 1.2504 625 4.375 6255 625 5.000 0


1. DUMITRANA M. - Bazele contabilitatii, Ed. Universitara, 2010.2. GRECEANU-COCOS V. - Contabilitatea institutiilor publice - comentata, actualizata si simplificta, Ed. Pro Universitaria, 2008.3. POPA L. - Contabilitatea financiara aplicata - Ghid contabil, Ed. Universitaria Craiova.


Contabilitatea stocurilor, terţilor, trezoreriei


CONTABILITATEA STOCURILOR, TERŢILOR,

TREZORERIEI

Cuprins Pagina


6.1 Contabilitatea stocurilor, terţilor, trezoreriei................................................................. 46

6.2 Contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor şi a rezultatului............................................. 49

6.3 Documente contabile...................................................................................................... 50







Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 6 sunt: Familiarizarea cu noţiunile care alcãtuiesc contabilitatea

stocururilor, terţilor, trezoreriei, cheltuielilor a veniturilor şi a rezultatului.

Sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip contabilitate în parte.

Inţelegerea lucrãrilor cu ajutotul cãrora se închid şi se deschid conturi

Familiarizarea cu principalele tipuri de documente contabile

6.1 Contabilitatea stocurilor, terţilor, trezoreriei

StocuriTerţi

CreanţeTrezorerie

1. Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţieStocurile şi producţia în curs de execuţie sunt definite drept ansamblul bunurilor şi al serviciilor din cadrul unitãţilor patrimoniale, bunuri destinate fie vânzãrii în aceastã stare, fie prelucrate în procesul de producţie. Sunt reprezentate prin:1) mãrfuri - bunuri pe care unitatea le cumpãrã în vederea revânzãrii în aceeaşi stare;2) materii prime - bunuri care participã direct la fabricarea produselor şi se regãsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în stare iniţialã, fie transformate;3) materiale consumabile - bunuri care participã sau ajutã la procesul de fabricare sau exploatare (ex: piese de schimb, combustibil, seminţe şi materiale de plantat).4) produse 4.1)semifabricate – acele produse al cãror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie sau fazã de fabricaţie şi trec în continuare în procesul de producţie al altei secţii sau în altã fazã de fabricaţie; 4.2)produse finite – produsele care au parcurs în intregime fazele de fabricaţie şi nu mai au servicii de prelucrare ulterioarã; 4.3)produse reziduale – reprezentate de rebuturi, materiale recuperabile şi deşeuri;5)animale şi pãsãri - reprezentate de animale tinere, crescute pentru reproducţie, puse la îngrãşat, colonii de ovine pentru produsele de lânã, lapte şi blanã; 6)ambalaje - reprezentate de materiale refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate producţiei vândute şi care pot fi pãstrate de terţi, cu obligaţia restituirii lor;7) materiale de naturã obiectelor de inventar - acele bunuri care prezintã caracteristicile unui mijloc fix, dar care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi considerate mijloace fixe (ex : echipamente de protecţie, echipamente de lucru, îmbrãcãminte specialã, SDV –URI (scule, dispozitive şi verificatoare), AMC-URI (aparate de masura şi control). 8) productia în curs de execuţie - reprezentatã de producţia care nu a trecut prin toate fazele de fabricaţie, fie producţie terminatã şi neomologatã, fie lucrãri sau servicii în curs de execuţie.



Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se înregistreazã cu ajutorul conturilor din clasa III numitã conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie.

2. Contabilitatea terţilorSunt întâlnite urmãtoarele noţiuni:Creanţele reprezintã un drept care permite titularului sã pretindã altei persoane executarea unei obligaţii (ex: clienţi, clienţi – facturi de întocmit, clienţi în litigiu).

Datoriile reprezintã resurse externe de finanţare puse la dispoziţia unitãţii de o instituţie de credit (datorie financiarã), de un furnizor (datorie comercialã), sau de alţi terţi (datorie fiscalã, socialã). Datoriile apar sub urmãtoarele forme:- datorii cãtre furnizorii de materii prime, materiale, mãrfuri, prestãri servicii;- datorii sub formã de salarii şi alte drepturi cuvenite salariaţilor;- datorii sub formã de contribuţii (şomaj, asigurãri sociale, sãnãtate);- impozite şi taxe cãtre bugetul de stat şi alte instituţii (TVA de platã, impozit pe salarii, impozit pe profit, impozit pe venit).

Drepturile de personal reprezintã drepturi bãneşti şi în naturã cuvenite salariaţilor pentru munca prestatã sau acordate ca urmare a calitãţii lor de salariaţi. Mãrimea dreptului de personal se stabileşte conform legislaţiei, prin negocieri colective sau individuale între persoane juridice sau fizice numite patronat şi sindicat. In urma negocierii se incheie un contract colectiv de muncã ce conţine sistemul tarifar, sistemul de sporuri, forme de salarizare, forme de premiere. Negocierile individuale se încheie cu contractul individual de muncã.

Contabilitatea terţilor se înregistreazã cu ajutorul conturilor din clasa IV numitã conturi de terţi.

3. Contabilitatea trezorerieiRaporturile economice-juridice care iau naştere între agenţii economici referitoare la transferurile de mijloace bãneşti dintr-un patrimoniu în altul se numesc decontãri. Ele pot fi cu numerar şi fãrã numerar.

Decontãrile cu numerar Operaţiile de decontare cu numerar se referã la operaţiile de încasare şi de platã cu numerar (prin casieria unitãţii). Documentele justificative care stau la baza înregistrãrilor plãţilor şi încasãrilor cu numerar sunt:Pentru încasãri:- chitanţa; - dispoziţii de încasare cãtre casierie;- bonuri fiscale;Pentru plãţi:- dispozitii de plata catre casierie;- liste de avans pt. salarii;- state de plata pt. salarii;- chitante;



- bonuri fiscale

Decontãrile fãrã numerar Principalele instrumente utilizate sunt:- ordinul de platã – este o comandã datã bãncii de a achita o sumã de bani din contul agentului economic, în favoarea altui agent economic;- ordinul de platã cãtre trezorerie – este o comandã datã bãncii de a achita sumele datorate de agentul economic cãtre bugetul de stat şi alte organisme publice; - acreditivul – este forma de decontare prin care plãţile se efectueazã pe mãsura livrãrii marfurilor, a executãrii lucrãrilor şi a prestãrilor de servicii, dintr-o sumã rezervatã în acest scop şi ţinutã la dispoziţia furnizorului de cãtre unitatea bancarã la care acesta işi are deschis contul;- efectele comerciale – sunt reprezentate de: a) efectele de comerţ, b) valorile mobiliare, c) titlurile reprezentative ale mãrfurilor.a) Efectele de comerţ – sunt înscrisuri care dau posesorilor dreptul la plata unei sume de bani. In aceastã categorie se includ:a.1) Cambia – este un înscris prin care o persoanã dã dispoziţie altei persoane sã plãteascã o sumã de bani, la scadenţã, unei terţe persoane sau la ordinul acesteia (implicã prezenţa a trei persoane). Tragator – emitent; Tras – intermediar; Beneficiara.2) Biletul la ordin – este un înscris prin care o persoanã se obligã sã plateascã o sumã de bani la scadenţã altei persoane sau la ordinul acesteia (implicã prezenţa a douã persoane). Subscriitor – emitent; Beneficiara.3) Cecul – este un înscris prin care o persoanã dã ordin unei bãnci la care are un disponibil sã plãteascã o sumã de bani unei persoane.b) Valorile mobiliare – sunt înscrisuri care atribuie titularilor anumite drepturi şi sunt reprezentate de: acţiuni şi obligaţiuni;c) Titlurile reprezentative ale mãrfurilor – sunt înscrisuri care conferã un drept de proprietate asupra unor mãrfurilor aflate în depozite. In aceastã categorie fac parte:c.1) Recipisa de depozit – este un înscris care conferã titularului dreptul de proprietate asupra mãrfurilor depozitate în magazii specializate (docuri).c.2) Warantul – este înscrisul care conferã calitatea de titular al unui drept de gaj asupra mãrfurilor depozitate spre pãstrare la un magazin sau depozit (bunurile aflate în consignaţii).

Contabilitatea trezoreriei se înregistreazã cu ajutorul conturilor din clasa V numitã conturi de trezorerie.

Test de autoevaluare 6.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Definiţi instrumentele cu ajutorul cãrora se fac decontãrile fãrã numerar?




6.2 Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatului

Cheltuieli şi venituri din exploatare, financiare,

extraordinare

4. Contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor si a rezultatuluiExistã urmãtoarele categorii de cheltuieli şi de venituri:- cheltuieli şi venituri din exploatare - se referã la activitatea curentã a unitaãţii patrimoniale (cheltuieli cu salariile, cu achiziţionarea de bunuri economice, venituri din vânzãri, venituri din prestãri de servicii, amenzi, penalitãţi, donaţii, impozite, taxe);- cheltuieli şi venituri financiare – se referã la operaţiile financiare efectuate de unitatea patrimonialã (cheltuieli cu dobânzile, venituri din dobânzi, diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar);- cheltuieli si venituri extraordinare - se referã la activitatea extraordinarã, imprevizibilã a unitãţii patrimoniale (cheltuieli privind calamitãţile, venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare).

Rezultatul activitãţii poate îmbrãca forma de rezultat curent şi rezultat extraordinar. Rezultatul curent = +/- [(venituri din exploatare + venituri financiare) – (cheltuieli din exploatare + cheltuieli financiare);Rezultatul extraordinar = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare;

Contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor şi a rezultatului se înregistreazã cu ajutorul conturilor din clasa VI numitã conturi de cheltuieli şi cele din clasa VII numitã conturi de venituri.

5. Contabilitatea angajamentelor şi a altor elemente nepatrimonialeAceastã asigurã evidenţa acelor elemente care nu pot fi integrate în activul sau pasivul patrimoniului, înregistrate în contabiliate în conturi în afara bilanţului. Exemplu de elemente nepatrimoniale: imobilizãri luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.

Contabilitatea angajamentelor şi a altor elemente nepatrimoniale se înregistreazã cu ajutorul conturilor din clasa a VIII –a numitã conturi speciale.

6. Contabilitatea de gestiuneSe referã la colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii (produs, fazã de fabricaţie, comandã, atelier, secţie, etc.), stabilirea rentabilitãţii produselor, stabilirea bugetului de venituri şi cheltuieli. Organizarea contabilitãţii de gestiune nu este obligatorie. Aceasta se poate înregistra cu ajutorul conturilor din clasa IX numitã conturi de gestiune.

7. Inchiderea şi deschiderea conturilorExerciţiul financiar se închide cu situaţiile financiare şi cuprinde urmãtoarele lucrãri:1) întocmirea balanţei de verificare preliminarã a lunii decembrie;2) inventarierea tuturor elementelor patrimoniale;3) corectarea datelor din balanţã de verificare a lunii decembrie cu rezultatele obţinute la inventariere şi obţinerea unei balanţe de verificare finalã;4) aprobarea conturilor anuale (bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note)



de cãtre AGA şi hotararea modului de repartizare a profitului sãu de acoperire a pierderii;5) completarea situaţiilor financiare (bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificãrilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie şi note explicative).

Test de autoevaluare 6.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Enumeraţi şi definiţi categoriile de cheltuieli şi venituri!


6.3 Documente contabile

In cadrul unitãţilor patrimoniale, documentele îndeplinesc urmãtoarele funcţii:- sursa de date pentru înregistrãri în conturi a operaţiilor economice şi financiare; - de exercitare a controlului economico-financiar privind realitatea şi legalitatea operaţiilor economice şi financiare- de informare operativã a organelor de conducere asupra operaţiilor ec.–fin. ce au loc în unitate.

Criterii de clasificare a documentelorI) Din punct de vedere al reglementãrii conţinutului şi al circulaţiei documentelor:1) Documente tipizate – sunt acele documente în care conţinutul, forma şi formatul sunt prestabilite şi preimprimate pe formulare, pe baza unor reglementãri legale. Tipizarea documentelor asigurã uşurarea completãrii şi verificãrii lor şi contribuie la satisfacerea cerinţelor de prelucrare automatã a datelor pe care le conţine. Aceste documente sunt cuprinse în nomenclatorul cu formulare tipizate privind activitatea financiarã şi contabilã, elaborat de MF.Exemplu: factura fiscalã, factura, chitanţa, jurnal de vanzare, jurnal de cumparare.2) Documente netipizate – sunt acele documente în care conţinutul, forma şi formatul nu sunt prestabilite şi preimprimate prin reglementãri legale şi se întocmesc de unitãţile patrimoniale pentru unele operaţii pentru care nu existã documente tipizate, dar pentru care se cer documentele respective.Exemplu: diferite centralizatoare, situaţia producţiei, cereri de concedii, cereri de demisie, de angajare.

II) In funcţie de natura operaţiilor pe care le reflectã:1) Documente privind imobilizãrile corporale şi necorporale Exemple: bonuri de mişcare a mijloacelor fixe, procese verbale de predare-primire, procese verbale de scoatere din funcţiune;



2) Documente privind activele circulanteExemple: nota de recepţie şi constatare de diferenţe, bon de consum;3) Documente privind disponibilitãţile bãneşti Exemple: chitanţe, dispoziţii de platã, dispoziţii de încasare, extras de cont, registru de casã;4) Documente privind salariile şi alte drepturi cuvenite angajaţilorExemple: state de salarii, lista de avans chenzinal ;5) Documente privind vânzãrileExemple: factura fiscalã, aviz de însoţire a mãrfii, factura proformã;

III) Dupa regimul de tipizare şi utilizare1) Documente cu regim special – pentru aceste documente existã reglementãri legale privind tipãrirea, circulaţia, evidenţa şi pãstrarea lor.Exemple: factura, chitanţa ;2) Documente întocmite pe formulare cu reglementãri exprese de tipãrire, gestionare, folosire şi justificareExemple: carnete de muncã, certificate medicale;3) Documente întocmite pe formulare cu regim uzual – acestea nu au restricţii şi cuprind toate formularele necuprinse în primele douã categorii.

IV) In functie de modul de intocmire si de rolul lor in cadrul circuitului economic si al sistemului informational ce trebuie sa-l reflecte1) Documente justificative – formeazã principala componentã a sistemului de documente, cu ajutorul cãrora sunt consemnate operaţiile economice şi financiare în momentul efectuãrii lor, cu scopul de a servi ca dovadã a înfãptuirii lor şi ca instrument de fundamentare a înregistrãrii lor în contabilitate. Nu sunt admise corecturi în documentele justificative privind mijloacele bãneşti. In cazul unori erori, documentul greşit se anuleazã, fãrã a se detaşa de la carnet. Exemple: chitanţe, bonuri fiscale, aviz de însoţire a mãrfurilor, facturã proformã;2) Documente contabile pentru înregistrarea în conturi2.1) Documente de înregistrare cronologicã – cu ajutorul acestora se înregistreazã informaţiile în ordinea în care au avut loc şi se asigurã reflectarea în timp a operaţiilor efectuate într-un exerciţiu financiar.Exemple: registru jurnal ;2.2) Documente de înregistrare sistematicã – sunt menite sã asigure evidenţa fiecãrui element patrimonial sub urmãtoarele aspecte:- existenţa iniţialã (de la inceputul perioadei de gestiune);- intrãrile şi ieşirile;- existenţa finalã (de la sfârşitul perioadei de gestiune).Aceste documente se deschid pentru fiecare element patrimonial în parte, deci pentru fiecare cont.Exemple: fişã de cont, registru cartea mare;2.3) Documente de sintezã şi raportare contabilã – cuprind acele documente care conţin informaţii cu caracter sintetic şi reflectã situaţia economicã şi financiarã a unitãţii patrimoniale.Exemple: balanţa contabilã, bilanţ, cont de profit şi pierdere

Registre de contabilitateRegistrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în care



unitãţile patrimoniale înregistreazã periodic, cronologic şi sistematic operaţii economico-financiare consemnate în documente justificative, care produc modificãri în patrimoniul acestora. Principalele registre de contabilitate sunt: Registrul - jurnal, Registrul - inventar şi Rregistrul Cartea Mare.

Registrul - jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistreazã zilnic sau lunar, în mod cronologic, operaţie cu operaţie, fãrã spaţii libere şi fãrã ştersãturi, toate mişcãrile patrimoniului unitãţii. Operaţiile de aceeaşi naturã, realizate în acelaşi loc şi în cursul aceleaşi zile, pot fi recapitulate într-un document centralizator. Registrul - jurnal se poate prezenta sub forma unui registru - jurnal general, iar unitãţile cu volum mare de operaţii pot utiliza pentru detaliere registre - jurnal auxiliare pentru operaţii de casã şi bancã, decontãri cu furnizorii, situaţia încasãrii-achitãrii facturilor. Periodic, de regulã lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se centralizeazã în registrul jurnal general. Se întocmeste într-un singur exemplar. Orice înregistrare în Registrul - jurnal trebuie sã cuprindã elementul cu privire la: felul, numãr şi data documentulu justificativ, sumele corespunzatoare operaţiilor efectuate, explicaţii privind operaţiile respective şi conturile debitoare şi creditoare în care s-au înregistrat.

Registrul - inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistreazã anual şi grupat toate elementele patrimoniale inventariate de unitãţi. Se întocmeşte într-un singur exemplar. La sfârşitul fiecãrui an, în acest registru se înscriu elementele de inventar dupã natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecãrui dintre posturile bilanţului. La baza întocmirii acestui jurnal se aflã listele de inventariere care se întocmesc lunar şi procesele verbale de inventariere a elementelor patrimoniale.

Registrul Cartea Mare este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar şi sistematic înregistrãrile efectuate în Registrul – jurnal, stabilindu-se situaţia fiecãrui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare şi creditoare, soldul final. Registrul Cartea Mare conţine câte o filã pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Conţinutul acestui registru stã la baza întocmirii balanţei de verificare.

Registrele de contabilitate se utilizeazã în strictã concordanţã cu destinaţia acestora şi se prezintã în mod ordonat, completate astfel încãt sã permitã identificarea şi controlul operaţiilor efectuate. Ele se pastreazã în unitate împreunã cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lor, timp de 10 ani de la data închiderii exerciţiului financiar în cursul cãruia au fost întocmite, iar în caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite în termen de maxim 30 de zile de la constatare.

În loc de rezumat







- Definiţi efectele de comerţ şi ce cuprind acestea?- Definiţi datoriile ca noţiune a contabilitãţii terţilor?- Definiţi situaţiile financiare cu ajutorul cãrora se închid şi se deschid conturile?- Realizaţi clasificarea documentelor contabile în funcţie de cele 3 criterii?


Răspuns 6.1- ordinul de platã – este o comandã datã bãncii de a achita o sumã de bani din contul agentului economic, în favoarea altui agent economic;- ordinul de platã cãtre trezorerie – este o comandã datã bãncii de a achita sumele datorate de agentul economic cãtre bugetul de stat şi alte organisme publice; - acreditivul – este forma de decontare prin care plãţile se efectueazã pe mãsura livrãrii marfurilor, a executãrii lucrãrilor şi a prestãrilor de servicii, dintr-o sumã rezervatã în acest scop şi ţinutã la dispoziţia furnizorului de cãtre unitatea bancarã la care acesta işi are deschis contul;- efectele comerciale – sunt reprezentate de: a) efectele de comerţ, b) valorile mobiliare, c) titlurile reprezentative ale mãrfurilor.

Răspuns 6.2- cheltuieli şi venituri din exploatare - se referã la activitatea curentã a unitaãţii patrimoniale (cheltuieli cu salariile, cu achiziţionarea de bunuri economice, venituri din vânzãri, venituri din prestãri de servicii, amenzi, penalitãţi, donaţii, impozite, taxe);- cheltuieli şi venituri financiare – se referã la operaţiile financiare efectuate de unitatea patrimonialã (cheltuieli cu dobânzile, venituri din dobânzi, diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar);- cheltuieli si venituri extraordinare - se referã la activitatea extraordinarã, imprevizibilã a unitãţii patrimoniale (cheltuieli privind calamitãţile, venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare).


1. POPA L. - Contabilitatea financiara aplicata - Ghid contabil, Ed. Universitaria Craiova.

2. STAICU C. – Contabilitatea agenţilor economici, Ed. Universitaria, 3. TRATAT - Noile reglementari contabile armonizate cu directivele

europene (In vigoare din 1 IANUARIE 2010 - OMFP 3055/2009), Ed. Best Publishing.


PETCU M. - Analiza economico - financiara a intreprinderii. Probleme, abordari, metode, aplicatii. Editia a II-a, Ed.Economica, 2008





Situaţiile financiare ale unitãţilor patrimoniale


SITUAŢIILE FINANCIARE ALE UNITĂŢILOR

PATRIMONIALE

Cuprins Pagina


7.1 Situaţiile financiare ale unitãţilor patrimoniale............................................................. 55








Înţelegerea noţiunilor de bilanţ, cont de profit şi pierdere, trezorerie; Familiarizarea cu elementele activului şi pasivului bilanţului; Recunoaşterea pricipalelor tipuri de modificãri privind activul şi

pasivul bilanţului; Sublinierea trăsăturilor caracteristice pentru fiecare tip situaţie

financiarã;

7.1 Situaţiile financiare ale unitãţilor patrimoniale

BilanţCont de profit şi

pierdereFlux de

trezorerie

Fiecare unitate are obligaţia sã întocmeascã situaţii financiare anuale. Acestea trebuie sã ofere o imagine realã a poziţiei financiare şi a performanţei. In cazul persoanelor juridice care aplicã Reglementãrile contabile armonizate cu directivele Comunitãţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de contabilitate, aceste situaţii financiare trebuie sã cuprindã:a) bilanţul;b) contul de profit şi pierdere;c) situaţia modificarilor capitalului propriu;d) situaţia fluxurilor de trezorerie;e) note explicative;

Criterii :- total active = 3.650.000 euro ;- CA neta = 7.300.000 euro ;- numãr mediu de salariaţi = 50 ;

Persoanele juridice care nu îndeplinesc cel puţin douã din criteriile stabilite pentru aplicarea acestor reglementãri armonizate întocmesc situaţii financiare anuale simplificate, armonizate cu directivele europene, care se compun din : a) bilanţ; b) cont de profit şi pierdere;c) note explicative ;Instituţiile publice întocmesc situaţii financiare trimestriale şi anuale care se compun din :a) bilanţ; b) cont de execuţie bugetarã; c) anexe ;

Situaţiile financiare ale unitãţilor patrimoniale se vor semna de persoana responsabilã cu elaborarea acestora şi de cãtre conducãtorul acestora şi, dacã este cazul, de cãtre auditori financiari. Un exemplar al situaţiilor financiare anuale se depune la Administraţia financiarã în termen de 60 – 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, iar altul la Registrul comerţului. Situaţiile financiare se pastreazã în unitate timp de 10 de ani.



Componenţa dosarului ce se depune la Administraţia financiarã:- Cuprins;- Bilanţ (formular 10);- Cont de profit şi pierdere (formular 20);- Date informative (formular 30);- Situaţia activelor, a amortizãrilor (formular 40);- Note explicative (10 note);- Balanţa contabilã;- Raport administrator;- Procesul verbal al A.G.A;- Copie dupã certificatul de înmatriculare al societãţii;- Discheta cu conţinutul situaţiilor financiare;www.mfinanţe.ro Kit pentru situaţii financiare;

a) BilanţulActivul bilanţului cuprinde bunurile economice existente la sfârşitul perioadei de raportare şi este format din:I) Active imobilizate1) Imobilizãri necorporalea) Cheltuieli de constituire;b) Cheltuieli de dezvoltare;c) Concesiuni, brevete, licenţe, mãrci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizãri necorporale;d) Fondul comercial (în cazul în care a fost achiziţionat);e) Imobilizãri necorporale în curs de execuţie;

2) Imobilizãri corporalea) Terenuri şi construcţii;b) Instalaţii tehnice şi maşini;c) Alte instalaţii, utilaje şi mobilier; d) Imobilizãri corporale în curs de execuţie;

3) Imobilizãri financiarea) Titluri de participare deţinute la societãţile din cadrul

grupului;b) Creanţe asupra societãţilor din cadrul grupului;c) Titluri sub formã de interese de participare;d) Creanţe din interese de participare;e) Titluri deţinute ca imobilizãri;f) Alte creanţe (garanţii de participare);g) Acţiuni proprii;

II) Active circulante1) Stocuri

a) Materii prime şi materiale consumabile;b) Producţia în curs de execuţie;c) Produse finite şi mãrfuri;d) Avansuri pentru cumpãrãri de stocuri (furnizori debitori);

2) Creanţe a) Creanţe comerciale(Clienţi, clienţi în litigiu);b) Sume de încasat de la societãţile din cadrul grupului;c) Sume de încasat de la societãţile la care se deţin interese de

participare;



d) Alte creanţe;e) Creanţe privind capitalul subscris şi nevãrsat;

3) Investiţii pe termen scurta) Acţiuni deţinute la societãţile din cadrul grupului;b) Alte investiţii financiare pe termen scurt;

4) Casa şi conturi la bãnciIII) Cheltuieli in avans;Pasivul bilanţului reprezintã surse de finanţare a activului şi este format din:I) Datorii ce trebuiesc plãtite într-o perioadã de un an (datorii curente);

1) Imprumuturi din emisiuni de obligaţiuni (prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile);

2) Sume datorate instituţiilor de credit (credite bancare);3) Avansuri încasate în contul comenzilor (clienţi creditori);4) Datorii comerciale (furnizori, furnizori de imobilizãri);5) Efecte de comerţ de plãtit (cambie, bilet la ordin, cec) ;6) Sume datorate societãţilor din cadrul grupului;7) Sume datorate privind interesele de participare;8) Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurãrile

sociale;II) Datorii ce trebuiesc plãtite într-o perioadã mai mare de un an (datorii pe termen lung);

1) Imprumuturi din emisiuni de obligaţiuni;2) Sume datorate instituţiilor de credit;3) Avansuri încasate în contul comenzilor; 4) Datorii comerciale;5) Efecte de comert de plãtit;6) Sume datorate societãţilor din cadrul grupului;7) Sume datorate privind interesele de participare;8) Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurãrile

sociale;III) Provizioane IV) Venituri in avans

1) Subvenţii pentru investiţii;2) Venituri înregistrate în avans;

V) Capital şi rezerve1) Capital subscrisa) capital subscris nevãrsat; b) capital subscris vãrsat;2) Prime de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie

a obligaţiunilor în acţiuni);3) Rezerve din reevaluare4) Rezerve (legale, statutare, alte rezerve);5) Rezultatul reportat a) profit nerepartizat ;b) pierdere neacoperitã;6) Rezultatul exerciţiului financiara) profit b) pierdere



Explicarea unor termeni prezenţi în bilanţ

Imobilizari necorporale în curs reprezintã imobilizãrile necorporale al cãror proces tehnologic nu s-a încheiat.Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mamã şi toate filialele sale.Titluri de participare deţinute la societãţile din cadrul grupului reprezintã titluri sub formã de acţiuni şi pãrţi sociale deţinute de titularul de patrimoniu în capitalul altor societãţi comerciale, a cãror deţinere durabilã este consideratã utilã acesteia.Creanţe asupra societãţilor din cadrul grupului reprezintã drepturi deţinute asupra acelor societãţi care fac parte din grupul de societãţi, sub forma de sume datorate de filiale societãţii respective şi sub forma dobânzilor aferente acestor sume.Titluri sub forma de interese de participare sunt titluri de participare (acţiuni sau parţi sociale) deţinute în întreprinderi asociate din cadrul grupului sau deţinute în întreprinderi asociate din afara grupului.Titlurile de participare deţinute în întreprinderi asociate reprezintã titluri de participare ale unei întreprinderi, a cãror deţinere într-o proporţie cuprinsã între 20% -50% asigurã posibilitatea exercitãrii unei influenţe semnificative.Creanţe din interese de participare reprezintã acele drepturi rezultate ca urmare a deţinerii de titluri de participare, inclusiv dobãnzile aferente acestora.Titluri deţinute ca imobilizãri sunt titluri sub formã de acţiuni şi pãrţi sociale a cãror deţinere este mai mare de un an.Creanţe comerciale reprezintã acele drepturi rezultate din vânzarea unor bunuri sau prestarea de servicii cãtre clienţi, clienţi incerţi sau în litigiu, clienţi-facturi de întocmit sau sub forma efectelor de primit de la clienţi (cambia şi biletul la ordin).Clienţi incerţi sau în litigiu se referã la acei clienţi ale cãror creanţe nu s-au încasat la termenul fixat şi existã condiţii care determinã lipsa de încredere în solvabilitatea acestora.Clienţi –facturi de întocmit se referã la creanţele generate de livrãrile cãtre terţi pentru care nu s-au întocmit facturi (factura se va întocmi ulterior).Creanţe privind capitalul subscris şi nevãrsat se referã la decontãrile cu asociaţii privind capitalul, respectiv drepturi ale societãţii asupra asociaţilor. Acţiuni proprii reprezintã acţiunile pe care societatea le-a emis.Cheltuieli în avans reprezintã cheltuielile care se înregistreazã într-o perioadã curentã dar care se referã la o perioadã viitoare (ex : cheltuieli cu chiria, cheltuieli cu dobânzile în cadrul operaţiilor de leasing, cheltuieli cu abonamentele).Imprumuturi din emisiunea de obligaţiuni reprezintã fonduri asigurate prin vânzarea obligaţiunilor cãtre public.Avansuri încasate în contul comenzilor (clienţi creditori) reprezintã sume de bani primite în avans, înaintea realizãrii comenzilor (a livrãrii bunurilor, a prestãrii serviciilor sau a executãrii lucrãrilor).Datorii comerciale sunt acele datorii care iau naştere din achiziţionarea de mãrfuri, materii prime, materiale consumabile, imobilizãri (corporale şi



necorporale) de la furnizori, furnizori de imobilizãri sau furnizori-facturi nesosite.

Venituri în avans reprezintã acele venituri înregistrate într-o perioadã curentã, dar care se referã la o perioada viitoare (venituri din chirii, venituri din abonamente).

Aplicatii rezolvate

1) Dispunem de urmãtoarele informaţii: produse finite…………………………………………………..5.000 ch. de constituire………………………………………………2.000 materii prime…………………………………………………..700 ch. in avans…………………………………………………….1.000 conturi la banci ……………………………………………… 8.000 creante comerciale……………………………………………1.300 alte investitii fin. pe termen scurt……………………………... 300

Care este suma activelor circulante? R. – 15.300;

2) Dispunem de urmãtoarele informaţii: - capital subscris varsat ………………………………………….20.000- constructii…………………………………………………...….5.000- rezerve legale…………………………………………………..4.000- datorii comerciale………………………………………………2.000- prime de capital………………………………………………..3.000

Care este suma capitalului si a rezervelor? R. – 27.000 ;

Tipuri de modificãri privind activul şi pasivul bilanţului unitãţii patrimoniale

1) Creşterea simultanã a unui element de activ şi a unuia de pasiv cu aceeaşi mãrime. A + X = P + X Exemple: - achiziţionarea de mãrfuri de la furnizori; - obţinerea unui credit bancar;2) Micşorarea simultanã a unui element de activ şi a unuia de pasiv cu aceeaşi mãrime.

A - X = P – X Exemple: - achitarea unei datorii faţã de furnizor din contul de la bancã; - rambursarea unui credit bancar;3) Creşterea unui element de activ concomitent cu micşorarea cu aceeaşi mãrime a unui alt element de activ, fãrã ca elementele de pasiv sã se modifice.

A + X – X = PExemple: - depunerea de numerar din casierie în bancã; - încasarea prin bancã de la clienţi a contravalorii mãrfurilor vândute;4) Creşterea unui element de pasiv concomitent cu micşorarea cu aceeaşi mãrime a unui alt element de pasiv, fãrã ca elementele de activ sã se modifice.



A = P + X – XExemple: - achitarea datoriei faţã de furnizor dintr-un credit bancar; - creşterea capitalului social prin încorporarea de rezerve;

Aplicatii rezolvate- Sã se evidenţieze tipul de modificare ce are loc.

1) Se ridicã numerar din bancã şi se depune în casã. A + X - X = P

2) Se aprovizioneazã cu materii prime de la furnizori. A + X = P + X

3) Se vând mãrfuri şi contravaloarea lor se depune în casã. A + X – X = P

4) Se achitã un furnizor din casã. A- X = P - X

5) Se înregistreazã trecerea capitalului social subscris nevãrsat la capital social subscris vãrsat.

A = P + X - X6) Se încorporeazã primele de emisiune la capitalul social.

A = P + X - X7) Se plateşte un furnizor de imobilizãri din contul de la bancã. A – X = P - X8) Se achiziţioneazã de la un furnizor de imobilizãri un mijloc de transport. A + X = P + X

b) Contul de profit şi pierdere1) Cifra de afaceri netã2) Variaţia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate şi producţia în curs de execuţie3) Producţia imobilizatã4) Alte venituri din exploatareVENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (1+2+3+4)5) a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile b) Alte cheltuieli materiale (cu obiecte de inventar, cu materiale nestocate) c) Alte cheltuieli externe (cheltuieli cu energia şi apa) d) Cheltuieli cu mãrfurile6) Cheltuieli cu personalul

a) Salariib) Cheltuieli cu asigurãrile şi protecţia socialã

7) a)Amortizãri şi provizioane pentru deprecierea imobilizãrilor corporale şi necorporale b) Ajustarea valorii activelor circulante8) Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu chiria, cheltuieli cu reparaţiile)CHELTUIELI DIN EXPLOATARE – TOTAL (5+6+7+8)PROFIT SAU PIERDERE DIN EXPLOATARE9) Venituri din interese de participare10) Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate11) Venituri din dobânzi şi alte venituri financiareVENITURI FINANCIARE – TOTAL (9+10+11)



12) Ajustarea valorii imobilizãrilor financiare şi a investiţiilor financiare 13) Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli financiareCHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (12+13)PROFIT SAU PIERDERE FINANCIARAPROFIT SAU PIERDERE CURENTA14) Venituri extraordinare15) Cheltuieli extraordinarePROFIT SAU PIERDERE DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARAVENITURI TOTALECHELTUIELI TOTALEPROFIT BRUT SAU PIERDERE BRUTA16) Impozit pe profit17) Alte impozite care nu apar în elementele de mai sus (impozit pe venit)PROFIT NET SAU PIERDERE NET A EXERCITIULUI FINANCIAR

Explicarea unor termeni prezenţi in contul de profit şi pierdere

Cifra de afaceri netã cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi de servicii ce intrã în categoria activitãţilor curente ale întreprinderii, dupã scãderea reducerilor comerciale (rabat, remiza şi risturna), a TVA-ului şi a altor impozite şi taxe aferente.Variaţia stocurilor de produse şi productie în curs de execuţie reprezintã variaţia în plus sau în minus dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale acestora.Producţia imobilizatã reprezintã veniturile rezultate din producţia de imobilizãri corporale şi necorporale.Ajustarea reprezintã orice modificare a valorii contabile (valoare de intrare) prin creştere sau micşorare, alta decât cea rezultatã din reevaluare (cheltuieli şi venituri privind provizioanele). Venituri din interese de participare reprezintã acele venituri rezultate din deţinerea unor titluri de participare în întreprinderi asociate din cadrul grupului şi din afara grupului.Profitul din activitatea curentã reprezintã diferenţa dintre veniturile din activitatea de exploatare şi financiarã şi cheltuielile din activitatea de exploatare şi financiarã.Pierderea din activitatea curentã reprezintã diferenţa dintre cheltuielile din activitatea de exploatare şi financiarã şi veniturile din activitatea de exploatare şi financiarã.Profitul din activitatea extraordinarã reprezintã diferenţa dintre veniturile extraordinare şi cheltuielile extraordinare.Pierderea din activitatea extraordinarã reprezintã diferenţa dintre cheltuielile extraordinare şi veniturile extraordinare.Impozitul pe profit se calculeazã prin aplicarea cotei de impozit (16%) asupra profitului impozabil.Profitul impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile.Venituri neimpozabile – dividende primite de la o persoanã juridicã românã, diferenţe favorabile de valoare a titlurilor de participare, venituri din anularea obligaţiunilor, venituri din reducerea sau anularea



provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere.Cheltuieli nedeductibile – cheltuieli cu impozitul pe profit datorat, amenzi, penalitãţi, majorãri de întârziere datorate autoritãţilor române sau strãine, cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsã din gestiune sau degradate, cheltuieli cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate.Rezultatul brut al exerciţiului financiar = venituri totale – cheltuieli totaleRezultatul net al exerciţiului financiar = Rezultat brut – impozit pe profit (impozit pe venit)

c) Situaţia modificãrii capitalului propriuModificãrile capitalului propriu se vor prezenta ca o componentã distinctã a situaţiilor financiare. Aceastã componentã trebuie sã cuprindã o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere a tuturor elementelor componente ale capitalului propriu, precum şi modificãrile acestora, indicându-se:a) suma la începutul exerciţiului financiar;b) sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar;c) natura, sursa sau destinaţia oricãror asemenea transferuri;d) suma ramasã la sfârşitul exerciţiului financiar.

d) Situatia fluxurilor de trezorerie1. Fluxuri de numerar din activitãţi de exploatare- încasãri în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;- încasãri în numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane; - plaţi în numerar cãtre furnizorii de bunuri şi de servicii;- plãţi în numerar cãtre şi în numele angajaţilor (salarii, contribuţii salariale);2. Fluxuri de numerar din activitãţi de investiţii- plãţi în numerar pentru achiziţionarea de active corporale;- plãţi în numerar şi împrumuturile efectuate cãtre alte pãrţi;- încasãri în numerar din vânzarea de terenuri şi clãdiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;- încasãrile în numerar din rambursarea avansurilor şi a împrumuturilor efectuate cãtre alte pãrţi;3. Fluxuri de numerar din activitãţi de finanţare- plaţi în numerar cãtre acţionari pentru a achiziţiona sau rãscumpãra acţiunile unitãţii;- plãţi în numerar ale unor sume împrumutate;- încasãri în numerar din emisiunea de acţiuni;- încasãri în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;

e) Situaţia notelor explicativeNotele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesitãţile utilizatorilor, în ceea ce priveşte rezultatele obţinute. Fiecare element semnificativ al bilanţului şi al contului de profit şi pierdere trebuie sã fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element. Pe lângã informaţiile ce trebuie prezentate, notele explicative trebuie sã includã, de asemenea, cel puţin urmãtoarele informatii:



a) numele întreprinderii care face raportarea,b) faptul cã situaţiile financiare sunt proprii întreprinderii şi nu grupului,c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referã situaţiile financiare,d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare,e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (mii lei).Pentru fiecare din aceste elemente se vor prezenta sumele corespunzãtoare anului precedent şi cele corespunzatoare anului curent.

Notele explicative trebuie sã se refere la:1) Active imobilizate2) Provizioane 3) Repartizarea profitului4) Analiza rezultatului din exploatare5) Situaţia creanţelor şi a datoriilor6) Principii, politici şi metode contabile7) Acţiuni şi obligaţiuni8) Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii9) Exemple de calcul şi analizã a principalilor indicatori economico-financiari10) Alte informaţii – a) informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii

b) informaţii privind relaţiile întreprinderii cu filiale, cu întreprinderi asociate

c) informaţii referitoare la impozitul pe profit d) prezentarea cifrei de afaceri pe sectoare

e) onorariile plãtite auditorilor f) angajamente acordate (giruri, cauţiuni) g) angajamente primite

f)Raportul administratorilorConsiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un raport care va conţine: a) o analizã fidelã a evoluţiei activitãţii întreprinderii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la încheierea acestuia;b) valoarea dividendelor propuse, valoare care a fost recomandatã de

consiliul de administraţie şi aprobatã de asociaţi/acţionari; c) informaţii privind evenimente importante survenite de la încheierea

exerciţiului financiar, care au afectat întreprinderea; d) informaţii asupra evoluţiei probabile a activitãţii întreprinderii;e) informaţii asupra activitãţilor din domeniul cercetãrii şi dezvoltãrii;f) urmãtoarele informaţii în ceea ce priveşte acţiunile proprii ale

întreprinderii, care au fost achiziţionate sau deţinute la orice moment în cursul exerciţiului financiar;- motivele oricãror achiziţii efectuate în cursul exerciţiului financiar;- numãrul şi valoarea nominalã a acţiunilor achiziţionate şi vândute în cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o reprezintã în capitalul social;- în cazul achiziţiilor sau al vânzãrilor, valoarea plãţilor sau a încasãrilor pentru acţiunile respective;- numãrul şi valoarea nominalã a tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de întreprindere, precum şi ponderea pe care o reprezintã în capitalul social;



- numãrul şi valoarea acţiunilor anulate;g) numele şi pregãtirea profesionalã a fiecãrui administrator;Test de autoevaluare 7.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.1. Dispunem de urmãtoarele informaţii:- fondul comercial……………………………………………………..5.000- creante comerciale…………………………………………………4.000- ch. de dezvoltare…………………………………………………...1.000- materiale consumabile…………………...………………… 2.000- rezerve………………………………………………………………..800- brevete……………………………………………………………….600- instalatii tehnice……………………………………………………...500- efecte de comert de platit…………………………………………….400Care este suma activelor imobilizate?

2. Dispunem de urmãtoarele informaţii:- furnizori debitori..................................................................................500- fonduri comerciale.............................................................................1200- prime de emisiune..............................................................................1000- datorii comerciale...............................................................................2000- casa.......................................................................................................700- terenuri..............................................................................................10000- capital social varsat...............................................................................200 Care este suma activelor circulante?3. Prezentaţi elementele care alcãtuiesc activele imobilizate?4. Definiţi cheltuielile nedeductibile?5. Ce cuprind fluxurile de numerar din activitãţi de exploatare?


În loc de rezumat





1. Dispunem de urmãtoarele informaţii:- banca……………………………………………………………….800- rezerve legale………………………………………………………..40- datorii comerciale………………………………………………...1500- cheltuieli de constituire……………………………………………900- credite bancare…………………………………………………..50000- clienti……………………………………………………………..1000- clienti creditori…………………………………………………….200



Care este suma datoriilor?

2. Prezentaţi elementele care alcãtuiesc activele circulante?3. Ce cuprind fluxurile de numerar din activitãţi de investiţii?4. Ce înţelegeţi prin rezultat brut şi net al unui exerciţiu financiar?5. Conţinutul raportului administratorilor?


Răspuns 7.11. 7100;2. 1200;3. Active imobilizate1) Imobilizãri necorporalea) Cheltuieli de constituire;b) Cheltuieli de dezvoltare;c) Concesiuni, brevete, licenţe, mãrci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizãri necorporale;d) Fondul comercial (în cazul în care a fost achiziţionat);e) Imobilizãri necorporale în curs de execuţie;

2) Imobilizãri corporalea) Terenuri şi construcţii;b) Instalaţii tehnice şi maşini;c) Alte instalaţii, utilaje şi mobilier; d) Imobilizãri corporale în curs de execuţie;

3) Imobilizãri financiarea) Titluri de participare deţinute la societãţile din cadrul

grupului;b) Creanţe asupra societãţilor din cadrul grupului;c) Titluri sub formã de interese de participare;d) Creanţe din interese de participare;e) Titluri deţinute ca imobilizãri;f) Alte creanţe (garanţii de participare);g) Acţiuni proprii;

4. Cheltuieli nedeductibile – cheltuieli cu impozitul pe profit datorat, amenzi, penalitãţi, majorãri de întârziere datorate autoritãţilor române sau strãine, cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsã din gestiune sau degradate, cheltuieli cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate.

5. - încasãri în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;- încasãri în numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane; - plaţi în numerar cãtre furnizorii de bunuri şi de servicii;- plãţi în numerar cãtre şi în numele angajaţilor (salarii, contribuţii salariale);







2009.6. TRATAT - Noile reglementari contabile armonizate cu directivele







Contul contabil


CONTUL CONTABIL

Cuprins Pagina


8.1 Contul contabil.............................................................................................................. 68





Contul contabil



Familiarizarea cu noţiunea de cont contabil, funcţiile şi structura acestuia.

Familiarizarea cu etapele analizei contabile. Familiarizarea cu principalele categorii de conturi.

8.1 Contul contabil

Cont contabilAnaliza

contabilã

Contul este un instrument specific contabilitãţii, folosit de metoda contabilitãţii pentru înregistrarea şi urmãrirea grupatã, ordonatã şi sistematizatã a informaţiilor generate de operaţii economice şi financiare care influenţeazã masa patrimoniului.

Fiecarui element patrimonial i se asociazã câte un cont contabil care exprimã starea la un moment dat şi evoluţia elementului patrimonial, pe o anumitã perioadã de gestiune.

Contul contabil reprezintã:1) model de individualizare, grupare şi înregistrare cronologicã a informaţiilor referitoare la un element patrimonial;2) model de sistematizare a mişcãrii privind creşterea elementului, pe de o parte, şi scãderea elementului, pe de altã parte;

Operaţiile ec-fin. care se înregistreazã într-un cont sunt de 2 feluri:a) operaţii care duc la creşteri ale elementelor, numite intrãri;b) operaţii care duc la scãderi ale elementelor, numite ieşiri.

3) model de evidenţã şi calcul în expresie valoricã a tuturor mişcãrilor intervenite într-o perioadã de gestiune.

Forma contului este cea a unui tablou cu 2 serii de calcul, respectiv starea iniţialã şi creşteri, pe de o parte, şi micşorarea şi starea finalã, pe de altã parte. Ecuaţia proprie contului este: Stare iniţialã + Creşteri = Micşorare + Stare finalãReprezentarea graficã a contului se face sub forma unui T cu debit şi credit.

Funcţiile contului1) funcţia de informare în mod cronologic a existenţei şi a mişcãrii fiecarui element patrimonial în parte;2) funcţia de control, potrivit cãreia, contul furnizeazã informaţii pe baza cãrora se controleazã, în mod individual, fiecare element patrimonial;3) funcţia de calcul, potrivit cãreia informaţiile furnizate de cont stau la


Contul contabil

baza calcularii indicatorilor economici şi financiari, în legãturã cu elementele patrimoniale.

Contul, prin conţinutul şi forma sa, face legãtura între informaţiile din documentele primare pe care le preia şi le prelucreazã, în mod propriu, şi le transmite balanţei de verificare. Fiecare cont are un conţinut economic determinat de natura elementului pe care îl reflectã. Reflectarea elementului patrimonial se face prin bilanţ, deci existã o legãturã directã între conturi şi activul şi pasivul bilanţier.

Conturile sunt impartite in 2 categorii fundamentale:1) conturi de activ care preiau posturile din partea de activ a bilanţului (ex: casa); A2) conturi de pasiv care preiau posturile din partea de pasiv a bilanţului (ex: furnizorii); PPe lângã aceste 2 categorii fundamentale existã şi o categorie de conturi bifuncţionale care preiau regulile de funcţionare a celor 2 categorii de bazã (ex: profit şi pierdere). A/P;

Structura contuluiElementele structurale ale contului sunt:1) titlul contului; 2) data înregistrãrii; 3) debit şi credit; 4) explicaţia contului; 5) mişcarea sau rulajul contului; 6) soldul contului.1) Este denumirea elementului patrimonial şi permite deosebirea unui cont de celelalte conturi.2) Indicã momentul când a avut loc operaţia care face obiectul reflectãrii în cont. Ea se stabileşte pe baza datei din documentele justificative care au consemnat operaţia şi fundamenteazã înregistrarea în cont. Data este definitã de zi, luna şi an. Aceste elemente asigurã înregistrarea cronologicã în contabilitate.3) Sunt cele 2 pãrţi ale contului cu ajutorul cãrora se sistematizeazã operaţiile în funcţie de sensul lor (majorãri sau micşorãri). Debitul (D) şi creditul (C) definesc forma bilanţierã a contului şi ele sunt de naturã juridicã. Debitul provine de la noţiunea de debitor care este persoana ce primeşte o valoare şi trebuie sã ofere un echivalent. Creditul provine de la creditor care este persoana ce dã o valoare şi urmeazã sã primeascã un echivalent. De aici rezultã cã orice valoare se mişcã între un creditor care defineşte punctul de origine şi un debitor care defineşte punctul de destinaţie.4) Constituie indicarea în coloana distinctã a conţinutului operaţiei înregistratã în cont. 5) Reprezintã totalul sumelor înregistrate în cursul unei perioade de gestiune în D sau C contului. In raport cu cele 2 pãrţi ale contului, întâlnim mişcare debitoare sau rulaj debitor şi mişcare creditoare sau rulaj creditor. Prin însumarea soldului iniţial debitor cu rulajul debitor se obţine total sume debitoare pe o perioadã de gestiune. Prin însumarea soldului iniţial creditor cu rulajul creditor se obţine total sume creditoare pe o perioadã de gestiune. In cazul în care contul nu are sold iniţial debitor sau creditor, total sume = rulaj debitor sau creditor. 6) Reprezintã mãrimea la un moment dat a elementului patrimonial cãreia i s-a asociat contul ca model de calcul. Se calculeazã ca diferenţã între


Contul contabil

total sume debitoare şi total sume creditoare şi invers. Soldul preia semnul totalului mai mare, avem: - sold debitor dacã TSD > TSC- sold creditor dacã TSC > TSD- sold balansat sau soldat dacã TSD = TSC

In raport cu momentul în care se calculeazã, soldul este sold iniţial (Si) şi sold final (Sf). Si este cel de la începutul perioadei de gestiune. Sf. se calculeazã la sfârşitul perioadei de gestiune şi va deveni sold iniţial pentru începutul perioadei viitoare.

Dubla inregistrare şi corespondenţa contuluiFiecare operaţie economicã şi financiarã este reflectatã în cadrul sistemului de conturi ca un raport de echivalenţã între destinaţia şi originea valorii economice. Ea se înregistreazã concomitent în debitul unui cont şi în creditul altui cont, cu aceeaşi mãrime.

Reflectarea simultanã cu aceeaşi mãrime a operaţiei în cele 2 conturi se numeşte dubla înregistrare. Legatura ce se stabileşte între cele 2 conturi folosite se numeşte corespondenţa conturilor, iar conturile care intrã în legaturã pe baza dublei înregistrãri se numesc conturi corespondente.

Analiza contabilã a operaţiilor economice şi financiareSe face cu ajutorul ducumentaţiei care stã la baza operaţiei ec.-fin. şi constã în descompunerea operaţiei în elemente componente, în scopul stabilirii conturilor şi respectiv a pãrţii acestora (D sau C) în care urmeazã sã se înregistreze operaţiile în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumã.

Etapele analizei contabile1) Stabilirea naturii operaţiei ec.-fin. – presupune examinarea documentelor justificative (facturi, chitanţe, ordine de platã) şi redarea sub formã de enunţ a informaţiei consemnatã în acele documente (vânzare, cumpãrare, încasare, platã);2) Stabilirea elementelor patrimoniale care se modificã în urma operaţiei şi sensul modificarii (creşteri de activ, micşorãri de activ, creşteri de pasiv sau micşorãri de pasiv); 3) Stabilirea conturilor care ţin evidenţa elementelor ce suferã modificãri;4) Stabilirea pãrţii conturilor corespondente (debit sau credit) în care urmeazã a se înregistra operaţia prin aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor; 5) Stabilirea formulei contabile ;

Formula contabilã este reprezentarea graficã a operaţiei ec.-fin prin care, potrivit dublei înregistrãri, un cont se debiteazã şi altul se crediteazã concomitent şi cu aceeaşi sumã. Legãtura dintre conturile corespondente se face prin semnul egal.

Formula cuprinde: simbol cont debitor = simbol cont creditor suma 1011 = 1012 1.500


Contul contabil

Formula contabila se clasifica in raport cu 2 criterii:I) Dupã numãrul conturilor corespondente din care este formatã:1) formulã simplã (conţine un singur cont debitor şi creditor);Ex: 1011 = 1012 15.000.000 ;

2) formulã compusã (conţine un singur cont debitor şi douã sau mai multe conturi creditoare sau invers);Ex : 371 = 401 100 4426 = 401 19 II) Dupã scopul pentru care se foloseşte:1) formula curentã (simplã sau compusã);

2) formula de stornare – corecteazã eventualele erori constând fie în înregistrarea unei sume eronate, fie în înregistrarea unei sume în alt cont.Ea se poate face :- în negru – se inverseazã poziţia conturilor din formula contabilã eronatã (în felul acesta anularea se face pe calea micşorãrii soldului);- prezintã dezavantajul cã duce la mãrirea artificialã a rulajului conturilor folosite; - în roşu – se repetã formula contabilã eronatã dar cu suma înscrisã în roşu sau în chenar (în felul acesta anularea se face prin intermediul micşorãrii rulajului).

Reguli de funcţionare a conturilorInregistrarea operaţiilor în conturi se face dupã anumite reguli de funcţionare care au la baza urmãtoarele concepte:a) bilanţul are douã pãrţi (activ şi pasiv), contul are douã pãrţi (debit şi credit);b) pentru fiecare post din bilanţ se deschide câte un cont care poate fi de activ sau de pasiv, în funcţie de partea din bilanã de unde provine;c) existentul din bilanţ se preia ca sold iniţial, respectând regula stanga-stanga, dreapta-dreapta; aceasta înseamnã cã sumele din stanga bilanţului (adicã din activ) se trec în partea stângã a contului de activ (adicã în debit), iar cele din dreapta bilanţului (adicã din pasiv) se trec în partea dreapta a contului de pasiv (adicã în credit);d) toate fenomenele economice care provoacã intrãri (majorãri, creşteri) se vor face pe aceeaşi parte a contului unde se aflã soldul iniţial, în timp ce operaţiile inverse ca sens economic, adica ieşirile (micşorãrile) se vor face pe partea opusa a contului.

Pe baza acestor concepte s-au formulat urmãtoarele reguli fundamentale de funcţionare a conturilor:conturile de activ încep sã funcţioneze prin a se debita cu existentele de activ, iar cele de pasiv încep sã funcţioneze prin a se credita cu existentele de pasiv;conturile de activ se debiteazã cu toate creşterile de activ, iar conturile de pasiv se crediteazã cu toate creşterile de pasiv;conturile de activ se crediteazã cu toate micşorãrile de activ, iar conturile de pasiv se debiteazã cu toate micşorãrile de pasiv;conturile de activ au sold final debitor sau egal cu zero, iar conturile de


Contul contabil

pasiv au sold final creditor sau egal cu zero.

Exemplu: Etapele analizei contabileSe achitã din casã datoria faţã de furnizori în suma de 238 lei.1) Natura operaţiei: plata furnizori;2) Stabilirea elementelor care se modificã şi sensul modificãrii lor: furnizorul scade, casa scade;3) Stabilirea conturilor elementelor ce suferã modificãri: casa – 5311, furnizori – 401;4) Stabilirea pãrţii conturilor corespondente: 5311 se crediteazã (A - C), 401 se debiteaza ( P – D) ;5) Stabilirea formulei contabile: 401 = 531 238;

Clasificarea conturilorToate conturile se integreazã într-un ansamblu unitar numit sistemul conturilor. Acesta asigurã reprezentarea globalã şi structuralã a patrimoniului şi delimiteazã, grupeazã şi ierarhizeazã elementele patrimoniale. Sistemul conturilor se bazeazã pe împãrţirea în clase, grupe şi subgrupe. Codificarea zecimalã aratã cã prima cifrã reprezintã clasa, primele douã reprezintã grupa, primele trei – contul sintetic de grad I, iar toate cele patru cifre – contul sintetic de grad II.

Criterii de clasificareI) Dupa functia contului:1) conturi de activ (A); 2) conturi de pasiv (P); 3) conturi bifuncţionale (A/P).

II) Dupã sfera de cuprindere: 1) conturi sintetice – opereazã cu trãsãturi comune ale elementelor patrimoniale (ex. contul 301 materii prime); 2) conturi analitice – opereazã cu trãsãturi specifice (ex. 301.01 materii prime – zahãr, 301.02 materii prime – fãinã);

III) Dupa continutul ec-fin.:1) conturi de bunuri economice (active) ; 2) conturi de surse economice (pasive) ; 3) conturi de procese economice (cheltuieli şi venituri) ; 4) conturi de gestiune ( conturi din clasa 9) ; 5) conturi în afara bilanţului (conturi din clasa 8);

Repartizarea operaţiilor în clasele de conturia) operaţii relative la contabilitatea financiarã – sunt cuprinse în urmãtoarele clase de conturi:


Contul contabil

a.1) conturi de bilanţ – care înregistreazã operaţiile producãtoare de modificãri patrimoniale şi sunt repartizate în urmãtoarele clase:clasa I – conturi de capitaluri;clasa II – conturi de imobilizãri;clasa III – conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie;clasa IV – conturi de terţi;clasa V – conturi de trezorerie;

a.2) conturi de procese economice înregistreazã operaţiile generatoare de cheltuieli şi venituri şi justificã originea rezultatului; ele sunt reflectate în documentul contabil de sintezã numit contul de profit şi pierdere şi sunt repartizate în urmãtoarele douã clase:clasa VI – conturi de cheltuieli;clasa VII – conturi de venituri;

a.3) conturi speciale sunt reflectate în clasa VIII – conturi speciale;

b) operaţii relative la contabilitatea de gestiune – sunt reflectate în conturile din clasa IX – conturi de gestiune; deşi planul de conturi prezintã o structurã pe grupe a acestei clase, fiecare unitate poate sã-şi adapteze structura clasei, conform necesitãţii de informare şi ţinând cont de mijlocul de calcul şi de înregistrãrile contabile.

Test de autoevaluare 8.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Realizaţi etapele analizei contabile pentru urmãtorul enunţ: Se încaseazã prin bancã de la un client suma de 500 lei;


În loc de rezumat





- Care sunt funcţiile contului contabil?- Realizaţi etapele analizei contabile pentru urmãtorul enunţ:Se înregistreazã trecerea capitalului de la subscris nevãrsat la subscris vãrsat, 200 lei;- Realizaţi o clasificare a conturilor?


Contul contabil


Răspuns 8.1- Natura operaţiei: încasare prin bancã de la clienţi;- Stabilirea elementelor care se modificã şi sensul modificãrii lor: conturi în bãnci în lei creşte, clienţi scade;- Stabilirea conturilor elementelor ce suferã modificãri: clienţi – 4111, banca in lei - 5121;- Stabilirea pãrţii conturilor corespondente: 5121 (A+D), 4111 (A-C) ;- Stabilirea formulei contabile: 5121 = 4111 500;


1) DUMITRU G. – Bazele contabilitatii, Ed. Universitara. 2) DUMITRANA M. - Bazele contabilitatii, Ed. Universitara, 2010.3) GRECEANU-COCOS V. - Contabilitatea institutiilor publice - comentata, actualizata si simplificta, Ed. Pro Universitaria, 2008.


Clasa I – Conturi de capitaluri


CLASA I – CONTURI DE CAPITALURI

Cuprins Pagina


9.1 Inregistrãri contabile – Clasa I – Conturi de capitaluri.................................................. 76








Familiarizarea cu principalele grupe de conturi ale clasei I. Familiarizarea cu principalele formule contabile ale clasei I.

9.1 Inregistrãri contabile – Clasa I – Conturi de capitaluri

CapitalRezerve din reevaluare

Cuprinde urmãtoarele grupe:10 Capital şi rezerve11 Rezultatul reportat12 Rezultatul exerciţiului financiar13 Subvenţii pentru investiţii15 Provizioane 16 Imprumuturi şi datorii asimilate

CONTUL 101 (P) – CAPITAL

Inregistrãri contabile1) Subscrierea capitalului social nevãrsat ;

1011 P + C456 A + D 456 = 1011

2) Inregistrarea aportului în natura şi în numerar, adus la capital;212 A + D % = 456 – decontãri cu asociaţii2111 A + D 212 - construcţii 2131 A + D 2111 - terenuri2133 A + D 2133 - mijloace de transport5121 A + D 2131 - echipamente tehnice456 A - C 5121 - banca

3) Trecerea capitalului de la subscris nevãrsat la subscris vãrsat ; 1011 P – D 1011 = 10121012 P + C

Exemplu Se constituie o societate cu un capital social de 200 lei care se varsã integral în contul de la banca în momentul constituirii. Sã se înregistreze:a) subscrierea capitalului

456 = 1011 200 b) evidenţierea aportului în numerar depus în contul de la bancã 5121 = 456 200c) trecerea capitalului de la subscris nevãrsat la subscris vãrsat

1011 = 1012 200

CONTUL 105 (P) – REZERVE DIN REEVALUARE

Rezervele din reevaluare reprezintã plusuri de valoare create prin reevaluarea activelor, de regulã a imobilizãrilor corporale şi financiare, respectiv ca diferenţã între valoarea actuala şi valoarea contabilã a



elementelor supuse reevaluãrii conform dispoziţiilor legale a ajustãrii de inflaţie (H.G. 95/1999 privind diferenţele din reevaluare, H.G. 986/1998). Rezervele din reevaluare modificã valoarea contabilã a imobilizãrilor şi sunt utilizate pentru creşterea capitalului sau a rezervelor.ExempluO unitate deţine un utilaj procurat în 2000 la valoarea contabilã de 100.000 lei. La sfârşitul lui 2005 se decide creşterea valorii cu suma de 3.000 lei. Sã se înregistreze:a) rezerva din reevaluare

2131 = 105 3.000b) încorporarea la rezerve

105 = 1068 3.000c) încorporarea la capitalul social

105 = 1012 3.000

CONTUL 106 (P) - REZERVE

Constituirea rezervelor din:a) profitul net realizat în exerciţiul curent (profitul se va repartiza)

129 (repartizarea profitului); A+D 129 = 106 P+C

b) profitul net realizat în exerciţiul precedent; P-D 1171 = 106 P+C (1171 rezultatul reportat) ;Observatie: Contul 1171 este un cont bifuncţional. Când se evidenţiazã profitul nerepartizat este un cont de pasiv, când se evidenţiazã pierderea neacoperitã este un cont de activ.

c) din primele de emisiune ; P-D 1041 = 106 P+C

Diminuarea rezervelor ca urmare a:a) creşterii capitalului social ;

P-D 106 = 1012 P+C b) acoperirii piederilor realizate în exerciţiul curent ;

106 = 121 Observatie: Contul 121 (profit şi pierdere) este un cont bifuncţional. Când se evidenţiazã pierderea este un cont de activ, când se evidenţiazã profitul este un cont de pasiv. c) acoperirii pierderilor reportate din exerciţiile precedente ; P-D 106 = 1171 A-C

CONTUL 1171 (A/P) – REZULTATUL REPORTAT

Inregistrarea pierderilor realizate în exerciţiile curente reportate pentru exerciţiile viitoare (pierderi neacoperite); A+D 1171 = 121 A-C2) Inregistrarea profitului realizat în exerciţiul curent rãmas nerepartizat şi reportat pentru exerciţiile viitoare; P-D 121 = 1171 P+C3) Diminuarea profitului net realizat în exerciţiile precedente şi reportat ca urmare a creşterii capitalului social şi a rezervelor;106 P + C 1171 = %



1012 P + C 1061171 P - D 10124) Utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor realizate în exerciţiile trecute; P-D 106 = 1171 A-C5) Evidenţierea dividendelor datorate acţionarilor din profitul net realizat în exerciţiile precedente (457- dividende de platã); P-D 1171 = 457 P+C

CONTUL 121 (A/P) – PROFIT SI PIERDERE

Evidentierea închiderii conturilor de venituri la sfârşitul lunii; 701… P – D % = 121711.. P – D 701… 786 P - D 711121 P + C 786

711 A – C 121 = 711 121 A + DLa sfârşitul lunii toate conturile de cheltuieli şi cele de venituri utilizate în cadrul lunii respective se vor închide prin intermediul contului 121. Astfel totalul cheltuielilor se va regãsi şi în debitul contului 121 şi totalul veniturilor se va regãsi în creditul contului 121. Intr-o balanţã SD al contului 121 indicã pierderea, iar soldul creditor indicã profitul.2) Evidenţierea închiderii conturilor de cheltuieli la sfârşitul lunii;601 A – C 121 = %698 A – C 601 121 A + D 698 Observaţie: Când utilizãm contul 121 pentru închiderea conturilor de venituri (care sunt conturi de pasiv), acesta devine un cont de pasiv, iar când îl utilizãm pentru închiderea conturilor de cheltuieli (care sunt conturi de activ), acesta devine un cont de activ.

CONTUL 129 (A) – REPARTIZAREA PROFITULUI

1) Constituirea rezervelor din profitul realizat în exerciţiul curent; A+D 129 = 106 P+C2) Evidenţierea dividendelor cuvenite acţionarilor în exerciţiul curent; A+D 129 = 457 P+C 3) Evidenţierea profitului net realizat la închiderea exerciţiului, destinat creşterii capitalului social ; A+D 129 = 1012 P+C4) Inchiderea contului 129 la începutul anului viitor (luna ianuarie) prin 121

121 = 129

CONTUL 132 (P) - IMPRUMUTURI NERAMBURSABILE CU CARACTER DE SUBVENTII PENTRU INVESTIŢII

1) Evidenţierea subvenţiei pentru investiţii primitã prin contul de la bancã A+D 5121 = 132 P+C



2) Trecerea la sfârşitul lunii la venituri a împrumuturilor cu caracter de subvenţii; P-D 132 = 7417 P+C

CONTUL 151 (P) – PROVIZIOANE

1) Constituirea provizioanelor pentru garanţii acordate clienţilor ; A+D 6812 = 1512 P+C Toate conturile de provizioane se constituie pe seama unor conturi de cheltuieli şi se anuleazã pe seama unor conturi de venituri;2) Anularea sau diminuarea provizioanelor ; P-D 1512 = 7812 P+C (venituri din provizioane);

CONTUL 161 (P) – IMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE OBLIGATIUNI

1) Evidenţierea împrumutului din emisiuni de obligaţiuni (cãtre debitori diverşi – 461); A+D 461 = 1618 P+C 2) Incasarea împrumutului în contul de la bancã (scade dreptul faţã de debitori diverşi); A+D 5121 = 461 A-C3) Inregistrarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni (666- cheltuieli privind dobânzile; 1681- dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni); A+D 666 = 1681 P+C4) Plata din contul de la bancã a dobânzilor aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni; P-D 1681 = 5121 A-C5) Rãscumpãrarea obligaţiunilor emise (505 - obligaţiuni emise şi rãscumparate); A+D 505 = 51216) Anularea obligaţiunilor emise şi rãscumpãrate; P-D 1618 = 505 A-C

CONTUL 1621 (P) – CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG

1) Obţinerea unui credit pe termen lung şi înregistrarea în contul de la bancã; A+D 5121 = 1621 P+C2) Inregistrarea dobânzilor aferente creditului bancar pe termen lung; A+D 666 = 1682 P+C (dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung)3) Plata dobânzilor datorate, din contul de la bancã; P-D 1682 = 5121 A-C5) Rambursarea creditului bancar; P-D 1621 = 5121 A-C

CONTUL 167(P)–ALTE IMPRUMUTURI SIDATORII ASIMILATE

In aceastã categorie se includ : garanţiile primite, ratele de capital în cadrul



contractelor de leasing;1) Inregistrarea garanţiilor primite pentru participarea la licitaţii prin bancã sau prin casã;

5121 (5311) = 1672) Restituirea din banca sau din casã a garanţiilor primite;

167 = 5121 (5311)3) Inregistrarea ratelor de capital aferente mijloacelor de transport achiziţionate în sistem de leasing potrivit contractelor de leasing;

2133 = 1674) Diminuarea ratelor de capital cu valoarea facturatã lunar;

167 = 404

Test de autoevaluare 9.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.Se constituie o societate al cãrei capital social este de 20000 lei. Acest capital este în numerar vãrsat în contul de la bancã în sumã de 10000 şi sub formã de aport în naturã, calculatoare care intrã în categoria obiectelor de inventar – 7000 şi un stoc de materiale auxiliare – 3000. Sã se înregistreze?


În loc de rezumat





Rezolvaţi aplicaţia:Se înregistreazã cheltuieli cu constituirea societãţii în valoare de 720 lei din care, pentru suma de 500 lei se elibereazã facturã cu chitanţã, 220 lei se elibereazã doar chitanţã. Cheltuielile de constituire se amortizeazã în 36 luni, dupã care se vor scoate din gestiune.Sã se înregistreze:




Răspuns 9.1a) Subscrierea capitalului social nevãrsat A+D 456 = 1011 P+C 20000b) Inregsitrarea aportului în numerar şi în naturã % = 456 A-C 20000 A+D 5121 10000 A+D 303 7000 A+D 3021 3000c) Trecerea capitalului de la subscris nevãrsat la subscris vãrsat P-D 1011 = 1012 P+C 20000


1. STAICU C. – Contabilitatea agenţilor economici, Ed. Universitaria, 2009.2. TRATAT - Noile reglementari contabile armonizate cu directivele europene (In vigoare din 1 IANUARIE 2010 - OMFP 3055/2009), Ed. Best Publishing. 3. TRASCA M. – Contabilitatea capitalului societãţilor comerciale, Ed. Mondo-Ec., 1994.4. PETCU M. - Analiza economico - financiara a intreprinderii. Probleme, abordari, metode, aplicatii. Editia a II-a, Ed.Economica, 2008.





Clasa II – Conturi de imobilizãri


CLASA II – CONTURI DE IMOBILIZARI

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 10…………………………………………………… 83

10.1 Inregistrãri contabile – Clasa II – Conturi de imobilizãri............................................ 83

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 10………………………………………….. 86


Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 10…………………………………………………… 87





Familiarizarea cu principalele grupe de conturi ale clasei II. Familiarizarea cu principalele formule contabile ale clasei II.

10.1 Inregistrãri contabile – Clasa II – Conturi de imobilizãri

Imobilizãri corporale,

necorporale, financiare

Cuprinde urmãtoarele grupe:20 - imobilizãri necorporale21 - imobilizãri corporale23 - imobilizãri în curs şi avansuri pentru imobilizãri26 - imobilizãri financiare28 - amortizãri privind imobilizãrile29 - ajustãri pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizãrilor

CONTUL 201 – CHELTUIELI DE CONSTITUIRE – (A) Inregistrarea facturã-chitanţã primitã de la ONRC privind taxe de constituire a societãţii şi plata acestor taxe; A+D 201 = 404 P+C

P-D 404 = 5311 A-C2) Inregistrarea amortizãrii cheltuielilor de constituire (maximum 3 ani); A+D 6811 = 2801 P+C3) Scoaterea din gestiune a cheltuielilor de constituire dupã amortizarea lor integralã; P-D 2801 = 201 A-C

CONTUL 203 – CHELTUIELI DE DEZVOLTARE (A)

Achiziţionarea unor proiecte de dezvoltare de la furnizori, pe bazã de facturã fiscalã ;

% = 404 203 44262) Inregistrarea proiectelor de dezvoltare obţinute în cadrul unitãţii; A+D 203 = 721 P+C(venituri din producţia de imobilizãri necorporale)3) Inregistrarea amortizãrii cheltuielilor de dezvoltare (se amortizeazã liniar pe o perioadã de 3 ani); A+D 6811 = 2803 P+C4) Scoaterea din gestiune dupã amortizarea integralã; P-D 2803 = 203 A-C

CONTUL 208 – ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE (A)Inregistrarea programelor informatice obţinute din diverse surse:

aport la capitalul social



A+D 208 = 456 A-Cachiziţionate de la furnizori ;

208 A + D % = 4044426 A + D 208404 P + C 4426

c) din producţia proprie;A+D 208 = 721 P+C

Inregistrarea amortizãrii (liniar pe o perioada de 3 ani);A+D 6811 = 2808 P+C

Scoaterea din evidenţã a programelor informatice amortizate integral;P-D 2808 = 208 A-C

CONTUL 2111 – TERENURI (A)

Intrarea terenurilor în unitate din diverse surse:achiziţionate de la furnizori pe bazã de facturã fiscalã ;

2111 A + D % = 4044426 A + D 2111404 P + C 4426

b) aport la capitalul socialA+D 2111 = 456 A-C

Vânzarea unui teren (cãtre debitori diverşi);A+D 461 = % 7583 (venituri din vanzarea activelor şi alte operaţii de

capital) 4427 P+C

Scoaterea din gestiune a terenului vândut;A+D 6583 = 2111 A-C

Observaţie: Terenurile nu sunt supuse amortizãrii.

CONTUL 212 – CONSTRUCTII (A)

Aport la capitalul social ; A+D 212 = 456 A-CAchiziţionare de la furnizori ;212 A + D % = 404404 P + C 2124426 A + D 4426Inregistrarea amortizãrii; A+D 6811 = 2812 P+CInregistrarea vânzãrii cãtre debitori diverşi;461 A + D 461 = %7583 P + C 75834427 P + C 4427Scoaterea din gestiune a construcţiilor amortizate integral; P-D 2812 = 212 A-CScoaterea din gestiune a construcţiilor amortizate parţial;212 A – C % = 2122812 P – D 65836583 A + D 2812Observatie: Valoarea rãmasã neamortizatã (suma din dreptul contului



6583) este cheltuialã nedeductibila din punct de vedere fiscal, respectiv este cheltuialã nedeductibilã la calculul impozitului pe profit.

CONTUL 231 – IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS DE EXECUTIE (A)

Evidenţierea imobilizãrilor corporale în curs achiziţionate de la furnizori;231 A + D % = 404404 P + C 2314426 A + D 4426Inregistrarea imobilizãrilor corporale în curs realizate în unitate; A+D 231 = 722 P+CInregistrarea imobilizãrilor corporale în curs aduse ca aport la capitalul social; A+D 231 = 456 A-C4) Inregistrarea unei construcţii terminate pe baza procesului verbal de recepţie a lucrãrilor 212 = 231

CONTUL 233 – IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS DE EXECUTIE (A)

Evidenţierea imobilizãrilor necorporale în curs achiziţionate de la furnizori;233 A + D % = 4044426 A + D 233404 P + C 44262) Inregistrarea imobilizãrilor necorporale în curs realizate în unitate; A+D 233 = 721 P+C3) Inregistrarea imobilizãrilor necorporale în curs aduse ca aport la capitalul social;

A+D 233 = 456 A-C4) Inregistrarea programelor informatice terminate pe baza procesului verbal de recepţie;

208 = 233

CONTUL 2678 – ALTE CREANTE IMOBILIZATE (A)

1) Inregistrarea garanţiilor de participare la licitaţii depuse de societate, din bancã sau din casã;

2678 = 51212678 = 5311

2) Incasarea garanţiilor prin bancã sau prin casã;5121 = 26785311 = 2678

Test de autoevaluare 10.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.1) Inregistrarea dobânzii aferentã unui credit bancar pe termen lung genereazã nota contabilã:a) 666 = 1682 b) 1682 = 5121 c) 666 = 51212) Constituirea rezervelor din profitul reportat genereazã nota contabilã:a) 121 = 106 b) 117 = 106 c) 129 = 106



3) Obţinerea pe cont propriu a unei mãrci genereazã nota contabilã:a) 205 = 721 b) 205 = 722 c) 205 = 2314) Inregistrarea impozitului pe venit genereazã nota contabilã:a) 698 = 4418 b) 691 = 4411 c) 441 = 51215) Sa se realizeze nota contabilã a închiderii de TVA în urmãtoarele condiţii:Rcd 4426 = 1200 Rcc 4427 = 800Sold 4423 = 500 6) Amortizarea unui mijloc de transport genereazã nota contabilã:6811 = 2133 b) 6811 = 2813 c) 281 = 21337) Achiziţionarea unui mijloc de transport de la furnizor cu facturã fiscalã genereazã nota contabilã: a) % = 401 b) % = 404 2133 2133 4426 44268) Depunerea numerarului din casa în bancã genereazã nota contabilã:a) 5311 = 5121 b) 5121 = 5311 c) 581 = 5311

Răspunsul la test se găseşte la pagina .

În loc de rezumat





1) Constituirea unui acreditiv genereazã nota contabilã:a) 401 = 541 b) 581 = 541; 541 = 5121 c) 541 = 581; 581 = 51212) Contul 121 este un cont:a) de activ b) de pasiv c) bifunctional3) Plata salariilor genereazã nota contabilã:a) 421 = 5311 b) 421 = 5121 c) 641 = 4214) Care sunt condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã în mod cumulativ un mijloc fix?

5) Consumul materiilor prime genereaza nota contabilã:a) 301 = 601 b) 601 = 301 c) 602 = 3026) Subscrierea capitalului social genereazã nota contabilã:a) 1011 = 1012 b) 456 = 1012 c) 456 = 10117) Inregistrarea contribuţiilor salariale aferente angajatului genereazã nota contabilã:a) 641 = 421 b) 421 = % c) 6451 = 4311 4312 4314



43728) Acţiunea este o hârtie de valoare care oferã calitatea de:a) coproprietar al unei societãţi comercialeb) creditor al unei societãţi comerciale9) Achiziţionarea de mãrfuri de la furnizori în baza avizului de însoţire genereazã nota contabilã:a) % = 408 b) % = 401 c) 4111 = % 371 371 707 4428 4426 442710) Inregistrarea fondului de salarii genereazã nota contabilã:a) 421 = 5121 b) 425 = 5311 c) 641 = 421 d) 421 = 42511) Inregistrarea amortizãrii cheltuielilor de constituire genereazã nota contabilã:a) 6811 = 201 b) 6811 = 2801 c) 6811 = 280312) Vânzarea de mãrfuri cãtre clienţi cu facturã genereazã nota contabilã:a) 4111 = 707 b) 4111 = 704 c) 4111 = % 707 442713) Plata unui furnizor dintr-un acreditiv genereazã nota contabilã: a) 541 = 401 b) 401 = 541 c) 541 = 512114) Prestarea unui serviciu cãtre un client cu facturã fiscalã genereazã nota contabilã:a) 5121 = 4111 b) 4111 = % c) 4111 = %

707 7044427 4427

15) Inregistrarea facturii fiscale primitã de la un furnizor privind chiria pe luna curentã genereazã nota contabilã:a) % = 401 b) % = 401 c) % = 401 612 628 611 4426 4426 4426


Răspuns 10.11) a; 2) b; 3) a; 4) a; 6) b; 7) b; 8) c;5) 4426 > 4427 rezultã % = 4426 1200 4427 800 4424 400 4423 = 4424 400

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 101. STAICU C. – Contabilitatea agenţilor economici, Ed.

Universitaria, 2009.2. TRATAT - Noile reglementari contabile armonizate cu directivele


3. PETCU M. - Analiza economico - financiara a intreprinderii. Probleme, abordari, metode, aplicatii. Editia a II-a, Ed.Economica, 2008.





Clasa III – Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie


CLASA III – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN

CURS DE EXECUTIE

Cuprins Pagina


11.1 Inregistrãri contabile – Clasa III – Conturi de stocuri ................................................ 89








Familiarizarea cu principalele grupe de conturi ale clasei III. Familiarizarea cu principalele formule contabile ale clasei III.

11.1 Inregistrãri contabile – Clasa III – Conturi de stocuri

Cuprinde urmãtoarele grupe:30 – stocuri de materii prime şi materiale33 - producţia în curs de execuţie34 - produse35 - stocuri aflate la terţi36 - animale37 - mãrfuri38 - ambalaje39 – ajustãri pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie

CONTUL 301 (A) – MATERII PRIME

A) Intrãri de materii prime:1. Achiziţionare de materii prime de la furnizori pe bazã de facturã ; 301 A + D % = 401401 P + C 3014426 A + D 4426 2. Achiziţionare de materii prime de la furnizori fãrã facturã ;

a) Intrarea în gestiune a materiilor prime pe baza avizului de însoţire; 301 A + D % = 408 (furnizori- facturi nesosite)408 P + C 3014428 A + D 4428 b) Ulterior se întocmeşte factura ; 408 P – D 408 = 401 401 P + C4428 A – C 4426 = 4428 4426 A + DObservaţie: Contul 4428 (TVA neexigibilã) este un cont bifuncţional. Când se utilizeazã la achiziţionare de la furnizori fãrã facturã este un cont de activ, iar când se utilizeazã la vânzare fãrã facturã este un cont de pasiv.3. Inregistrarea materiilor prime aduse ca aport la capitalul social; A+D 301 = 456 A-C4. Intrarea de materii prime de la terţi (cele date spre prelucrare) şi înregistrarea manoperei; 301 = 351 (mp şi materii aflate la terţi);301 A + D % = 401401 P + C 301



4426 A + D 44265. Inregistrarea materiei prime primite cu titlu gratuit; A+D 301 = 771 P+C (venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare);6. Inregistrarea plusurilor de materii prime, constatate la inventariere;301 A + D 301 = 601 (cheltuieli cu materii prime)601 A – C 301 = 7588 (alte venituri din exploatare)

B) Ieşiri de materii prime1. Inregistrarea consumului de materii prime (cheltuiala se înregistreazã în momentul consumului); A+D 601 = 301 A-C2. Inregistrarea ieşirilor de materii prime datoritã unor calamitãţi naturale; A+D 671 = 301 A-C (cheltuieli privind calamitãţile şi alte evenimente extraordinare)

CONTUL 302 (A) – MATERIALE CONSUMABILE

A) Intrãri de materiale consumabile :1. Achiziţionarea de materiale consumabile de la furnizori pe bazã de facturã; 302 A + D % = 401401 P + C 3024426 A + D 4426 2. Achiziţionarea de materiale consumabile de la furnizori fãrã facturã;

a) Intrarea in gestiune a materiilor prime pe baza avizului de însoţire; 302 A + D % = 408 (furnizori- facturi nesosite)408 P + C 3024428 A + D 4428 (TVA neexigibila) b) Ulterior se întocmeşte factura fiscalã;408 P – D 408 = 401 401 P + C4428 A – C 4426 = 4428 4426 A + D3. Inregistrarea de materiale consumabile aduse ca aport la capitalul social A+D 302 = 456 A-C4. Intrarea de materiale consumabile de la terţi (cele date spre prelucrare) şi înregistrarea manoperei;302 A + D 302 = 351 (m.p. şi materiale aflate la terţi)351 A – C302 A + D % = 401401 P + C 302 (manoperã)4426 A + D 44265. Inregistrarea materialelor consumabile primite cu titlu gratuit; A+D 302 = 771 P+C (venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare) B) Ieşiri de materiale consumabile1. Inregistrarea consumului de materiale consumabile (cheltuiala se înregistreazã în momentul consumului); A+D 602 = 302 A-C



2. Inregistrarea ieşirilor de materiale consumabile datoritã unor calamitãţi naturale; A+D 671 = 302 A-C

CONTUL 341 (A) – SEMIFABRICATE

1. Obţinerea semifabricatelor din producţie; A+D 341 = 711 P+CObservatie – Cu ajutorul contului 711 – variaţia stocurilor se ţine evidenţa producţiei stocate şi a variaţiei acesteia. Variaţia stocurilor reprezintã variaţia în plus (creştere) sau în minus (micşorare) dintre valoarea la cost de producţie de la sfârşitul perioadei şi valoarea de la începutul perioadei.2. Recepţionarea semifabricatelor de la terţi şi înregistrarea manoperei; A+D 341 = 354 A-C (produse aflate la terţi)341 A + D % = 401401 P + C 3414426 A + D 44263. Inregistrarea plusurilor constatate la inventariere; 341 = 7114. Inregistrarea minusurilor constatate la inventariere (perisabilitãţi); 711 = 3415. Vânzarea semifabricatelor cãtre clienţi; 411 = % 702 (venituri din vânzarea semifabricatelor) 44276. Descãrcarea gestiunii de semifabricatele vândute; 711 = 3417. Inregistrarea lipsurilor de semifabricate datoritã unor calamitãţi naturale A+D 671 = 341 A-C (cheltuieli privind calamitãţile)8. Consumul semifabricatelor în producţie; A+D 711 = 341 A-C9. Trimiterea semifabricatelor spre prelucrare la terţi; A+D 354 = 341 A-C

CONTUL 345 (A) – PRODUSE FINITE

1. Obţinerea de produse finite din producţie proprie; A+D 345 = 711 P+C (variaţia stocurilor);2. Inregistrarea plusurilor de produse finite constatate la inventariere; 345 = 711 3. Vânzarea de produse finite cãtre clienţi; 411 = %

701 (venituri din vânzarea produselor finite); 4427

4. Descãrcarea gestiunii de produsele finite vândute; 711 = 3455. Inregistrarea minusurilor constatate la inventariere 711 = 345



CONTUL 346 (A) – PRODUSE REZIDUALE

1. Recepţionarea deşeurilor şi a rebuturilor; A+D 346 = 711 P+C2. Vânzarea produselor reziduale cãtre clienţi; A+D 411 = 703 P+C (venituri din vânzarea produselor reziduale)Observatie: La vânzarea produselor reziduale nu se înregistreazã TVA colectatã. 3. Descãrcarea gestiunii de produsele reziduale vândute; 711 = 3464. Evidenţierea plusurilor constatate la inventariere;

346 = 7115. Evidenţierea minusurilor constatate la inventariere; 711 = 346

GRUPA 35 – STOCURI AFLATE LA TERTI

1. Trimiterea spre prelucrare la terţi a materilor prime şi a materialelor consumabile;

351 = % (mp si mater aflate la terti);301302

2. Reîntoarcerea în unitate a mp şi materialelor consumabile şi înregistrarea manoperei;301 A + D % = 351302 A + D 301351 A – C 302

301 A + D % = 401302 A + D 301401 P + C 3024426 A + D 44263. Expedierea produselor spre prelucrare la terţi;341 A – C 354 = % 341 345 A – C 345346 A – C 346354 P + D (produse aflate la terţi)4. Reîntoarcerea în unitate a produselor şi înregistrarea manoperei;341 A + D % = 354 % = 401345 A + D 341 341346 A + D 345 345354 A – C 346 346

4426

CONTUL 371 (A) – MARFURI

1. Achiziţionarea de mãrfuri de la furnizori pe bazã de facturã ; 371 A + D % = 401401 P + C 3714426 A + D 4426



2. Achiziţionarea de mãrfuri fãrã facturã; a) intrarea mãrfurilor în gestiune pe baza avizului de însoţire; 371 A + D % = 408 (furnizori – facturi nesosite)408 P + C 371 4428 A + D 4428b) ulterior se întocmeşte factura;

408 = 401, 4426 = 44283. Inregistrarea adaosului comercial aferent mãrfurilor achiziţionate;

371 = 378 Observatie: Contul 378 – este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a mãrfurilor. Funcţioneazã ca un cont de pasiv.4. Inregistrarea TVA neexigibilã aferentã mãrfurilor achiziţionate în comerţul en-detail;

371 = 44285. Inregistrarea mãrfurilor primite cu titlu gratuit; A+D 371 = 771 P+C6. Inregistrarea plusurilor constatate la inventariere;

371 = 607371 = 7588

7. Vânzarea mãrfurilor cãtre clienţi;411 A + D 411 = %707 P + C 7074427 P + C 4427 8. Scoaterea din gestiune a mãrfurilor vândute;

607 = 3719. Descãrcarea gestiunii de adaosul comercial aferent mãrfurilor vândute; 378 = 37110. Descãrcarea gestiunii de TVA neexigibilã aferentã mãrfurilor vândute; 4428 = 37111. Inregistrarea lipsurilor constatate la inventariere; 607 = 37112. Inregistrarea pierderilor datorate calamitãţilor naturale; 671 = 371

Test de autoevaluare 11.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Se cumpãrã mârfuri de la furnizori cu facturã al cãror cost de achiziţie este de 500 lei, TVA 19%. Unitatea practica un adaos comercial de 30% , desface mãrfuri en – gros şi vinde toata marfa.Sã se înregistreze:




În loc de rezumat




Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 11Rezolvaţi aplicaţiile:1. Se cumpãrã mãrfuri de la furnizori al cãror cost de achiziţie este de 200 lei, TVA 19 %. Unitatea practicã un adaos comercial de 40%, desface mãrfuri en-detail şi vinde marfa al cãrei cost de achiziţie este de 150 lei.2. O societate desface mãrfuri en - gros şi practicã un adaos comercial de 20%. Unitatea cumpãrã mãrfuri al caror cost de achiziţie este de 1.000 lei, TVA 19% şi vinde mãrfuri al cãror cost de achiziţie este de 500 lei.Sã se înregistreze :

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluareRăspuns 11.11) Achiziţionarea mãrfurilor de la furnizori pe bazã de facturã ;

% = 401 595 371 500 4426 952) Plata furnizorului prin contul de la bancã

401 = 5121 5953) Adaosul comercial

371 = 378 150 Adaos comercial = cost de achiziţie * cota de adaos = 30% * 500 = 1504) Vânzarea mãrfurilor cãtre clienţi pe bazã de facturã ;

4111 = % 773,5707 6504427 123,5

Preţ de vânzare fãrã TVA= cost de achiziţie + adaos comercial = 500 + 150 = 650;5) Incasarea prin casã a contravalorii mãrfurilor vândute clienţilor;

5311 = 4111 773,56) Descãrcarea gestiunii de mãrfurile vândute şi descãrcarea adaosului comercial;

607 = 371 500378 = 371 150



comentata, actualizata si simplificta, Ed. Pro Universitaria, 2008.


Clasa IV – Conturi de terţi


CLASA IV – CONTURI DE TERŢI

Cuprins Pagina


12.1 Inregistrãri contabile – Clasa IV – Conturi de terţi..................................................... 96

12.2 Contribuţiile aferente unitãţii şi salariaţilor................................................................. 101








Familiarizarea cu principalele grupe de conturi ale clasei IV. Familiarizarea cu principalele formule contabile ale clasei IV. Intelegerea modului de calcul al salariilor şi contribuţiile aferente

unitãţii şi salariaţilor

12.1 Inregistrãri contabile – Clasa IV – Conturi de terţi

FurnizoriEfecte de plãtit

DebitoriCreditori

Cuprinde urmãtoarele grupe:40 - furnizori şi conturi asimilate- clienţi şi conturi asimilate - personal şi conturi asimilate- asigurãri sociale, protecţia socialã şi conturi asimilate- bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate- grup şi asociaţi/acţionari- debitori şi creditori diverşi- conturi de regularizare şi asimilate- decontãri în cadrul unitãţii- ajustari pt deprecierea creantelor

CONTUL 401 – FURNIZORI (P)

1. Achiziţionarea de materiale consumabile şi mãrfuri de la furnizori, pe bazã de facturã;

% = 401302371

44262. Plata furnizorilor; a) prin contul de la banca;

401 = 5121b) prin casa;

401 = 5311 c) prin acreditive;

401 = 541d) prin efecte de comerţ (cambie, biletul la ordin) ;

401 = 403

CONTUL 403 – EFECTE DE PLATIT (P)

1. Inregistrarea efectelor de comerţ acceptate ca platã a furnizorilor;401 = 403

2. Plata prin bancã a efectelor ; 403 = 5121



CONTUL 404 – FURNIZORI DE IMOBILIZARI (P)

1. Achiziţionarea unor programe de dezvoltare de la furnizori, pe bazã de facturã ;

% = 404203

44262. Achiziţionarea unui teren de la furnizori, pe bazã de facturã fiscalã;

% = 404 2111 44263. Plata furnizorilor:

a) prin bancã 404 = 5121b) prin casã 404 = 5311c) prin efecte de plãtit 404 = 405

CONTUL 408 – FURNIZORI –FACTURI NESOSITE (P)

1. Achiziţionarea de mãrfuri de la furnizori fãrã facturã; a)Intrarea mãrfurilor în gestiune pe baza avizului de însoţire;

% = 408371

4428b)Ulterior se întocmeşte factura;

408 = 4014426 = 4428

CONTUL 409 – FURNIZORI – DEBITORI (A)

1. Acordarea unor avansuri furnizorului (furnizori – debitori), pe bazã facturii proforme emisã de acesta;

a) din casã 409 = 5311 b) din bancã 409 = 5121

2. Inregistrarea facturii primitã de la furnizor privind mãrfuri sau prestãri servicii;

% = 401371 (628)4426

3. Regularizarea avansurilor cu furnizorii la primirea facturii; 401 = 409

CONTUL 4111 – CLIENTI (A)

1. Vânzarea mãrfurilor cãtre clienţi pe bazã de facturã; 4111 = %

7074427

2. Incasarea contravalorii mãrfurilor vândute clienţilor;a) prin bancã 5121 = 4111b) prin casã 5311 = 4111c) prin efecte de comert (413 – efecte de primit de la clienti) 413 = 4111



CONTUL 413 – EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENTI (A)

1. Inregistrarea unor efecte de comerţ acceptate ca platã de cãtre clienţi;413 = 4111

2. Incasarea prin bancã a efectelor de comerţ5121 = 413

CONTUL 418 – CLIENTI –FACTURI DE INTOCMIT (A)

1. Vânzarea marfurilor cãtre clienţi fãrã facturã; a) Vânzarea mãrfurilor pe baza avizului de însoţire;

418 = %7074428

b) Ulterior se întocmeşte factura; 4111 = 418

4428 = 4427

CONTUL 419 – CLIENTI – CREDITORI (P)

1. Inregistrarea avansurilor primite de la clienţi (clienţi creditori) pe baza facturilor proforme emise clienţilor;a) prin bancã 5121 = 419b) prin casã 5311 = 4192. Emiterea facturii cãtre clienţi privind prestarea de servicii;

4111 = %7044427

3. Regularizarea avansurilor cu clienţii în momentul emiterii facturii; 419 = 4111

4. Inregistrarea avansului facturat unui client4111 = %

4194427

5. Inregistrarea facturii emisã clientului privind prestarea serviciului şi stornarea avansului facturat anterior;

4111 = % 4111 = % (sumele cu minus)704 4194427 4427

6. Incasarea prin bancã a diferenţei (în cazul în care avansul primit este mai mic decât valoarea serviciului prestat);

5121 = 4111

CONTUL 421 – PERSONAL - SALARII DATORATE (P)

1. Inregistrarea fondului de salarii (totalitatea veniturilor brute realizate lunar de salariaţi); 641 (chelt cu salariile personalului) A + D 641 = 421421 (personal - salarii datorate) P + C



2. Inregistrarea reţinerilor din salarii conform statului de platã = %

437243124314444

3. Inregistrarea sumelor neridicate de salariaţi de la casierie în termen de trei zile;

421 = 426 (drepturi de personal neridicate);4. Plata salariilor din casã

421 = 5311;5. Plata salariilor din bancã (virarea pe carduri);

421 = 5121

CONTUL 425- AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI (A)

1. Inregistrarea avansului salarial acordat din casã, în baza listei de avans salarial (chenzinal);

425 = 53112. Reţinerea avansului potrivit statului de salarii;

421 = 425

CONTUL 441 (P) – IMPOZITUL PE PROFIT /PE VENIT

1) Inregistrarea impozitului pe profit datorat; A+D 691 = 4411 P+C 2) Plata impozitului pe profit prin bancã sau prin casã;

4411 = 5121 (5311)3) Inregistrarea impozitului pe venit (în cazul microintreprinderilor);

698 = 44184) Plata impozitului pe venit din bancã sau din casã;

4418 = 5121 (5311)

CONTUL 442 – TAXA PE VALOARE ADAUGATATVA se înregistreazã în contabilitate cu ajutorul a 5 conturi:

CONTUL 4423 - TVA DE PLATA (P)Ia naştere prin diferenţa pozitiva dintre 4427 şi 4426 (daca 4427 > 4426 => 4423). Se închide odatã cu virarea la bugetul statului. Se utilizeazã la sfârşitul lunii în operaţia de regularizare a TVA. Regularizarea TVA reprezintã operaţia de compensare a lui 4423 cu 4424, cu alte impozite şi taxe sau recuperarea ei.

CONTUL 4424 – TVA DE RECUPERAT (A) Ia naştere prin diferenţa pozitivã dintre 4426 şi 4427 (dacã 4426 > 4427 => 4424). Se utilizeazã la sfârşitul lunii în operaţia de regularizare a TVA.

CONTUL 4426 – TVA DEDUCTIBILA (A) Se utilizeazã la cumpãrare pe bazã de facturã. Se închide la sfârşitul perioadei prin conturile 4424 (TVA de recuperat) şi 4427 (TVA colectatã).



CONTUL 4427 – TVA COLECTATA (P) Se utilizeazã la vânzare pe bazã de facturã. Se închide la sfârşitul perioadei prin conturile 4423 (TVA de platã) şi 4426 (TVA deductibilã). CONTUL 4428 – TVA NEEXIGIBILA (A/P)Se utilizeazã la cumpãrare fãrã facturã, la vânzare fãrã facturã, în comerţul cu amãnuntul.

Observaţie : Tva aferente achiziţionãrilor şi vânzãrilor pe bazã de facturã, precum şi tva de platã sau de recuperat se înregistreazã în Decontul 300 – « Decont privind taxa pe valoare adaugatã » care se depune la Administraţia financiarã pânã cel tarziu 25 a lunii urmãtoare perioadei de raportare, iar dacã existã tva de platã, atunci acesta se va vira la bugetul statului tot pana cel târziu 25 a lunii urmãtoare perioadei de raportare.

CONTUL 444 – IMPOZITUL PE SALARII (P)

1) Inregistrarea impozitului pe salarii; P-D 421 = 444 P+C2) Plata impozitului pe salarii prin bancã sau prin casã;

444 = 5121 (5311)Observatie : Impozitul pe salarii se înregistreazã în declaraţia 100 – “Declaraţie privind obligaţiile de platã la bugetul de stat” care se depune în termenele prevãzute pentru Declaraţia 102 şi se plãteşte tot în aceste termene.

CONTUL 446 – ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE (impozitul pe dividende, pe clãdiri, pe terenuri, pe mijl. de transport) - (P)

1. Inregistrarea dividendelor datorate din profitul realizat;a)în exerciţiul curent;

129 = 457 (dividende de plata) b) in anii precedenţi

1171 = 457 2. Plata dividendelor datorate;

457 = 53113. Inregistrarea impozitului pe dividende;

457 = 4464. Inregistrarea impozitului pe clãdiri/ terenuri/mijloace de transport;

635 = 4465. Plata impozitului prin bancã sau prin casã;

446 = 5121 (5311);

CONTUL 456 – DECONTARI CU ASOCIATII PRIVIND CAPITALUL (A/P)

Observatie: Când se evidenţiazã creanţa faţã de asociaţi este un cont de activ, când se evidenţiazã datoria faţã de asociaţi este un cont de pasiv.1. Subscrierea capitalului social nevãrsat; 456 = 1011



2. Inregistrarea aportului în numerar adus la capitalul social;5121 = 456

3. Inregistrarea unei construcţii adusã ca aport la capitalul social;212 = 456

4. Inregistrarea datoriei cãtre asociat în momentul retragerii acestuia din societate (se micşoreazã capitalul social vãrsat cu partea asociatului care se retrage); P-D 1012 = 456 P+C5. Plata datoriei cãtre asociat prin bancã; P-D 456 = 5121 P-D

CONTUL 461 – DEBITORI DIVERSI (A)

1. Inregistrarea subscrierii împrumutului din emisiunea de obligaţiuni; 461 = 1618 (alte imprumuturi din emisiunea de obligatiuni)2. Inregistrarea unei imputaţii;

461 A + D 461 = %758 P + C 7588 (alte venituri din exploatare)4427 P + C 4427

3. Vânzarea unui teren sau a unei construcţii 461 A + D 461 = %

7583 P + C 75834427 P + C 4427

4. Inregistrarea unor penalitãţi datorate de terţi;461 = 7581

5. Incasarea prin bancã de la debitori diverşi;5121 = 461

CONTUL 462 – CREDITORI DIVERSI (P)

1. Inregistrarea datoriilor cãtre terţi reprezentând penalitãţi; 6581 = 4622. Plata datoriilor prin bancã

462 = 5121

CONTUL 471 – CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS (chirii, abonamente, dobanzi) - (A) 1. Inregistrarea cheltuielilor cu chiria anticipat pentru urmãtoarele luni;

471 A + D % = 401 401 P + C 4714426 A + D 4426

2. Transferarea cheltuielilor în avans la cheltuieli curente la sfârşitul fiecãrei luni;

612 = 471

CONTUL 472 – VENITURI INREGISTRATE IN AVANS (P)

1. Inregistrarea veniturilor în avans aferente unor chirii; 5121 A + D 4111 = %472 P + C 472



4427 P + C 44272. Transferarea veniturilor în avans la venituri curente la sfârşitul fiecãrei luni;

472 = 706

Test de autoevaluare 12.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.O unitate desface mãfuri en detail şi practica un adaos comercial de 30%. Unitatea cumpara mãrfuri în valoare de 700 lei, TVA 19% şi vinde mãrfuri al cãror cost de achiziţie este de 400 lei. Sã se înregistreze :


12.2 Contribuţiile aferente unitãţii şi salariaţilor

Contributiile aferente unitatii si salariatilorIn sfera acestor operaţii se includ:1) Contribuţia unitãţii la asigurãrile sociale în cotã de 20,8% pentru condiţii normale de muncã, 25,8% pentru condiţii deosebite de muncã, 30,8% pentru condiţii speciale de munca, cota aplicatã la fondul de salarii.

6451 = 43112) Contribuţia unitãţii la fondul de somaj în cotã de 0,5% aplicatã la fondul de salarii;

6452 = 43713) Contribuţia unitãţii la asigurãrile sociale de sãnãtate în cota de 5,2% aplicatã la fondul de salarii;

6453 = 43134) Contribuţia unitãţii la fondul de accidente de muncã şi boli profesionale, diferenţiatã în funcţie de CAEN, cotã aplicatã la fondul de salarii.

635 = 447.15) Comision pentru deţinerea şi completarea cãrţilor de muncã la ITM, în procent de : - 0,75% pentru deţinerea, completarea şi certificarea datelor din carţile de muncã la ITM; - 0,25% pentru verificarea şi certificarea cãrţilor de muncã la ITM ;

635 = 447.26) Contribuţia unitãţii la fondul de concedii şi îndemnizaţii în cota de 0,85%, cota aplicatã la fondul de salarii;

635 = 447.37) Contributia unitatii la fondul de garantare a platii creantelor salariale in cota de 0,25% aplicata la fondul de salarii

635 = 447.48) Contribuţia personalului la fondul de somaj în cota de 0,5% aplicatã la venitul brut;



421 = 43729) Contribuţia personalului la asigurãrile sociale de sãnãtate în cota de 5,5% aplicatã la venitul brut;

421 = 431410) Contribuţia personalului la asigurãrile sociale în cota de 10,5% aplicatã la venitul brut;

421 = 4312

Calculul salariilorSalariu de încadrare (de bazã) + Sporuri = Total venit brut – CAS (9,5%* venit brut) – CASS (6,5%*venit brut) – Fond de somaj (0,5%*venit brut) = Total venit net – Deducere personalã lunarã = Total venit impozabil (bazãcalcul pentru impozit);Impozit pe salariu = total venit impozabil * 16% Salariu net = total venit impozabil – impozit + deducere personalã

lunarã ;Deducerea personalã lunarã se calculeazã potrivit anexei, în funcţie de

numãrul persoanelor aflate în întreţinere. Prin persoana aflatã în întreţinere se întelege soţul/soţia, copiii sau alţi membrii de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale cãrei venituri nu depãşesc 250 lei lunar.

Exemplu: Un angajat are un salariu de incadrare de 650, sporuri de 10%. Sal de incadrare - 650 + Sporuri (10%) - 65Total venit brut - 715 - CAS (9,5%) - 68CASS (5,5%) - 39 Fond somaj (0,5%) - 4Total venit net - 604 Ded pers lunara - 250Total venit impozabil - 354 Impozit pe salariu = 16%*354 = 57Salariu net = 354 – 57 + 250 = 547Observatie : Datoriile la bugetul statului şi la bugetele asigurãrilor sociale, de sãnãtate, de şomaj şi fonduri speciale se înregistreaza şi se plãtesc fãrã zecimale.Toate contribuţiile salariale (cas, sãnãtate, şomaj, fond accidente muncã, fond concedii şi îndemnizaţii, fond creanţe salariale) se înregistreazã în declaraţia 102 – « Declaraţie privind obligaţiile de platã la bugetele asigurãrilor sociale şi a fondurilor speciale » care se depune la Administraţia financiarã pânã cel tarziu 25 a perioadei urmãtoare celei pentru care se înregistreazã şi se plãtesc tot pânã la aceasta datã.

Test de autoevaluare 12.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Care sunt contribuţiile unui angajat?




În loc de rezumat





1) Se înregistreazã subscrierea de capital social în valoare de 200 lei (act constitutiv).2) Se înregistreazã aportul adus la capitalul social în numerar depus în bancã, în valoare de 200 lei (chitanţã depunere numerar, extras de cont).3) Se înregistreazã transferul capitalului social de la subscris nevãrsat la subscris vãrsat (extras de cont).4) Se împrumutã de la un asociat suma de 450 lei şi se înregistreazã în casã (dispoziţie de încasare cãtre casierie).5) Se înregistreazã cheltuielile de constituire a societãţii, plãtite din casã, în valoare de 450 lei (factura- chitanţã).6) Se înregistreazã obţinerea unui credit bancar pe termen lung în valoare de 5.000 lei, rambursabil în 5 ani, cu o ratã a dobânzii de 40% (contract de creditare, extras de cont). 7) Se înregistreazã dobânda pe luna curentã în valoare de 33,33 lei şi plata acesteia din bancã (extras de cont).8) Se ridicã numerar din contul de la bancã în valoare de 700 lei şi se înregistreazã în casã (chitanta ridicare numerar).9) Se înregistreazã restituirea cãtre asociat a sumei de 450 lei (dispoziţie de platã cãtre casierie).10) Se înregistreazã achiziţionarea unui calculator în valoare de 3.000 lei si TVA 19% (facturã fiscalã).


Răspuns 12.11) Achiziţia mãrfurilor de la furnizori pe bazã de facturã

% = 401 833371 700

4426 1332) Plata furnizorului prin contul de la bancã

401 = 5121 8333) Adaosul comercial şi TVA neexigibilã aferente mãrfurilor achiziţionate

371 = 378 210371 = 4428 172,9

4) Vânzarea mãrfurilor cãtre clienţi cu factura fiscalã4111 = % 618,8

707 520 (400 + 30% * 400)4427 98,8

5) Incasarea prin bancã de la clienţi a contravalorii mãrfurilor vândute



5121 = 4111 618,86) Descarcarea gestiunii de marfurile vandute si descarcarea ad com si a TVA neexigibila aferente mf. vandute

607 = 371 400378 = 371 1204428 = 371 98,8

Răspuns 12.2Contribuţia personalului la fondul de somaj în cota de 0,5% aplicatã la venitul brut; Contribuţia personalului la asigurãrile sociale de sãnãtate în cota de 5,5% aplicatã la venitul brut;Contribuţia personalului la asigurãrile sociale în cota de 10,5% aplicatã la venitul brut;





2009.6. TRATAT - Noile reglementari contabile armonizate cu directivele






Clasa V – Conturi de trezorerie


CLASA V – CONTURI DE TREZORERIE

Cuprins Pagina


13.1 Inregistrãri contabile – Clasa V – Conturi de trezorerie.............................................. 107

13.2 Clasele VI, VII, VIII, IX.............................................................................................. 111








Familiarizarea cu principalele grupe de conturi ale clasei V, VI, VII, VIII, IX.

Familiarizarea cu principalele formule contabile ale clasei V.

13.1 Inregsitrãri contabile – Clasa V – Conturi de trezorerie

TrezorerieObligaţiuni

Cuprinde urmãtoarele grupe:50 Investiţii pe termen scurt51 Conturi la banci53 Casa54 Acreditive58 Viramente interne59 Ajustãri pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie

CONTUL 505 (A) – OBLIGATIUNI EMISE SI RASCUMPARATE

Tine evidenţa obligaţiunilor emise şi rãscumpãrate de cãtre societate.1) Rãscumpãrarea obligaţiunilor emise cu platã în numerar; A+D 505 = 5311 A-C

2) Anularea obligaţiunilor emise şi rãscumpãrate (anularea împrumutului din emisiuni de obligaţiuni) P-D 1618 = 505 A-C

CONTUL 506 (A) – OBLIGATIUNI

Tine evidenţa obligaţiunilor cumpãrate de societate.1) Cumpãrarea obligaţiunilor cu plata:a) în numerar 506 = 5311b) prin bancã 506 = 5121c) ulterior 506 = 5092 (vãrsãminte de efectuat pentru investiţii pe termen scurt);2) Plata vãrsãmintelor prin bancã P-D 5092 = 5121 A-C3) Vânzarea obligaţiunilor la un preţ mai mic decãt cel de cumpãrare => o cheltuialã;

% = 506 5311 6642 – pierderi din investiţii pe termen scurt cedate

4) Vânzarea obligaţiunilor la un preţ mai mare decât cel de cumpãrare => un venit;

5311 = % 5067642 – câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate



CONTUL 5121 (A) – CONTURI LA BANCI IN LEI1) Plata unui furnizor ;

P-D 401 = 5121 A-C2) Plata salariaţilor ;

P-D 421 = 5121 A-C 3) Plata impozitului pe salarii;

P-D 444 = 5121 A-C4) Plata impozitului pe profit;

P-D 4411 = 5121 A-C 5) Plata impozitilui pe venit; 4418 = 51216) Virarea TVA de platã la bugetul statului;

4423 = 5121 7) Incasarea de la clienţi

5121 = 41118) Obţinerea unui credit bancar

a) credit pe termen lung 5121 = 1621

b) credit pe termen scurt 5121 = 5191

CONTUL 5124 – CONTURI LA BANCI IN VALUTA (A)

Observaţie : Operaţiile privind disponibilitãţile în valutã sau în devize se înregistreazã în contabilitate la cursul zilei, iar la închiderea exerciţiului financiar disponibilitãţile din conturile în valutã se evalueazã la cursul de schimb în vigoare la acea data, evidenţiindu-se diferenţe de curs valutar, favorabile (venituri) sau nefavorabile (cheltuieli).Operaţiunile privind valutele se înregistreazã atât în lei, cât şi în devize.1) Inregistrarea diferenţelor nefavorabile la sfârşitul exerciţiului financiar prin scãderea cursului valutar;

665 = 51242) Inregistrarea diferenţelor favorabile la sfârşitul exerciţiului financiar prin creşterea cursului valutar;

5124 = 7653) Plata furnizorului la acelaşi curs valutar;

401 = 51244) Plata furnizorului la un curs mai mare decât cel din ziua înregistrãrii datoriei (=> o cheltuialã);

% = 5124401665

5) Plata furnizorului la un curs mai mic decât cel din ziua înregistrãrii datoriei (=> un venit);

401 = %5124765

6) Incasarea de la client la acelaşi curs valutar ;5124 = 4111

7) Incasarea de la client la un curs mai mare decât cel din ziua înregistrãrii creanţei (=> un venit);



5124 = %4111765

8) Incasarea de la client la un curs mai mic decât cel din ziua înregistrãrii creanţei (=> o cheltuialã);

% = 41115124665

5191 – CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT (P)

1) Evidenţierea creditului bancar primit ; A+D 5121 = 5191 P+C

2) Evidenţierea dobânzii aferentã creditului bancar pe termen scurt; A+D 666 = 5198 P+C (dobânzi aferente cbts)

3) Rambursarea creditului şi plata dobânzii;5121 A – C % = 51215191 P – D 5191 5198 P – D 5198

CONTUL 5311 – CASA IN LEI (A)

1) Evidenţierea încasãrii în numerar de la clienţi; A+D 5311 = 4111 A-C

2) Evidenţierea plãţii în numerar; a) plata unui furnizor 401 = 5311

b) plata salariilor 421 = 5311

CONTUL 5314 – CASA IN DEVIZE (A)

Observaţie: Inregistrãrile sunt identice cu cele aferente contului 5124.

CONTUL 541 – ACREDITIVE (A)

1) Deschiderea unui acreditiv la bancã;a) acreditiv in lei 581 = 5121

5411 = 581 b) acreditiv în valutã

581 = 5124 5412 = 581

2) Plata unui furnizor ;a) din acreditivul în lei b) din acreditivul în valutã

401 = 5411 401 = 54123) Anularea acreditivului deschis cu valoarea rãmasã neutilizatã;a) anularea acreditivului în lei

581 = 5411 5121 = 581b) anularea acreditivului în valuta

581 = 5412 5124 = 581



CONTUL 542 – AVANSURI DE TREZORERIE (A)

Reprezintã sumele acordate unor salariaţi în vederea efectuãrii unor deplasãri, pentru plata unor furnizori.1) Acordarea din casã a unui avans de trezorerie unui salariat, pentru plecarea într-o delegaţie (se întocmeşte dispoziţie de platã cãtre casierie) A+D 542 = 5311 A-C

2) Inregistrarea justificãrii avansului acordat; a) Inregistrarea cheltuielii cu transportul şi diurna acordatã (13 lei pentru instituţii publice, iar la societãţi comerciale poate fi oricât, dar deductibilitatea este în suma de 13 * 2,5 = 32,5 lei).% = 542624625

b) Plata furnizorului 401 = 542 c) Incasarea avansului neutilizat 5311 = 542

CONTUL 581 (A/P) – VIRAMENTE INTERNE

Operaţiile cu viramente interne sunt operaţiile de transfer de disponibilitãţi bãneşti din casa în contul de la banca sau din contul de la banca în casã, precum şi dintr- un cont în altul.1) Depunerea unei sume din casã în bancã;

581 = 5311 5121 = 5812) Transferarea de disponibilitãţi bãneşti între 2 conturi de la 2 bãnci;581 = 5121.1 5121.2 = 581

3) Depunerea unei sume din bancã în casã;581 = 5121 5311 = 581

Test de autoevaluare 13.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.1) Inregistrarea dobânzii aferentã unui credit bancar pe termen lung genereazã nota contabilã:a) 666 = 1682 b) 1682 = 5121 c) 666 = 51212) Constituirea rezervelor din profitul reportat genereazã nota contabilã:a) 121 = 106 b) 117 = 106 c) 129 = 1063) Obţinerea pe cont propriu a unei mãrci genereazã nota contabilã:a) 205 = 721 b) 205 = 722 c) 205 = 2314) Inregistrarea impozitului pe venit genereazã nota contabilã:a) 698 = 4418 b) 691 = 4411 c) 441 = 51215) Sã se realizeze nota contabila a închiderii de TVA în urmatoarele condiţii:Rcd 4426 = 1200 Rcc 4427 = 800Sold 4423 = 500 6) Amortizarea unui mijloc de transport genereazã nota contabilã:a) 6811 = 2133 b) 6811 = 2813 c) 281 = 21337) Achiziţionarea unui mijloc de transport de la furnizor cu facturã fiscalã genereazã nota contabilã: a) % = 401 b) % = 404



2133 2133 4426 44268) Depunerea numerarului din casã în banca genereazã nota contabilã:a) 5311 = 5121 b) 5121 = 5311 c) 581 = 5311

5121 = 5819) Constituirea unui acreditiv genereazã nota contabilã:a) 401 = 541 b) 581 = 541; 541 = 5121 c) 541 = 581; 581 = 512110) Contul 121 este un cont:a) de activ b) de pasiv c) bifunctional


13.2 Clasele VI, VII, VIII, IX

Conturi de cheltuieli

Conturi de venituri

CLASA VI – CONTURI DE CHELTUIELI

Cuprinde urmãtoarele grupe:60 Cheltuieli privind stocurile61 Cheltuieli cu lucrãrile şi serviciile executate de terţi62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi63 Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vãrsãminte asimilate64 Cheltuieli cu personalul65 Alte cheltuieli de exploatare66 Cheltuieli financiare67 Cheltuieli extraordinare68 Cheltuieli cu amortizãrile, provizioanele şi ajustãrile pentru depreciere sau pierdere de valoare69 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite

Toate conturile de cheltuieli se comportã ca şi conturi de activ şi ele trebuie sã aibã în mod obligatoriu soldul final egal cu zero. Pentru aceastã, ele se închid la sfârşitul lunii prin intermediul contului 121 (profit şi pierdere).

A+D 121 = % 601 . 698

CLASA VII – CONTURI DE VENITURI

Cuprinde urmãtoarele grupe:70 Cifra de afaceri neta71 Variaţia stocurilor72 Venituri din producţia de imobilizãri74 Venituri din subventii de exploatare75 Alte venituri din exploatare76 Venituri financiare77 Venituri extraordinare 78 Venituri din provizioane şi ajustãri pentru depreciere sau pierdere de valoareToate conturile de venituri se comportã ca şi conturi de pasiv, excepţie contul 711 (variaţia stocurilor) care este un cont bifuncţional şi ele trebuie



sã aibã în mod obligatoriu soldul final egal cu zero. Pentru aceasta ele se închid la sfârşitul lunii prin intermediul contului 121 (profit şi pierdere).

% = 121 121 = 711 701711.786

CLASA VIII – CONTURI SPECIALE

Cuprinde urmãtoarele grupe:80 Conturi în afara bilanţului89 Bilanţ

Observaţie : Inregistrarea operaţiilor contabile aferente grupei 80 se face în partida simplã, neexistand conturi corespondente.1) Primirea cu chirie a mijloacelor fixe pe baza contractului de închiriere şi a procesului verbal de predare-primire;

8031 = --- (8031 imobilizãri corporale luate cu chirie);2) Restituirea mijloacelor fixe la expirarea contractului de închiriere;

--- = 8031

Observatie : Inregistrarea operaţiilor contabile aferente grupei 89 se face în partida dublã, existând conturi corespondente.

CONTUL 891 – BILANT DE DESCHIDERE

Observaţie : Cu ajutorul acestui cont se asigurã deschiderea tuturor conturilor la începutul exerciţiului financiar.1) Inregistrarea deschiderii conturilor de pasiv

891 = soldurile conturilor de pasiv2) Inregistrarea deschiderii conturilor de activ

soldurile conturilor de activ = 891

CONTUL 892 – BILANT DE INCHIDERE

Observaţie : Cu ajutorul acestui cont se asigura închiderea tuturor conturilor la sfârşitul exerciţiului financiar sau în momentul lichidãrii societãţii.1) Inregistrarea închiderii conturilor de activ

892 = soldurile conturilor de activ2) Inregistrarea închiderii conturilor de pasiv

soldurile conturilor de pasiv = 892

CLASA IX – CONTURI DE GESTIUNE

Cuprinde urmãtoarele grupe:90 Decontãri interne92 Conturi de calculaţie

93 Costul producţiei



Test de autoevaluare 13.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.- Cu ajutorul cãrui cont se realizeazã bilanţul de deschidere?


În loc de rezumat





1) Vãnzarea de produse finite cãtre clienţi cu facturã genereazã nota contabilã:a) 4111 = % b) 4111 = % c) 4111 = % 702 707 701 4427 4427 44272) Inregistrarea unei majorãri de întârziere de la terţi genereazã nota contabilã:a) 6581 = 461 b) 667 = 462 c) 6581 = 4623) Achiziţionarea unui utilaj de la furnizor, pe bazã de facturã, genereazã nota contabilã:

a) % = 404 b) % = 401 c) 404 = 5121 2131 2131 4426 4426

4) Inregistrarea amortizãrii cheltuielilor de constituire genereazã nota contabilã:

a) 6811 = 2808 b) 6811 = 2801 c) 2801 = 2015) Achiziţionarea de materii prime de la furnizor pe baza avizului de însoţire genereazã nota contabilã:

a) % = 401 b) % = 401 c) %= 408 301 301 301 4426 4428 4428

6) Amortizarea unei construcţii genereazã nota contabilã: a) 6811 = 2812 b) 6811 = 2805 c) 6811 = 28017) Inregistrarea aportului în numerar depus în bancã genereazã nota contabilã:

a) 5121 = 456 b) 212 = 456 c) 2133 = 4568) Descãrcarea gestiunii de marfa vândutã genereazã nota contabilã:

a) 378 = 371 b) 4428 = 371 c) 607 = 3719) Achiziţionarea de materii prime de la furnizor cu facturã fiscalã genereazã nota contabilã:

a) % = 401 b) % = 401 c) % = 404



301 601 301 4426 4426 4426

10) Vânzarea de mãrfuri catre clienţi cu facturã fiscalã genereazã nota contabilã:

a) 4111 = % b) 4111= % c) 418 = % 707 707 707 4427 4428 4428


Răspuns 13.11)a; 2)b; 3)a: 4)b; 5) 6)b; 7)b; 8)c; 9)b; 10)c;

Răspuns 13.2Cu ajutorul contului 891 se asigurã deschiderea tuturor conturilor la începutul exerciţiului financiar.Inregistrarea deschiderii conturilor de pasiv

891 = soldurile conturilor de pasivInregistrarea deschiderii conturilor de activ

soldurile conturilor de activ = 891




Universitaria Craiova.


Aplicaţii practice


APLICATII PRACTICE

Cuprins Pagina


14.1 Aplicaţia 1.................................................................................................................... 116




Aplicaţii practice



Rezolvarea aplicaţiilor.

14.1 Aplicaţia 1

La începutul anului situaţia soldurilor iniţiale este urmtoarea:

Simbol cont Denumire cont Sold initial debitor

Sold initial creditor

1012 Cap. soc.varsat 2001061 Reserve 40121 Profit si pierdere 240129 Repartizarea profit 240201 Chelt.de

constituire400

2801 Amort.chelt.de constituire

6,67

457 Dividende de plata 200462 Creditori diversi 103,45121 Banca 1405311 Casa 10,07

Total general 790,07 790,07

Pe parcursul lunii au loc urmãtoarele operaţii:1. Se hotãrãşte majorarea capitalului social prin aport în numerar depus în contul de la bancã în valoare de 4.000 lei (chitanţa depunere numerar, statut şi contract de societate).

2. Se achiziţioneazã mãrfuri de la furnizori (facturã).

Denumire marfa

U/M Cantitate Pret unitar

Valoare TVA

Marfa 1 Buc 10 40 400 76Marfa 2 Buc 20 30 600 114Total 1.000 190

Total factura 1.190Sã se evidenţieze formula contabilã aferentã mãrfurilor achiziţionate de la frunizori.


Aplicaţii practice

3. Se înregistreazã cheltuiala cu energia electricã în valoare de 80 lei şi TVA 19% (facturã).

4. Se înregistreazã chiria pe luna curentã în valoare de 400 lei, TVA inclus şi anticipat pentru douã luni în valoare de 800 lei, TVA inclus (facturã).

5. Se înregistreazã adaosul comercial de 50% şi TVA neexigibilã aferente mãrfurilor recepţionate (NIR).

6. Se înregistreazã vânzarea cãtre clienţi a 5 bucãţi din marfã 1 şi 7 bucaţi din marfa 2 (factura).

7. Se descarcã gestiunea de mãrfurile vândute, adaos-ul comercial şi TVA neexigibilã aferente mãrfii vândute (nota contabilã).

8. Se încaseazã în numerar contravaloarea mãrfurilor vândute clienţilor (chitanţa) .

9. Se achiziţioneazã un calculator în valoare de 6.000 lei şi TVA 19% (facturã).

10. Se primeşte prin donaţie (titlu gratuit) un program informatic a cãrui valoare de intrare este de 670 lei (nota contabilã, proces verbal de primire).

11. Se înregistreazã amortizarea pe luna curentã pentru cheltuielile de constituire, în valoare de 6,67 (nota contabilã).

12. Se acordã un avans de trezorerie în valoare de 100 lei (dispoziţie de platã cãtre casierie).

13. Se ridicã suma de 500 lei din banca şi se depune în casã (chitanţa ridicare numerar).

14. Se deconteazã avansul de trezorerie, respectiv plata energiei electrice, în valoare de 95,20 lei, restul reprezintã numerar depus în casa (chitanţa şi dispozişie de încasare cãtre casierie).

15. Se achitã din bancã chiria pe luna curentã în valoare de 400 lei (ordin de platã).


Aplicaţii practice

16. Se vinde calculatorul la preţul de vânzare cu TVA de 9.000 lei cãtre debitori diverşi (facturã).

17. Se descarcã gestiunea de calculatorul vândut (nota contabilã).

18. Se încaseazã prin bancã contravaloarea calculatorului (ordin de platã şi extras de cont).

19. Se achitã prin bancã furnizorul de mãrfuri (ordin de platã).

20. Se achitã prin bancã chiria pe urmãtoarele douã luni (ordin de platã).

21. Se înregistreazã fondul de salarii în valoare de 930 lei (stat de salarii).

22. Se înregistreazã contribuţiile personalului (stat salarii).

23. Se înregistreazã impozitul pe salarii în valoare de 15 lei (stat de salarii).

24. Se înregistreazã CUAS (stat de salarii).

25. Se înregistreazã CUASS (stat de salarii).

26. Se înregistreazã fondul de şomaj al unitãţii (stat de salarii).

27. Se înregistreazã comisionul de 0,421% pentru fondul de accidente de muncã şi boli profesionale (stat de salarii).

28. Se înregistreazã comisionul de 0,75% pentru ITM (stat de salarii).

29. Se înregistreazã fondul de concedii medicale (stat de salarii).

30. Se înregistreazã fondul de garantare a plãţii creanţelor (stat salarii).

31. Se înregistreazã comisionul bancar în valoare de 45 lei (extras de cont).


Aplicaţii practice

32. Se înregistreazã dobânda de 23 lei pentru soldul contului de la bancã (extras de cont).

33. Se închid conturile de TVA (nota contabilã).4426 < 4427 = > 4423

34. Se închid conturile de cheltuieli şi cele de venituri (nota contabilã).

35. Se înregistreazã impozitul pe venit (nota contabilã).

36. Se închide contul 698 (nota contabilã).

37. Se închide contul 129 prin 121 (nota contabila).

În loc de rezumat





1) Se înregistreazã subscrierea de capital social în valoare de 200 lei (act constitutiv).2) Se înregistreazã aportul adus la capitalul social în numerar depus în bancã, în valoare de 200 lei (chitanţa depunere numerar, extras de cont).3) Se înregistreazã transferul capitalului social de la subscris nevãrsat la subscris vãrsat (extras de cont).4) Se împrumutã de la un asociat suma de 450 lei şi se înregistreazã în casa (dispoziţie de încasare cãtre casierie).5) Se înregistreazã cheltuielile de constituire a societãţii, plãtite din casã, în valoare de 450 lei (factura- chitanţã).6) Se înregistreazã obţinerea unui credit bancar pe termen lung în valoare de 5.000 lei, rambursabil în 5 ani, cu o rata a dobânzii de 40% (contract de creditare, extras de cont). 7) Se înregistreazã dobânda pe luna curentã în valoare de 33,33 lei şi plata acesteia din bancã (extras de cont).8) Se ridicã numerar din contul de la bancã în valoare de 700 lei şi se înregistreazã în casã (chitanţa ridicare numerar).9) Se înregistreazã restituirea cãtre asociat a sumei de 450 lei (dispoziţie de platã cãtre casierie).


Aplicaţii practice

10) Se înregistreazã achiziţionarea unui calculator în valoare de 3.000 lei şi TVA 19% (facturã fiscalã).11) Se înregistreazã plata furnizorului prin bancã (OP).12) Se înregistreazã factura fiscalã de la un furnizor, cuprinzând materiale auxiliare în valoare de 200 lei şi TVA 19% şi consumul acestora (bon consum).13) Se înregistreazã factura fiscalã de la un furnizor, cuprinzând piese de schimb în valoare de 220 lei, TVA 19%.14) Se înregistreazã achitarea datoriilor faţã de furnizori, potrivit OP, respectiv factura cu materiale auxiliare şi cea cu piese de schimb.15) Se înregistreazã bonul fiscal privind achiziţionarea de combustibil în valoare 120 lei şi TVA 19 %, consumul combustibilului şi plata furnizorului din casã (bon consum).16) Se înregistreazã factura fiscala de la un furnizor, cuprinzând mãrfuri în valoare de 1.000 lei îi TVA 19%. 17) Se recepţioneazã mãrfurile conform NIR, înregistrându-se adaosul comercial de 30% şi TVA neexigibilã de 19%.18) Se înregistreazã factura fiscalã emisa pentru o reparaţie auto executatã pentru un client, în valoare de 3.800 lei, TVA 19%.19) Se înregistreazã consumul pieselor de schimb, conform bonului de consum, în valoare de 220 lei.20) Se înregistreazã vânzarea cãtre clienţi a mãrfurilor la preţul de vânzare cu TVA de 1.547 lei (facturã fiscala).21) Se încaseazã prin bancã de la client contravaloarea mãrfurilor vândute (OP şi extras de cont).22) Se achitã facturã fiscalã cuprinzând mãrfuri (O P).23) Se descarcã gestiunea de mãrfurile vândute, TVA neexigibilã, adaos comercial aferente mãrfurilor vândute (nota contabilã).24) Se înregistreazã avansul salarial plãtit din casa în valoare de 414 lei (lista de avans salarial).25) Se încaseazã prin contul de la bancã contravaloarea reparaţiei executatã clientului (OP, extras de cont).26) Se înregistreazã factura fiscala de la un furnizor pentru consumul de energie electricã în valoare de 45 lei, TVA 19%.27) Se achitã cu Ordin de platã datoria faţã de furnizorul de energie electricã.28) Se înregistreazã factura fiscala de la un furnizor pentru consumul de apã în valoare de 57 lei, TVA 19%. 29) Se înregistreazã factura fiscalã pentru o reparaţie curentã executatã de un furnizor, în valoare de 90 lei, TVA 19%. 30) Se achitã reparaţia executatã, potrivit OP.31) Se achitã cu Ordin de platã datoria faţã de furnizorul de apã.32) Se înregistreazã factura fiscalã privind cheltuiala cu chiria pe luna curentã, în valoare de 300 lei, TVA inclus.33) Se înregistreazã factura fiscala de la un furnizor pentru serviciul telefonic, în valoare de 85 lei, TVA 19%.34) Se achitã cu Ordin de platã factura fiscalã pentru serviciul telefonic.35) Se înregistreazã plata chiriei, conform OP.36) Se acordã din casierie unui salariat un avans de deplasare (avans de trezorerie), în valoare de 250 lei (dispoziţie de platã cãtre casierie).37) La intoarcerea din deplasare salariatul justificã avansul primit, astfel:


Aplicaţii practice

(bilete de tren, facturã de cazare, chitanţã, dispoziţie de încasare cãtre casierie)- bilete de tren – 72- factura fiscala cazare (TVA inclus)– 109 + chitanta- diurna – 32,5- restul reprez. numerar depus in casierie.38) Se înregistreazã ridicarea de numerar din bancã şi depunerea în casã în valoare de 2.500 lei (chitanţa ridicare numerar).39) Se înregistreazã fondul de salarii pe luna curentã în valoare de 2.985 lei (stat de salarii).40) Se înregistreazã contribuţia unitãţii la asigurãrile sociale (stat de salarii41) Se înregistreazã contribuţia unitãţii la fondul de somaj (stat de salarii). 42) Se înregistreazã contribuţia unitãţii la fondul de sãnãtate (stat de salari). 43) Se înregistreazã contribuţia unitãţii la fondul de accidente de muncã şi boli profesionale de 0,421% (stat de salarii).44) Se înregistreazã comisionul de 0,75% pt. detinerea si verificarea cartilor de munca la Inspectoratul Teritorial de Munca (stat de salarii).45) Se înregistreazã fondul de concedii medicale de 0,85% (stat de platã).46) Se înregistreazã fondul de garantare a plãţii creanţelor de 0,25%(stat de salarii).47) Se înregistreazã sumele reţinute de la personal (contribuţii, impozit şi avans salarial – stat de salarii).48) Se înregistreazã comisionul bancar de 30 lei pentru tranzacţiile efectuate prin contul de la bancã (extras de cont).49) Se realizeazã un serviciu unui client în vaoare de 4.800 lei, TVA inclus (factura).50) Se încaseazã prin contul de la bancã contravaloarea serviciului realizat clientului (OP si extras de cont).51) Se înregistreazã dobânda de primit de 17 lei pentru soldul contului de la banca (extras de cont).52) Se închid conturile de TVA (nota contabilã)53) Se închid conturile de cheltuieli şi de venituri (nota contabilã).54) Se înregistreazã impozitul pe profit de 16% (nota contabilã).55) Se închide contul 691 (nota contabilã).


1. PETCU M. - Analiza economico - financiara a intreprinderii. Probleme, abordari, metode, aplicatii. Editia a II-a, Ed.Economica, 2008.


Bibliografie


BIBLIOGRAFIE1. DUMITRU G. – Bazele contabilitatii, Ed. Universitara. 2. DUMITRANA M. - Bazele contabilitatii, Ed. Universitara, 2010.3. GRECEANU-COCOS V. - Contabilitatea institutiilor publice - comentata, actualizata si

simplificta, Ed. Pro Universitaria, 2008.4. POPA L. - Contabilitatea financiara aplicata - Ghid contabil, Ed. Universitaria Craiova.5. STAICU C. – Contabilitatea agenţilor economici, Ed. Universitaria, 2009.6. TRATAT - Noile reglementari contabile armonizate cu directivele europene (In vigoare

din 1 IANUARIE 2010 - OMFP 3055/2009), Ed. Best Publishing. 7. TRASCA M. – Contabilitatea capitalului societãţilor comerciale, Ed. Mondo-Ec., 1994.8. PETCU M. - Analiza economico - financiara a intreprinderii. Probleme, abordari,

metode, aplicatii. Editia a II-a, Ed.Economica, 2008.




Contabilitate, Calcul, Pret Si Cost 2

Documents

Transcript of Contabilitate, Calcul, Pret Si Cost 2