2.9.1.checkliste

GHIDGHIDDE EVALUARE ADE EVALUARE A

RISCURILORRISCURILOR PROFESIONAPROFESIONALE

PARTEA IV

- MODULUL 2 – PCT. 2.9 -

GHID DE EVALUARE ARISCURILOR PROFESIONALE

INTRODUCERE

În scopul asigurării unor locuri de muncã sigure şi sănătoase, conductorul uitaţii are obligaţia “sã adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor tehnice, precum şi la elaborarea tehnologiilor de fabricaţie, soluţii şi mãsuri conforme normelor de protecţie a muncii, prin a caror aplicare sã fie eliminate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire profesionalã a salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncã”.

Conducatorul unitãţii pune în practicã mãsurile prevăzute mai sus, în baza următoarelor principii generale de prevenire:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursã;

d) adoptarea muncii la om în conceperea locurilor de muncã şi alegerea echipamentelor echipamentelor de muncã, în scopul limitării muncii monotone şi în cadenţã, precum şi a reducerii efectelor acestora asupra sãnãtãţii oamenilor;

e) evaluarea stadiului de evoluţie a tehnicii;

f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceva ce nu este periculos sau mai puţin periculos;

g) planificarea prevenirii integrale într-un ansamblu coerent de ”mãsuri tehnice, organizatorice şi sanitare;

h) prioritatea aplicãrii mãsurilor de prevenire colectivã si aplicarea celor de protecþie individualã numai în cazul riscurilor reziduale care nu pot fi izolate sau evitate;

i) elaborarea de reguli proprii de aplicare a normelor de securitate şi sănătate, corespunzător condiţiilor specifice în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncã.

În baza evaluării, conducatorul unitaţii trebuie sã asigure evidenţa locurilor de muncã cu condiţii deosebite, grele, vãtãmãtoare şi periculoase.

Evaluarea riscurilor profesionale constã, în final, în alegerea procedeelor de fabricaþie, a echipamentelor de muncã sau substanþelor chimice necesare în amenajarea sau reconstruirea locurilor de muncã sau a instalaþiilor precum şi în definirea posturilor de muncã.

Ca urmare a acestor evaluari, atât cât este nevoie, acţiunile de prevenire, precum şi metodele de muncã sau de producţie, puse în aplicare de care conducatorul uitaţii, trebuie sã garanteze un nivel mai ridicat de securitate şi sănătate a oamenilor, care sã fie integrat în ansamblul activităţii întreprinderii, la toate nivelurile.

MOD DE UTILIZARE

Întreprinderea este un sistem socio-tehnic complex şi de aceea nu se poate lua fiecare risc izolat. Luând în considerare aceastã realite, prezentul ghid propune o metodã de evaluare a riscurilor profesionale în douã etape succesive:

1. Inventarierea şi analiza riscurilor post cu post, la ninivel de atelier sau loc de muncã, şi întocmirea fişei de evaluare.

2. Clasificarea riscurilor recenzate în 4 categorii, care determinã prioritatea acţiunilor ce se cer a fi întreprinse, şi anume:

A. Factori de mediu sau elemente materiale care nu constituie nici o jenã, nici un risc pentru integritatea fizicã a lucrătorilor;

B. Factori de mediu sau elemente materiale care constituie o jenã, fara a fi o sursã de risc pentru lucrători;

C. Factori de mediu sau elemente materiale ce constituie un risc pentru integritatea fizicã a lucrătorilor, valoarea sau importanţa lor fiind îndeosebi apropiate de pragul reglementat;

D. Factori de mediu sau elemente materiale ce constituie un risc pentru integrita-tea fizicã a lucrătorilor, cu probabilitatea de accident sau îmbolnăvire gravã, valoarea sau importanţa lor depăşind sensibil pragurile reglementãrilor, dacã acestea existã.

Inventarierea riscurilor se operează prin trecerea răspunsurilor la întrebările conţinute în fiecare fişã. În cele mai multe cazuri va fi necesarã interogarea directã a salariaţilor din zona analizatã.

De aceeaşi manierã, analiza riscurilor profesionale solicitã participarea operatorilor, maiştrilor, conductorilor locurilor de muncã, reprezentanţilor salariaţilor în CSSM.

Cei menţionaţi mai sus sunt obligatoriu informaţi cu rezultatele evaluării riscurilor profesionale şi consultaţi asupra odinei de prioritate a acţiunilor ce se vor întreprinde.

Specialiştii în prevenire din întreprindere, medicul de întreprindere, tehnicienii şi inginerii de securitate vor participa împreunã la procesul de evaluare.

ÎN PRACTICÃ!

Ghidul propune 15 fişe, conţinând 15 categorii de riscuri profesionale, şi anume:

iluminat ……………………………………………………………… - fişa nr. 1

zgomot ………………………………………………………………. - fişa nr. 2

vibraţii ……………………………………………………………….. - fişa nr. 3

mediul termic ……………………………………………………….. - fişa nr. 4

substanţe şi preparate periculoase ………………………………. - fişa nr. 5

aeraj, purificarea aerului …………………………………………… - fişa nr. 6

maşini fixe, maşini mobile, maşini şi instalaţii de ridicat ……..…. - fişa nr. 7

manipularea manualã a materialelor ……………………………… - fişa nr. 8

ecran de vizualizare ………………………………………………….- fişa nr. 9

amenajarea unui post de muncã …………………………………. - fişa nr. 10

amenajarea localurilor de muncã (atelier, secţie, abataj etc.) … - fişa nr. 11

incendii, explozii …………………………………………………… - fişa nr. 12

radiaţii ionizante şi laseri ..………………………………………… - fişa nr. 13

electricitate………………………………………………………… - fişa nr. 14 întreprinderi exterioare, muncã temporarã……………………… - fişa nr. 15.

Fiecare fişã este compusã din trei pãrţi:

1. Prezentarea sinteticã a riscului;

2. Informaţii cantitative şi calitative cu valoare de chei.

3. O serie de întrebãri care permit sã dovedească (ateste) prezenţa riscului respectiv în întreprindere;

Pentru fiecare fişã sunt prezentate note de referinţã, cu texte reglementative din norme şi normative.

UTILIZARE

Se convine, într-o primã etapã, de a alege nivelul de investigaţii pentru evaluarea riscurilor profesionale. S-ar putea sã se acţioneze pe ansamblul întreprinderii, pe un atelier, un grup de posturi de muncã omogene sau un post de muncã.

Se propun astfel douã fişe de sintezã:

- pe posturi de muncã- pe atelier.

FISA DE SINTEZÃ PE POSTURI DE MUNCÃ

Utilitatea principalã a acestei fişe de sintezã este de a face sã para, pe o singurã paginã, următoarele elemente:

date privind posturile de muncã observate (număr de fisã, numele întreprinderii, numele postului de muncã, localizarea postului de muncã, numărul de persoane afectate, data întocmirii);

numărul şi numele fişei din “Ghidul de evaluare a riscurilor profesionale”;

principalele anomalii (descriere succintă);

clasa priorităţii de risc profesional: A, B, C, D.

Exemplu: Maşini de încărcat în abataj

Nr.

FIŞA DE SINTEZÃ PE POST DE MUNCÃ

Întreprinderea ……………………………………

Atelierul (secţia, sectorul) ………………………

Postul de muncã ………………………………..

Amplasarea postului de muncã ………………………..

Număr de persoane afectate …………………..

Data ………………………………………………

Nr. şi numele fişei Deficienţe Prioritate(descriere succintã) A B C D

Fişa nr. 1: Iluminat Farurile nereglate reflectã lumina în sus x

Fişa nr. 2: Zgomot Zgomot > 90 Db (A), lipsã amortizoare x

Fişa nr. 3: Vibraţii Vibraţii ca urmare a neamenajãrii platformei de lucru

x

Fişa nr. 4: Temperatura mediului de muncã

Viteza aerului neglijabilã; temperatura > + 30o C x

Fişa nr. 5: Substanţe periculoase Degresarea pieselor în tricloretilenã la postul de lucru pentru controlul şi revizia lor

x

Fişa nr. 6: Aeraj Lipsã a doua cale de acces. Aeraj în fund de sac.

x

Fişa nr. 7: Maşini fixe şi mobile, maşini şi instalaţii de ridicat

Lipsã protecţie la piesele mobile x

Fişa nr. 8: Manipulare manualã Evacuarea manualã a 35% din materialul dislocat

x

Fişa nr. 9: Ecran de vizualizare Semnal de panã pe ecran prin ordinator codificat sub formã de cifre

x

Fişa nr. 10: Amenajarea postului de muncã

Lipsã amenajare infrastructurã x

Fişa nr. 11: Amenajarea localului de muncã

Spaţiu între pereţi şi maşinã sub 80 cm x

Fişa nr. 12: Incendii, explozii

Fişa nr. 13: Radiaţii ionizante

Fişa nr. 14: Electricitate Cutia trafo deschisã. Instalaţia electricã neverificată

x

Fişa nr. 15: Întreprinderi exterioare Legătura cu service nu este programatã x

După încheierea fişelor de sintezã stabilite pentru fiecare post de muncã, se întocmesc fişe de sintezã pe atelier , sector, secţie , prin centralizarea ansamblului de riscuri observate şi clasate conform priorităţilor care au fost definite.

Se exemplificã mai jos modelul unui astfel de centralizator.

FIŞA DE RECENZARE A RISCURILOR PROFESIONALECOMUNE PE ATELIER (SECŢIE)

Întreprinderea ……………………………...………….

Atelierul (secţia) ………………………….……………

Suprafaţa: (mp) …..…..……………………………….

Posturi de muncã cuprinse …………………….…….

Număr de persoane ………………………………….

Număr de maşini ……………………………………..

Data: …………………………………………………..

A B C D

Legătura cu service nu este programatã

Farurile dereglate reflectã lumina în sus

Temperatura > + 30o C Zgomot > 90 Db (A), lipsã amortizoare

Vibraţii ca urmare a neamenajării platformei de lucru

Evacuarea manualã a 35% din materialul dislocat

Utilizarea substanţelor periculoase

Semnal de panã pe ecran prin ordinator nesesizabil

Lipsã a doua cale de acces. Aeraj în fund de sac.

Lipsã amenajare infrastructurã

Lipsã protecţie la pie-sele mobile

Spaţii de manevrã insuficiente (< 80 cm)

Instalaţii electrice neverificate

PROGRAMAREA ACŢIUNILOR

Evaluarea riscurilor nu este decât o primã etapã, indispensabilã pentru a pune în aplicare mãsuri veritabile de prevenire, vizând fie suprimarea riscurilor observate, fie - în cazul în care aceasta nu este posibil - sã le diminueze şi sã protejeze astfel muncitorii.

Se convine astfel ca, aceastã etapã fiind depăşitã, sã se treacă la programarea acţiunilor de prevenire, în funcţie de gravitatea riscului profesional şi de posibilităţile de rezolvare în timp a soluţiilor.

Astfel, un risc de categoria C sau D, care creează un pericol pentru integritatea fizicã a salariaţilor, va trebui suprimat imediat.

Acţiunea trebuie sã fie programatã pentru a evita riscurile şi pentru a se crea siguranţa cã mãsurile de prevenire sunt menţinute şi eficiente.

FIŞA DE PROGRAMARE A ACŢIUNII 1. Dispoziţiile date - Natura riscului:2. Verificări - controale3. Măsurători4. Apelarea specialiştilor (medicinã a muncii, institute, alte organisme)5. Mãsuri de prevenire IMEDIATE6. Mãsuri de prevenire pe termen scurt7. Mãsuri de prevenire pe termen mediu

ILUMINAT

Chestionar: DA NU Parţial

1.1 Condiţiile de iluminat au făcut obiectul observării:

- la postul de muncã?

- la localul de muncã?

1.2 Salariaţii se plâng de obosealã vizualã?

1.3 Aceastã obosealã vizualã corespunde:

- unei anumite perioade?

- unei anumite munci?

1.4 Sursele luminoase sau reflecţia lor sunt vizibile în centrul câmpului vizual al postului de muncã?

1.5 Posturile de muncã sunt supuse direct radiaţiilor solare?

1.6 Salariaţii se plâng de dureri de cap, de spate?

1.7 Salariaţii pot modifica individual iluminatul la posturile lor de muncã, în funcţie de sarcinile ce trebuie sã le realizeze?

1.8 Salariaţii pot sã vadă uşor postul de muncã precum şi informaţiile necesare pentru realizarea sarcinilor (ex. cadran, manometru etc)?

1.9 Muncile care cer eforturi pentru aparatul vizual sunt făcute tot timpul de aceleaşi persoane?

1.10 Erorile, defecţiunile sunt mai frecvente la:

- finalul zilei

- finalul sãptãmãnii

1.11 Sunt prevăzute pauze, prin organizarea muncii, la postul de muncã?

1.12 Dacã obiectul muncii cere şi mişcări rapide, salariaţii pot face sã varieze uşor viteza lor de reacţie?

1.13 Detaliile de contrast, în raport cu fondul, sunt uşor de realizat?

1.14 Corpurile de iluminat general şi local sunt curăţate şi întreţinute regulamentar?

FISA NR. 1:

ZGOMOT


2.1 Salariaţii se plâng de zgomot în mediul ambiant? 2.2 S-au efectuat mãsurãtori de zgomot? 2.3 Sunt depãşite valorile admisibile? 2.4 În vecinătatea maşinii sau instalaţiei, la distanţa de 30 cm

între douã persoane, este inteligibilã o voce normalã?

2.5 Trebuie sã se vorbeascã foarte tare pentru ca douã persoane, situate la 30 cm una faţã de alta, sã se poatã înþelege?

2.6 Salariaţii se plâng de:1. - o sursã de zgomot particular (maşinã sau instalaţie)? 2. - o creştere a zgomotului la anumite momente ale zilei? 3. - o creştere a zgomotului la anumite faze de lucru?

2.7 Salariaţii se plâng cã nu înţeleg bine ce se transmite prin telefon, în atelier?

2.8 Dacã munca efectuatã în locuri zgomotoase necesitã concentrarea atenţiei, s-au luat mãsuri pentru reducerea zgomotului?

2.9 Muncile ce necesitã linişte (ex. birouri, laboratoare) sunt separate de locurile cu nivel ridicat de zgomot?

2.10 Trebuie sã închizi uşa încăperii pentru a auzi transmiterea telefonicã?

2.11 Numărul maşinilor este în creştere? 2.12 Maşinile şi instalaţiile zgomotoase sunt dotate cu dispozitive

de insonorizare?

2.13 Aceste dispozitive de insonorizare împiedicã operatorii la luarea informaţiilor (vizuale sau auditive) de care au nevoie?

2.14 În cazul în care maşinile / instalaţiile nu pot fi insonorizate, opera-torii dispun de cabine fonoizolante, de unde sã poată coordona perfect procesul tehnologic?

2.15 În lipsa dispozitivelor de insonorizare, s-au montat panouri fonoizolante în vecinătatea maşinii / instalaţiei?

2.16 Platformele şi pereţii încăperii au fost îmbrãcate cu materiale insonorizante?

2.17 Pauzele, într-o încăpere izolatã de zgomot, sunt prevăzute în organizarea muncii?

2.18 Salariaţii au posibilitatea de a se retrage într-o încăpere izolatã de zgomot?

2.19 În caz de necesitate, salariaţii dispun de mijloace individuale

FISA NR. 2:

de protecţie contra zgomotului?

VIBRAŢII


3.1 Conductorii de maşini se plâng de dureri lombare?

3.2 Salariaţii se plâng de resimţirea furnicăturilor (înţepăturilor) în degete?

3.3 Se plâng de dureri ale articulaţiilor de la mâini, încheietura mâinii, umăr?

3.4 Lucrează ei în frig?

3.5 Existã o relaţie între aceste plângeri şi vârsta sau vechimea salariatului?

3.6 Vehiculele (camion, maşinã, automotor, tractor etc.) posedã scaun cu amortizor?

3.7 Cu utilajele portative de mânã lucrează aceeaşi oameni?

3.8 Utilajele portative de mânã sunt echipate cu mânere contra vibraţiilor?

3.9 Utilajele sunt echilibrate dinamic?

3.10 Concepţia de producţie este îndreptatã spre diminuarea utilizării maşinilor portative de mânã?

3.11 Maşinile sunt aşezate (puse) pe plãci antivibrante?

3.12 În cazul cã aparatele portante reclamã schimbarea (uzurã), se încearcă aducerea altora, echipate împotriva vibraţiilor?

.

MEDIUL TERMIC

FISA NR. 3:

FISA NR. 4:


4.1 Salariaţii sunt expuşi la cãldurã, frig, curenţi de aer, intemperii?

4.2 Salariaţii se plâng de cãldurã, frig, curenţi de aer, intemperii?

4.3 Existã comportamente revelatoare de probleme termice (transpiraţie, “protecţia din noroc”, stãri necorespunzãtoare)?

4.4 Aceste probleme termice se referã la una sau mai multe categorii de persoane?

4.5 La posturile de muncã ce necesitã o dexteritate şi abilitate gestualã, constataţi o creştere a deficienţelor şi greşelilor în perioada de frig?

4.6 În perioadele calde, constataţi la anumite posturi de muncã dificultãţi suplimentare de control?

4.7 În perioadele calde, creşte frecvenţa incidentelor periculoase?

4.8 Climatizarea este întreţinutã?

4.9 Problemele termice se manifestã diferit, în timp, în sectoarele întreprinderii, în posturile de muncã?

4.10 În aceste sectoare munca salariaţilor este:

1 - penibilã?

2 - constrânsã la imobilitate?

3 - expusã la surse de cãldurã sau de frig?

4 - constrânsã sã manipuleze corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant?

5 - constrânsã sã schimbe adesea locuri având temperaturi foarte diferite?

4.11 Munca în condiţii de frig / cãldurã justificã utilizarea EIP?

4.12 EIP sunt adaptate la riscuri şi la realizarea muncii?

4.13 Salariaţii sunt expuşi la surse de cãldurã radiatã?

4.14 Existã dispozitive de protecţie contra surselor de cãldurã sau de frig?

4.15 Organizarea muncii prevede pauze de lucru?

4.16 Salariaţii au la dispoziţie un spaţiu cu temperaturã normalã?

4.17 Salariaţii au la dispoziţie bãuturi rãcoritoare sau calde?

SUBSTANŢE ŞI PREPARATE FISA NR. 5:

CHIMICE PERICULOASE

Chestionar: DA NU Partial

5.1 Salariatii au stãri de iritare a pielii sau a mucoasei ? 5.2 În cazul emanatiei certe de produse periculoase, salariatii

care recunosc mirosul dau alarma?

5.3 Procesul de productie genereazã produse periculoase (gaz, lichid, particule, praf)?

5.4 Utilizati produse ce comportã pictograme ca:

5.5 Produsele ce comportã pictograme sunt utilizate dacã fişa tehnicã de securitate (FTS) nu a fost transmisã de furnizor?

5.6 Toti salariatii cunosc semnificatia acestor etichete si efectele toxice ale produselor periculoase?

5.7 Existã în unitate un inventar recent si complet al tuturor produselor periculoase?

5.8 Punerea la zi a acestui inventar este frecventã? 5.9 Existã o procedurã pentru recepţia produselor noi achizi-

tionate?

5.10 Produsele sunt livrate cu fişe tehnice de securitate (FTS)? 5.11 FTS sunt folosite pentru informarea utilizatorilor şi pentru

redactarea atentionãrilor la posturile de muncã?

5.12 Aceste fişe sunt transmise la medicul de întreprindere? 5.13 Se cunosc pe ansamblul unitãtii şi în fiecare atelier numãrul

de salariaţi expuşi produselor periculoase?

5.14 În cazul în care salariaţii trebuie sã manipuleze produse periculoase în recipiente mai mici, acestea sunt etichetate?

5.15 Sunt stabilite persoanele care numai ele pot utiliza sau manipula produsele periculoase?

5.16 Dintre produsele cu aceeaşi întrebuinţare, conducerea unitãtii a ales pe cel mai puþin periculos?

5.17 A fost efectuatã recenzarea etapelor susceptibile de a antrena un contact direct cu un produs periculos?

5.18 Se cunoaşte circuitul fiecãrui produs în întreprindere: comandã, recepţie, stocaj, utilizare, deşeuri, eliminare?

5.19 Vaporii, gazele poluante şi praful sunt aspirate la posturile de

T Xn F O C Xi E «N

muncã?5.20 Instalaţiile de captare şi evacuare sunt întreţinute corespun-

zãtor?

5.21 Au fost efectuate mãsurãtorile privind concentraţiile de poluanţi în atmosferã?

5.22 Au fost depãşite concentraţiile maxime admise? 5.23 Existã instalaţii în stare de funcţionare pentru mãsurarea

concentratiilor de poluanti?

5.24 Existã locuri corespunzãtoare si mãsuri de prevenire pentru depozitarea produselor periculoase?

5.25 Salariatii care vin în contact cu produse periculoase dispun de mijloace de protectie adaptate la utilizarea acestor produse?

5.26 Existã locuri corespunzãtoare pentru depozitarea deseurilor periculoase?

5.27 Existã instalatii sau proceduri pentru neutralizarea si evacuarea deseurilor?

5.28 S-au luat mãsuri de limitare a accesului în zonele periculoase a persoanelor neautorizate?

5.29 Se efectueazã periodic controale de sãnãtate a salariatilor expusi la produsele periculoase?

AERAJ, VENTILAŢIE, PURIFICARE AER FISA NR. 6:

Chestionar: DA NU Partial

6.1 Locurile de muncã, sau o parte din ele, dau o poluare specificã? 6.2 Existã mirosuri dezagreabile în locurile de muncã? 6.3 Exista lucrãtori pusi sã lucreze în locuri cu poluare specificã? 6.4 Dacã existã poluanti, acestia sunt captati la sursã? 6.5 Emisiile de poluanti sunt permanente? 6.6 Emisiile sunt legate de activitãti particulare? 6.7 Anumiti lucrãtori sunt expusi la poluanti care vin de la un alt post

de lucru?

6.8 Expunerile la anumiti poluanti sunt legate de incidente, de operatii de mentenantã neprevãzute de la conceptia instalatiilor?

6.9 La noile investitii, la noile tehnologii este asiguratã purificarea aerului?

6.10 Dacã în întreprindere este implantatã, în locuri preexistente, purificarea naturalã a aerului, aceasta este sufucientã?

6.11 Dupã modificãrile fãcute la clãdiri sau la posturile de muncã, instalatiile de ventilatie au fost adaptate?

6.12 Instalatiile de ventilatie fac obiectul verificãrilor periodice? 6.13 Instalatiile de ventilatie comportã o reciclare a aerului? 6.14 Se efectueazã o mentenantã preventivã (reînnoirea de filtre,

desprãfuire etc.)?

6.15 Existã anumiti muncitori lãsaţi sã lucreze în spatii închise (galerii, rezervoare etc.)?

6.16 Lucrãrile sau interventiile în spatii închise fac obiectul unor proceduri speciale (ventilatie prealabilã, supraveghere permanentã de la exterior, analiza prealabilã a atmosferei, EIP etc.)

6.17 Concentratiile de noxe depãsesc valorile CMA? 6.18 S-au luat mãsuri de prevenire a inhalãrii noxelor:

1. - mãsuri colective 2. - mãsuri individuale

6.19 Constatãrile fãcute de medicul de întreprindere asupra stãrii de sãnãtate a lucrãtorilor sunt cã:

1. - existã incidente 2. - existã boli profesionale

MAŞINI FIXE, MAŞINI MOBILE,MAŞINI ŞI INSTALAŢII DE RIDICAT

FISA NR. 7:


A. Prevenire generalã

7.1 Este asiguratã stabilitatea masinii sau aparatului în timpul functionãrii?

7.2 Dacã pãrtile înalte ale masinii trebuie sã fie atinse, existã mijloace corespunzãtoare de acces la acestea, care sã împiedice cãderile de la înãltime?

7.3 Masina prezintã opriri care pot duce la vãtãmãri? 7.4 Ergonomia a fost introdusã de fabricant atât la elementele de

comandã cât şi la utilizarea masinii?

7.5 Semnalizarea organelor de comandã sau de serviciu, pictogramele, tablourile de bord, prexintã ambiguitãţi?

7.6 Posturilor de comandã sunt amplasate astfel încât operatorul sã poatã supraveghea întreaga zonã de acþiune a masinii?

7.7 Zonele de aprovizionare cu materii prime si de evacuare a produselor rezultate sunt usor accesibile?

7.8 Existã informaþii clare si usor accesibile cu privire la regulile de securitate a masinii?

B. Prevenirea riscurilor mecanice

7.9 Construcţia maşinii izoleazã în întregime sau parţial mecanismele periculoase?

7.10 Zonele de incrucişare, zdrobire sau antrenare, accesibile între pãrţile fixe şi mobile, sau între pãrţile mobile, sunt protejate?

7.11 Dacã existã riscuri de proiecţie a lichidelor, aburilor, prafului, aşchiilor etc., s-au luat mãsuri de prevenire?

7.12 Fiecare post de muncã este dotat cu dispozitiv de oprire uşor accesibil?

7.13 Dispunerea sau forma organelor de deservire reduc riscul unor manevre necontrolate?

7.14 Au fost prevãzute mijloace pentru ca energia rezidualã (resturi fluide etc.) sã nu punã în mişcare mecanisme care prezintã riscuri?

7.15 Oprirea mişcãrilor periculoase este obţinutã rapid dupã acţionarea dispozitivului de oprire?

7.16 Dupã întreruperea accidentalã a alimentãrii electrice, masina reporneste singurã în cazul restabilirii energiei pe reteaua de alimentare?

7.17 Dacã existã fenomenul de înfundare a masinilor, desfundarea

lor se realizeazã usor, fãrã riscuri de accidentare?

C. Dispozitive de protecţie

7.18 Protectorii fixi trebuie demontati frecvent? 7.19 Este usoarã repunerea lor la loc? 7.20 Protectorii mobili pot fi deschisi când masina este în func-

tiune?

7.21 Oprirea miscãrilor periculoase se obtine imediat dupã deschiderea protectorilor mobili?

7.22 Operatorii se plâng de inconveniente prezente la anumite tipuri de protectie?

7.23 Ecranele si carcasele de protectie îi jeneazã pe operatori? 7.24 Dispozitivele de protectie trebuie neutralizate sau îndepãrtate

în timpul reglajului, deservirii sau întretinerii?

D. Deservire, mentenanţã

7.25 Punctele de interventie (comandã, gresaj, întreţinere,reglare, control etc.) sunt plasate în afara zonelor periculoase?

7.27 Montarea pe poziþie si schimbarea sculelor si a pieselor de uzurã este posibilã:

1. - cu mijloace de interventie simple? 2. - fãrã poziţii complicate si obositoare?

7.28 Muncitorii însãrcinaţi cu asigurarea mentenanţei se plâng de dificultãţi în detectarea originii defectelor?

7.29 Existã uneori intervenţii efectuate asupra masinii în miscare? 7.30 În cazul intervenţiei la mecanismul de oprire, sunt prevenite

consecintele unei repuneri intempestive în miscare?

7.31 Dacã intervenţiile efectuate în timpul funcţionãrii nu pot fi evitate, existã mijloace de reducere a expunerii la riscuri?

E. Circulaţia maşinilor

7.32 Accesul la postul de conducere este amenajat corespunzãtor 7.33 Postul de conducere prevede mãsuri ergonomice (poziţie,

vizibilitate, limitarea vibraţiilor, a zgomotului etc.)?

7.34 Miscãrile bruşte ale volanului sau ale levierelor de direcţie au fost semnalate în caz de şoc asupra roţilor directoare?

7.35 Conducãtorii se plâng cã tãlpile picioarelor alunecã pe pedalele de comandã?

7.36 Iluminarea autovehiculului este satisfãcãtoare? 7.37 Ţinând cont de caracteristicile masinilor, de încãrcãturã, de

viteza de deplasare si de starea terenului de rulaj, conducãtorii au semnalat incidente ca: ripaj, derapaj, început de rãsturnare?

7.38 În cazul riscului de rãsturnare existã:

1. - cabinã de protectie rezistentã? 2. - centurã de securitate? 3. - iesiri si mijloace de evacuare?

7.39 Existã risc de cãdere a materialelor si obiectelor pe condu-cãtor, pasageri sau muncitori situaţi în vecinatatea cãii de circulatie a vehiculului?

7.40 În cazul încãrcãturilor grele, existã dispozitive de legare- fixare pentru împiedicarea deplasãrii intempestive?

7.41 În cazul defectãrii frânei de serviciu, existã dispozitiv de frânare independent?

7.42 Vehiculul se opreste automat dacã operatorul şi-a pierdut controlul?

7.43 Vehiculul poate fi utilizat de persoane neautorizate? 7.44 Masina este uneori utilizatã în condiţii diferite de cele pentru

care a fost conceputã?

7.45 Masina este dotatã cu dispozitive de alarmã sonorã şi luminoasã?

7.46 Cãile de circulaţie ale masinilor sunt amenajate astfel încât sã se evite coliziunea cu alte masini sau cu persoane?

7.47 Cãile de transport sunt nivelate? 7.48 Cãile de transport au lãtimea regulamentarã?

F. Riscuri la ridicarea sarcinilor

7.49 Accesul la postul de comandã este usor si sigur? 7.50 Postul de comandã întruneşte condiţii ergonomice? 7.51 Conducãtorul se plânge uneori cã nu poate supraveghea în

ansmblu zona de încãrcare?

7.52 Utilajul este utilizat numai de persoane autorizate? 7.53 Au fost semnalate incidente ca: ciocniri, izbituri, cãderi ºi

deplasãri involuntare de sarcini, deraieri etc.?

7.54 Masinile sunt utilizate uneori cu:1. - sarcini mai grele decât cele prevãzute? 2. - cabluri sau lanţuri cu coeficient de siguranţã inferior celui

prevãzut?

7.55 Dispozitivele de prindere sunt în mãsurã sã evite cãdere intempestivã a sarcinii?

7.56 Materialele constructive prezintã urme de şoc, coroziune, abraziune, flambaj etc.?

7.57 Ghidajele şi cãile de rulare sunt prevãzute cu dispozitive pentru evitarea deraierii?

7.58 Cablurile si lanturile se desprind uneori accidental de pe role sau tamburi?

7.59 Dispozitivele de prindere sau accesoriile lor trebuie schimbate des?

7.60 Existã persoane sau masini ce pot fi lovite de sarcina în miscare?

7.61 Existã dispozitive de împiedicare a cãderii libere a sarcinii, respectiv de blocare în cazul întreruperii alimentãrii cu energie?

7.62 Existã dispozitive de limitare a:1. - sarcinii? 2. - momentului?

7.62 Existã dispozitive de limitare a miscãrilor de:1. - ridicare? 2. - translaţie? 3. - rotire?

7.63 Existã riscul de interferenţã (ciocnire) cu alte maşini sau instalaţii?

7.64 Utilajul pentru materiale ridicã şi transportã uneori si persoane?

G. Urmãrire şi organizare 7.65 Existã dispoziţii tehnice şi organizatorice de funcţionare? 7.66 Existã o fişã de securitate a postului? 7.67 Urmãrirea mentenanţei fiecãrei maşini este efectuatã

regulamentar, dupã instrucţiunile date de constructor?

H. Instruirea 7.68 Operatorii sunt autorizaţi? 7.69 O instruire de securitate este asiguratã pentru:

1. - operatori? 2. - lucrãtorii de întreţinere? 3. - legãtorii de sarcini? 4. - lucrãtorii ocazionali?

I. Mentenanţa preventivã 7.70 Starea aparatelor de mãsurã si control este examinatã corect

si regulat?

7.71 Observaţiile verificatorilor sunt rezolvate imediat?

MANIPULAREA MANUALÃ A MATERIALELOR FISA NR. 8:


8.1 Postul de muncã este conceput pentru a elimina operaţiile de manipulare manualã?

8.2 Dacã nu este posibilã eliminarea manipulãrii manuale, existã mijloace tehnice pentru limitarea acesteia?

8.3 Dacã salariatii trebuie sã ridice si sã depoziteze sarcini, aceştia cunosc greutatea fiecãrei sarcini, înãlţimea de la care este luatã şi la care trebuie depusã, numãrul de sarcini deplasate pe orã (în perioada normalã şi de vârf)?

8.4 Salariatul trebuie sã se aplece pentru a lua sarcina si a o ridica la semiînãltime (schema 1) ?

8.5 Trebuie sã ridice o sarcinã deasupra umerilor (schema 2) ? 8.6 Trebuie sã aseze sau sã ia o sarcinã de la mai mult de 30 cm

faţã de axa corpului (schema 3) ?

8.7 Trebuie sã facã rotaţii ale corpului chiar şi fãrã sarcini (schema 4) ?

8.8 Trebuie sã poarte o sarcinã în regim potential de dezechilibru (schema 5) ?

8.9 Manipularea (prinderea si depunerea) sarcinii se desfãsoarã, în ritm continuu, pe o perioadã mai mare de 1 orã?

8.10 Purtarea unei sarcini dureazã mai mult de 5 minute? 8.11 Se efectueazã transporturi verticale, pe scarã sau pe plan

înclinat, cu înãltimi mai mari de 25 cm / treaptã (pas)?

8.12 Salariatii se plâng de proasta conceptie a postului de muncã, în privinta eforturilor solicitate de manipularea manualã?

8.13 Existã posturi de muncã ce necesitã purtarea sarcinilor mai mari de 30 kg pentru un bãrbat si peste 15 kg pentru o femeie?

8.14 Obiectele manipulate au muchii ascutite, elemente calde, reci sau un continut instabil?

8.15 Obiectele sunt incomode sau au un gabarit mare (douã laturi mai mari de 75 cm)?

8.16 Acivitatea de manipulare se desfãsoarã într-un spaţiu redus? 8.17 Amenajãrile la postul de muncã permit accesul direct al

cãruciorului automotor?

8.18 Suprafeţele pardoselilor sunt:1. - alunecoase 2. - denivelate, nepermiþând utilizarea, de exemplu, a

transpaletelor

ECRANELE DE VIZUALIZARE FISA NR. 9:


9.1 Salariatii se plâng de probleme cu vederea? 9.2 Salariatii au stãri de tensiune nervoasã? 9.3 Salariatii sunt constrânsi sã adopte pozitii incomode pentru a

evita reflexia luminii?

9.4 Lampa auxiliarã (de completare) este amplasatã astfel încât sã suprime reflexiile?

9.5 Salariatii se plâng de dureri de brate si spate? 9.6 Timpul de lucru în fata ecranului este întrerupt prin pauze sau

prin schimbarea activitãtii?

9.7 Salariatii dispun de logistica necesarã unei utilizãri facile si de adaptare a muncii lor?

9.8 Operatorii se plâng de dificultãti legate de erorile sau de anomaliile de logisticã?

9.9 Apreciati cã distanţele: ochi - ecran, ochi - tastaturã, ochi - documente sunt relelativ identice?

9.10 Operatorul are la dispoziţie un scaun reglabil? 9.11 Masa de lucru permite o aranjare a elementelor de lucru (te-

lefon, documente, ecran, comunicarea cu colegii) în funcţie de necesitãţile sarcinii de muncã?

9.12 Ecranul este utilizat:1.

- în contrast pozitiv (litere pe un fond deschis)? 2.

- în contrast negativ? 9.13 Existã posibilitãti de reglaj a scaunului? 9.14 Este cunoscutã de salariaţi posibilitatea de reglaj a

luminozitãţii şi a contrastului?

9.15 Existã posibilitatea de a orienta ecranul pentru a diminua reflexiile perturbatoare în anumite momente?

AMENAJAREA UNUI POST DE MUNCÃFISA NR. 10:


10.1 Salariatii se plâng de tulburãrin ale vederii (lãcrimare, usturimi)?

10.2 Reprezentantii salariatilor si salariatii au fost consultati la amenajarea postului de muncã?

10.3 Conform volumului de muncã realizat, suprafata de lucru este aglomeratã?

10.4 Spatiile de acces la locul de muncã sunt suficiente în perioadele de vârf ale activitãtii?

10.5 În perioada de vârf , dificultãtile de ordonare a prioritãtilor (ex. oprirea unei comenzi pentru a prelua una mai urgentã) creazã o aglomerare / încurcãturã la locul de muncã?

10.6 Sunt fãcute reclamatii privind nivelul de zgomot la locul de muncã?

10.7 Se dispune de un iluminat local, în caz de nevoie? 10.8 Salariatii au sesizat în mod special deficiente privind ambi-

anta termicã (temperaturã, umiditate, curenti de aer etc.)?

10.9 Sunt probleme specifice la anumite produse particulare? 10.10 Operatorii se plâng de dificultãţi privind urmãrirea

informaţiilor vizuale necesare, în acelasi timp cu efectuarea comenzilor echipamentului?

10.11 Existã obstacole care împiedicã observarea corectã a am-plasãrii semnalelor, comenzilor sau pieselor pe care le ating?

10.12 În cazul lucrului în poziţia şezut, pot fi reduse distanþele şi frecvenţa de deplasare pentru aprovizionare, evacuare de piese, control?

10.13 Persoanele care lucreazã în poziţia aşezat pot sã întindã picioarele?

10.14 Posturile de muncã “în picioare” pot fi modificate în posturi de muncã în poziţia “aşezat”?

10.15 Existã salariati care se plâng de dureri de spate? 10.16 Persoanele care se plâng de dureri de picioare lucreazã în

pozitie ortostaticã?

10.17 V-aţi gândit la toţi factorii menţionaţi în aceastã fişã când aţi conceput ultimul loc de muncã?

AMENAJAREA LOCALURILOR DE MUNCÃ FISA NR. 11:


11.1 Existã în atelierul sau clãdirea dvs. o zonã de muncã unde salariatii sunt expusi riscului de cãdere de la înãltime?

11.2 Spatiile sunt amenajate astfel încât sã fie evitat riscul de cãdere a obiectelor / materialelor?

11.3 Sarcinile sunt deplasate pe deasupra salariatilor? 11.4 Deficientele unui post de muncã se propagã si la alte

posturi?

11.5 Se pot limita efectele deficientelor generate de un post de muncã, la alte posturi (ex. zgomot, cãldurã, praf etc.)?

11.6 Sunt respectate cãile de circulatie? 11.7 Existã circumstante când aceste cãi nu pot fi respectate? 11.8 În acest caz, sunt luate mãsuri complementare de securitate

a personalului?

11.9 Cãile de circulatie a masinilor sunt clar delimitate de cele pentru personal?

11.10 Amplasamentele pentru stocaj - tampon la posturile de muncã sunt suficiente pentru perioadele de vârf?

11.11 Zonele comune anumitor posturi sunt suficiente în cazul în care posturile se aflã simultan în activitate de vârf?

11.12 Sunt prevãzute amplasamente pentru pauzã, bãuturi etc? 11.13 Instalatiile sanitare si spatiile aferente sunt suficiente? 11.14 Sunt create conditii pentru accesul lucrãtorilor handicapati? 11.15 Pentru amenajarea unui loc de muncã utilizati un plan cu

pãrti deplasabile pentru proiectarea diferitelor configuraţii ale spaţiilor de lucru?

11.16 Salariaţii au posibilitatea sã utilizeze aceste metode?11.17 Când cumpãraţi o maşinã luaţi în considerare efectele

implementãrii ei privind:1. - corelarea sau înlãnţuirea cu cele existente? 2. - circuitul de materii prime? 3. - deplasarea personalului? 4. - accesul operatorilor de întreţinere, de curãţenie?

INCENDII - EXPLOZII FISA NR. 12:


12.1 Sunt identificate sursele potentiale de:1. - incendii? 2. - explozii?

12.2 Cunoateţi cantitãţile de produse şi materiale inflamabile din unitate?

12.3 Cunoaşteti locurile exacte unde se aflã aceste materiale? 12.4 Mijloacele de extinctie sunt adaptate la tipul de foc contra

cãruia trebuie utilizate?

12.5 Ştiţi unde sunt amplasate aceste mijloace? 12.6 Mijloacele de extincţie sunt usor accesibile? 12.7 Întreprinderea are pus la punct un plan contra riscurilor de

incendiu (şi / sau explozie)?

12.8 Salariaţii cunosc mãsurile pentru caz de incendiu / explozie? 12.9 Se utilizeazã procedura de “permis de foc”? 12.10 Cãile de ieşire (refugiu) sunt permanent libere şi puse la

punct?

12.11 Existã sistem sonor de alarmare? 12.12 Cãile de acces rezervate echipelor de intervenţie sunt

menţinute în permanenţã libere?

12.13 Afişele purtãtoare de consemne de securitate se aflã în locuri vizibile?

RADIAŢII IONIZANTE FISA NR. 13:


13.1 Aparatul pe care îl utilizaţi emite: 1. - radiatii ionizante de tip alfa? 2. - radiatii ionizante de tip beta? 3. - radiatii ionizante de tip gamma? 4. - radiatii ionizante de tip X? 5. - alte tipuri de radiatii (dacã e cazul precizati care)?

13.2 Aparatul permite efectuarea de radiografii industriale? 13.3 Sursa aparatului este închisã ermetic? 13.4 Aparatul a fost declarat la organismele stabilite prin lege? 13.5 Aparatul a fost certificat pentru utilizare? 13.6 A fost stabilitã o zonã de sigurantã în jurul aparatului? 13.7 Accesul în zona delimitatã este reglementatã? 13.8 Aparatul este deservit de o persoanã autorizatã? 13.9 Dacã aparatul este destinat radiografiei industriale, opera-

torii masinii sunt deţinãtorii unui certificat de aptitudine pentru manipularea de raze ionizante?

13.10 În întreprindere sunt respectate limitele de expunere la radiaţii ionizante fixate prin norme?

13.11 Conducãtorul întreprinderii a clasat muncitorii în categoria A (câţi ……………..)?

13.12 Dacã existã salariaþi în categoria A, se face controlul dozi-metric lunar (cine îl face ………………………………..……)?

13.13 Dacã în unitate sunt surse radioactive care nu mai sunt utili-zate, acestea au fost declarate la organismele stabilite de legislaţie?

13.14 Dacã în unitate existã aparate la care s-au efectuat modificãri susceptibile de a mãri riscul de iradiere, acestea au fost declarate la organismele stabilite de legislaţie?

13.15 În încãperile sau locurile cu risc de iradiere sunt luate mãsurile de avertizare corespunzãtoare, conform normelor?

ELECTRICITATE FISA NR. 14:


14.1 Au fost semnalate accidente sau incidente de origine electricã?

14.2 Dacã da, au fost luate mãsuri de evitare a repetãrii lor? 14.3 Instalaţiile electrice sunt realizate conform reglementãrilor? 14.4 Cablurile şi fişele electrice sunt în bunã stare? 14.5 Dulapurile electrice sunt încuiate? 14.6 S-au semnalat cazuri de fire rupte? 14.7 Este frecvent semnalatã prezenta fişelor volante, a

dominourilor, a duliilor sparte?

14.8 Izolaţia cablurilor, cablurile şi aparatele electrice sunt adaptate la condiţiile locale (apã, produse chimice corozive, praf, risc de deteriorare mecanicã etc.)?

14.9 În locurile cu risc de incendiu şi explozie (ex. cabine de vopsit) sunt prevãzute echipamente / materiale electrice pentru funcţionare în mediu exploziv?

14.10 Materialele electro-portative au:1. - dublã izolaţie? 2. - alimentare cu tensiune foarte joasã?

14.11 În cazul muncilor apropiate de conductele electrice sub tensiune (aeriene sau subterane), distanţa faţã de ele este suficientã?

14.12 Dacã nu, s-au stabilit mãsuri şi consemne pentru scoaterea de sub tensiune?

14.13 Salariaţii care fac intervenţii la instalaţiile electrice au:1. - o formare specificã? 2. - autorizarea la zi?

3. - echipament specific de protecţie şi de lucru?

4. - utilaje corespunzãtoare pentru lucru sub tensiune?

14.14 Se executã verificãri periodice la instalaţiile electrice? 14.15 Rapoartele personalului însãrcinat cu exploatarea si între-

ţinerea instalaţiilor electrice sunt citite de energeticul şef?

14.16 Sunt rezolvate atenţionãrile consemnate în rapoarte?

RISCURI LEGATE DE: - RECURGEREA LA ÎNTREPRINDERI EXTERIOARE

FISA NR. 15:

- ANGAJAREA DE MUNCITORI TEMPORARI


Riscuri legate de intervenţia întreprinderilor exterioare

15.1 Existã situaţii în care, în acelaşi moment şi în acelaşi loc, lucreazã echipe cu activitãti diferite (ex. productie si mentenanţã)?

15.2 Sunt activitãţi ale echipelor exterioare cu consecinţe asupra activitãtii din întreprinderea dvs.?

15.3 Activitatea întreprinderii dvs. este de naturã sã creeze un pericol pentru salariatii întreprinderilor exterioare (interventia pentru mentenantã asupra unei masini, electricitate etc.)?

15.4 Interventia unor echipe exterioare pot provoca incidente? 15.5 Sunt prevãzute consemne pt. utilizarea unor instalatii de cãtre

echipele exterioare (ex. electricitate, ansambluri automatizate)? 15.6 Existã situatii în care munca unei echipe, la un moment dat, este

susceptibilã de a creea un risc pentru echipa care va lucra mai târziu (ex. mentenanţa de noapte, producţia de zi)?

15.7 Salariatii echipelor exterioare au voie sã intervinã în preajma liniilor electrice sub tensiune sau în apropierea altor surse de pericol (ex. bazine de retenţie)?

15.8 Sunt cazuri când unii salariati lucreazã deasupra zonei de muncã a altor salariati, existând pericolul de accidentare a acestora?

15.9 Sunt cunoscute modurile de operare si materialele utilizate de fiecare întreprindere exterioarã?

15.10 Sunt cazuri de lucru în locuri iozolate? 15.11 Au fost luate mãsuri de siguranţã pentru locurile izolate? 15.12 Existã un plan de prevenire a riscurilor evaluate, legate de activitatea

întreprinderilor exterioare ? 15.13 Sunt coordonate mãsurile de prevenire a riscurilor legate de

activitatea acestor întreprinderi?

Riscuri legate de lucrãtorii interimari

15.14 Dacã apelaţi la lucrãtori temporari, a fost adresatã întreprinderii lor o fişã descriptivã a riscurilor proprii întreprinderii utilizatoare?

15.15 Existã posturi prezentând riscuri specifice pentru lucrãtorii interimari sau cu contract pe duratã limitatã?

14.16 Posturile de muncã la care sunt repartizaţi aceşti salariaţi necesitã utilizarea EIP?

14.17 Aceşti salariaţi cunosc sarcinile pentru care au fost aduşi şi riscurile la care sunt expuşi?

14.18 Aceştia beneficiazã de o echipã specializatã în securitate? 14.19 Conducerea întreprinderii este implicatã în aducerea salariaţilor

interimari în unitate?

2.9.1.checkliste

Documents

Transcript of 2.9.1.checkliste