248444833 Copiute Pentru Examen La Criminalistica Conspecte Md Копия

7/23/2019 248444833 Copiute Pentru Examen La Criminalistica Conspecte Md

1/19

CRIMINALISTICA DUPA INTREBARILE, GOLUBENCO.

15. Trusele criminalistice, laboratoarele criminalistice mobile.Apreciai importana true!or crimina!itice uni"era!e #i pecia!i$ate %n acti"itatea &e cercetare a !ocu!ui 'apteiCrimina!itica tin&e ( uti!i$e$e mi)!oace tot mai "ariate &e !ucru, pe m(ura comp!e*it(ii pro+!eme!or pe caretre+uie ( !e re$o!"e. Acetea tre+uie a o'ere preci$ie, pro'un$ime, aiur-n& %n ace!a#i timp capacitate &e&ep!aare %n paiu. Au 'ot create #i e uti!i$ea$a true crimina!iticecare pot 'i &e uti!itate enera!a pentrucercetarea !a !ocu! 'aptei, &ar #i true pecia!i$ate/ pentru in"etiarea unor acci&ente, pentru e*amin(ri

+a!itico)u&iciare, pentru e*aminarea acte!or, pentru capacane c0imice, . a. m. &. Noiunea &e tru( ar tre+uie*p!icat( ca a"-n& o accepiune mai !ar(. Trua crimina!itica uni"era!( &ipune &e un anam+!u &e materia!e #iintrumentar neceare principa!e!or operatiuni &e cercetare a !ocu!ui 'aptei. coninutul trusei universaleTrua uni"era!( cuprin&e mai mu!te compartimente orientate pre/1. Pro+!eme &e traeo!oie &etinat &ecoperirii, 'i*(rii #i ri&ic(rii urme!or &e m-ini, picioare, &ini, urme!or &eintrumente, etc. prin 'o!oirea &e u+tane pu!"eru!ente pentru e"i&enierea urme!or !atente, pu!"eri$atoare,

penu!e, 'o!ii a&e$i"e pentru 'i*are 2 tran'er &e urme e"i&entiate, ure &e !umina U3, IR 4pectru! "i$i+i! "ae &e ametec pentru mu!a)e5 +en$i meta!ice pentru i$o!area mu!a)e!or, etc.6. M(ur(tori #i marca)e 7 p!(cue cu numere, +an&( metric( 8&m, cm9 , creta pecia!(.

:. Deene #i c0ie +uo!a, 0-rtie mm, ca!c, co!i a!+e, #a+!oane pt. 0art(, . a. m. &.;. A!te intrumente au*i!iare c!e#ti #i manet pentru e*traere &e corpi meta!ici, #uru+e!nie, , &(!i 7uti!i$ate&up(&e cerine!e !ocu!ui p!icuri, puni < pt. Am+a!are #i tranport. cutii, epru+ete pentru reco!tare &e o+iecte mici #i microurme 8 c0i)e, returi, 9La+oratoare!e comp!e*e mo+i!e cuprin& mai mu!te mi)!oace au*i!iare #i principa!e uti!e %n cercetarea !ocu!ui'aptei.Acete !a+oratoare mo+i!e o'er( poi+i!itatea &e &ep!aare #i e*amin(ri!or &e un anumit ra& c0iar !a !ocu! 'aptei

pentru cau$e comp!e*e acci&ente aeriene, e*p!o$ii &e proporii, omoruri %n erie cu inropara "ictime!or, etc.=iin& p!aate pe mi)!oace &e tranport 8auto, e!icoptere, "ae9, e!e permit acceu! %n !ocuri c0iar i$o!ate,&ipun-n& &e ure proprii &e i!uminat, mi)!oace au*i!iare cum ar 'i/ eneratoare, compreoare &e aer, mi)!oace &ee*ca"aie, iteme &e 'i!trare a no*e!or. Une!e &in acete !a+oratoare &ipun &e mi)!oace &e comunicare cu

er"icii!e &e e"i&en( #i 'i#iere!e operati"e, contituin& a&e"(rate centre &e coman&( %n con&ucerea cercetari!orconcomitent cu continuarea e*amin(ri!or crimina!itice.

17. Fotografia digitala in activitatea profesionala a organelor de urmarire penala.=otora'ia &iita!a cu o &e$"o!tare 'ara prece&ent in u!timii ani in!ocuiete intro maura &in mai mare'otora'ia c!aica, inc!ui"e in acti"itatea &e urmarire pena!a, +ene'iciin& &e o erie &e a"anta)e &e necontetat5

nu neceita !a+orator pentru &e"e!opare, o+tinerea imaini!or in 'ormat &iita! 'iin& con&itionata &oar &ee*itenta unui computer i a unei imprimante co!or.

Poi+i!itatea &e tocare ete e*treme &e 'aci!a, ocupin& un !oc &e &epo$itare 'oarte mic 8 inreitrare peCDuri, D3D9

Ca!itatea imainii nu e &era&ea$a in imp

Imaini!e pot 'i cu uurinta pre!ucrate.

18. Fotografia criminalistica; notiunea, insemnatatea si sistemul ei.=otora'ia )u&iciar( are un ro! &eoe+it &e important %n a&minitrarea pro+e!or %ncuru! proceu!ui pena!,comp!et-n& proceu!"er+a! &e cercetare !a 'aa !ocu!ui, c-t #i cuoca$ia 'i*(rii unor apecte &in timpu! a!toracti"it(i, ca &e e*emp!u/ controa!e, "eri'ic(ri %n!ocuri!e #i me&ii!e care pre$int( intere pentru orane!e

)u&iciare, pentru pre"enirea #i&ecoperirea unor in'raciuni, a a!tor nereu!i cau$atoare &e pau+e.Din a"anta)e!e ap!ic(rii 'otora'iei )u&iciare %n acti"itatea orane!or &e urmarire pena!a e pot enumera/ %n

primu! r-n& 'aptu! c( 'otora'ia )u&iciar( %nreitrea$( in'ormaia principa!( #icomp!et( cu pri"ire !a o+iectu!cercetat, care %n ca$u! cercet(rii !a 'aa !ocu!ui eteam+iana !ocu!ui 'aptei, 'a( &e %mpre)urimi, caracteritici!eacetuia, etc.5 %n a! &oi!ea r-n& ap!icarea 'otora'iei )u&iciare %n munca practic( pre$int(importan( &in punct&e "e&ere a! 'aptu!ui c( u+iecte!e upue 'otora'ierii r(m-iintacte, nemo&i'icate5 %n a! trei!ea r-n&, cu a)utoru!'otora'iei )u&iciare e rea!i$ea$( o %nreitrarerapi&( #i u#oar( a unui mare num(r &e t(ri &e 'apt, %mpre)ur(ri,a"-n& poi+i!itateatu&ierii !or u!terioare, '(r( a e mai 'ace repro&ucerea !or. De aemenea


2/19

poi+i!itateamu!tip!ic(rii imainii %n c-te e*emp!are &orim.=otora'ia )u&iciar(, pe !-n( ro!u! &e mi)!oc &e'i*are ete 'o!oit( #i ca mi)!oc &eri&icare a urme!or, %n practica muncii &e te0nic( crimina!itic(, ri&icareaurme!or pe ca!e'otora'ic( e ap!ic( %naintea tuturor ce!or!a!te meto&e &e ri&icare

20. Fotografia udiciara operativa; notiunea si metodele ei.=otora'ia )u&iciara operati"e e rea!i$ea$a in copu! 'i*arii ce!or mai importante acti"itati a!e cercetarii pena!e8 &e e*5 cercetarea !a 'ata !ocu!ui, perc0i$itia, etc. 9 ro!u! au 'iin& ace! &e a conmena i &e a i!utra ce!econmenate in procee!e "er+are intocmite cu aemenea oca$ii. De aemenea, 'otora'ia )u&iciara )oaca un ro!inemnat in rea!i$area unor +a$e &e &ate a!e po!itiei )u&iciare.At'e!, 'otora'ia )u&iciara operati"e poate 'i 5

'otora'ia e'ectuata !a 'ata !ocu!ui5 'otora'ia emna!mente!or5 'otora'ia &e 'i*are a a!tor acti"itati peci'ice cercetarii )u&iciare.

a9in ca$u! fotografiei effectuate in fata loculuie "or e*ecuta mai mu!te 'otora'ii urmarin& a cuprin&a !ocu!cercetat a"in& in "e&ere neceitatea e a e patra "i$ua! !ocu! repecti", po$itia principa!e!or o+iecte, &eta!ii a!eurme!or .a Acetmieare 'otora'ii e e*ecuta &e !a enera! !a particu!ar5 'otora'ia &e orientare urprin&e !ocu!cercetata impreauna cu ce!e mai importante "ecinatati 8 repere &e teren9, 'iin& 'oare uti!a in ituatia in care ar

&ori re"enirea in ace! !oc, !a o &ata u!terioara 8 &e e*5 pentru e'ectuarea recontituirii9. =otora'ia c0itaurprin&e &oar !ocu! cercetat, 'ara "ecinatati, o'erin& o imaine &e anam+!u a! !ocu!ui.=otora'ia o+iecte!or principa!e contri+uie !a 'i*area, in memomria imainii, a principa!e!or o+iecte &in cimpu!in'ractiunii.=otora'ia &e &eta!iu inc0eie iru! 'otora'ii!or e'ectua!e !a 'ata !ocu!ui urprin$in& &eta!ii a!e o+iecte!or, a!eurme!or 8 &e e*5 e 'otora'i$a ori'iciu! intrare a !ontu!ui in corpu! "ictimei.

+9 Fotografia semnalamentelor ete uti!i$ata in copu! i&enti'icarii peroane!or pornin& &e !a principa!e!eemna!mente a!e acetora. Dupa copu! urmarit &itinem5 'otora'ia &e i&enti'icarea a peroane!or, 'otora'ia&e i&enti'icare a ca&a"re!or i 'otora'ia &e urmarire.c9Fotografia de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penalapoate 'i e'ectuata cu pri!e)u! a &i'eriteacti"itai5 'otora'ia e'ectuata cu oca$ia perc0i$itiei, arecontituirii, a pre$entarii pentru recunoatere inotin& i

i!utrin& ce!e conmenate in proceu! "er+a!.

21. Fotografierea locului infractiunii, in incaperi si in afara lor.

In copu! 'i*arii !ocu!ui 'aptei e ap!ica ; proce&e principa!e &e 'otora'iere/19 =otora'ia &e orientare cuprin&e ta+!ou! enera! a! !ocu!ui 'aptei i impre)urimi!e. Ea poate 'i/ unitarae'ectuata &intro inura po$itie5 panoramica preupune 'otora'ierea pe emente a !ocu!ui a"aririi 'aptei,in &oua "ariante/ circu!ara, aparatu! 'iin& rotit pe tati" intrun arc &e cerc &e 1>? ra&e, pre a 'otora'ia un!oc intin, pe emente5 !iniara, care preupune &ep!aarea trepie&u!ui pe o !inie para!e!a cu a*a !onitu&ina!a ao+iectu!ui &e 'otora'iat 8e*. un teren &eraiat9.69 =otora'ia c0ita o!in&ete !ocu! a"aririi 'aptei cu toate particu!aritati!e a!e, 'ara impre)urimi, a"an& in

prim p!an o+iectu! centra! a! cercetarii crimina!itice. Se rea!i$ea$a in 'a$a tatica a cercetarii !a 'ata !ocu!ui. a9A!eerea po$itiei &e 'otora'iere / unitara 7 &intro inura po$itie5 in erie 7 mai mu!te 'otora'ieri &in

po$itii &i'erite5 panoramica 7 aceata meto&a a 'a$ei &e orientare5 pe ectoare 7 e imparte !ocu! in ectoarepentru rea!i$area 'otora'ii!or 5 contrara 7 &oua po$itii &iametra! opue5 incruciata 7 &in patru e*tremitati.+9 Pro+!ema i!uminarii uni'orme, 'ara um+re puternice e "a re$o!"a prin montarea a &oua ure &e !umina&ipue in parti!e !atera!e a!e aparatu!ui.:9 =otora'ia o+iecte!or principa!e e e'ectuea$a in 'a$a tatica i "i$ea$a o+iecte!e corp&e!ict, ce!e care auu'erit mo&i'icari &e po$itie ori &eteriorari, precum i toate urme!e create cu aceata oca$ie5 e 'otora'ia$a incore!atie cu o+iecte!e "ecine, o+iecti"u! aparatu!ui tre+uie a 'ie perpen&icu!ar pe $ona &e mi)!oc5 nu erecoman&a 'otora'ierea &e !a un capat au a!tu! 8e*. ca&a"ru! "ictimei9. Ca&a"re!e e 'otora'ia$a ce! putin &in&oua parti.;9 =otora'ia &eta!ii!or e e'ectuea$a in 'a$a &inamica, re&a &eta!ii!e urme!or i a!e o+iecte!or 'otora'iate'iecare eparat. 8e*. 'otora'ierea !e$iuni!or ca&a"ru!ui. Aparatu! e 'i*ea$a pe trepie&, in po$itie "ertica!a 'ata


3/19

&e o+iectu! "i$at care ete i!uminat, &upa ca$, &in pate!e aparatu!ui i &in !atera! 8e*. 'otora'ierea urme!or &ea&ancime9.

22. Fotografia de e!aminare si metodele ei.=otora'ia &e e*aminare preupune aparatura &e inta!ta te0nicitate i e rrea!i$ea$a &e pecia!iti, &e reu!a, in!a+orator, ne'iin' e*c!ua 'o!oirea acetea i in teren. =otora'ia &e e*aminare, in raport cu ura &e !uminauti!i$ata i te0nica 'o!oita, e u+c!ai'ica in 'otora'ia in radiatii vizibile si 'otora'ia in radiatii invizibile.a)Fotografia in radiatii vizibile uti!i$ea$a !umina pectoru! "i$i+i! oc0iu!ui uman, putin& 'i5 'otora'ie &ei!utrare5 'otora'ie &e comparare 5 'otora'ia &e um+re5 &e re'!e*e5 &e contrae5 'otora'ia eparatoare &ecu!ori.

B) fotografia in radiatii invizibilepreupune uti!i$area unei aparaturi pecia!e atint in ceea pri"ete ura &e!umina, cit i aparatu! receptor a! imainii i e +a$ea$a pe proprietati!e unor ra&iatii in"i$i+i!e &e a 'i re'!ectateau &e a tra+ate in mo& &i'erit corpuri!e in 'unctie &e proprietati!e !or 'i$ice. Ditinem at'e!5 'otora'ia &e e*aminare in ra&iatii u!tra'io!ete &e e*5 pentru &ecoperirea urmeor &e mini. 'otora'ii &e e*aminare in ra&iatii in'raroii pentru 'otora'ii in con&iii &e intuneric, 'um ceata. Etc.

2". #egulile de pre$entare procesuala a re$ultatelor fotografierii, video,% audio inregistrarii actiunilorprocesuale.

3i&eoinreitrarea incepe cu o intro&ucere care poate ( apar( %n 'orm( "oca!(, rea!i$at( &e c(tre ce! ce'i!mea$(, au u+ 'orma unei p!(ci au unui a'i# '(r( unet. In'ormaii!e &in intro&ucere ar tre+ui ( inc!u&( ce!puin/ num(ru! ca$u!ui, &ata, ora, !ocaia, tipu! &e cercetare2in"etiaie, precum #i a!te in'ormaii o+iecti"econi&erate neceare &e c(tre ce! ce 'i!mea$(8con&iii meteo, camera 'o!oit( etc.9. =i!marea %ntreu!ui !oc a!'aptei, &up( intro&ucere, ar tre+ui ( 'ie '(r( %nreitr(ri au&io u+iecti"eune!e proce&uri &epartamenta!e potcere %nreitrare au&io, %n ca$u! aceta e!e tre+uin& a 'i urmate. 3i&eo'i!marea ar tre+ui ( conin( !ocu! 'aptei,"ictime!e #i pro+e!e 'i$ice2urme!e, nu in"etiatorii au #e'u! ec0ipei %n timp ce ei tau #i "i$ionea$( acti"itatea&e cercetare.Inreitrarea !ocu!ui 'aptei e incepe cu o perpecti"( enera!( aupra $one!or &in %mpre)urimi care &uc preau %n a'ara !ocu!ui in'raciunii. O pri"ire enera!( aupra !ocu!ui 'aptei urmea$( &up( 'i!marea %mpre)urimi!or.=o!oirea ce!or patru puncte car&ina!e "a aiura c( unt %nreitrate toate un0iuri!e $onei. Aceat( orientare ca

etap( %n ca&ru! &ocument(rii ete cea mai important( #i uti!( pentru "i$ionarea u!terioar( &e c(tre in"etiatori,martori, a"ocai #i )urai.Inreitrarea continu( tra"er-n& !ocu! 'aptei, 'o!oin& 'ormatu! uperanu!ar urmat &e imaini!e &e &eta!iu a!e

pro+e!or2urme!or. =i!marea ar tre+ui ( i!utre$e orientarea2po$iionarea au re!aia &intre pro+e2urme !a !ocu!'aptei. E important ( e rein( continuitatea %nreitr(rii, %n timpu! "i$ion(rii "i&eo'i!m(rii. Sa!tu! %nt-mp!(tor&e !a o pro+( !a a!ta &uce !a ine'icienti$area &ocument(rii "i&eo. @nreitrarea "i&eo a !ocu!ui 'aptei are ca primcop orientarea !ocu!ui crimei %n ca&ru! natura! #i nu intenionea$( ( in( eama &e &eta!iere #i %nreitrarea &e%na!t( ca!itate a imainii apropiate a e!emente!or in&i"i&ua!e a!e pro+e!or.Inreitrarea !ocu!ui 'aptei ar tre+ui &e aemenea ( inc!u&( orientarea2"e&ere aupra !ocu!ui 'aptei &in punctu!&e "e&ere a! "ictimei. St-n& !-n( "ictim(8&ac( aceata ete %nc( pre$ent( !a !ocu! 'aptei9 #i 'i!m-n& pre ce!e

patru puncte car&ina!e pot 'i o+inute in'ormaii &epre ceea ce "e&ea aceata, !ucru care ete &eeori uti! %n

in"etiaii!e urm(toare. Nu &itruei pro+e #i nu mo&i'icai po$iia "ictimei c-n& &e'(#urai acti"itatea &e"i&eo'i!mareIn timpu! 'i!m(rii, mi#cai camera !ent, %n pecia! c-n& 'o!oii $oom 7u! au e*ecutai panoramare. Un tripo&au un monopo& "a 'aci!ita acete mi#c(ri. Mer-n&, %nreitr-n& #i pro&uc-n& o 'i!mare !in( poate 'i &i'ici!,&ar practica #i e*periena pot a)uta %n proceu! &ocument(rii.Pentru !umin( !a+( au 'i!mare pe timp &e noapte, ma)oritatea camere!or unt ec0ipate cu !umini5 oricum, our( a&iiona!(, cum ar 'i re'!ectoare pe po&ea, ete recoman&at(. Ma#ini!e &e pompieri #i une!e ma#ini &e

po!iie au uti!itare au !umini up!imentare care pot 'i 'o!oitoare %n acete ituaii.o&at( terminat( 'i!marea, nu ar tre+ui mo&i'icat( au a!terat(. Ban&a oriina!( ar tre+ui inut( ca pro+( #i&up!icat( pentru "i$ion(ri.

25 &arcinilie si structura traseologiei udiciare. 'otiunea si clasificarea urmelor infractionale.


4/19

Traseologiaete o ramura a te0nicii crimina!itice care tu&ia$a !eitati!e aparitiei &i"ere!or mo&i'icarimateria!e re$u!tate &in interactiunea 'aptuitoru!ui cu une!te!e 'o!oite a!e cimpu!ui in'ractiona! in copu!&ecoperirii in'ractiuni!or. (rma7 toate mo&i'icari!e pro&ue in !umea materia!a prin acti"itatea omu!ui i care

pre$inta intere pentru ta+i!irea e*itentei unei 'apte pre"a$ute &e !eea pena!a, a mi)!oace!or 'o!oite !aa"irirea ei, a impre)urari!or in care a pro&u,precum i pentru i&enti'icarea 'aptuitoru!ui. )upa obiectulcreatora"em urme pro&ue / &e oameni, anima!e8mucaturi9,'enomene8incen&ii9,o+iecte8urme &eintrumente9,+io!oice8ine9. )up* gradul de plasticitate al obiectului primitor/ urme &e a&-ncime8 e'ormea$( c-n& o+iectu! primitor ete mai puin conitent &ec-t ce! creator urma &e anie pe $(pa&(9, &eupra'a(/ urme &e trati'icare i &e&etrati'icare. )up* modul de aciune+tatice8urme!e &e m-ini, picioare,auto"e0icu!e9, &inamice 8urme &e anie, c0iur9. Dupa &imeniuni!e/ microurme i macrourme.

2. )esenele papilare; tipurile, varietatile si insusirile lor. -etode de descoperire, de fi$are si ridicare aurmelor de mini.Urme!e &e m-ini 7 ca reu!(, ce! mai 'rec"ent %nt-!nite %n c-mpu! in'raciunii7 au o "a!oare &eoe+it( %n

proceu! &e i&enti'icare a peroanei prin caracteritici!e peci'ice, tructura!e, a!e &eene!or papi!are. Deenu!papi!ar ete unu! &in ce!e mai imprortante e!emente &e i&enti'icare a peroane!or , &atorita proprietati!oracetora. Proprietati!e &eenu!ui papi!ar/ 19unicitatea &eenu!ui papirar&eene!e papi!are e &eoe+ec intre e!e

prin 'orma i prin &eta!ii caracteritice, a! caror numar i "arietate 'ac practic impoi+i!a inti!nirea a &oua

amprente i&entice. Cercet(torii %n materie &e &acti!ocopie uin c( ete impoi+i! a e %nt-!ni &ou( peroane cu&eene papi!are i&entice. =iecare &een papi!ar a! 'iec(rui &eet are o mor'o!oie unic( nee*it-n& &ou( &eetecu &eene i&entice, c0iar !a aceea#i peroana.69'i*itatea &eenu!ui papi!ar conta in mentinerea 'ormei i&eta!ii!or caracteritice a!e &ienu!ui papi!ar &e !a 'ormarea a i pina !a moartea peroanei. :9ina!tera+i!itateaete un &een papi!ar care nu poate 'i mo&i'icat au in!aturat. Tipuri!e/ arc8ce! mai putin rapin&it9 , !at 8 ce! mairapin&it9, cerc.mprente digitaleurme !aate &e teuturi!e papi!are pe un o+iect cu upra'ata nete&a. Amprente!e &iita!e a!e'iec(reia &intre acete peroane unt comp!et &i'erite. C0iar #i !a emenii care unt i&entici #i care au aceia#itructur( a ADNu!ui, amprenta &iita!( ete &i'erit(. Amprente!e &iita!e a!e 'iec(rei peroane au ocaracteritic( unic( 'iin& o &o"a&( a i&entit(ii. Oamenii &e #tiin( au &ecoperit aceat( caracteritic(important( a omu!ui a+ia %n eco!u! a! 1!ea. Amprente &iita!e pot 'i &epitate pe o+ecte!e care tau inca!ea

in'ractoru!ui , aupra carora a in'!uentat, cu care a interactionat.acete o+iecte tre+ie a 'ie cu upra'ata nete&a inu paroaa. Acete amprente e &epitea$a prin &i'erite meto&e/ 1.'i$ica8prin pra'uire9 6c0imica8cu a+uri &eio&9. E!e pot 'i &epitate &irect cu oc0iu! !i+er au prin mi)!oace8 cu !upeiau microcop9.O amprenta &iita!aaita pe un o+iect 'ace &o"a&a contactu!ui peroanei cu acet o+iect.Decoperirea , 'i*area i ri&icarea urme!or e'ectuata &e catre oranu! )u&iciar !a 'ata !ocu!ui au in a!teimpre)urari imi!are e +a$ea$a pe urmatoare!e principii!e/ 19o&ata &epitate urme!e tre+uie 'i*ate , &crie in

proceu! "er+a!.A 'i*a o urm( %neamn( a ar(ta natura, ca!itatea, 'orma, &imeniuni!e #i po$iia !or prin &i'eritemi)!oace !a !ocu! comiterii unei anumite in'raciuni. 69urme!e &epitate tre+uie 'otora'iate 'otoa'ii!e re&a cuc!aritate caracteritici!e urme!or8'otora'ii!e ane*ate !a proceu! "er+a!9:.tre+uie a 'ie ap!icate mauri!e

poi+i!e &e prote)are a urme!or.;9urma tre+uie ri&icata. Prin ri&icarea urme!or e %ne!ee !uarea !or ca atare, aimainii acetora &e !a !ocu! ("-r#irii 'aptei. Urma tre+uie ri&icata cu o+iectu! au prin mu!are/a9&aca ete

urma &e a&incime e ri&ica prin mu!are cu o!utie &e ip, p!ati!ina, materia!e po!imerice5+9&aca ete urma &eupra'atae ri&ica prin mteria!e a&e$i"e , pe!icu!e &acti!ocopice.

27. -etodica e!aminarii preliminare a urmelor de mini la fata locului.Pentru i&enti'icare, !a 'ata !ou!ui, a urme!or &e mini ete necear a e cunoate topora'ia miinii. Pentrucercetarea crimina!itica nu intereea$a miina in intreime, ci &oar acea parte cuprina intre inc0eietura

pumnu!ui i "ir'u! &eete!or. Aceata are &oua 'ete5 'ata pa!mara i 'ata &ora!a.Fata palmaraete a!catuita &in : $oe &itincte5 $ona &iita!a, $ona &iitopa!mara i $ona pa!mara.1. Zona digitala cuprn&e &eeti!e miinii, 'iecare &eet 'iin& a!catuit &in : 'ramente ooae, in a'ara &e &eetu!mare, a!catuit &in 6 'ramente ooae 9. , &enumite, &e !a +a$a &eetu!ui catre "ir', 'a!ane, 'a!anine i'a!anente. De reu!a, urme!e &e miini !aate !a 'ata !ocu!ui &e catre in'ractor repre$inta impreiuni a!e&eenu!ui papi!ar e*itent pe 'a!anente urmare a 'aptei ca aceata $ona repre$inta partea minii ce aiuracontactu! ma*im cu o+iecte!e pe care !e apucam, !e tranportam, &e care ne pri)inim etc.


5/19

2. Zona digito-palmara ete $ona cuprina intre +a$e!e &eete!or i antu! 'ormat ca urmare a &i'erentei &e!unime a &eete!or pe 'ata &ora!a 'ata &e upra'ata pa!mei.3. Zona palmara ete cuprina intre antu! '!e*ora! i inc0eietura pumnu!ui i cuprin&e &oua reiuni5 reiuneatenara i 0ipotenara, reiuni eparate &e un a!t ant '!e*ora! ce tra+ate o+!ic pa!ma, &enumit popu!ar !inia"ietii.Sta+i!irea cu certitu&ine a i&entitatii peroanei care a creat o anume urma, aita !a 'ata !ocu!ui, ete poi+i!a&aorita traaturi!or &eenu!ui papi!ar. At'e, &eenu! papi!ar e +ucura &e unicitate, fi!itate, inalterabilitate silongitivitate.(nicitatea /proprietatea &eenu!ui papi!ar &e a'i, in principiu, unici, irepeta+i!. Carcteru! unic ete &at &emu!titu&inea 'orme!or i &eta!ii!or crete!or papi!ar. Din punct &e "e&ere matematic ane!e &e a e*ita &ouaamprente &eita!e cu ace!eai traaturi ete apropiat &e $ero, at'e! incit e poate upune cu ,certitu&inea ca o anumita ampreanta aita !a 'ata !ocu!ui nupoate 'i creata &ecit &e o inura peroana.Fi!itateaF proprietatea &eenu!ui papi!ar &e a ramine 'i*, nemo&i'icat &ea !unu! "ietii, &in momentu! 'ormariia!e, pina !a momentu! mortii. Aceata traatura permite, &e e*5, i&enti'icarea peroanei a'!ata !a "irtamaturitatii pornin& &e !a o impreiune a'a!ta intro +a$a &e &ate, o&ata cu creterea i inaintarea "irtei, &eenu!

papi!ar ramine nemo&i'icat.nalterabilitatea/proprietatea &eenu!ui papi!ar &e a nu putea 'i mo&i'icat 8 a!terat9. Dar, totui, in en !ar,a!terarea au u prin mo&i'icarea teutu!ui !a ni"e!u! &eete!or ete poi+i!a 'iin& un teut "iu, &era&a+i! 7 'ie

prin meto&e c0imice 8 &e e*5 prin 'o!oirea aci$i!ir9 au 'i$ice 8 &e e*5 prin taieri au prin ar&ere9. Incercar!e &emo&i'icare a &eenu!ui papi!ar in mo&a!itati!e mai u, au a"ut &oar re$u!tate &i'erite, &ar in ea!a maura&aunatoare pentru in'ractor.ongevitateaF ete proprietatea &eenu!ui papi!ar &e a &ainui in timp , &e !a natere pina !a moarte i c0iar &upamoarte, pina !a &ecompunerea uportu!ui &eenu!ui. Patrarea &eenu!ui papi!a i &upa moarte 7 anumita

perioa&a &e timp 'ace poi+i!a i&enti'icarea ca&a"re!or a coror i&entitate ete necunocuta.ercetarea urmelor de mini.Ce!e mai importante pentru cercetarea crimina!itica int urme!e !atente 8 in"i$i+i!e cu oc0iu! !i+er9, 'ormate

prin atinerea cu mina a &i'erite!or o+iecte !ucioae, urme 'ormate prin &epunerea &e u+tante &e !a ni"e!u!pie!ii 8 tranpiratie, u+tante moarte9.Cautarea si descoperirea urme!or &e mini e 'ace pe upra'ete!e nete&e, !ucioae 8 tic!a, porte!a, mo+i!a 9 &ar i

pe a!te o+iecte. Am+a!a)e 8 ce!o'an tanio!, 0irtie "e!ina . A 9.elevarea urme!or papi!are au un ro! &e a e"e&entia urme!e !atente, &e a !e 'ace "i$i+i!e in copu! 'i*arii !or ia! ri&icarii. Re!e"area aprentei e poate rea!i$a prin : meto&e &i'erite5fizice! c"imice si optice. meto&e!e 'i$ice au in "e&ere proce&ura pra'uirii ap!icarea uni pra' pecia! contrat, a'!at in trua crimina!iticaap!icarea rea!i$ata cu a)utor! unei penu!e5 meto&e!e c0imice preupune 'o!oirea unor "apori &e io&, aci& '!uor0i&ric au reacti"e c0imice, u+tante!ea!ee &epin$in& &e uportu! pe care e a'!a urma i &e "ec0imea acetuia. meto&e optice preupun uti!i$area unei ure &e !umina pentru re!e"area urme!or, 'ie ca e !umina &in pectoru!"i$i+i! 8 !umina !a+a9, 'ie ca e 'o!oete ra&iatii in"i$i+i!e 8 u!tra"io!ete i in'raroii9

Fixarea urme!or e 'ace prin 'otora'iere i prin &icrierea !or in proceu! "er+a!.edicarea urme!or e rea!i$ea$a, in 'unctie &e particu!aritati!e aceteia, prin 'otora'iere, prin tran'erarea pe o

pe!icu!a a&e$i"a au prin ri&icarea in intreime a o+iectu!ui purtaor &e urma in con&itii!e in care aceta ete &emici &imeniuni i ete como& tranporta+i! in !a+orotor. In ca$u! urme!or &e a&incime e poate 'o!oi mu!a)e!e.

28. (rmele de incaltaminte.Urme!e &e pecioare pot 'i in raport, cu natura o+iectu!ui creator5

urme &e picior inca!tat 8 &e e*5 urme &e panto'ior9 urme emiinca!tat8 ce!e create &e picioru! inca!tat cu oete au ciorap9 urme &e picior &eca!tat.

E!e pot 'i urme &e upra'ata au urme &e a&incime, urme "i$i+i!e au !atente.=i*area urme!or e 'ace prin'otora'ie i prin &ecrierea in proceu! "er+a!. Ri&icarea urme!or e rea!i$ea$a , in raport cu natura urme, prin'otora'iere, prin tran'erarea pe o pe!icu!a a&e$i"a au prin rea!i$area &e mu!a)e 8 &e 'o!oete, ipu!, para'inaau ceara9.Urme!e &e peciore aite !a 'ata !ocu!ui pot 'i urme &iparute au e pot ai u+ 'orma cararii &e urme. Pentru aa"ea o carare &e urma e ne"oie a &ecoperim !a 'ata !ocu!ui ce! putin : urme conecuti"e &e picior 8 6 &e !a un


6/19

picior, cea!a!ta &e !a a!t picior9. In cararea &e urme aita !a 'ata !ocu!ui e "or maura i nota 8 &eena9urmatoare!e e!emente5 directia de miscare! linia mersului! lungimea pasului! latimea pasului si ung"iul

pasului.

Linia meru!ui ee !ini 'rinata ce unete aceai repere a!e 'iecarei urme 8 &e e*5 !inia ce unete centre!ee*terioare a!e ca!cii!or9 'iin& repre$entata in c0ita ca o !inie 'rinta. Linia meru!ui a)uta !a ta+i!irea un0iu!ui

pau!ui.Lunimea pau!ui e maaroa ca &intanta &intre ca!ciiu! 8 tocu!9 urmei unui picior !a ca!ciu! urmei ime&iaturmatoare. In raport cu !unimea pau!ui e poate ta+i!i &ata peroana repecti"a a!era au merea norma!,&aca &ucea o reutate, &aca e &e tatura mica au amre .aLatimea pau!ui e ca!cu!ea$a ca &intanta intre &oua !inii punctate ce trec prin partea interioara a ca!cie!or8 picioru! tin i ce! &rept9 i int para!e!e cu &irectia meru!ui.Un0iu! pau!ui e ta+i!ete prin interecia unei !inii ce tra+ate me&ian urma picioru!ui 8 &e !a "ir' !a ca!cii9 cu!inia meru!ui. Dic0i&erea un0iu!ui pau!ui ete &irect proportiona! cu "ite$a &e &ep!aare.

23. -etodica e!aminarii preliminare a urmelor de incaltaminte.Urme!e &e picior e &ecoper( cu u#urin( !a !ocu! 'aptei. =i*area e poate rea!i$a prin mai mu!te proce&ee/ prin&ecriere %n proce "er+a!, 'otora'iere, mu!are 8ce!e &e a&-ncime9, copiere cu pe!icu!( a&e$i"( 8ce!e &eupra'a(9. Proce&ura &e mu!are a urmei &e inca!taminte trece prin : etape 7 Preatirea urmei, turnarea urmei,

ri&icarea mu!a)u!ui. Preatirea curtirea urmei &e &i'erite corpuri trine i a+or+irea apei, %n "e&ereae"i&entierii &eta!ii!or create pe toat upra'ata ei, pentru rea!i$area mu!a)u!ui e mai 'ac une!e pretiri impuemai a!e &e tarea urmei %n ituatia concret. @n une!e ituatii urma tre+uie %nr&it %n )ur, %n a!te!e neceit a 'itratat cu anumite u+tante c0imice. Turnanrea urmei Pata &e 0ip e pretete &in pu!+ere 'in &e 0ip,&e pre'erint 0ipu! &entar i ap o+inuit, 'r corpuri trine care ar putea c0im+a &eta!ii!e urmei. @n'unctie &e natura o!u!ui pata "a 'i mai conitent au mai '!ui&. Pentru ri&icarea urme!or &in o!uri cu uoareo!uri &e tructur pata tre+uie 'ie mai conitent, iar &ac urme!e e a'! %n o!uri ari!oae, patarepecti" "a 'i mai '!ui&, pentru a re&a toate &eta!ii!e urmei. Se are %n ri) nu rm-n %n pat ranu!e mari&e 0ip ne&i!uat. O&at rea!i$at, pata e toarn &e pre'erint cu !inura %n urm. Mu!a)u! &e 0ip, !a otemperatur a aeru!ui &e 6?:? ra&e C, e %ntrete %n timp &e :?;? minute. Ri&icarea mu!a)u!ui &e)a %ntrit e'ace prin parea, %n prea!a+i!, a pm-ntu!ui &in )uru! u, &up care e prin&e cu am+e!e m-ini &in prti!e

!atera!e. Sp!area !ui nu e 'ace ime&iat &up ri&icare, &eoarece &eta!ii!e urmei unt %nc eni+i!e. Dup ce ete&etu! &e +ine $+icit, e poate p!a cu ap rece, &ar nu u+ un curent puternic &e ap. Nu e recoman&uti!i$area periei pentru %n!turarea corpuri!or trine.

40. (rmele instruentelor de spargere; e!aminarea prealiminare, fi!area si ridicarea lor.Prin intrumenta! &e parere inte!eem o "arietate mare &e o+icete 5 aparate a&aptate au pecia! contruite,

precum i orice corp &ur, 'o!oite pentru a in'rine re$itenta incuietori!or i a oricaror mi)!oace uti!i$ate pentruprotectia i pa$a +unuri!or. De ce!e mai &ee ori int 'o!oite o+iecte &ure a"ute !a in&emina, &ar i o+iecte au

aparate a&aptate ori pecia! contruite pentru a"irirea 'aptei. In aceata cateorie int inc!ue ciocane,uru+e!nite, c0iar aparate cu ra$e !a$ar. Etc.Urme!e intrumente!or &e parere e c!ai'ica in 5 urme &e taiere, urme &e 'recare, urme &e apaare, urme &e!o"ire, &e ar&ere i topire.#rmele de tairee pro&uc prin actiunea mecanica a o+iectu!ui creator &e urme, care ete mai &ur i apt &e a taia,a atrapune o+taco!u! aupra o+iectu!ui primitor &e urma, care are o conitenta mai !a+a i ete capa+i! &e a

patra &eta!ii!e urme!or create.Urme!e &e taiere pot 'i rupate &upa natura intrumentu!ui 'o!oit !a taiere. Din prima u+rupa 'ac parte5toporu!, cutitu!, care pro&uc urme &inamice, pe upra'ata taiata &e topor, cutit e "or imprima &eta!ii!eo+iectu!ui creator, u+ 'orma &e traitii para!e!e, cu "a!oare &e i&enti'icare. Din a &oua cateorie 'ac pate5c!ete!e au 'oar'ece!e. Acete intrumente pot 'i 'o!oite !a taierea ta+!ei au materia!e!e te*ti!e, Rme!e pro&uein& &e &imeniuni mai mici i mai reu &e o+er"at cu oc0iu! !i+er


7/19

#rmele de frecare e pro&uc prin a!unecarea o+iectu!ui creator pe upra'ata o+iectu!ui primitor. Ce!e maicaracteritice urme &e aceata natura e pr&uc prin actiunea 're&e!e!or, pi!e!eor. Deta!ii!e urme!e pro&ue peupra'ata o+iectu!ui primitor, apoi in maa acetuia, pre$inta o "a!oare re&ua &e i&enti'icare.#rmele de apasaree pro&uc prin apaarea o+iectu!ui creator pe upra'ata o+icetu!ui primitor. Urme!e 'ormaterepro&uc &eta!ii!e o+iectu!ui creator, int aita !a 'ata !ocu!ui, in pecia! !a 'urturi!e &e !ocuinte, &in autoturimeetc, Pre$inta o "a!oare &e i&enti'icare mai re&ua, pentru ca &eta!ii!e o+iectu!ui creator int mai putinemni'icati"e.#rmele de lovire int inti!nite !a "itrini!e maa$ine!or, eamuri!e !ocuinte!or, au emuri!e portiere!or &eautoturime. O+iecte!e care !au pro&u nu !aa urme uti!e i&enti'icarii. De aceea, in curu! cercetari!or !a 'ata!ocu!ui e cauta c0iar o+iecte pe care 'aptuitorii !e a+an&onea$a, 'iin& preocupati &e tranportu! +unuri!orinuite i parairea cit mai ra+nica a !ocu!ui 'aptei.#rme de ardere si topire int pro&ue &e aparate cu '!acara, care !aa urme peci'ice &e ar&ere au &e topire ameta!u!ui &e !a iteme!e &e inc0i&ere ori &e !a ui!e meta!ice a!e cae!or &e +ani. Sint 'o!oite uti!a)e care&e$"o!ta temperature ina!te, precum !ampi cu '!acara o*iacenti!enica au rae &e !a$ar.Cercetarea !a 'ata !ocu!ui tre+uie 'acuta cu repectarea reu!i!or enera!e, &ar i a unor reu!i impue &e

particu!aritati!e acetor urme. Orane!e &e urmarire pena!e tre+uie a recontituie trae! parcur &e 'aptuitorpentru a putea cauta i "a!ori'ica urme!e pro&ue. Dupa &ecrierea in proceu!"er+a! &e cercetare !a 'ata!ocu!ui, urme!e "or 'i 'otora'iate prin te0nici o+inuite au te0nici pecia!e, pentru inreitrarea tuturor

&eta!ii!or urmei. Se recoman&a 'o!oirea )u&ecioaa a ure!or &e !umina, in pecia! pentru 'otora'ierea&eta!ii!or urme!or &e a&incime. Pentru urme!e &e a&incime e e*ecute mu!a)a &in para'ina ori ceara roie, &acanu it prea +ine conturate. Urme!e mai +ine conturate i mai a&inci e ri&ica cu a)utoru! mu!a)e!or &e p!ati!inaau ip. Oricare ar 'i materia!u! 'o!oit, urma e tratea$a mai intii cu !icerina, pentru a e e"ita a&erenta !ao+iectu! purtator &e urma.Decoperirea , 'i*area i ri&icarea urme!or e'ectuata &e catre oranu! )u&iciar !a 'ata !ocu!ui au in a!teimpre)urari imi!are e +a$ea$a pe urmatoare!e principii!e/ 19o&ata &epitate urme!e tre+uie 'i*ate , &crie in

proceu! "er+a!.A 'i*a o urm( %neamn( a ar(ta natura, ca!itatea, 'orma, &imeniuni!e #i po$iia !or prin &i'eritemi)!oace !a !ocu! comiterii unei anumite in'raciuni. 69urme!e &epitate tre+uie 'otora'iate 'otoa'ii!e re&a cuc!aritate caracteritici!e urme!or8'otora'ii!e ane*ate !a proceu! "er+a!9:.tre+uie a 'ie ap!icate mauri!e

poi+i!e &e prote)are a urme!or.;9urma tre+uie ri&icata. Prin ri&icarea urme!or e %ne!ee !uarea !or ca atare, a

imainii acetora &e !a !ocu! ("-r#irii 'aptei. Urma tre+uie ri&icata cu o+iectu! au prin mu!are/a9&aca eteurma &e a&incime e ri&ica prin mu!are cu o!utie &e ip, p!ati!ina, materia!e po!imerice5+9&aca ete urma &eupra'atae ri&ica prin mteria!e a&e$i"e , pe!icu!e &acti!ocopice.

44. rmologia udiciara; sarcinile si structura ei. rmele de foc; notiunea si clasificarea.Arma &e 'oc ete &e'inita ca 'iin& arma a! carui princiupiu &e 'unctionare are !a +a$a 'orta &e e*paniune&iri)ata a a$e!or pro"enite &in &etonarea unei cape ori prin ar&erea unei incarcaturiH.Orice arma pre$inta : componente principa!e5 tea"a, anam+!u! mecanimme!or &e &are a 'ocu!ui5 mineru!armei.Arme!e e c!ai'ica in 'unctie &e mai mu!te criterii, anume5

a) dupa destinatie$arme mi!itare 8 puti, pitoa!e, cara+ine95 arme &e "inataore5 arme porti"e &e tir5 arme

cu &etinatiei pecia!e 8 arme cu a$e !acrimoene etc9b) dupa lungimea tevii 5 arma cu tea"a !una 8 &e e*5 cara+ina9, cu tea"a mi)!ocie 8 &e e*5 pitoa!e!e

automate9, cu tea"a curta 8 pitoa!e!e, re"o!"ere!e9c) dupa particularitatile de costructie a tevei$ arme cu tea"a !ia 8 nete&a in interior e*5 arme!e &e

"inatoare95 arme cu tea"a 0intuita 8 arme mi!itare.d) %upa modalitatea de darea afocului$arme neutomate in aca$u! aceta, traatoru!, pentru 'iecare !ont

tra, tre+uie a actione$e manua! atit pentru intro&ucerea !ontu!ui pe tea"a cit i pentru e*traereatu+u!ui o!.5 arme emiautomate 7 printro inura apaare pe traaci e pune in micare proiecti!u! iare !oc e*pu!$area tu+u!ui o!, at'e! ca e ne"oie &oar &e o noua apaare pe traaci pentru o nouatraere5 arme automate permit traerea unei ra'a!e &e 'ocuri au c0ia a intreu!ui inacarcator printroinura apaare pe traaci.

e) %upa calibru-arme cu ca!i+r mic 8,Jmm95 arme cu ca!i+ru me&iu 8 intre ,Jmm9, cu ca!i+ru mare 8 mm9

f) %upa modalitatea de fabricare$arme &e erie 8 pro&ue in u$ine &e armament9 arme arti$ana!e.


8/19

4". -unitiile; clasificarea si structura lor.Munitia arme!or e 'oc ete repre$entata &e cartu . In raport &e tipu! i &etinatia armei uti!i$ate munitia areca!i+ru &i'erit i 'o!oete proiecti!e &i'erite. Crimina!itica a+or&ea$a tu&iu! munitii!or arme!or &e 'oc in raportcu paticu!aritati!e &e contructie interna a re"ei armei, anume5 munitii!e pentru arme!e cu tia"a 0intuita imunitia pentru arme!e cu tea"a !ia.

&unitiile pentru armele cu teava g"intuita. Cartuu! armei cu tea"a 0intuita 7 arme in principa! &u &etinatiemi!itara ete a!catuita &in tu+, pu!+ere, capa i !ont.Tu+u! ete meta!ic, are o 'orma &e triun0i &e con. Ba$a 8 numita ro$eta9 pre$inta un ant pentru ca 0earae*tractoare a poata e*pu!$a tu+u! o! &upa traere.Pu!+erea 8 pra'u! &e puca9 7 ete cea care prin e*p!o$ieenerata &e cintei pro&ua !a +a$a tu+u!ui prin !o"irea capei &etonarea &e catre un ac precutor &e$"o!ta a$ecu preiune 'oarte mare ce pun !ontu! in micare pre ura te"ii. Capa &e &etonare ete p!aata !a +a$a tu+u!uii are ro!u! &e a &ec!ana ar&erea e*p!o$i"a a pra'u!ui &e puca. G!ontu! ete proecti!u! armei, ce! care eteimpin cu 'orta pre tinta &e 'orta a$e!or re$u!tate in urma aprin&erii par'u!ui &e puca.

&unitiile pentru armele cu teava lisa. Cartuu! armei &e "inatoare ete a!catuit &in tu+, pu!+ere, capa&etonatoare, +ura, ron&e!a i proiecti!. Tu+u! cartuu!ui armei &e "inatoare ete con'ectionat &in p!atic au &incarton preat, pre &eoe+ire &e arme!e mi!itare, aceta poate 'i re$u!tatu! pentru mai mu!te traeri. Pe!+erea,ete pu!+erea cu 'um cu un ran&ament &e ar&ere mai ca$ut &ecint in ca$u! pu!+erii co!oi&a!e. Capa

'unctionea$a in mo& imi!ar capei &e !a cartue!e armei 0intuite. Bur et un perete &epratitor ae$at in tu+u!cartuu!ui pentru a epara pu!+erarea &e proiecti!e 8 a!ice au mitra!ii9. Ron&e!a ete un mic capac &e cartona'!at !a capatu! tu+u!ui impie&icin& proiecti!e!e a ca&a acci&enta! &in tu+. Proiecti!e!e 7 uti!i$ate pentru munitiaarme!e &e "inatoare int a!ice!e au mitra!ii!e. Acetea int mici 'ee meta!ice 8 &e reu!a &in p!um+9 a! carornumar i &iametru int &i'erite in 'unctie &e ca!i+ru! munitie.

"2. a$ele stiintifice ale cercetarii scrisului. arcteristicile generale si particulare. 6regatirea materialelorcatre e!perti$a.Gra'ocopia pre$inta un en &e cercetare crimina!itica a criu!ui autoru!ui in copu! i&enti'icarii i

&ianoticarii unor caracteritici a criptoru!ui 8cine a cri &aca a cri in ce con&itie &e tremur, cine a cri 7'emeia au +ar+atu!, in ce tare e a'!a criptoru!9. Scriu! ete un mi)!oc &e 'i*are a i&ei!or, in&uri!or cua)utoru! !im+ii i a! unui item &e emne con"entionat e!a+orate pecia! in acete copuri. Caracteritici!e unuicri pe +a$a caruia ete poi+i! in&enti'icarea peroanei criptoru!ui unt/ 1) limba'ui specific al scriptorului -"oca+u!aru! 'o!oit &e autor, mo&u! in care aceta repecta reu!i!e &e ortora'ie i punctuatie, c!aritatea ti!u!ui.2) modul de amplasarea a textului (topografia) cimpu! !aat &e criptor, marime a!iniate!or, &ep!aarea&i"ere!or mentiuni9. 3) caracteristicile generale ale scrisului unt ace!ea proprietati enerice care !uateeparat e pot inti!ni in criu! a mai mu!tor peroane. Ce!e mai emni'icati"e unt 'orma enera!a a criu!ui8poate 'i acor&at, un0iu!are9 &imeniuni!e criu!ui 8mare , mica, mi)!ocita9, inc!inatia criu!ui 8in &reapta, intina9, preiunea criu!ui. ) particularitatile de constructie a semnelor grafice-mo&u! &e incepere ae*ecutarii a unui emn ra'ic, 'ina!i$area emnu!ui ra'ic, mo&u! &e e*ecutare a &ep!anante!or +,',, &, &irectia

micarii &e e*ecutare a rame!or 8!ini!e "ertica!e9 i a&ucte!or 8!inii!e orin$ota!e9.

"4. 'otiunea de document si cercetarea tenico%criminalistica a documentelor. #egulile de manipulare cudocumentele probe materiale.Reu!i mai importante &e manipu!are a incriuri!orpro+e materia!e/ a9 incriuri!e unt purtatoare de urme demiini, a!e peroanei care !ea re&actat au 'o!oit, unt prine &e co!turi cu peneta au cu mina inmanuata. +9incriuri!e tre+uieprote'ate de actiunea factorilor care le-ar putea altera! cum ar 'i ca!&ura, !umina puternicain pecia! cea o!ara. c9 pe incriuri nu se fac nici un fel de sublinieri! de mentiuni. &9 incriuri!e nu ecapea$a nu e co !a &oar i nu e p!ia$a.e9 pentru prote)area i prin&erea !a &oar, incriuri!e e intro&uc in

p!icuri au mape pecia!e, pre'era+i!e 'iin& ce!e &in materi!a p!atic tranparent. '9 meto&e!e &e cercetare cucaracter &itructi"5&e natura a a!etre$e 'orma au continutu! incriu!ui, nu e ap!ica &ecit &e e*pertu!crimina!it, &upa o e*aminare prea!a+i!a i numai &upa 'i*area 'otora'ica, &e reu!a a imainii initia!e a actu!uicri.


9/19

"". ategoriile de ba$a ale tacticii criminalistice.

Tactica criminalistic* ete a! : compartiment a! #tiinei crimina!itice, !eat oranic &e ce!e!a!tecompartimente/ intro&ucerea %n crimina!itic(5 te0nica crimina!itic( #i meto&ica cercet(rii unor tipuri &ein'raciuni. Ba$e!e normati"e a!e tacticii crimina!itice unt 'ormu!ate %n Contituia Repu+!icii Mo!&o"a #i %nCo&u! &e proce&ur( pena!( a! Repu+!icii Mo!&o"a. Tactica criminalistic* repre$int( un item &e te$e #i

proce&ee enera!e arumentate #tiini'ic, +a$ate pe &ipo$iii!e !eii proceua!e pena!e #i pe practica %n&omeniu, ap!icarea c(rora e menit( ( aiure e'icacitatea acti"it(ii orane!or &e urm(rire pena!(. &arcinile+19e!a+orarea te$e!or #i proce&ee!or arumentate #tiini'ic, comune pentru &i'erite cateorii &e procee pena!e.69e!a+orarea recoman&ari!or pri"in& orani$area, p!ani'icarea i interactiunea cercetarii. :9e!a+orarearecoman&ari!or pri"in& e'ectuarea &i'eritor actiuni &e anc0eta.Tactica crimina!itica ete contituita &in &oua parti/19te$e enera!e nite recomn&ari cu caracter enera!,intemeiate tiinti'ic,con'orm carora tre+uie a actione$e orane!!e &e urmarire pena!a in proceu! &e cercetare ain'ractiunii. 69tactica e'ectuarii unor actiuni &e urmarire pena!a 86J &e actiuni9 7perc0e$itie,pre$entarea prerecunoatere,acu!tarea,cercetarea !a 'ata !ocu!ui etc. Structura acti"itatii &e cercetare/ 19 actiuni &e urmarire

pena!a 69orani$area urmaririi pena!e :9p!ani'icarea ;9"eriuni!e crimina!itice J9ituatii!e urmaririi pena!e.T9:#9 )9


10/19

Tactica crimina!itica ete contituita &in &oua parti/19te$e enera!e nite recomn&ari cu caracter enera!,intemeiate tiinti'ic,con'orm carora tre+uie a actione$e orane!!e &e urmarire pena!a in proceu! &e cercetare ain'ractiunii. 69tactica e'ectuarii unor actiuni &e urmarire pena!a 86J &e actiuni9 7perc0e$itie,pre$entarea prerecunoatere,acu!tarea,cercetarea !a 'ata !ocu!ui etc. Structura acti"itatii &e cercetare/ 19 actiuni &e urmarire

pena!a 69orani$area urmaririi pena!e :9p!ani'icarea ;9"eriuni!e crimina!itice J9ituatii!e urmaririi pena!e.

52. rgani$area cercetarii infractiunilor. 9lementele si principiile calificarii.Orani$area au p!ani'icarea ,cercetarii in'ractiunii are opu!5 contatarea comp!et !a timp a 'apte!or cecontituie in'ractiuni, a peroane!or ce !eau comi in "e&erea traerii !a rapun&ere . In cercetarea orecareicau$e pena!e, ta+i!irea 'apte!or, a 'aptuitoru!ui, a con&itii!or &e a"irire neceita ta+i!irea unor o+iect"e i&irectii &e cercetare at'e! incit munca peci'ica anc0etei pena!e a e &e'aoare in mo& e''icient.

*rincipiile planificarii . Autorii !ucrari!or &e pecia!itate a'irma neceitatea ca pa!nu! urmaririi pena!e arapun&a atit principii!or enera!e a!e proceu!ui pena! 8 !ea!itatea, o'icia!itatea, principiu! a'!arii a&e"aru!ui9 ia!e crimina!iticii 8 pr. I&etitatii. A! operati"itatii, pru! potri"it careia orice 'apta &etermina o mo&i'icaremateria!a in me&iu! e*tern9, &ar i a unor principii proprii p!ani'icarii5 principiu! in&i"i&ua!itatii i principiu!&inamimu!ui.

Principiu! in&i"i&ua!itatii p!ani'icarii impune cerinta ca oranu! &e urmarire pena!a a intomeaca un p!an &ecercetare in 'iecare ca$ in parte, tina eama &e particu!aritati!e 'iecarei pete. Practica a &o"e&it ca nu e*ita 6in'ractiuni i&entice u+ raportu! impre)urari!or &e comitere c0iar &aca am a"ea aceeai tip &e in'ractiune, ace!ai'aptuitor, ace!ai mo& &e operat .a. Ap!icarea acetui principiu nu e*c!u&e ina, poi+i!itatea ca p!anuri!e &ecercetare a anumitor cateorii &e in'ractiuni 8 &e e*5 ti!0arii, omoruri9, a cuprin&a e!emente aemanataore in

pri"inta pro+!eme!or &e re$o!"at, a &irectii!or &e cercetare.Principiu! &inamimu!ui ete o reu!a 'un&amenta!a a p!anu!ui &e cercetare pena!a "i$in& &oua apecte5 impune o+!iatia e'ectuarii prompte i &inamice a cercetarii crimina!itice intro cau$a &ata. impune neceitatea unui p!an '!e*i+i!, ma!ea+i!, &e cercetare pena!a. P!anu! &e cercetarea ete anam+!u &e&ate e*itente !a un moment &at. Pe maura acumu!arii &e noi &ate prin a"anarea anc0etei, uneori prino+tinerea unor pro+e i in&icii urprin$atoare, care c0im+a tota! au ra&ica! curu! anc0etei, p!anu! poate i

tre+uie a 'ie mo&i'icat, opu! anc0etei 'iin& a! &ecoperirii a&e"aru!ui.

54. 'otiunea si clasificarea versiunilor de urmarire penala.In caru! p!ani'icarii urmarirei pena!e un !oc centra! i! oupa e!a+orarea i "eri'icarea "eriuni!or &e urmare

pena!a.3eriunea &e urmare pena!a ete o preupunere, o upo$itie au o ipote$a emia &e oranu! )u&iciar pe +a$aunor &ate e*itente aupra ca$u!ui !a un moment &at, ipote$a menita a &a poi+i!e e*p!icatii, a unor apecte a!e'aptei.E!a+orarea unor "eriuni uti!e cercetarii pena!e ete con&itionata atit &e e!emente tinin& &e ta&iu! cercetarii'aptei pe ca$ concret 8 e!emnte o+iecti"e9 , cit i &in e!emnte tinin& &e peroana anc0etatoru!ui 8 e!emnteu+iecti"e9

In pri"inta e!emnte!or o+iecti"e !iterature &e pecia!itate e"e&enti$a importanta &eoe+ita a ca!itatii i cantitatii&ate!or in e!a+orarea unor "eriuni &e natura a a)ute !a proreu! anc0etei i !a ta+i!irea a&e"aru!ui. Din punct&e "e&ere cantitati", !ipa &ate!or au inu'icienta !or poate &uce !a enerarea unui numar imen &e "eriuni, cuconecinta unui mare e'or uman i materia! i a intir$ierii a o!utionarii cau$e. Din punct &e "e&ere ca!itati",in'ormatii!e ce tau !a +a$a "eriuni!or tre+uie a 'ie precie i concrete.In pri"inta e!emente!or u+iecti"e ce in'!uentea$a o!i&itatea "eriuni!or e!a+orate amintim5 preatirea teoretica i practica a anc0etatoru!ui, ara &e cunoatere &e care aceta &ipune, nu numai &in&omeniu! tiinte!or pena!e, &ar c0iar i e*trapena!e i e*tra)u&iciare. e*perienta acumu!ata prin intrumentarea unui numar mare &e ca$uri, 'ara ca aceta e*perinta a &uca !arutina. intuitia anc0etatoru!ui re'!ectin& capacitatea oranu!ui &e urmarire pena!a &e a &ecoperi i a e*p!ica, &in&&o"a&a &e rapi&itate i preci$ie, 'apte au impre)urari !eate &e acet 'apt.

5". #egulile de ba$a a elaborarii versiunilor.


11/19

Autorii aprecia$a ca in e!a+orarea "eriuni!or &e urmarire pena!a e impune repectarea urmatoare!or reu!itactice51. e!a+orarea "eriuni!or e impune &oar pentru 'apte!e au impre)urari!e ce pot a"ea mai mu!te e*p!icatii.6. e!a+orarea "eriuni!or tre+uie rea!i$ata pe +a$a &ate!or &e natura proceua!a, comp!ete, in ca$ &e ne"oie, cuin'ormatii &e natura e*traproceua!a.:. in e!a+orarea "eriuni!or e pornete &oar &e !a &ate concrete, corepun$atoare ca!itati" i cantati".;. "eriuni!e tre+uie a 'ie e!a+orate in !eatura cu toate e*p!icatii!e poi+i!e care pot 'i &ate in cau$a upuacercetarii.J. "eriuni!e tre+uie a 'ie o!i& arumentate i contruite &in punct &e "e&ere !oic, pro+!eme!e 'iecareiatre+uin& 'ormu!ate c!ar i prKci.

55. #egulile de ba$a verificarii versiunilor.3eriuni!e e!a+orate tre+uiec "eri'icate concomitant i prin acor&area unei ea!e atentii &in partea orane!or &eurmarire pena!a, in&i''erent &e ra&u! !or &e p!au$i+i!itate. Tactica crimina!itica recomna&a e'ectuarea cu

preca&ere a ace!or acti"itati a caror aminare ar tine a'!area a&e"aru!ui 8 &e e*5 cercetarea !a 'ata !ocu!ui,perc0i$itia, au&ierea "ictimei .a9.P!anu! &e urmarire pena!a tre+uie a im+race 'orma cria, 'orma cria a)utin& !a mai +una 'i*are a

pro+!ematicii anc0etei pena!e i !a e"itarea erori!or enerate &e memoria nec!ara a ac0etatoru!ui aupra unor

&ate au e"enimente.5. 'otiunea si sarcinile cercetarii la fata locului.Cercetarea !a 'ata !ocu!ui ete una &intre ce!e mai importante acti"itati care e &e'aoara &e catre orane!!e

)u&iciare in "e&erea rea!i$arii copu!ui proceu!ui pena!. Cercetarea !a 'ata !ocu!ui ete acti"itatea &e'aurata &eoranu! &e urmarire pena!a au intanta &e )u&ecata, atunci cin& ete necear a e 'aca contatari cu pri"ire !aituatia !ocu!ui a"iririi in'ractiunii, a e &ecopere i a e 'i*e$e urme!e in'ractiunii, a e ta+i!eaca po$itiai tarea mi)!oace!or materia!e &e pro+a i impre)urari!e in care a 'ot a"irita in'ractiunea..ercetarea la fata locului ete o actiune &e urmarire pena!a ce conta in e*aminarea anumitor$one,teritorii,incaperi au peroane!or cu copu! &epitarii,'i*arii i ri&icarii urme!or in'ractiunii iin'ractoru!ui.Cercetarea !a 'ta !ocu!ui preupune un rapun &in partea o'iteru!ui &e urmarire pena!a !a

urmatoare!e intre+ari/ce a intimp!at in acet !oc,cum a &e'aurat e"enimentu! in'ractiona!,cine a 'otimp!icat,ce a 'a"ori$at &e'aurarea e"enimentu!ui,care unt conecinte!e in'ractiunii i care unt pro+e!erepecti"e. &arcinile/19 &ecoperirea,'i*area i ri&icarea &e urme a!e in'ractiunii i in'ractoru!ui.69 i&enti'icareain'ractoru!ui i a moti"e!or in'ractiunii.:9 contatarea cau$e!or i a con&itii!or ce au 'a"ori$at in'aptuireain'ractiunii.;9o+tinerea a!tor &ate neceare. 6articipantii. Cercetarea !a 'ata !ocu!ui o e'ectuea$a o'iteru! &eurmarire pena!a au procuroru!, toti cei!a!ti unt participant8!ucratori operati"i,crimina!iti,me&icu! !eit8inca$u! in care e! nu ete a!t me&ic99 6rincipiile cu caracter procedural+ egalitatea tuturor actiuni!or o'iteru!&e urmarire pena!a. In ca$uri!e cin& !ocu! 'aptei ete &omici!iu! cercetarea acetuia 'ara permiu! peroanei ee'ectuia$a in +a$a unei or&onante moti"ate a oranu!ui &e urmarire pena!a,cu autori$atia )u&ecatoru!ui &eintructie. La e'ectuarea cercetarii unt ina&mii+i!e actiuni!e ce in)oec &emnitatea peroane!or au pre$inta

perico! pentru anatatea participanti!or &e urmarire pena!a. De'aurarea i re$u!tate!e cercetarii !ocu!ui 'aptei

urmea$a a 'ie inreitrate in proceu! "er+a! repecti". 6rincipiile cu caracter tactic+ 19Oportunitateacercetarii &e'aurarea ei ime&iata &in momentu! cin& apare neceitatea acetei acti"itati. 69O+iecti"itatea 7o'iteru! &e urarire pena!a tre+uie a 'ie o+iecti", impartia! in preatirea,&e'aurarea,&ocumentareamcercetarii!ocu!ui 'aptei.:9Comp!e*itatea cercetarea inc!u&e nu numai &epitarea tu&ierea,'i*area i ri&icarea tuturor&ate!or 'aptice cu importanta pro+anta,&ar i ap!icarea !ara a mi)!oace!or te0nico tiinti'ice i crimina!itice,a

proce&ee!or i meto&e!or &e cu!eere,e*aminare i 'i*area apro+e!or. ;9Con&ucerea unica in timpu! cercetarii!ocu!ui 'aptei preupune o orani$are )uta i e'ectuarea acetei acti"itati &e !a +un inceput i pina !a 'ine!e ei &ecatre o inura peroana,'ara in!ocuirea ei.J9Meto&imu! i ucceiunea cercetarii !a 'ata !ocu!ui inc!u&eorani$area corecta i e'ectuarea p!ani'icata a oricaror actiuni, repectarea or&inii tricte in e'ectuarea actiuni!or&e &epitare i e*aminare a urme!or o+iecte!or.

57. 9tapa pregatirii a cercetarii la fata locului.Cercetarea !a 'ata !ocu!ui ete o acti"itatea crimina!itica ce tre+uie &e'aurata cu &eoe+ita urenta, e'icietaaceteia 'iin& &eterminate atit &e contituirea i &ep!aarea urenta !a !ocu! 'aptei a ec0ipei pecia!i$ate. De ce!e


12/19

mai mu!te ori a"irirea unei in'ractiuni ete anuntata ce!ui mai apropiat pot &e po!itie &e catre peroana care&ecopera urme!e unei aemenea 'apte .Din momentu! auntarii comiterii unei in'ractiuni, acti"itatea tactica crimina!itica tre+uie a e &e'aoare pe 6'ronturi para!e!5 primu!, ete ce! a! anuntarii i 'ormarii ec0ipei &e anc0eta ce are competenta !ea!a &e a e'ectua cercetarea

pena!a. a! &oi!ea ete ce! a! aiurarii urente !a 'ata !ocu!ui, a primi!or mauri &e coner"are a !ocu!ui in'ractiunii.Prime!e orane ce oec !a 'ata !ocu!ui, in&i'erent ca int orane &e cercetare au a!te orane a! tatu!ui tre+uiea&ipuna prime!e mauri &e urenta, anume5a. Luarea &e mauri &e identificare si salvarea a victemilor infractiunii . In acet cop, c0iar &aca prin

patrun&erea in cimpu! in'ractiunii ar a"ea !oc &itrueri au mo&i'icari a!e urme!or i mi)!oace!or materia!e &epro+a, a!"area "ietii "ictime!or tre+uie a ai+a prioritate.+. delimitarea locului infractiunii i impie&icarea patrun&erii in acet !oc a peroane!or neautori$ate.c. identificarea si patrunderea suspectului , i&enti'icarea martori!or. At'e!, e poi+i! ca upectu! a 'ie incontinuare $ona comiterii 'aptei, moti" pentru care e intreprin& prime!e mauri &e retinere i imo+i!i$are aacetuia pina !a oirea orane!or &e urmarire pena!a.&. anuntarea orane!or competente &e cercetare cin& competenta &e cercetarea apartine a!tui oran .

58. 9tapele cercetarii la fata locului. #edactarea procesuala a re$ultatelor. &tructura procesului%verbal.&cita locului faptei.Cercetarea propiu $ia e &e'aoara in &oua etape 5 a9 etapa tatica i +9 etapa &inamica.9tapa statica. In aceata etapa cercetarea e e'ectuea$a 'ara a e a&&uce "reo mo&i'icare cimpu!ui in'ractiunii.In raport &e particu!aritati!e $onei upue cercetarii, ec0ipa tre+uie a ta+i!eaca, &e !a inceput, punctua! &eincepere, enu! i &irectia &e e'etuare a cercetarii.Cercetare poate a"ea !oc 7 &in centru pre marini atunci cin& urme!e materia!e int concentrate intro $onare!ati"e mica i +ine &eterminate 8 &e e*5 un acci&ent &e circu!atie 9 .De !a peri'erie pre centru, &ep!aarea ec0ipei 'acin&ue in mo& pira!at pre centru.In aceata etapa cercetarea e e'ectuea$a 'ara a e a&&uce "reo mo&i'icare cimpu!ui in'ractiunii. In aceata 'a$ae intreprin& urmatoare!e acti"itati5

e contate tarea i po$itia o+iecte!or, urme!or . a aite !a !ocu! cercetat. Sa proce&e$e !a maurarea &itante!or &intre &i'erite!e o+iecte!e i urme ce pre$inta intere pentrucercetare.

Se e'ectuea$a 'otora'ii!e &e orientare Se contata i e note$e e"entua!e!e mo&i'icari ce au a"ut !oc in cimpu! in'ractiunii &upa comiterea

'aptei i pina !a oirea orane!or &e anc0eta pena!a.9tapa dinamica ete ea in care o+iecte!e principa!e a'!ate in cimpu! in'ractiunii pot 'i atine, ana!i$ate, mutate,ri&icate. Ec0ipa &e cercetare rin& pe rin& "a ana!i$a5 o+iecte!e principa!e &in cimpu! in'ractiunii 7 corpu!"ictimei, a o+iecte!or preupun a 'i 'o!oite !a comiterea 'aptei5 "a cauta, &ecoperi, e"i&entia, 'i*a, i ri&icaurme!e a'!ate !a 'ata !ocu!ui5 "a e'ectua 'otora'ii!e &e &eta!iu au "a 'o!oi camera "i&eo pentru urprin&erea&eta!ii!or5 "a !ua prime!e &ec!aratii "ictimei i martori!or5 e "or c!ari'ica e"entua!e!e impre)urari neati"e.

Cercetarea !a 'ata !ocu!ui e 'i*ea$a prin intocmirea unui proce "er+a! &e cercetare !a 'ata !ocu!ui i prine'ectuarea c0itei !ocu!ui . Proceu! "er+a! tre+uie a cuprin&a5 mentiuni enera!e &ata i !ocu! un&e eteinc0eiat5 nume!e, prenume!e i ca!itatea ce!ui care i! inc0eie5 nume!e, prenume!e, ocupatia i a&rea martori!oraitenti, cin& e*ita5 &ecrierea amanuntita a ce!or contatate, precum i a mauri!or !uate5 nume!e, prenume!e,ocupatia i a&rea peroane!or !a care e re'era proceu!"er+a!, o+iectii!e i e*p!icatii!e acetora.Proceu! "er+a! tre+uie emnat pe 'iecare paina i !a 'irit &e ce! care i! inc0eie, precum i &e peroane!e8 martori, "ictime etc9 . Daca "reo una &intre acete peroane nu poate au re'u$a a emne$e, e 'ace mentiune&epre aceata.Sc0ita, ete o mo&a!itate &e repre$enta rap0ic cimpu! in'ractiunii prin pre$entarea in anam+!u a !ocu!uicercetat, a po$itiei o+iecte!or principa!e i a urme!or aite, raportu! &intre acetea 8 &itante!e &intre

principa!e!e! o+iecte9 . Sc0ita e pre$inta 'ie u+ 'orma p!anu!uic0ita, 'ie u+ 'orma &eenu!uic0ita.Di'erenta ete ca5 p!anu! c0ita repre$inta cu rioroportu! &itante!or &intre o+iecte, po$itionarea acetora8 &imenuni, &itnate, un0iuri9.


13/19

53. Tactica ascultarii; notiunii, sarcinile, genurile, cerintele procesuale si tactice .udiereae o actiune &e urmarire pena!a e'ectuata &e catre oranu! &e urmarire pena!a, in copu! ta+i!irii unor&ate cu "a!oare pro+anta neceare a'!arii a&e"aru!ui %n cau$a8nu e permite &e in)urat,&e in)oit 9. Acu!tarea ee'ectuea$a cu scopul o+tinerii in'ormatii!or re'eritor !a circumtante!e in'ractiunii comie, re'eritor !a

peroane!e care unt imp!icate, !a mi)!oace!e, meto&e!e uti!i$ate, !a o+ietu! intentat, re'eritor !a conecinte!ein'ractiunii.T6(#9 = 6#T6'> ()9#9.Poate 'i acu!tat +anuitu!, in"inuitu!,incu!patu!,partea "atamata, e*pertu!. Martoru! are &reptu! !a &orinta !ui ain"ite un a"ocat care ii "a repre$ente interee!e in oranu! &e urmarire pena!a. In"inuitu! au +anuitu! tre+ue a'ie au&iat numai in pre$enta unui aparator a!e au numit &in o'iciu. Interpretu! tra&ucatoru! tot poate partcipa!a au&irea. Pentru a aita !a acu!tarea minoru!ui pot 'i ta+i!ite peroane!e cu care comunica mai uor, care i!

pot in'!uenta, in care are cea mai mare incre&ere. La au&ierea minoru!ui participarea ap(r(toru!ui #i ape&aou!ui au pi0o!ou!ui ete o+!iatorie.Reu!i/19e "eri'ica i&entitatea peroanei. 69intre+am in ce !im+a &orete a "or+eaca.. :9e*p!icam &repturi!e io+!iatii!e.;9prentimpinam &epre conecinte!e &epunerii marturii!or 'a!e i pentru ne&epunerea

acetora.J9in"inuitu! au +anuitu! tre+ue a 'ie inotit &e a"ocet iar martoru! !a &orinta !ui . J9e inter$icintre+ari pro"ocatoare i ce!e care uerea$a rapunuri.Peroana poate 'i acu!tata in +irou, o'iciu,&omici!iu8atunci cin& in ca$ &e +oa!a peroana nu poate a e mite9, !a pita! 8pre$anta me&icu!ui9,a!te !ocuri

pu+!ie8minitere, &epartamente, primarii9. Etape!e+ 1?etapa introductiva%tre+uie a ne pre$entam, a intre+amin ce !im+a peroana "ra a "or+eaca,a e*p!icam peroanei tatutu! ei 8 partea "atamata,martor,in"inuit9, pe cecau$a "a 'i au&iata, tre+ue a i&enti'icam peroana cerin&ui actu! &e in&enti'icare, &aca nu !e are atunci !e a'!am&upa +irou! &e a&ree, tre+ue a ta+i!im &aca peroana a a"ut antece&ente pena!e. Daca e martor,au parte"atamata e*p!icam &repturi!e i o+!iatii!e. Daca e in"nuit are &reptu! !a tacere.2?relatarea libera ruam

peroana a ne re!ate$e cu cu"inte!e proprii ce cunoate pe cau$a &ata.In ca$ cin& ea e a+ate &e !a tema, atuncinoi inter"enim pentru a! in&repta,i a! reintoarce !a ituatia anterioara. Peroana care con&uce au&ierea nutre+ue a 'aca nici o mimica,a nu! intrerupa,a! acu!te cu atentie i cu ra+&are pina !a 'irit.

4?intrebarii@raspunsuri8acu!tarea &iri)ata9 7peroanei a&iate e pun intre+ari!e cu pri"ire !a ca$u!cercetata.Intre+ari!e tre+ue a 'ie c!are,precie 'ormu!ate !a ni"e! &e inte!eere ce!ui acu!tat,a nu 'ie uetiia! o+!ie !a un rapun, a nu uere$e rapunu! DA au NU. E!e tre+ue a 'ie preatite &intimp."?documentarea7 e intocmete proce"er+a!. Toate intre+ari!e tre+uie 'i*ate i 'iecare participant tre+uea e emne$e.

0. Tactica ascultarii martorului si avictimei. Factorii ce influentea$a formarea declaratiilor, procedeefolosite de ofiterul de urmarire penala pentru a obine depo$itii autentice.Proceu! &e au&iere a martoru!ui i partii "atamate e aeamana.Acu!tarea martoru!ui e incepe cu ta+i!ireai&entitatii, nume, prenume, a&rea, ocupaie. Se "eri'ic( apoi &ac( martoru! are "reun intere %n cau$(, 'iin&%ntre+at &ac( ete ru&( a "reunuia &intre p(ri #i %n ce raporturi e a'!( cu acetea. Dac( ce! au&iat ete o au

ru&( apropiat( cu +(nuitu!, %n"inuitu! au incu!patu!, i e e*p!ice &reptu! !a tacere La etapa acu!tarea propriu$i( 7 martoru! e o+!iat ( &ec!are tot ce #tie cu pri"ire !a 'apt( #i '(ptuitor. Dup( ce #ia %nc0eiat re!atarea!i+er(, i e pun %ntre+(ri cu pri"ire !a 'apte!e #i circumtane!e care tre+uie contatate %n cau$(. Nu e a&mite

punerea %ntre+(ri!or ueti"e.Ce!e &ec!arate &e martor e conemnea$( intera! %n proceu!"er+a! careurmea$a a 'i emnat &e oranu! care e'ectuea$a au&ierea,peroana au&iata8pe 'iecare paina9 i interpret8in ca$&e neceitate9.Partea "(t(mat( au martor poarta rapun&erea pena!a pentru re'u$u! &e a &a &ec!aratii au pentru&area &ec!aratii!or 'a!e.

1. 6articularitatile ascultarii banuitului si invinuitului. are sint procedeele folosite de ofiterul deurmarire penala in situatiile de conflict.Acu!tarea +(nuitu!ui e &e'(#oar( &e reu!(, !a e&iu! oranu!ui )u&iciar.Acu!tarea martoru!ui e incepe cuta+i!irea i&entitatii, nume, prenume, a&rea, ocupaie, cet(enia, tu&ii!e, ituaia 'ami!ia!(, peroane!e pe care!e %ntreine, ocupaia, &omici!iu! #i a!t( in'ormaie necear(. Dup( aceea, peroana care e'ectuea$( urm(rirea

pena!( %ntrea+( &ac( aceta accept( ( 'ac( &ec!araii aupra +(nuie!ii care i e %ncriminea$(.Dac( +(nuitu!


14/19

accept( ( 'ac( &ec!araii, peroana care e'ectuea$( au&ierea %! %ntrea+( &ac( recunoa#te +(nuia!a #i %i propune ('ac( %n cri e*p!icaii aupra aceteia.Au&ierea +(nuitu!ui e 'ace numai %n pre$ena unui ap(r(tor a!e aunumit &in o'iciu. La etapa acu!tarea propriu$i( +(nuitu!, ete !(at mai %nt%i ( &ec!are tot ce #tie %n cau$a.Inca$ cin& e! e a+ate &e !a tema, atunci noi inter"enim pentru a! in&repta,i a! reintoarce !a ituatiaanterioara.Dup( ce +(nuitu! a &ec!arat tot ce #tie %n !e(tur( cu cau$a, oranu! )u&iciar pune %ntre+(ri prin care( poat( o+ine in'ormaii noi au prin car( ( "eri'ice e*actitatea ce!or re!atate. Se inter$ice cateoric o+inerea&ec!araii!or +(nuitu!ui prin 'o!oirea &e amenin(ri,"io!ene, promiiuni au a!te mi)!oace &e contr%nere.Dec!araii!e +(nuitu!ui e 'i*ea$a %n proceu!"er+a! a! au&ierii i e emnea$a &e catre +anuit pe 'iecare pain(#i !a '%r#it,&e c(tre oranu! &e urm(rire.

4. 'otiunea si sarcinile confruntarii. 6rocedele tactice de interogare la confruntare.Uneori %ntre &ec!araii!e peroane!or acu!tate cu pri"ire !a una #i aceea#i 'apt( apar contra$iceri. Pentru a'!areaa&e"(ru!ui #i %n!(turarea &i"erene!or e orani$ea$a con'runtarea. onfruntareaete un act &e urm(rire

pena! ace cont( %n acu!tarea imu!tan( a &ou( peroane, care au 'ot anterior acu!tate eparat %n pri"inaace!ora#i circumtane i %ntre &ec!araii!e !or anterioare e*it( contra$iceri eenia!e.&copul principa! a!con'runt(rii %! contituie %n!(turarea contra$iceri!or &intre &ec!araii!e peroane!or acu!tateanterior.Con'runtarea contituie un mi)!oc &e "eri'icare a pro+e!or. In urma e'ectu(rii con'runt(rii pot 'i o+tinute&ate noi &epre care parti!e au uitat a puna.Se poate e'ectua con'runtarea/ %ntre martori5 %ntre p(ri!e

"(t(mate5 %ntre martori #i %n"inuit au +(nuit5 %ntre +(nuii au %n"inuii5 %ntre partea "(t(mat( #i %n"inuit5%ntre partea "(t(mat( #i +(nuit. Proce&ura con'runt(rii/19oranu! &e urm(rire pena!( i&enti'ic( participanii !acon'runtare. 69 e*p!ic( &repturi!e #i o+!iaii!e. Dac( particip( !a con'runtare partea "(t(mat( ori martoru!, ei%nt pre%nt-mpinai &e r(pun&erea pena!( pe care o poart( %n ca$ &e re'u$ ( &epun( &ec!araii au &e &epunerea&ec!araii!or 'a!e . Dac( !a con'runtare particip( +(nuitu! au %n"inuitu!,atunci ei nu -nt o+!iai ( 'ac(&ec!araii, %n( au &reptu! &e a !e 'ace.:9ta+i!e#te %n ce raporturi au re!aii e a'!( %ntre e!e peroane!e

participante.;9 ace!ea#i %ntre+(ri e pun am+i!or participani !a con'runtare. prima intre+are e pune partii in&epo$itii!e careia intem con"ini. J9repro&ucerea &ec!araii!or e permite numai &up( terminarea con'runt(rii.9&ec!araii!e peroane!or con'runtate -nt conemnate %ntrun proce"er+a!. 9'iecare participant emnea$(&ec!araii!e a!e pe 'iecare pain( #i proceu!"er+a! %n%ntreime. Oranu! &e urm(rire pena!( emnea$(

proceu!"er+a! !a '-r#itu! acetuiaCon'runtarea nu e repeta,&aca nu nem con"ini putem atunci 'ace

con'runtare cu a!ta peroana.

". Tactica perci$itiei si a ridicarii de obiecte si documente.aracterul neasteptat al perce$itiei7!uarea prin urprin&ere a peroane!or care unt upue perc0e$itionarii8a +anuitu!ui, a in"inuitu!ui, mem+ri!or 'ami!iei !ui, ru&e!or i comp!ici!or9.sigurarea pa$ei loculuiperce$itionat7 !ocu! perc0e$itiei tre+uie !uat u+ pa$a &eoarece &eeori, peroane!e care urmea$a a 'ieretinute interprin& orice tentati"e &e a e ec0i"a &e !a retinere i rapun&ere pena!a. &tudierea situatiei pe locsi aprecierea modului de activitate7 o'iteru! &e urmarire pena!a, repona+i! &e e'ectuarea perc0e$itiei inca !aetapa &e preatire p!ani'ica mo&u! i conicuti"itatea acti"itatii a!e, a ec0ipei !a 'ata !ocu!ui. Situatia e poatec0im+a in orice moment, &e aceea o'iteru! &e urmarire pena!a tre+uie o aprecie$e ime&iat.-etodismul sisuccesiunea perce$itiei 7 orani$area concreta acti"itati!or !a !ocu! concret, aa ca nimic a nu ramina

nee*aminat i necunocut.plicarea activa a miloacelor tenico criminalistice7 perc0e$itia are &rept copnu nu mai &epitarea i ri&icarea o+iecte!or !i+er, &ec0i &etinute, &ar i &ecoperirea o+iecte!or, &ocumente!ortainuite. Pentru aceata ete necear ap!icarea anumitor mi)!oace te0nico 7 crimina!itice cu a)utoru! carora pot'i &epitate acun$iuri!e, o+iecte!e &e meta! au ca&a"re. Aceata munca o e'ectuea$a pecia!itu! crimina!it,care poate 'i atra in actiune &e urmarire pena!a, inc!ui" !a perc0e$itie, &e catre o'iteru! &e urmarire pena!a.Toate o+iecte!e &epitate i !ocuri!e un&e au 'ot e!e aite e 'i*ea$a prin 'otora'iere au"i&eoinreitrare.#idicarea tuturor obiectelor, documentelor, materialelor detinute contrar legii munitii,materia!e e*p!o$i"e, arme reci, narcotice, &ocumente ecrete.6#T6'T & 9T699 69#A9


15/19

mi)!oace!or te0nicocrimina!itice neceare. La a)unerea !ocu!ui 'aptei are !oc patrun&erea cu pre$antareaor&onantei. In momentu! petrun&erii tre+uie &e ait un moti" &e a intra.Participantii !a perc0e$itie e impart in6 cateorii / 19 peroane!e care e'ectuia$a perc0e$itia inc!u&e o'iteru! &e urmarire pena!a au peroanainputernicita a e*ecute aceata actiune &e urmarire pena!a, !ucratorii operati"i, pacia!itii care! a)uta !a&epitare, cercetarea, 'i*area i ri&icarea pro+!eme!or materia!e, pa$a !ucu!ui perc0e$itiei i a peroane!or. 69

peroane!e care aita !a &e'aurarea perc0e$itieiperoana +anuita , in"inuita au mem+rii a&u!ti ai 'ami!iei !ui,a!te peroane ce repre$inta interee!e +anuitu!ui, in"inuitu!ui. In ca$uri!e cin& peroane!e repecti"e nu cunoc!im+a &e tat, ete in"itat un tran!ator.Eenta ri&icarii &e o+iecte au &ocumente conta in pre!uarea acetora &in anumite !ocuri &e !a peroana care !e&etine.Une!e &intre o+iecte au &ocumente!e o+tinute pot er"i &rept pro+a pentru &ecoperirea in'ractiunii aua 'aptuitori!or, iar a!te!e pot con'irma au in'irma anumite circumtante in cau$a cerectata.6#T6'> = 6#9)999 TT9 )9 9F9T(#9 #)B# )9 9T9 &()(-9'T9Soin& !a !ocu! &e un&e tre+ue ri&icate o+iecte!e au &ocumente!e cunocute,o'iteru! &e urmarire pena!a e!eitimea$a in 'ata peroanei repecti"e ,e !eitimea$a i peroane!e cu care "a e'ectua aceata actiune,ea&uce !a cunotinta peroanei copu! "i$itei a!e,inminea$a,u+ emnatura,peroanei copia or&onantei. Daca

peroana re'u$a a pre$inte o+iecte!e au &ocumente!e repecti"e,e! prece&ea$a !a ri&icarea !or 'ortata. Ime&iato'iteru! &e urmarire pena!a emite or&onanta &e e'ectuare a perc0e$itiei i 'ara autori$atia )u&ecatoru!ui &e

intructie trece !a perc0e$itia,pentru ca peroana care &etine o+iecte!e au &ocumente!e au nu !e &eteriore$eau a !e c0im+e !ocu!. Daca o+iecte!e au &ocumente!e ce urmea$a a 'i ri&icate !ipec !a !ocu! in&icat inor&onanta,peroana care e'ectuea$a urmarirea pena!a ete in &rept a 'aca perc0e$itie i in a!te !ocuri . Date!ere'eritor !a nou! !oc a! o+iecte!or,&ocumente!e e 'i*ea$a in proceu!"er+a!. O importanta &eoe+ita aici o arecon"inerea o'iteru!ui &e urmarire pena!a ca au 'ot pre&ate anume ace!e o+iecte,&ocumente &e care are ne"oie.=iecare o+iect au &ocument pre!uat tre+uie a 'ie &ecri corect i &eta!iat in priceu!"er+a! ,in&icin&&enumirea,eria,numaru!,&ata e!i+erarii,e*emp!aru!,numaru! &e paini,tarea etc.Toate o+iecte!e i &ocumente!eri&icate e pre$inta tuturor peroane!or aitente. O+iecte!e i &ocumente!e &ecoperite in timpu! perc0e$itiei, acaror circu!atie ete inter$ia &e !ee, tre+ue ri&icate in&i'erent &e 'aptu! &aca au au nu !eatura cu cau$a

pena!a &ata.Dupa intocmirea proceu!ui"er+a! toate o+iecte!e au &ocumente!e tre+uie am+u!ate i ii!atepentru ranportarea !or !a !ocu! e'ectuarii urmaririi pena!e.

5. 'otiunea, sarcinile si variettaile e!perimentului in procedura de urmarire penala.9!perimentule o actiune &e urmarire pena!( ce cont( %n repro&ucereaarti'icia!( a %mpre)ur(ri!or %n

care a 'ot ("-r#it( in'raciunea au oricare 'apt ce pre$int( importan( %n cau$( pentru a ta+i!i &ac( 'apta aa"ut ori putea ( ai+( !oc %n con&iii!e &ate. &copul e*perimentu!ui ete &e a"eri'ica poi+i!itati!e o+tinerii unuianumit re$u!tat. E*perimentu! nu preupune repro&ucerea 'aptei, ci &oar a %mpre)ur(ri!or %n careaceata a a"ut!oc. Tr((turi!e caracteritice a!e e*perimentu!uicare o &eoe+ec &e a!te acti"it(i &e urm(rire pena!(/19%nca&ru! e*perimentu!ui, oranu! )u&iciar percepe nemi)!ocit 'enomenu!, e*periena#i re$u!tate!e !or569 %n curu!e*perimentu!ui, e pot repro&uce #i "eri'ica 'apte, 'enomene care nu !a(urme materia!e. De e*emp!u, %n ca$u!e*perimentu!ui e'ectuat %n copu! "eri'ic(rii poi+i!it(i!or &ea "e&ea au &e a au$i5 :9 %n ca&ru! e*perimentu!ui

'apte!e, 'enomene!e e*aminate unt %ntot&eauna pro"ocate arti'icia!, &e aceea e!e unt aem(n(toare, &ar nui&entice cu ce!e a&e"(rate5 ;9e*perimentu! ete o %ncercare &e a ta+i!i pe ca!ee*perimenta!( poi+i!it(i!e &ee*iten( a 'apte!or ori 'enomene!or.@n ca$ &e neceitate, oranu! &e urm(rire pena!( ete %n &rept ( antrene$e %n e'ectuareae*perimentu!ui +(nuitu!,%n"inuitu!, martoru!, cu conim(m-ntu! acetora, pecia!itu! #i a!te peroane #i ( uti!i$e$e &i'erite mi)!oacete0nice. E*perimentu! e permite cu con&iia &e a nu pune %n perico! "iaa #i (n(tatea participani!or !a e!, &e anu !e$a onoarea #i &emnitatea !or #i &e a nu cau$a pre)u&iciu materia! participani!or.

. 'otiunea, esenta si tipurile pre$entarii spre recunoastere.Pre$entarea pentru recunoatere ete o meto&a &e i&enti'icare a unor peroane, o+iecte, anima!e au ca&a"er

prin pre$entarea acetora au a unor 'otora'ii a!e acetora catre o peroana "ictima, autor, martor.Recunoaterea unei peroane e poate 'ace &upa traaturire tatice 8 in'atiare, nu numai traaturi!e corpora!e,&ar i im+racamintea9, &ar i &upa traaturi!e &inamice a!e peroanei 8 "oce, "or+ire, mer9.


16/19

Pentru recoaterea a o+iecte!or o+iecte ce apartin "ictimei au o+iece 'o!oite in comiterea in'ractiunii'ina!itatea urmarira ete 'ie retituirea acetora catre proprietaru! &e &rept, 'ie i&enti'icarea 'aptuitoru!ui.Su+iectii recuoaterii unt martorii au parti!e "atamate.In pre$entarea pentru recunoatere a anima!e!orn int ap!ica+i!e in mare maura reu!i!e tactice a!e pre$entarii

pentru recunoatere a o+iecte!or. Sup!imentar, oranu! &e anc0eta a ao+er"a reactia anima!u!ui !a anumiteeture au c0iar !a "e&erea peroanei in cau$a. At'e! ete cunocut ca 'iecare tapin ii poate recunoateanima!e!e nu &oar &upa traaturi!e e*terioare, &ar &i &upa reactia acetora !a c0emarea tapinu!ui, !a pro"ocareaanumitor unete. La rin&u! !or anima!e!e reactionea$a &itinct !a "ocea taoinu!ui, !a "e&erea !ui, !a mirou!acetuia.Recunoaterea &upa 'otora'ii. In maura in care, peroana, o+iectu! au ca&a"ru! nu poate 'i pre$entat &irectmartoru!ui au peroanei "atamate, oranu! &e cecetare pena!a pre$inta ceteia 'otora'ii a!e o+iectu!ui &ei&enti'icat repectin& con&itia rupu!ui uni'orm &in punct &e "e&ere a traaturi!or. O+iecte!e au peroane!e int

pre$entate in 'otora'ie u+iectu!ui 'ara nume, ci prin numar &e i&enti'icare, u!terior "eri'icin&ue in ce maurarecunoaterea ete au nu reuita.Depre recunoaterea 'acuta in acete con&itii e intocmete un proce "er+a! &e recunoater cuprin$in&'otora'ii!e 'iecarui o+iect &in rup precum i imainea i&eti'icarii &e catre u+iect a 'otora'iei repecti"e.

7. Tactica pre$entarii spre recunoastere a persoanelor in viata.

Recunoaterea unei peroane e poate 'ace &upa traaturi!e tatice 8 in'atiare, nu &oar traaturi!e corpu!ui, &ar iim+racamintea9, &ar i &upa traaturi!e &inamice a!e peroanei 8 "or+ire i "oce, mer9.In "e&erea pre$entarii pentru recunoatere peroana care "a 'ace recunoaterea ete au&iata i o!icitata a 'aca&ecriece cit mai &eta!iata a peroanei repecti"e cu in&icarea particu!aritati!or care iau atra atentia i care ii'ormea$a con"inerea ca ar putea recunoate peroana &aca I ar pre$enta.. In "e&erea pre$entarii pentrurecunoatere oranu! &e anc0eta tre+uie a a!catuiaaca un rup &e :J peroane cu traaturi aemanatoare 8 e*,"irta, ina!time, 'i$ionomie, contitutie . a9 cu peroana upua reunoaterii.Reu!i tactice a!e pre$entarii pentru recunoatere a peroane!or. &upa a!catuirea rupu!ui i acu!tarea prea!a+i!a, peroana ce 'ace recunoaterea ete in"itata a pri"eaca peatentie mem+rii rupu!ui i a! in&ice pe 'aptuitor &aca i! recunoate. Daca mai mu!te peroana 'acrecunoaterea, acete acti"itati e &e'aoara eparate, pentru a e"ita in'!uentarea reciproca acetora.

peroana ce 'ace recunoaterea "a 'ace recunoaterea cu "oce tare, in&icin& peroana recunocuta. in ituatia in care martoru!ui ii ete 'rica a 'ace recunoaterea e poate ape!a !a camere!e pecia!e &erecunoater, eparate &e un eam cu o!in&a uni&irectiona!a, ce permite o+er"area rupu!ui &e catre martor, nui in"er. &upa recunoatere, peroana ce a e'ectuat recunoatere ete au&iata &in nou. nerecunoaterea upectu!ui nu ete o pro+a a ne"ino"atiei putin& e*ita mai mu!ti 'actor a o+iecti"i auu+iecti"i care a in'!uente$e acet &emer. in ea!a maura, recunoaterea &in rup a upectu!ui nu ete o pro+a &ecei"a, poi+i!itatea &e eroare 'iin&

pre$enta, aceata pro+a tre+uin& comp!etata i coro+orata cu a!te mi)!oace &e pro+a.

8. Tactica pre$entarii spre recunoastere a cadavrelor, animalelor, obiectelor, documentelor.

6re$entarea spre recunoastere, ca acti"itate &e tactica crimina!itica, are &rept cop ta+i!irea i&entitatii unorperoane, anima!, au o+iect &e catre peroane!e care !eau "a$ut anterior. Pre$entarea pre recunoatere e 'acein copu! i&enti'icarii in'ractoru!ui, a "ictimei au a martori!or.9sena pre$entarii pre recunoatere cont( %n pre$entarea u+iectu!ui recunoa#terii p(rii ,martoru!ui,

+(nuitu!ui #i %n"inuitu!ui, con'orm or&inii pre"($ute &e !ee a unor peroane, o+iecteau ca&a"re pentru ca e! (poat( ta+i!i i&entitatea au &eoe+irea cu o+iecte!e o+er"ate mai%nainte %n !e(tur( cu %mpre)ur(ri!e 'apteicercetate.Tipurile. @n &epen&en( &e obiectul pre$entat pre recunoa#tere, e &eoe+ec/ 19recunoa#terea peroanei.69recunoa#terea ca&a"ru!ui. :9recunoa#terea o+iecte!or. ;9recunoa#terea anima!e!or. J9recunoa#terea%nc(peri!or, terenuri!or etc.Pre$entarea pre recunoatere are loc in o'icu.onditiile+1?e*itena unui &oar pena!.69e*itena u+iectu!ui pre$ent(rii pre recunoa#tere, a&ic( a peroaneice urmea$( %n ca&ru! acetui act ( e'ectue$e i&enti'icarea.:9 o+iecte!e, peroane, anima!e!e tre+uie a 'ie

pre$entate in mai mu!te e*emp!are.Su+iect a! pre$ent(rii pre recunoa#tere poate 'i orice martor, +(nuit,


17/19

%n"inuit, incu!pat.Peroan( e acu!tata in prea!a+i!, ea tre+uie a arate cite"a emna!mente a!e o+iectu!uirecunocut. Dac( ce! c0emat pre a 'ace recunoa#terea ete martor au parte "(t(mat(, e! ete pre"enit &eprer(pun&erea pena!(, pre"($ut( pentru re'u$u! &e a 'ace &ec!araii, pentru &ec!araii!e mincinoae, precum #i&epre &reptu! &e a nu 'ace &ec!araii %mpotri"a a#i %mpotri"a ru&e!or a!e apropiate. Toata in'ormatia ete'i*ata in proceu!"er+a!. Daca peroana nu a 'ot "eri&ica in recunoaterea peroanei atunci e intocmete unnou proce "er+a! i o noua acu!tare pentru a i&enti'ica moti"u!8recunoaterea nu poate 'i repetata9.1?6ersoanele pre$entate pre recunoa#tere tre+uie ( 'ie pe c-t poi+i! aem(n(toare cu peroana ce poate 'ii&enti'icat(/ aceai 'orma corpu!ui, "-rt(, %n(!ime, &e ace!a#i e*, cu!oarea oc0i!or, paru!ui. Peroane!e e

pre$inta pre recunoatere in numar &e J8'aptuitoru!4;aitenti proce&ura!i9. Peroane!e in "ii e recunoc innatura i &upa 'orora'ii. @nainte &e pre$entare, repre$entantu! oranu!ui &e urm(rire pena!( propune peroaneicare urmea$( a 'i recunocut( (ocupe !ocu!, &upa aceata e aea$a cei!a!ti ; &upa &orinta. Peroane!e tre+uie a 'ie pre$entati intro $onain"ii+i!a8noi ai "e&em, iar ei pe noi,nu9.Peroane!e "ii pot 'i recunocute &upa e*terior, "oce8e intocmeteun te*t i toate J peroane citec acet te*t unu! &upa a!tu!9 i mer. @n ca$u! %n care pre$entarea peroanei prerecunoa#tere ete impoi+i!(, recunoa#terea poate 'i rea!i$at( &up( 'otora'ia aceteia, pre$entat( %mpreun( cu'otora'ii!e a ce! puin ; a!te peroane, ce nu e &eoe+ec eenia! %ntre e!e. Toate 'otora'ii!e -nt ane*ate !a&oar.2?biectele pre$entate pre recunoa#tere tre+uie ( 'ie pe c-t poi+i! aem(n(toare !a e*terior cu o+iect ce

poate 'i i&enti'icat, tre+uie a 'ie &e aceeai natura,&imeniuni, 'orma i cu!oare apropiate.O+iecte!e e pre$intapre recunoatere in numar &e : numerotate pe maa. La pre$entarea pre recunoa#tere a unui o+iect, e permitecur(area !ui &e mur&(rie,ruin( #i &e a!te trati'ic(ri &ac( aceata nu %! "a &itrue ca mi)!oc &e pro+(4? nimalele e pre$inta &e o+icei in numar &e :, aco!o un&e unt tinute, in pre$enta me&icu!ui"eterinar8$oote0nic9. E!e pot 'i recunocute &upa "irta,o+iceiuri, nume!e !a care rapun&, &i'erite emneacci&enta!e care unt 'acute in cop &e i&enti'icare."? adavrele7 recunoaterea ca&a"ru!ui are !oc atunci cin& e! nu ete i&enti'icat.Ca&a"ru! e pre$inta precunoatere !a !ocu! &epitarii !ui i !a mora.La pre$entarea pre recunoa#tere a ca&a"ru!ui au a unor p(ri a!e!ui, au a o+iecte!or &e anticariat, precum #i a a!tor o+iecte pentru care ete impoi+i! &e a a!ee #i pre$entaana!ou!,recunoa#terea e 'ace &up( e*emp!ar unic.@n ca$ &e pre$entare pre recunoa#tere a ca&a"ru!ui unei peroane, pe care ce! c0emat &e a o recunoa#te, o #tia

&in "ia(, ete permi( e'ectuarea toa!etei cometice a&ece&atu!ui.

3. Tactica dispunerii si efectuarii e!perti$ei udiciare. onclu$iile e!petului si principiile de apreciere.E*perti$a )u&iciara e o acti"itate tiinti'icopractica ce conta in e'ectuarea &e catre e*pert in copu! a'!ariia&e"aru!ui a unor cercetati pri"in& o+iecte!e materia!e,oranima! uman, 'enomene! i procee!e c ear puteacontine in'ormatii importante &epre circumtante!e cau$e!or e*aminate. E*perti$a e &ipune %n ca$uri!e %n care

pentru contatarea circumtane!or ce pot a"ea importan( pro+atorie pentru cau$a pena!( %nt necearecuno#tine pecia!e %n &omeniu! #tiinei, te0nicii, artei au me#te#uu!ui.Potri"it CPP e*perti$a ete &ipu( #ie e'ectuea$(, %n mo& o+!iatoriu, pentru contatarea/19 cau$ei morii569 ra&u!ui &e ra"itate #i a caracteru!ui"(t(m(ri!or interit(ii corpora!e5:9 t(rii pi0ice #i 'i$ice a +(nuitu!ui, %n"inuitu!ui, incu!patu!ui%n ca$uri!e %ncare apar %n&oie!i cu pri"ire !a tarea &e repona+i!itate5;9 "-rtei +(nuitu!ui, %n"inuitu!ui, incu!patu!ui au

p(rii "(t(mate%n ca$uri!e %n care aceat( circumtan( are importan( pentru cau$a pena!(, iar &ocumente!e cecon'irm( "-rta !ipec au pre$int( &u+iu5J9 t(rii pi0ice au 'i$ice a p(rii "(t(mate, martoru!ui &ac( apar%n&oie!i %n pri"ina capacit(ii !or &e a percepe )ut %mpre)ur(ri!e.lasificare.E*perti$e!e pot 'i/ 19imp!e8pina !a: $i!e9, me&ii8&e !a J1J $i!e9,comp!icate81J $i!epina !a !una i )umatate9.69in&i"i&ua!a8e'ectuata &e o inura

peroana9 i in comiie8&e un rup &e e*perti9.:9 &intrun &omeniu i &in mai mu!te &omenii. ;9initia!e, repetatei contra e*perti$e8in ca$u! %n care conc!u$ii!e e*pertu!ui nu -nt %ntemeiate, e*it( %n&oie!i %n pri"ina !or aua'ot %nc(!cat( or&inea proceua!( &e e'ectuare a e*perti$ei9.E*perti$e!e pot 'i/crimina!itic(, me&ico!ea!(,pi0iatric( ,conta+i!( , te0niPentru a &ipune o e*perti$a oranu! &e urm(rire pena!( au procuroru! care cercetea$a cau$a emite or&onana&e &ipunere a e*perti$ei, iar intana &e )u&ecat( %nc0eiere8e &eoe+ete &oar &enumira, &ar continutu! eace!ai9.Or&onanta are urmatoare tructura/ 19partea intro&ucti"a 7 &enumirea, tipu! e*perti$ei, oranu! care&ipune e*perti$a, pe ce cau$a e &ipune e*perti$a. 69partea &ecripti"e 7 e in&ica 'a+u!a, ce a intimp!at. 9cocn!u$ii 7 ce arcini au 'ot pue e*pertu!ui,ce materia! unt !a &ipo$itia e*pertu!ui, cui ete incre&intata


18/19

e*perti$a. Materia!e pot 'i &e !itiiu, &e comparate, materia! cau$ei ci"i!e au pena!e.Or&onana au %nc0eierea&e &ipunere a e*perti$ei ete o+!iatorie pentru intituia au peroana a+i!itat( a e'ectua e*perti$e.Uneori pentru a e'ectua e*perti$a unt neceare motre comparate. Atunci pentru aceate e emite or&onanta &e!uare &e motre. !uarea &e motre e o actiune &e urmarire pena!a ce conta in o+tinerea &e motre pentrue*aminarea compara+i!a pe cau$a cercetata.-ostre libere 7 &e e*emp!u incriuri i emnaturi e*ecutate &e

peroana in cau$a pina !a pornirea cau$ei. -ostre e!perimentale 7 e*ecutate in 'ata oranu!ui in ca&ru!cercetarii.8te*tu!, emnatura tre+uie intocmite u+ &ictarea cu mai mu!te intrumente i intrun ritm norma!9Momentu! 'ina! a! rea!i$arii e*perti$ei ete 'ormu!area conc!u$ii!or. Conc!u$ii!e !a care a)un pecia!itu! aue*pertu! e materia!i$ea$a %ntrun raport &e e*perti$a, repecti" &e contatare te0nicotiinti'ica. E*pertu!tre+uie a 'ormu!i$e conc!u$ii!e pornin&ue &e !a re$u!tate!e in"etiarii, cunotinte!e a!e i e*perienta.E*itaurmatoare!e cateorii &e conc!u$ii/ 1?certe7 unt e*preia unor a&e"aruri o+iecti"e. E!e pot 'i/ po$iti"e ineati"e. Conc!u$ii!e certe po$iti"e unt conc!u$ii &e i&enti'icare 8&e e*emp!u / emnatura in !itiiu a 'ote*ecutata &e catre titu!aru!. . . 9in timp ce conc!u$ii!e certe neati"e au enu! &e e*c!u&ere 8emnatura in !itiiunu a 'ot e*ecutata &e catre . . . 9.2?probabile ta+i!ec pro+a+i!itatea, poi+i!itatea e*itentei au ine*itenteiunui 'apt. =ormu!area unei conc!u$ii &e pro+a+i!itate ete in enera! re$u!tatu! inu'icientei materia!u!ui &ee*aminare, &ar mai a!e a! inu'icientei cantitati"e i ca!itati"e a materia!u!ui &e comparatie.:9cocn!u$ii!e &eimpoi+i!itate a o!utionarii pro+!eme!or upue e*aminarii uneori e*pertu!, %n urma e*aminarii materia!u!uinu poate 'ormu!a conc!u$ii certe au pro+a+i!e, nu poate rapun&e !a %ntre+ari!e a&reate &e oranu!

)u&iciar8acte &itrue,are, u$ate, coro&ate9

74. 6regatirea catre reconstituirea faptei. #egulile principale a reconstituirii.Recontituirea ete o acti"itate proce&ura!a au*i!iara ce conta in repro&ucerea arti'icia!a a impre)urari!or incare a 'ot comia in'ractiunea au o a!ta impre)urarea re!e"anta pentru cau$a cercetata in "e&erea preci$arii au"eri'icarii con&itii!or a"iririi ei.Tactica crimina!itica &itine mai mu!te 'e!uri &e recontituire, i anume5 a9 recontituirea in "e&erea "eri'icarii&eca!aratii!or peroane!or "eri'icarea con&iti!or &e au&itie, con&itii!or &e "i$i+i!itate5 +9 recontituirea in"e&erea !amuririi apecte!or neati"e mai prKci &aca anumite actiuni putea 'i &e'aurate &e 'aptuitor aa cum

a &ec!arat aceta5 &e e*5 &aca a putut a)une inur, 'ara "riun a)utor. Etc.Reu!i!e tacticii a!e recontituirii recontituirea e poate &ipune !a orice etapa a proceu!ui pena! recontituirea a 'ace, pe cit poi+i!, !a !ocu! a"iririi in'ractiunii e "or 'o!oi e*c!u$in& arme!e i o+iecte conton&ente ace!eai o+iecte uti!i$ate in comiterea 'aptei e "or repecta con&itii!e &e !oc, timp, con&itii!e atmo'erice &e !a &ata comiterii 'aptei nu e "or recontituit in'ractiuni!e !a "iata e*ua!a, nu "or 'i uti!i$ate ca&a"re!e pentru a recontitui

mecanimu! uci&erii e "a aiura pre$enta incu!patu!ui, a martori!or aitenti, a aparatori!or . a. acti"itatea e conemnea$a intrun proce"er+a! &e recontiture, inotit &e c0ite i 'otora'ii

urprin$in& momente!e principa!e a!e recunoaterii.

7. &ursele si princiile de ba$a ale metodicii criminalistice.-etodica criminalistica un item &e te$e enera!e, recoman&ari i meto&ici particu!are care er"ecorani$arii i e'ectuarii in"etiatii!or crimina!itice a &i'eritor cateorii &e in'ractiuni. Meto&ica crimina!iticae ocupa &e tu&ierea 'orme!or in care e a"arec in'ractiuni!e i &e!imitarea &e in"etiare. Meto&ica are 6tipuri &e arcini/19enera!a 7 contri+utia aceteia !a !upta cu crimina!itatea 8prin meto&e te0nice9.69particu!are/

per'ectionarea,meto&ici!or, recoman&ari!or, proce&ee!or e*itente i e!a+orarea noi!or pentru !upta cucrimina!itatea, tu&ierea per'ormante!or a!tor tiinte e*acte i umanitare care pot 'i 'o!oite in !upta cucrimina!itica. Meto&ica ete compua &in 6 parti/ 19te$e enera!e8notiunea, arcini!e,etape!e9.69meto&ici!e

particu!are &e cercetare a unor cateorii &e in'ractiuniunt ace!e recoman&ari &e orani$are i e'ectuare ain"etiatii!or crimina!itice a anumitor cateorii &e in'ractiuni.Acete in'ractiuni unt &i"i$ate in con'ormitatecu capito!e!e partii pecia! i e &eoe+ec prin !ocu!,timpu! a"iririi !or.I$"oare!e/ 19pre"e&eri!e !ei!atiei

pena!e i proceua! pena!e.69conceptii!e, teorii!e,ramuri!e,teorii!e enera!e a!e tacticii crimina!it

248444833 Copiute Pentru Examen La Criminalistica Conspecte Md Копия

Documents

Transcript of 248444833 Copiute Pentru Examen La Criminalistica Conspecte Md Копия