242738547 Examen Drept International Public Conspecte Md

149

Click here to load reader

description

examen la serbenco

Transcript of 242738547 Examen Drept International Public Conspecte Md

Examen Drept international public

TEST 1 Subiectul I: Principiile fundamentale de Drept Internaional Public1.1 Definii noiunea de principiu fundamental pr fund-norme de drept fundamentale,imperative,universale,generale care au drept scop reglementarearelatiilor internationale contemporane si protectiavalorilor fundamentale caracteristice civilizatiei umae la oanumita etapa de dezvoltare istorica.-prescriptie normativ ce se caracterizeaza printr-un inalt nivel de abstractizare,ce guverneaza conduitasubiectilo DIP. Laele putem evident si caracter politic adic statele decurg la modaliati politice de solutionare aconflictelor.Ele apara cele mai importante valori a societietatii int:pacea,egalit dintre state,coperarea.Pr fundamentale au o valoare jur egala,nefind supuse unei ierarh.Respectarea lor reprezo conditie sine qua nonadica necesar pu evitar conflictelor dintre state.1.2Analizai istoricul formrii i codificrii principiilor fundamentaleIstoricul formarii si codificarii principiilor fundamentale DIP.Principiile fundamentale DIP au inceput sa se evidentieze inca din perioada antica.Chiar daca unele principiiconsiderate astayi fundamentale pentru DIP au aparut de foarte mult timp,o veritabila opera de sistematizare alor incepe abia dupa 2 razboi mondial.Astfel principiul respectarii cubuna credinta a obligatiilor asumate,numit si pacta sund servanda,constituie unadintre pietrele de temelie ale aparitiei si dezvoltarii dreptului international contemporan.Prin urmare principiilefundamentale,reprezinta rezultatul unei evolutii istorice,ce sa impus in conditiile intensificarii luptei pentruindependenta impotriva auoritarismului.Printre primele principii care stau la baza relatiilor dintre state,sunt:egalitatea suverana a statelor,neinterventia in afacerile interneale statului.Aceste principii au stat la bazaformarii regulilor de comportare in domeniul relatiilor internationale dintre state.Principiulegalitatii indrepturi a statelor,se afirma pu prima dat laterminarea razboiului de 30 ani adica pacea de la WestphaliaUn moment important in vederea dezvoltarii mai ample a DI,l-au avut Carta ONU si declaratia adunariigenerale a ONU privind principiile de drept international ale relatiilor prietenesti si de cooperare intre state,inconformitate cu Carta ONU 1970.Pentru prima data Carta ONUenunta 7 principii DIP.Principiul nerecurgerii la forta sau la amenintarea cu forta in relatiile internationale sau principiul neagresiuniiPr reglementarii pe cale pasnica a diferendelor interantionale.Pr neamestecului in treburile interne ale altui stat.Obligatia statelor dea coopera unelecu altele.Principiul egalitatii popoarelor si dreptul lor dea dispune de ele insele.Pr egalitatii suverane a statelor.Pr indeplinirii cu buna credinta de catre state a obligatiilor asumate in conformitate cu CartaONU.Alta codificare o consta si carta drepturilor si indatorririlor economice a statelor1974,care consacra un nr de15 pr destinate reglementarii raporturilor economice dintre state.Pe linga pr din Carta ONU aici se mai intil careva pr:ex dr suveran al statelor de a aleg sistemuleconomic,politic.Actul Finan a Conferintei pentru securitate si coperare in Europ 1975mai consacrainca 3 pr:inviolabilitatea frontierei de stat,intagritatea teritoriala,respectarea drepturilor omului silibertatile fundamentale.Astfel putem concluziona in raport cu evolutia si afirmarea principiilor fundamentale ale DIP,ca pe masuracresterii complexitatii societatii internationale si a dezvoltarii DIP,se contureaza noi principii,care la rindul lor pot deveni fundamentale.1.3. Evaluai natura juridic a principiilor fundamentalePrincipiile fundamentale ale DIP sunt principii cu ungrad maxim de abstractizare si generalizare cu aplicareuniversala si avnd valoare imperativa ele apara valorile fundamentale a relatiilor dintre subiectele DIP.Caracterele jur:Universalitate-se aplica tuturor domeniilor de cooperare dintre state.Maxima generalitate-se adreseaza tuturor raporturilor de DIP.Gradul mare de abstractizare si generalizare Nu sunt ierarhizate- Au valoare juridica egalaApara valorile fundamentale avind o importanta deosebita pentru omenire.Au caracter dinamic- datorita evolutiei permanente a relatiilor internationale,este necesara evidentierea siaplicarea unor noi norme internationale care pot deveni principii DIP.Reprezinta o conditie sine qua non- necesar pu evitar conflictelor dintre state.Fac parte din categoria normelor jus cogens-de la care nu se poate face abatere.Subiectul II: Teritoriul n Dreptul Internaional.2.1. Definii noiunea teritoriului n DIPTeritoriul de stat reprezinta spatiul geografic in ale carui limite statul isi exercita suveranitatea deplina siexlusiva si este alcatuit din suprafete terestre,acvatice si marine,din solul,subsolul si spatiul aerianPrin teritoriu in DI subintelegem suprafata terestra,acvatica,subsolul,coloana de aer de deasupra lor-bazamateriala a pamantului.2.2.Clasificai teritoriul i comparai regimul juridic al fiecrei categorii.In dependenta de regimul juridic teritoriul se clasifica in :1)Teritoriu de stat-acele suprafete aflate sub jurisdictia deplina si exclusiva a unui anumit stat,se afla in limitelefrontierelor fiecarui stat in parte,asupra lui este exercitata suveranitatea deplina si exclusiva astatelor respective.2)Teritoriu cu regim international-in aceste spatii nu seexercita suveranitatea nationala a nici unui stat.De ex:zona internationala a spatiilor submarine,marea libera si coloana de aer de deasupra ei,Antarctica,spatiulextraatmosferic.3)Teritoriu cu regim mixt-in aceste zone actioneaza prevederile legislatiei nationale si a celei internationale.Larindul lor aceste spatii se clasifica in:spatii ce fac partedin teritoriul unui anumit stat(fluviile internationale- Dunarea,Rinul,Canalele int-Panama,Strimptorile int-Bosforsi Dardanele)*Spatii ce nu sunt parte componentaa teritoriului unuianumit stat(zona economica exclusiva,contigua,platoul continental).4)terit cu regim international special-zone demilitarizate,neutralizate,denuclearizate,zone de pace.2.3 Formulai modaliti de modificare a teritoriului n Dreptul Internaional PublicModificarea teritoriului statelor este admisa de DI contemporan in baza respectarii principiului dreptului popoarelor dea dispune de ele insele si numai prin mijloace panice.Conform Actului Final CSCE de laHelsinki1975,statele semnatare considera ca frontierele lor pot fi modificate in conformitate cu dreptulinternational,prin mijloace panice si prin acord.Modalitati de modificare:Ocupatia originara-care se refera la teritoriile fara stapin(terrae nullius),fiind o modalitate prin careteritori dinAmerica,Africa etc,erau alipite la imperiile coloniale.Aceste teritorii erau ocupate nefiind respectate drepturile populatiei autohtone.Ocupatia teritoriilor abandonate(res derilictus),teritorii care fusesera sub suveranitatea unui stat sicare,kipurile,odata parasite,puteau fi ocupate de alte state.Cesiunea de teritoriu-desemneaza actiunea de trecere a unuo teritoriu aflat sub suveranitatea statului care ilcedeaza subsuveranitatea statului care il primeste.Astfel modificarile teritoriale pot avea loc prin desprinderea unei parti de teritoriu de la un stat s formarea unuinou stat,reuniunea mai multor state in unul singur,prin fuziune prin absorbtie,dezmembrarea unui stat in 2 saum m state si transferulde teritoriu de la un stat la altul.Consimtamintul populatie de pe teritoriu ce urmeaza sa fie modificat se poate exprima:prin hotarire a organuluilegislativ;prin consultarea populatiei(referendum).Test 2Subiectul I: Principiul nerecurgeii cu fora i neameninrii cu ea1.1Definii noiunea principiului nerecurgerii la for i ameninare cu fora. principiului nerecurgerii la for i ameninare cu fora- regelementeaza relatiile interstatale,legate denerespecatrea pacii,nerespecatarea dreptului la viata al tituror membrilor societatii internationale si alindividului aparte in lumea neviolenta,interzicesolutionarea cu aplicarea fortei a diferendelor internationale.Principiu fundamental DIP care condamna razboiul ca mijloc de reglementare a diferendelor internationale sirenuntare la razboi ca instrument de politica nationala in relatiile reciproce dintre state.Principiu care limiteazarecurgerea la forta in relatiile internationale dintre state.1.2Analizai evoluia istoric i codificarea principiuluiAstfel primele incercari de limitare a recurgerii la forta in relatiile internationale si de reglementare pasnica adiferendelor internationale au aparut in sec 19,pe la mijloc,insa fara prea multa incidenta asupra statelor.Uneleactiuni de scoatere a razboiului in afara legii au avut loc abia in per interbelica sub egida Societatii Natiunilor.Pactul societatii natiunilor instituia obligatia de neagresiune,insa in acelai timp,lasa la dispozitiastatelor dreptul dea incepe razboi dupa epuizarea mijloacelor pasnice de reglementare a diferendelor.Dupa pactul Briand Kellog,si tratatul de neagresiune si conciliere,de la rio de janeiro,la fel condamnaagresiunea.Carta Onu prevede ca toti membrii ONU se vor abtine in relatiile internationale de a recurge la amenintarea cuforta sau folosirea ei atit impotriva integritatii teritoriale cit si alt mod incompatibil cu scopurile ONU.La fel si ActulFinal de la Helsinki,1975,precizeaza continutul acestui principiu si prevede o serie de garantii juridice pentru realizarea in practica a acestui principiu.1.3 Evaluai coninutul JuridicAstfel dupa cum am mentionat conform acestui principiu in prezent razboiul este considerat cea mai gravacrima interantionalaCarta ONU care spune: Toi membrii organizaiei se vor abine n relaiile lor internaionale de a recurge laameninarea cu fora sau la folosirea ei fie mpotriva integritiiteritoriale ori independenei politice a vreunui stat fie n orice alt mod incompatibil cu scopurile Naiunilor Unite.Conform actelor sus menionate se interzice:1. Orice aciuni ce reprezint o ameninare cu fora sau aplicareadirect sau indirect a forei mpotriva altui stat.2. Aplicarea forei sau ameninarea cu fora n scopul nclcrii frontierelor internaionale ale altui stat sauin scopul soluionrii diferendelor internaionale.3. Represaliile cu aplicarea forei armate.4. Organizarea sau sprijinirea organizrii pe teritoriul unui stat a forelor neregulate sau a altor bande armate.5. Organizarea, instigarea acordarea de asisten sau participarea la aciunile de rzboi civil sau teroriste peteritoriul altui stat.6. Ocuparea militar a teritoriului altui statprin aplicarea forei cu nclcarea prevederilor Cartei ONU.7. Achiziiile teritoriale strine obinute ca rezultat al ameninrii cu fora sau aplicrii ei.8. Aciunile forate ce au drept scop privarea popoarelor dedreptulla autodeterminare. Noiunea de ameninare cu fora presupune intimidarea cu folosirea forei armate, ntreruperealegturilor de comunicaii,comerciale sau concentrarea de trupe la frontierele unui stat, demonstraii defor sau manevre militare n vecintatea frontierelor unui stat. Acest principiu presupune interzicerea propagandei derzboi. In cazul acestui principiu dreptul internaional admite 3 excepii cnd se poaterecurge la for inn relaiile internaionaleSubiectul II: Canalele Internaionale2.1 Definii noiunea de canal internaionalCanalele-cai de comunicatie maritima si internationala careleaga 2 mari libere.Mai sunt denumite si canaleinternationale.Canalul-cale artificiala sapata pe teritoriul unui stat,supus suveranitatii exclusive a aceluistat.Cai maritime de navigatie artificiale constituite pentru a lega 2 mari sau oceane in scopul surtarii rutelor denavigatie2.2 Analizai regimul de navigaie prin canale inernaionale.Asupra canalului nu se aplica automat norma cutumiara de libertate a comunicarilor internationale.Internationalizarea canalului depinde numai de consimtamintul statului pe teritoriul caruia se gasete,caretrebuie exprimat printro conventie speciala inkeiate cu statele interesate.De aceea regimul juridic de navigatie prin canalele internationale nu este reglementatde Conventia asupra dreptului marii1982.Astfel se bucura in prezent de regim juridic de canal international:Canalul de Suez,canalul Panama,canalulKiel.Fiecare dintre canalele respective au un regim diferit reglementat de diferite conventii.Daca e sa privim prin prisma teritoriului in DI,canalele internationale fac parte din teritoriu cu regim mixt undeactioneaza prevederile legislatiei nationale si a celei internationale.2.3Evaluai regimul juridic al canalului Suez i de Panama.Canalul Suez- Canalul suez a fost internationalizat prin conventia de la constantinopol1888,semnata de 9state.Conf conv constantinopol 1888,canalul suez trebuie sa fie intotdeauna liber si de comert sau derazboi,fara deosebire de pavilion.Convenia proclama 3 principii cu privire la regimul de navigatie princanal:egalitatea in tratament al tuturor navelor,libertatea de acces in canal si neutralizarea canalului.Conform rezolutiei 1956a consiliului de securitate ONU,este interzisa orce interventie politicain gestiuneacanalului.In timp de razboi,puterilor beligerante nu li se permite debarcarea in cadrul canalului,fie atrupelor,fie a munitiilorsau materialelor de razboi.Canalul permite trecere navelo cu deplasament de pina la150.000 tone.Pot trece navele cu pina la 16m pescaj.Trecerea se efectueaz cu 8 noduri si dureaza circa 15 or.Regulamentul de trafic naval prin canal si in porturilesale este fixat de Autoritatea Navala a canaluluiSuez.Aceste regulamente sunt aplicabile atit pu navele derazboi cit si cele comerciale si civile.Zona canalului este port liber.Canalul Panama-regimul juridic al canalului este reglementat de tratatul Hay-Bunau- Varilla1903.Acest tratatatribuie pe linga toate,drepturi specifice infavoarea SUA ex:dreptul de ocupatie si control a unui teritoriu de10 mile dea lungul istmului Panamez,cu excluderea jurisictiei panamei,dreptul de monopol asupra constructieisi gestiunii canalului si a oricaror altor caide comunicare dea lungul istmului,dreptul de aparare militara acanalului.In1977 se inkee un nou tratat cu privire la canalul Panama si Tratatul cu prvire la neutralitatea permanenta acanalului Panama.Primul tratata desfiintat zona canalului,teritoriu aflat sub jurisdictia SUAmsi a asigurattransferul gradual intro perioada de 20 ani a gestiunii canalului autoritatilor panameze.Dupa ce tratatul a ajunsla scandenta,Panama a reluat integral administrarea canalului.Al 2 tratat e inca in vigoarea,prin tratatul dat,statul panamez se obliga sa respecte libertatea de trecere in oricetimp.Potrivit tratatului SUA beneficiaza in mod prioritar de aceasta libertate si isi rezerva dreptuldea recurgela forta inclusiv contra Panamei pentru a asigura liberul pasaj sau securitatea canalului.Test nr.3Subiectul I: Principiul neintervenei n afacerile interne1.1 Definii principiul nenterveniei n afacerile internePrincipiul presupune realizarea de catre stat a fc lor ce deriva din suveranitatea interna in conformitate cudreptul international,fara impicarea statelor terte sau altor subiecti de drept international. Principiufundamental care constitue o garantie a suveranitatii si independentei fiecarui stat in parte.Mijloc de limitare siconsacrare in DI si in relatiile interantionale,a suveranitatiisi independentei participantilor la relatiileinternationale. Acest principiu semnifica obligatia statelor de a nu se amesteca in afacerile internesi externeale statelor.1.2 Analizai evoluia istoric i codificarea principiuluiIn doctrina de DIP principiul dat a fost afirmat in lucrarea lui Grotius De iure belli ac pacis.Revolutiafranceza ,aflinduse in fata unei amenintari cu interventia armata contra recolutionare din parteastatelor europene,a declarat principiul neinterventiei in afacerile interne ale statelor-natiuni.Astfel constitutia 1791 prevede ca natiunea francezanu recunoaste interventia prin intermediul razboaielor cuceritoare si nici intrun caz nu va indrepta fortele sale armate impotriva libertatii oricarui popor.Acest principiu a fost sprijinit si de Doctrina Monroe,Presedinte SUA care a declarat ca SUA nu va interveni intreburile interne ale unuistat.O alta doctrina care a consacrat acest principiu este Doctrina Drago,ministrulafacerilor externe Argentina.La fel si conventia de la Monte Video 1933,consacra acest principiu si spune ca noco in stat nu are dreptul deainterveni in afacerile interne si externe ale altor state.Pactul Ligii Natiunilor,la fel contine principiul dat.Dupaal 2-lea Razboi mondial acest principiu este consacrat in Carta ONU.,precum si in statutele altor orginternationale cum ar fi Pactul Ligii Arabe;Carta OSA,Carta OUA,conventia de la Viena cu privire la relatiilediplomatice1967.Declaratia Adunarii generale a ONU din70 si Actul Final de la Helsinki 75,la fel prevad ca statele trebuie sa seabtina de la spprijinirea directa sau indirecta a activitatilor teroriste,indreptate impotriva regimului altui stat.1.3 Evaluai coninutul juridic al principiuluiDupa cum am mentiona mai sus,o multitudine de acte consacra principiul dat.Astfel conform prevederilor Actului Final de la Helsinki*75,statele participante se vor abtine de la orice interventie directa sauindirecta,individuala sau colectiva,in treburile interne sau externe care intra in copetenta nationala a altui stat participant,oricare ar fi relatiile lor recirpoce.Ele se vor abtinein consecinta de la orice forma de interventie,de la orice act de constringere militara sau politica,economica ori de alta natura ,tinzind sa subordoneze intereselor lor exercitarea de catre un alt stat participanta drepturilor inerente suveranitatii sale si prin aceasta sa obtina un avantaj oarecare.In consecinta ele se vor abtine intre altele,de la sprijinirea,directa sau indirecta,a activitatilor teroriste sau aactivitatilor subversive,sau altele indreptate spre rasturnarea vilenta a regimului altuistat participant.Principiul neinterventiei semnifica obligatia statelor de a nu se amesteca in afacerile interne si externe ale unustat,de a nu le impune regimul sau de stat si ideologia sa.Interventia la rindul sau poate fi:armata;economica,diplomatica,ideologica.Ca si toate celelalte principii fundamentale DIP,principiul dat reprezinta o norma jus cogens,de lacare nu se poate face nici o abatere.Subiectul II: Populaia n Dreptul Internaional2.1. Definii noiunea populaiei populatie reprezinta totalitatea persoanelor fizice ,aflate in cadrul unui stat si supuse jurisdictiei acestuia.a)in sens larg populatia unui stat cuprinde toti locuitorii care traiesc si muncesc pe teritoriul lor. b)in calitate de element constituitiv al statului,populatia este mai degraba privita ca o masa de indivizi legati inmod stail de stat printr-o legatura juridika de cetatenie,ea reprezinta ansamblul nationalitatilor.c)prin populatie se desemneaza adesea colectivitatea resortisantilor sai.Populatia la rindul ei este constituita din:Cetateni-persoanele care au o legatura juridica cu statul in care seafla,si care dispun de plenitudinea dedrepturi oferite de acel stat.Strainii- persoanele care se afla pe teritoriu unui stat,dar care au cetatenia altui stat.Bipatrizii sau pluripatrizii-persoane cu cetatenie a doua sau mai multe state.Apatrizii-persoane care nu au cetatenia nici unui stat.Refugiati- persoane care apartin unor minoritati etnice,religioase etc,si caresunt cetatenii cetatenii statuluirespectiv,dar care se bucura de o protectie internationala.2.2 Analizai aspectele legate de apatridieDupa cum prevede DUDO 1948,recunoasterea demnitatii proprii si a drepturilor egale si inalienabile a tuturor membrilor familiei umane constituie fundamentul libertatii,justitiei si pacii in lume.Conf art 15DUDO,toti au dreptul la cetatenie.Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia lui sau i seva refuza dreptul de asi schimba cetatenia.Conventiile din 1961 si 1954 sunt tratatele specializate care reglementeaza problemele in domeniul apatridiei.Pactul international privind Drepturile civile si politice 1966 prevede ca,fiecare copil va avea faradiscriminare,dreptul la acele masuri de protectie pe care le cere statutul sau de minor din parteafamiliei,societatii, si statului.Fiecare copilare dreptul sa obtina o cetatenie.Conventia din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare impotrvia femeilor sustine ca statele parti vor acorda femeilor drepturi egale cu cele ale barbatilor sa obtina skimbe,sau sa pastreze cetatenia lor.La fel si conventia europeana asupra cetateniei 1997, reglementeaza aspecte prind prevenirea apatridiei.Cele mai recente progrese cu privire la aspecte legate de cetatenie si evitarea apatridiei au fost reflectate inConventia Europeana 2006 cu privire laprevenirea apatridiei in legatura cu succesiunea statelor.Ea elaboreazaniste norme mai detaliate ce ar putea fi aplicate de catre state in contextul succesiunii statale cu privire la prevenirea sau reducerea cazurilor de apatridie.Cadrul juridic al RM se elaboreaza pe baza constitutionala ce sustine printre altele ca drepturile si libertatilefiintei umane reprezinta valorile supreme ce sunt garantate.La fel si legea cetateniei RM,se bazeaza pe principiile:dreptui la o cetatenie a fiecarui om si evitarea apatridiei.2.3Formulai soluii privind evitarea apatridiei1) Necesitatea ratidicrii Conveniei privind statul apatridului 1954 i Conveniei privind reducerea cazurilor de Apatridie 19612) Informarea n mas a persoanelor ce nu dein nici o cetenie privind dobndirea ei3) Colaborarea autoritailor cu UNHCR pentru prevenirea apatridiei.TEST nr.4Subiectul I: Principiul soluionrii panice a difirendelor internaionale1.1Definii principiul soluionrii panice a difirendelorinternaionalePrincipiul solutionarii panice a diferendelor internationale- presupune un sistem de metode si mecanisme careasigura cooperarea pasnica a subiectilor de drept international in toate domeniile relatiilor internationale ,care permit alegerea mecanismelor concrete de acest fel pt ca partile in diferend sa nu inceteze sa caute mijloacele pertinentede solutionare a diferendului.1.2Analizai evoluia istoric i codificarea principiuluiIn evul mediu statele utilizau frecvent medierea,arbitrajul si concilierea.Reguli de drept international stabilite printratatele multilaterale apar abia la sfirsitul sec 19, cu prilejur conferintelor de pace de la Haga din 1899 si1907.Insa atita timp cit dreptul international nu interzicea razboiul si cit timp recurgerea la fortaera permisa,solutionarea pasnica nu putea sa aiba decit un caracter subsidiar si sporandic.Dupa infiintarea ligii natiunilor sau reglementat o serie de instrumente juridice internationale,care au consacrat principiul nerecurgerii la forta si la amenintarea cu forta,acesta avind caracter de norma imperativa.Principiul dat sia cunoscut o consacrare cruciala in Carta ONU 1945.De altfel acest principiu reprezinta si unuldintre scopurile ONU,adica infaptuirea prin mijloace pasnice si in conformiutate cu principiile justitiei sidreptului international.Cu prilejul codificarii DI,principiul solutionarii pasnice a diferendelor internationale,cunoaste importantedezvoltari.De ex urmeaza Declaratia Adunarii Generale ONU asupra principiilor de drept international,ActulFinal de la Helsinki1975,Declaratia de la Manilla cu privire la reglementarea pasnica a diferendelor internationale 1982.Astazi principiul dat,are o importanta deosebit de mare din considerentul solutionarii problemelor internationale fara a recurge la forta,astfel neavind de suferit nici pacea si securitatea internationala si nicinatiunea.1.3 Evaluai coninutul juridical principiuluiConform Actului Final Helsinki75 ,Statele vor reglementa diferendele internationale dintre ele prin mijloace pasnice,astfel incit sa nu fie puse in peicol pacea si securitatea internationala si justitia.Ele se vor stradui cu buna-credinta si intr-un spirit de cooperare sa ajunga la o solutie rapida si echitabila pe baza dreptului international.In acest scop ele vor recurge la mijloace ca negocierea ,ancheta,medierea ,concilierea,arbitrajul,reglementarea judiciara sau la alte mijloace pasnice la alegerea lor,inclusiv orice procedura de reglementare convenita prealabil diferendelor la care sunt parti.In cazul in care nu se ajunge la o solutieprin folosirea unuia din mijloacele pasnice de mai sus,partile indifered vor continua sa caute un mijloc reciproc ,acceptabil pentru a reglementa pasnic diferednul.Statele participante,parti la un diferend intre ele,precum sicelelalte participante,se vor abtine de la orce actiunecare au putea agrava situatia astfel incit sa puzna in pericol mentinerea pacii si securitatii internationale si prinaceasta sa faca mai dificila reglementarea pasnica a diferenduluAstfel Declaratia din 1982 cu privire la reglementarea pasnica a diferendelor internationale,prevede obligatiastatelor dea actiona cubuna credinta in relatiile dintre ele pentru a evita ivirea de diferente,urmind sa traiascain pace.Subiectul II: Regimul juridic al strinilor 2.1 Definii regimul juridic al strinilor Strainul conform legilatiei internationale si conform doctrinei de specialitate reprezinta persoanele care aucetatenia altor state si se afla pe teritoriul altui stat a carui cetatenie nuo are.Conform legii cu privire la regimul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor RM-se considera cetatean strain persoana care nu are cetatenia RM dar care are dovada apartenentei sale la un alt stat.2.2Analizai principiile regimului juridic al strinilor.In practica siteoria dreptului international se intilnesc 4 forme principale ale conditiei juridice a strainului:A)regimul national-potrivit acestui principiu,strainii,in conditiile legii dispun de drepturi civile sifundamentale,extrem de rar si de drepturi politice.Regimul national este stabilit si strainilor din tara noastra,art19Constituie,care spune ca strainii si apatrizii au aceleasi drepturi si indatoriri ca si cetatenii RM,cu exceptii prevazute de lege.In columbia de ex cetatenii spanioli au dreptul dea participa la alegeri insa nudea candida.B)Regimul special-prin care strainilor li se acorda numai acele drepturiu prevazute in mod expres de legiinterne si tratate internationale,de ex dreptul dea intra liber intro tara fara vize si fara pasaport.C)Regimul clauzei natiunii celei mai favorizate-este consacrat de regula in tratatele bilaterale.In acest regimstatul acorda strainilor aflati pe teritoriul sau drepturi conferite cetatenilor unui stat tert,considerat favorizat.D)Regimul reciprocitatii- reciprocitatea implica situatii cind strainii dispun de anumite drepturi sub conditia caaceste drepturi sa fie acordate si cetatenilor proprii in tarile carora apartin strainii in cauza.Reciprocitatea poatefi legislativa,diplomatica sau de facto.E)In istorie sa cunoscut si regimul capitulatiilor,in virtutea caruia ,strainii,cetateni ai mai multor puteri erauscosi de sub jurisdictia statului in care se aflau.Astfel de regimsa intilnit in Turcia sec 18,China Japonia sec19.F)Un regim specialil reprezinta regimul personalului diplomatic si consular.Acest regim reglementeazaintrarea sederea si iesirea strainului,membru al personalului diplomatic si consular,a familiilor etc.2.3 Estimai clauza naiunii celei mai favorizateDupa cum am mentionat deja,regimul clauzei natiunii celei maifavorizate este consacrat de regula in tratate bilaterale. In acest regim statul acorda strainilor aflati pe teritoriul sau drepturi conferite cetatenilor unui stattert,considerat favorizat.Domeniile care pot face obiectul clauzei sunt:tarife vamale,tranzit,importuri si exporturi,regimul persoanelor fizicesi juridice,drepturi de autor,regimul misiunilor diplomatice si consulare etc.Potrivit altei definitii,principiul clauzei natiunii celei mai favorizate prevede ca orce facilitare acordata de unstat membru al Organizatiei mondiale a comertului,in favoarea altui stat membru,se extinde obligatoriu asupratuturor statelor membre-acesta fiind principiul nediscriminarii in comertul international.De ex UE a incheiat cu tarile terte acorduri comerciale prin care se acorda reciproc clauza natiunii celei maifavorizate.Astfel de acorduri au fost semnate cu tarile arabe exportatoare de petrol si cu cele din Pactul Andin1984,Cu statele ASEAN1980 s.a.Cu RM,UE a inkeat un acord nepreferential- numit acord de parteneriat si cooperare cu UE la 28 noiemrie1994,care pina la incheierea unui nou acord cu UE,astazi reprezinta baza legala a relatiilor RM/UE.est nr.5Subiectul I: Principiul integritest nr.5Subiectul I: Principiul integritii teritoriale i inviolabilitii frontierilor de stat1.1Definii principiul integritii teritoriale i inviolabilitii frontierilor de stat.Principiul integritii teritoriale implica protectia drepturilor statelorla integritate si inviolabilitateateritoriului,pt ca acest scop putand fi folosite mijloacele juridice prezente in dreptul international si altemijloace,inclusiv remediile nationale.Principiul presupune dreptul statului de a exercitasupremaia sa deplin pe teritoriul su, delimitat prin frontiere de stat, supremaie ce-i gsete expresie n organizarea politico-administrativ ateritoriului, n stabilirea regimului juridic al persoanelor ce se aflpe teritoriul su, n folosirealiber a resurselor sale naturale.Principiul inviolabilitii frontierilor de stat reglementeaza metodele si formele de cooperare a statelor inscopul asigurarii protectiei frontierelor,inclusiv inchierea tratatelor despre delimitarea si demarcarea,apararelegitima colectiva,solutionarea diferendelor de frontiera si elaborarea mecanismelor respective.1.2Analizai evoluia istorici codificarea principiilor.Dreptul la integritate teritorialai inviolabilitatea frontierilor de stat este o consecin juridic a suveranitiinaionale. Iniial aceste drepturi nu au fost statutate ca principii desinestttoare aleDreptului Internaional, cidoar ca drepturi i ndatoriri ale statelor stipulate n tratatele de pace de dup primul rzboi mondial. Prinadoptarea Cartei ONU, de si principiul integritii teritoriale nu a fost stipulat ntr-un mod distinct, fiind inclusn art.2, a fost statuat cu o sfer de aplicareuniversali obligaia respectrii lui de state n ansamblul relaiilor internaionale. Pentru prima dat aceste principii au fost enunate i dezvoltate separat de ctre ActulFinal de la Helsinki din 1975. Ulterior, mpreun cu cel al respectrii drepturilor i libertilor fundamentale ale omului aceste 2 princincipii au devenit alturi de cele apte enumerate n Carta ONU, principiifundamentale ale dreptului Internaional. 1.3 Evaluai coninutul juridic al principiilor.Principiul integritii teritoriale mai presupune interzicerea oricror tentative de a urmri ruperea par ial sautotal a unitii naionale, manifestrile de for ndreptate mpotriva teritoriului unui anumit stat. Astfel,statelor le revineobligaia de a nu viola teritoriul altui stat, de a nu anexa cu for a teritoriul altu stat, precumide anu exercita puterea sa pe teritoriul acelui stat.O consecin a acestui principiu este inadmisibilitatearecunoaterii ca legale a oricrei achiziii teritoriale efectuate prin for . n acest sens, Dreptul Interna ionalinterzice micrile secesioniste care au ca scop nclcarea acestui principiu. Recunoaterea integrit iiteritoriale presupune ns i acceptarea dreptului de pasaj inofensiv, dreptul de tranzit aerian, feroviar,maritim dar numai n virtutea i limitele stabilite de convenii i tratatele internaionale.Principiul inviolabilitii frontierilor de stat presupune c modificarea frontierelor de stat se face doar prinmijloace panice, pe baza unui acord intervenit ntre statele interesate i pe baz de plebiscit.Potrivit acestui principiu, frontierele fiecrui stat vor trebui s fie respectate de toate celelalte state, de unde decurge caracterulilicit al oricror manifestri sau sau demonstrate ii de for n aproprierea acestor frontiere. Modificrile teritoriale i implicit a frontierelor se face n bazaeprimrii voinei libere a poporului prin intermediul plebiscitului.Subiectul II: Zona Economic Exclusiv2.1Definii noiunea de zon economic exclusivzon economic exclusiv este o zona situata dincolo de marea teritoriala si adiacenta acestia,supusaregimului juridic special in virtutea caruia drepturile si jurisdictia statului riveran si drepturile si libertatilecelorkate state sunt guvernate de dispozitiile pertinente ale conv ONU asu[pra drept marii ,1982.2.2Determinai drepturile i obligaiile tuturor statelor n z.e.e.n z.e.e. statele se bucur de libertile de navigaie ide survoli de a pune cabluri i conducte submarine ct i de libertatea dea folosi marea n alte scopuri licite pe plan internaionalStatele deasemenea vor avea obligaia de a ine seama n mod corespunztor de drepturile i obligaiile statuluiriveran i vor respecta legile i reglementrile adoptate de acesta n conformitate cu dispoziiile Conveniei cu privire ladreptul mrii din 1982 i, n msura n care ele nu sunt incompatibile cu prezenta parte, celelaltereguli de drept internaional. Printre asemeneaobligaiuni se numr:1) Interdicia transportului de sclavi2) Obligaia de a coopera la reprimarea pirateriei3) Obligaia de cooperarpentru reprimareareprimarea traficului ilicit de stupefiante i de substane psihotropepracticat de nave4) Obligaia de cooperare pentru reprimarea emisiunilor neautorizate (radio)2.3Evaluai drepturile exlcusive i obligaiile statelor riverane n zonele lor e.e.n z.e.e. statul riveran drepturi suverane n scopul explorrii i exploatrii, conservrii i gestiunii resurselor naturale, biologice sau nebiologice, ale fundului mrii, ale subsolului acestuia i ale apelor de deasupra, ca icu privire la celelalte activiti de explorare i exploatare a zonei n scopuri economice, cum ar fi producereade energie cu ajutorul apei, al curenilor i al vntului. Statul riveran mai are dreptul la:Amplasarea i folosirea de insule artificiale, instalaii i lucrri.Cercetarea tiinific marina protectia i conservarea spaiului marin.Statul riveran are obligaiunea de a ine seama n mod corespunztor de drepturile i de obligaiile celorlaltestate i va acionantr-un mod compatibil cu Convenia cu privire la dreptul mrii din 1982.TEST nr.6Subiectul I: Principiul dreptului popoarelor la autodeterminare1.1.Definii principiul autodeterminrii popoarelor i dreptul lor de a dispune de ele nsele.-reglementeazzaasigurarea drepturilor acestei categorii a subiectilor de drept international in vederea alegerii formelor simetodelor de realizare a statutului politic,dezvoltarii economice libere,identitatii culturale,participarii inrelatii;e internationale.1.2Analizai evoluia istoric i codificarea principiului.Principiul autodeterminrii a fost fundamentat pentru prima dat n declaraia preedintelui W.Wilson, din 22ianuarie 1917, n care se meniona c opace trainic nu se poate edifica dect prin consimmntul popoarelor.Ceva mai trziu, tot el avea s menioneze c autodeterminarea nu este un simplu fapt, ci un principiuimperativ.Pentru prima dat principiul autodeterminrii este consacrat n Carta ONU, ulterior acesta fiind reglementat inRezoluia Adunrii Generale a Onu 1960 referitoare la acordarea independenei rilor i popoarelor dincolonii, n Actul Final de la Halsinki1975 precum i n Pactul internaional privind drepturile civile i politic1.3Evoluai coninutul juridic al principiului.Dreptul popoarelor de a dispune de ele nsele implic urmtoarele drepturi fundamentale:a)dreptul popoarelor asuprite de a se constitui ntr-un stat propriu i independent. b)dreptul popoarelor asuprite de a lupta mpotriva dominaiei strinei caracterul legal al acestei luptec)dreptul de a beneficia de protecia dreptului internaional.d)dreptul de a stabili relaii oficiale cu state i de a participa la organizaii internaionale e)dreptul la libera exploatare a resurselor minerale, biologice etc.La rndul lor statele pentru respectarea acestui principiu sunt obligate s acorde ajutor ONU n vedereaachitrii acesteia de rspunderile pe care ile confer carta ONU n privina acestui principiu i s se abin dela orice msur de constrngere care ar priva popoarele de acest drept.Pentru ca unpopor s ctige dreptul de a se numi Micare de Eliberare Naional i de a se bucura de aceststatut este nevoie ca s ntruneasc 3 elemente :1) Poporul s aib la baz un substrat cultural (valori,limb, religie etc.)2) Trebuie s existe un organ de conducere3) Acest organ de conduceretrebuie s se bucure de autoritate n faa poporuluiTrebuie de menionat c minoritile naionale nu au dreptul de a lupta pentru autodeterminare. Minoritile trebuie i sunt protejate prin tratate internaionale prin careli se garanteaz drepturile i libertile fundamentale (inclusiv cele la pstrarea identitii).Subiectul II: Marea liber 2.1 Definii noiunea de mare liberMarea libera este acea parte a Oceanului Mondial,situata in afara limitelor zonei economice exclusive si estedeschisa pt toatele statele fie ele riverane,fiefara litoral.Convenia cu privire la dreptul mrii din 1982 definete marea liber drept acea parte a mrii care nu estecuprins nici n zona economic exclusiv, nici n marea teritorial, apele interne sau arhipelagice unui stat.2.2 Analizai principiile aplicabile regimului mrii libereRegimul juridic al mrii libere este guvernat de 3 principii importante ale dreptului internaional maritim,codificate n Convenia din1982: principiul libertii mrii, principiul folosirii mrii n scopuri panice, principiul neapropriaiunii mrii libere.Prin principiul libertii mrii se subnelege c Marea liber este deschis tuturor statelor, fie ele riveranesau fr litoral. Aceast libertate presupune:1)libertatea de survol2)libertatea de navigaie 3)libertatea de a pune cablurii conducte submarine4)libertatea de a construi insule ialte instalaii autorizare de dreptul internaional5)libertateapescuitului6)libertatea cercetrilor tiinificePrin principiul folosirii mrii n scopuri panice statele riverane sunt obligate s se abin de la recurgerea lafor sau ameninare cu for a.Prin principiul neapropria iunii mrii libere statelor li se interzice s pretind vriun drept de proprietateasupra mrii libere sau s supun o parte din ea suveranitii sale. Principiul dat nu afecteaz jurisdicia de statla bordul unei nave aflate sub pavilionul su.2.3 Estimai modaliti de reprimare a infraciunilor comise n marea libern scopul reprimrii a infraciunilor comise n marea liber este necesar s menionm c aici ne vine najutor 2 excepii de la principiul imunitii de jurisdicie la bordul unei nave,i anume: dreptul de vizit idreptul de urmrire.Dreptul de vizit estedreptul de control efectuat de o nav de rzboi sau afectat de serviciul public asupraunei nave comerciale, atunci cnd exist motive serioase de a bnui c aceast nav practic: pirateria,transportul de sclavi, nu arenaionalitate.Dreptul de urmrire este dreptul de a urmri nava strina de ctre o nav de rzboi sau afectat de serviciul public doar dac exist motive serioase care presupun c nava a nclcat legile unui stat. Dreptul de urmrirenceteaz atunci cnd nava ptrunde n marea teritoriala propriului stat.Sunt considerate infraciuni comise n marea liber: Transportul de sclavi, pirateria, traficul de substabestupefiantei psihitrope, emisiunile neautorizate emise n marea liber.Ceine de reprimarea pirateriei, Convenia din 1982 prevede c orice stat poate s rein o o nav sau oaeronav pirat, s aresteze persoanele is sechestreze bunurile care se gsesc la bord. Tribunalele statului carea efectuat reinerea pot s se pronune asupra pedepselor de aplicat, precum i asupra msurilor de luat n ceeace privete nava, aeronava sau bunurile.Deasemenea statelor au dreptul s aresteze orice persoan sau s imobilizeze orice nav care practictransportul de sclavi, servete unei emisiuni neautorizate sau practic trafic de substane stupefiantei psihotrope.Test nr. 7Subiectul I: Principiile fundamentale ale dreptului internaional public1.1.Definii noiunea de principiu fundamental al DIP.Principiul fundamental al Dreptului Inernaional repezinta o norma juridica demaxima generalitate, universalvalabile, juridic obligatorii pentru subiectele de drept internaional care au fost create n baza acordului devoin al statelor. Principiile constituie normele cele mai importante care stau la baza ntregului sistem deDrept Inernaional. pr fund-norme de dreptfundamentale,imperative,universale,generale care au dreptscopreglementarea relatiilor internationale contemporane si protectiavalorilor fundamentale caracteristicecivilizatiei umae la o anumita etapa de dezvoltare istorica.-prescriptie normativ ce se caracterizeaza printr-un inalt nivel de abstractizare,ce guverneaza conduitasubiectilo DIP. Laele putem evident si caracter politic adic statele decurg la modaliati politice de solutionare aconflictelor.Ele apara cele mai importante valori a societietatii int:pacea,egalit dintre state,coperarea.Pr fundamentale au o valoare jur egala,nefind supuse unei ierarh.Respectarea lor reprezo conditie sine qua nonadica necesar pu evitar conflictelordintre state.1.2Analizai natura juridic a principiilor fundamentale ale DIP.Principiile fundamentale au un caracter de maxim generalitate, acoperind toate domeniile pe care raporturilede DIP le reglementeaz. Caracterul universal reiese din faptul c se aplic tuturor relaiilor dintre state.Principiile fundamentale au i un caracter juridic, iar faptul c au fost consfinite n cele mai importantedocumente internaionale confirm acest fapt. n literatura de specialitate se insist asupra fatpului statele suntdeseori tentate s recurg exlcusiv la mijloace poltice de soluionare a conflictelor, astfel principiilefundamentale capti un caracter politic. Ele apr cele mai importante valori ale societii internaionale, pentru subiecii DIP i n general pentru toat omenirea. Principiile DIP au o valoare juridic egal, nefiindsupuse unei ierarhizri. Aceste principii reprezint ni te norme ius cogens, adic sunt normeimperative,obligatorii. O alt caracteristic a principiilor de DIP este interdependena principiilor, aceastarezultnd din faptul c fiecare principiu se afirm prin celelalte principii.1.3Evaluai principiile n procesul de formarea Dreptului Internaional PublicReieind din natura i coninutul juridic al principiilor fundamentale ale dreptului internaional trebuie demenionat c aceste principiii se detaeaz din totalitatea normelor dreptului internatiional, ele reprezentndnucleul de baz al Dreptului internalional public, ntruct celelalte norme adoptate ulterior fie pe calecutumiar, fie pe cale convenional s-au conformat acestor principii.Trebuie demenionat deasemeneai faptul c unele din principiile internaionale au nceput s influenezeDreptul Internaional i relaiile dintre state, nc din antichitate. Astfel principiul ndeplinirii cu bun-credin a obligaiilor asumate (pacta sunt servanda) aprut n Roma Antic este i acum piatra de temelie arelaiilor dintre statele contemporane.Prin urmare principiileinternaionale, au contribuit la marile victorii revoluionare i democratice asupra autoritarismului i dominaiei statelor mai puternice asuprarelaiilor internaionale. Momentul crucial nevoluia Dreptului Internaional a fost adoptarea Cartei ONU n 1945 i codificarea principiilor fundamentalechiar n art.2 al acestui document. Ulterior pentru a spori eficiena principiilor fundamentale, societateainternaional le- mai codificat ntr-o serie de tratate cum snt:1)Declaraia Adunrii Generale a ONU privind principiile de drept internaionale2)Actul final de la Helsinki 19753) Carta de la Paris pentru o nou Europ 1990Subiectul II: Valabilitatea tratatelor internaionale2.1 Definii noiunea de validitate a tratatului internaional.Validitatea tratatului internaional reprezint corespunderea sa cu normele legale ceine de regulile sale dencheiere, coninutul, obiectul i scopul sau.un tratat international se considera valabil atat timp cat nu estedovedit contrariul.2.2Constatai viciile de consimmnt prezente la ncheierea tratatului internaional.Viciile de consimmnt care duc la nulitatea relativ a tratatului sunt:a) violarea vdit a unei norme de importan fundamental a dreptului intern privind compentena de ancheia tratate.(de ex: norma constituionalprivind ratificarea, procedura de urmat, deplinele puteri) b) eroarea dac constituie o baz esenial a consimmntului unui stat de a fi legat prin tratat sau dac statulcare invoceroarea nu a contribuit prin conduita sa la producerea ei c) dolul care const n conduita frauduloas a unei pr i contractante, prin care se urmrete determinarea altei pri contractante s-i dea consimmntul pentru ncheierea tratatului.Dolul poate mbrca forma unor declaraii false, a reprezentrii false sau alte procedee de neltorie d)coruperea reprezentantului unui stat participant la negocierea ncheieriitratatului.Actele de corupere trebie s fie evidente i n msur s exercite o influen considerabil asupra voinei lui.Viciile de consimmnt care duc la nulitatea absolut a tratatuluisunt:a)constrngerea exercitat asupra reprezentanilor unui stat, prin acte sau ameninri ndreptate mpotrivalibertii sau integritii fizice a acestuia, reputaiei lui, persoanelor dragiei. b)constrngerea exercitat asupra unui stat participant, prin ameninarea cu for a sau prin violarea altor principii fundamentale ale DIP.2.3Evaluai efectele nulitii tratatelor internaionale.n dependen de viicile consimmnt prezente la ncheirea tratatului, el poate fi lovit fie n nulitate relativfie n nulitate absolut.a) Nulitatea relativ de obicei duce lasuspendarea tratatului. Ea poate fi invocat doar de partea care afost prejudiciat de ncheierea tratatului. b) Nulitatea absolut poate fi invocat att de partea prejudiciat ct de orice alt membru al societiiinternaionale, precumi din oficiu de ctre o instan internaional jurisdicional. Nulitatea absolut are ca efect declararea tratatului ca fiind nevalabili repunerea pr ilor n stituaia care aexistat pn la ncheierea tratatului(erga omnes) .Deasemenea pr ile trebuie s se strduie s elimineconsecinele oricrui act ndeplinit pe baza acelui tratat.Test nr.8Subiectul I: Principiul cooperrii internaionale1.1.Definii principiul cooperrii internaionale.Principiul cooperrii internationale confirma modul cardial de realizare de catre state a intereselor lor indomeniul international,la fel si insfera dreptului intern.Principiul cooperrii internaionale prevede dreptulsubiecilor DIP de a stabili raporturi de colaborare cu ceilali subieci, de a participa la proiecte, iniiative decooperare pe plan regionali mondial. Principiul cooperrii mai prevedei obligaia subiecilor DIP de acontribui la dezvoltarea armonioas a comer ului internaional fr bariere sau discriminri , de a contribui la paceai securitatea omenirii, de a preveni crizelei de a participa la combaterea infracionalitiiinternaionale, terorismului etc.1.2.Analizai evoluia istoric i codificarea principiuluiAcest principiu a fost nscris printre principiile de baz aleCartei ONU, n care se precizeaz c trebuiecooperarea internaional n rezolvarea problemelor internaionale cu caracte economic, social, cultural precum i n ncurajarea i respectarea drepturilor omului.Formularea cooperrii ca scop al O.N.U a fcut caunii autori s nuconsidere cooperarea internaional un principiu findamental. ns Declaraia AdunriiGenerale a O.N.U. din 1970 prevede c Statele, oricare ar fi deosebirile existente ntre sistemele lor politice,economicei sociale au obligaia de a coopera ntre ele n diverse domenii ale relaiilor internaionale. Actulfinal de la Helsinki 1975 precum i Carta pentru o nou Europa de la Parsi 1990 la fel consacr acest principiu,iar carta enumer express domeniilei aciunile care rezult din obligaia cooperrii internaionale.1.3Evaluai coninutul juridic al principiuluiAutorii contemporani ajung la concluzia c cooperarea este de natur dispozitiv cu unele excepii. Ideia estec astzi cooperarea internaional este unicul instrument prin care statele i pot realiza interesele ori ncondiiile conteporane nici un stat nu va putea purta o politic autarhic (de izolare).Prin urmare obligaia decooperare pentru state se ntlnete n urmtoarele situaii:Carta ONU stipuleaz obligaia tuturor statelor membre de a participa la sanciunile decise de consiliul desecuritate contra statelor care atenteaz la paceai securitatea internaional.n dreptul cosmis se ntlnete situaia cnd un obiect cosmic este nevoit s aterizeze for at pe teritoriul unui altstat, atunci statul pe teritoriul cruia obiectul este depistat va ntreprinde toate msurile pentru restituireaobiectului statului delansare, repatrierea echipajului i se va abine de la orice investigaii asupra obiectuluicosmic.La fel n dreptul cosmic, dac un stat este mai bine echipati posed satelii care urmresc starea vremii,atunci el va informa de urgen statele mai puin echipate despre calamitile naturale care le amenin.Cooperarea internaional n calitate de principiul fundamental impliec subiecte activei cu drepturi egale.Aciunile lor deasemenea trebuie s se afle sub imperiul bunei-credine.Subiectul II: Zona internaional a teritoriilor submarine 1.1Definii noiunea de zon internaional a teritoriilor submarine.Zona internaional a teritoriilor subarine reprezint fundurile mrilor i ale oceanelor dincolo de limitele jurisdictiei nationale.zona si resurselesale sunt patrimoniu comun al umanitatii si nici un stat nu poate sarevendie sau sa exercite suveranitatea sau drepturile suverane asupra unei parti oarecare a zonei sau aresureselor sale.1.2Identificai principiile aplicabile regimului zonei submarine.Regimul juridic aplicabil zonelor internaionale a teritoriilor submarine este guvernat de urmtoareleprincipii:1)Principiul inadmisibilitii revendicrilor de suveranitatei apropriaiunii zonei. Potrivit acestui principiunici un stat nu poate s revendice sau s exercite suveranitate sau drepturi suverane asupra unei pr i oarecarea zonei sau asupra resurselor sale. Nici un stati nici o persoan fizic sau juridic nu poate s-i nsueascvreo parte oarecare a zonei sau a resurselor sale.2)Principiul exploatriii explorrii zonei n interesulntregii umaniti. Zona i resursele sale suntconsiderate patrimoniul comun al ntregii omeniri. n consecin, activitile din zon vor fi desfurate ninteresul ntregii omeniri, idependent de situaia geografic a statelor, fie c e vorba de statele riverane saustate fr litoral.3)Principiul utilizrii zonei n scopuri exclusiv panice.4)Principiul rspunderii internaionale pentru daunele rezultate n urma nerespectrii statutului juridic al zonei.Un stat sau organizaie internaional poartrspundere pentru daunele provocate zonei internaionale ateritoriilor submarine, rezultate n urma nerespectrii obligaiilor care le revin n conformitate cu clauzeleconven ionale. 5)Principiul proteciei mediului marin. Pentru desfurarea tuturor activitilor din zon, trebuie luate msurinecesare n scopul asigurprii proteciei eficace a mediului marin mpotriva efectelor duntoare care potrezulta din aceste activiti.1.3Estimai rolul Autoritii Internaionale a spaiilor submarine.Autoritatea Internaional a spaiilor submarine a fost creat prin Convenia din 1982 i reprezint oorganizaie internaional care are ca scop primordial asigurarea regimului juridic al zonelor internaionale alespaiilor submarine. Toate statele pr i sunt n mod automati pri ale acestei Autoriti. Numai Autoritatea poate elibera autorizaii statelor membre pentru desfurearea activitilor n aceste zone(fie cercetri tiinifice, fie explorare sau exploatare). Tot Autoritatea urmeaz s duc evidenai ssupravegheze aceste lucrri.Din 1966 Autoritatea a obinut statut de observator pe lng ONU. Dac iniial cheltuielile erau suportate deONU, ulteior Autoritateaa trecut la intretinere prorie, aceasta sporind gradul de impartialitate si independentain luarea deciziilor.Rolul principal pe care il are autoritatea const n faptul c ea mparte beneficiile financiare saualte avantajeeconomice provenite din activitile din zon. Tot Autoritii i revine rolul principal n vederea garantrii, protecieii conservrii mediului marin. La fel Autoritatea are menirea de a promovai ncuraja cercetrile tiinifice marineTest nr.9Subiectul 1: Principiul proteciei drepturilor si libertilor fundamentale ale omului1.1 Definii principiul proteciei universale a drepturilor omuluiPrincipiul protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului reglementeaza asigurarea de catre stata inviolabilitatii drepturilor omului pe teritoriul lor si in afara frontierelor de stat.1.2 Analizai evoluia istoric i codificarea principiului.Principiul respectrii drepturilor omului este relativ nou, cptand valene deosebite dupadoptarea Declaraiei universale a drepturilor omului. Prima consacrare oficial adrepturilor omului apare in SUA, la 12 iunie 1776, in Declaraia drepturilor, care consfinea dreptul omuluila via i la libertate. Carta ONU conine i ea unele dispoziii care denot preocuparea societiiinternaionale in respectarea i garantarea drepturilor omului. Reafirmind in preambulul su credina indrepturile fundamentale aleomului, in demnitatea i valoarea persoanei umane, in egalitatea in drepturia brbailor i femeilor, Carta ONU consfinete in mod expres la art. 56 obligaiile statelor privind respectareauniversal i efectiv a drepturilor omului i libertilor fundamentale pentru toi, fr deosebire de ras, sex,religie, limb etc.In anii care urmeaz de la data intrrii in vigoare a Cartei ONU, in cadrul Naiunilor Unite au fost elaboratenumeroase instrumente politico-juridice internaionale, care au dat expresie preocuprilor pentru atingerea unuistandard minim de proteciea drepturilor omului, atributelor fundamentale ale personalitii individului,drepturile i obligaiile care-i revin in raport cu semenii sii societatea din care fac parte.Dintre documentele cele mai reprezentative care au fundamentat existena principiului respectrii drepturilor omului ca principiu de drept internaional este necesar de menionat: DeclaraiaUniversal a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948Cele dou Pacte internaionale cu privire la drepturile economice, socialei culturale i cu privire la drepturilecivile i politice, adoptate de AdunareaGeneral a ONU la 16 decembrie 1966;Declaraia american a drepturilor i indatoririlor omului adoptat la Bogota in 1948;Convenia pentru protecia drepturilor omului i libertilor fundamentale semnat la Roma la 4 noiembrie1950 in cadrul Consiliului Europei;Actul final alConferinei pentru Securitate i Cooperare in Europa, semnat la Helsinki la 1 august 1975Documentele ulterioare adoptate in procesul CSCE la Madrid, Viena, Copenhaga i ParisConventia privind reprimarea si prevenirea crimei de genocid din 1948Conventia privind reprimarea si prevenirea apartheidului din 19731.3 Evoluai coninutul juridic al principiuluiDrepturile omului sunt cele mai codificate la moment. Persoanele fizice in deferitele saleacceptiuni(copil,refugiat,apatrid,bipatrid,persoana stramutata) este astazi destinatarul principal a surselor dreptului international.Au fost create o serie de mecanisme care examineaza cauzele denerespectare drepturilor si libertatilor fundamentale. In DIP se cunosc doua tipuri de asemenea mecanisme: jurisdictionale(CtEDO) siadministrative(Comitetul de la Geneva pentru drepturile omului).Pe linga categoriile de presoane protejate in DIP exista acte care protejeaza anumite categorii de drepturifundamentale.(ex Pactul cu privire la drepturile civilesi politice din 1966).Astazi se cunosc trei generatii ale drepturilor omului:drepturi civile si politicedrepturi economice,sociale si culturaledrepturi colective(dr. la pace,la dezvoltare, la un mediu inconjurator sanatos,dr. la folosirea proprie a resurselor naturale,etc)De fapt, in virtutea acestui principiu statelor le revin i o serie de obligaii dedrept internaionalcum ar fi de pild:- obligaia statelor de a respecta standardele internaionale privind drepturile omului;- obligaia de anu permite nici un fel de inclcare a drepturilor omului, creand mijloace judiciarela indemana celor ale cror drepturi au fost inclcate;- s se preocupe de asigurarea pentru toi oamenii a unui nivel de via corespunztor asigurrii sntii i bunstrii lor, preocupandu-se de adoptarea msurilor sociale necesare;- s asigure minoritilor naionale dreptul de a se asocia, de a duce impreun o via spirituali de a-i prezerva identitatea etnic, lingvistic i religioas;- obligaia de a informa cu bun credin forumurile internaionale in legtur cu modul incare statele respect i aplic conveniile internaionale privind drepturile omului, manifestando receptivitate fa de sugestiile i propunerile altor state, fa de recomandrile organizaiilor internaionale.In concluzie, este necesar de reinut c intre principiul drepturilor omului i principiileegalitii suverane i neinterveniei nu trebuie s existe raporturi de incompatibilitate. Msurile prin care sunt traduse in via reglementrile internaionale privind drepturile omului sunt inesen msuri interne adoptate de state in virtutea suveranitii lor. Afar de aceasta, estenecesar de menionat c documentele internaionale creeaz doar un anumit cadru juridic general legatde protecia drepturilor omului, pe cand concretizarea acestor prevederi se efectueaz in ultiminstan prin actul suveran al statului, prin reglementri interne, i in general prin contribuiaorganelor interne ale statului care vegheaz respectarea necondiionat a drepturilor omului infiecare stat.Subiectul II:Platoul continental2.1 Definii noiunea de platou continentalPlatou continental-.cuprinde fundul marii si subsolul regiunilor submarine situate dincolo de mareateritoriala,pe toata intinderea prelungirii naturale a teritoriului terestru al acestui stat ,pana la limita externa amarginii continentale sau pana la o distanta de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoaralatimea marii teritoriale ,atunci cand limita exterioara a marginii continentale se afla la o distanta inferioara,sau nu mai mult de 350 de mile marine masuarate de la aceleasi linii de baza ,fie nu mai nu mai mult de 100mile marine de la izobata de 2500 m.2.2 Analizai tehnicile de delimitare a platoului continentalConventia cu privirela dreptul marii prevede citeva tehnici de delimitare a platoului continental:1. pan la o distan de 200 mile marine de la liniile de baz de la care se msoar limeamrii teritoriale, atunci cand limita exterioar a marginii continentale este inferioar celor 200 mile marine,2. pan la o distan de 350 mile marine de la liniile de baz de la care se msoarlimeamrii teritoriale, atunci cand limita exterioar a marginii continentale se intinde dincolo de 200 mile marine dela liniile de baz a mrii teritoriale,3. in aceleai condiii, pan la o distan de 100 mile marine de la izobata de 2500 m, care estelinia care leag punctele de 2500 m adancime.(1 strelca-platoul continental,2-izobata de 2500 m,3-prelungireade 100 mile maritime)2.3 Estimai drepturile exclusive i obligaia statelor n explorarea platoului continentalDrepturile si obligatiile statului riveran asupra platoului continental1. Statul riveran exercit drepturi suverane asupra platoului continental n scopul explorrii lui i exploatriiresurselor sale naturale.2. Drepturile vizate la paragraful 1 sunt exclusive, n sensul c dac statul riveran nu exploreaz platoulcontinental sau nu-i exploateaz resursele naturale, nimeni nu poate s ntreprind astfel de activiti frconsimmntul su expres.3. Drepturile statului riveranasupra platoului continental nu depind de ocupaia acestuia, efectiv sau fictiv, inici de vreo declaraie expres.4. Resursele naturale vizate de prezenta parte cuprind resursele minerale i alte resurse nebiologice alefundului mrii i subsolului acesteia, ca i organismele vii careaparin speciilor sedentare, adic organismelecare, n stadiul n care pot fi pescuite, sunt fie imobile pe fundul mrii sau sub acest fund, fie incapabile de a sedeplasa altfel dect dac rmn n mod constant n contact cu fundul mrii sau cu subsolul acesteia.Cabluri i conducte submarine pe platoul continental1. Toate statele au dreptul de a pune cabluri i conducte submarine pe platoul continental conform dispoziiilor prezentului articol.Insule artificiale, instalaii i lucrri pe platoul continentalPrevederile art. 60 se aplic, mutatis mutandis, insulelor artificiale, instalaiilor i lucrrilor situate pe platoulcontinental.1. n zona economic exclusiv, statul riveran are dreptul exclusiv de a proceda la construirea i de a autorizai reglementa construirea, exploatarea i utilizarea de:insule artificiale;instalaii i dispozitive utilizate n scopurile prevzute de art. 56 sau n alte scopuri economice;instalaii i lucrri care pot mpiedica exercitarea drepturilor statului riveran n zon.2. Statulriveran are jurisdicie exclusiv asupra acestor insule artificiale, instalaii i lucrri, inclusiv n materiede legi i reglementri vamale, fiscale, sanitare, de securitate i de imigrare.Foraje pe platoul continentalStatul riveran are dreptul exclusiv de a autoriza i de a reglementa forajele pe platoul continental, oricare ar fiscopurile acestora.Sparea de galeriiPrezenta parte nu afecteaz dreptul statului riveran de a exploata subsolul recurgndla sparea unor galerii,oricare ar fi adncimea apei n locul respectiv.Test nr.10Subiect I: Cutuma Internaional1.1 Definii noiunea de izvor de Drept InernaionalIzvorul de drept internaional public poate fi definit ca fiind un instrument juridic (tratatul sau cutumainternaional), care dau form exterioar normelor juridice internaionale, prin acordul de voin al subiectelor dreptului internaional public, in primul rand statele.1.2Comparai cutuma cu tratatu internaionalAsemanari:Ambele sunt izvoare de DIPAu forta juridica obbligatorieSunt create prin acordul de vointa a statelor Pentru a constitui izvoare de drept trebuie sa intruneasca anumite conditiiSfera lor de aplicare variaza prin aria lor de intindere in spatiuDeosebiri:TratatulCutumaRecunoasterea se face pe cale expresa Recunoasterea se face tacitReprez inta un acord scris Se incheie in forma verbalaOfera oregelementare clara si este usor Se face apel la alte surse auxiliarede doved it acordul de vointa Trebuie sa fie generala si constantSe adopta prin anumi te proceduri specifice repetataReglementeaza aproape toate domeniile Reg lementeaza doaranumite sfererelatiilor internationale ale relatiiilor internationaleIntruneste ambele elemente:spiritual si material Lipsa elementului material1.3Evaluai tehnici de probare a existenei cutumei Ne putem considera in prezena unei norme cutumiare din momentul din care fiecare dintre subiectele dedrept internaional poate conta pe faptul c celelalte se vor conforma acelei conduite ce formeaza obiectulrespectivei reguli.Un fenomen nou in legtur cu formarea cutumei rezid in participarea organizaiilor internaionale la procesul cutumiar. Aceast participare se manifest prin acte care dei emande la organele organizaiilor internaionale, reprezint in ultim instan poziia adoptat destatele membre. Este vorba deci de o nou cale de manifestare a consimmantului statelor careimbogete considerabil procesul cutumiar.Ca exemplu de rezoluii ale Adunrii Generale ale ONU care au influenat mult procesulcutumiar pot fi enumerate urmtoarele:a. Declaraia universal a drepturilor omului din 10 decembrie 1948; b. Declaraia cu privire la declararea independenei rilor i popoarelor coloniale din 1960;c. Declaraia relativ la eliminarea tuturor formelorde discriminare rasial din 1963 etc.Cutuma are un neajuns, ce const in dificultatea dovedirii existenei acesteia,adic a dovedirii coninutului ei. Pentru a facilita stabilirea elementelor unei norme cutumiare ar putea fi luatein considerare:actele normative interne ale statelor (legi, hotrari aleguvernului,acte ale administraiei publice locale etc.); orice acte ale organelor statului cu puteri in planul relaiilor internaionale (acte ale unor ministere, note diplomatice, declaraii de politicextern, corespondenadiplomatic etc.)hotrari ale instanelor de judecat, cu inciden in materia dreptului internaional;opiniile exprimate de delegaiile statelor in cadrul unor conferine internaionale sau in cadrul unor organe aleorganizaiilor internaionale;dispoziiile unor tratate internaionale, care pot fi invocate ca norme cutumiare nu intre statele pri, ci inraporturile dintre state tere sau intre acestea i statele pri.In concluzie, putem constata c cutuma internaional ii menine i in prezent o insemntatenormativ determinat.Subiectul II: Statutul prizonierilor de rzboi2.1 Definii noiunea de prizonier de rzboiConform articolului 43-44 ale Conveniei de la Geneva din 12 august1949, conceptul de prizonier de rzboi deriv din acela de combatant, unde persoanele care fac parte din componenaforelor militare aflate inconflict se consider combatani (adic au dreptul s participe nemijlocit la aciunimilitare) i orice combatant, fiind prins in prizonierat de partea advers, este prizonier de rzboi.2.2 Stabilii beneficiarii statutului de prizonier de rzboiSe bucur de protecie umanitar in calitate de prizonier de rzboi urmtoarelecategorii de combatant

a) membrii forelor armate ale unei pri in conflict ai miliiilor i corpurilor de voluntarifcand parte din aceste armate; b) membrii altor miliii i membrii altor corpuri de voluntari, inclusiv cei din micrile derezisten organizate aparinand unei pri in conflict, acionand in afara sau in interiorul propriului lor teritoriu, chiar dac acest teritoriueste ocupat;c) membrii forelor regulate care se pretind ale unui guvern ori ale unei autoriti nerecunoscute de putereadeintoare;d) Persoanele care urmeaz forele armate fr a face parte din ele, membrii civili ai echipajelor unitilor demunc sau ai serviciilor insrcinate cu bunstarea forelor armate;e) persoanele din randurile populaiei locale care iau benevol arma in maini pentru a opunerezisten.Beneficiaz de statut de prizonier de rzboi i rezervitii, membrii micrilor de rezisten, precum i membrii forelor armate in uniform care acioneaz pe teritoriul inamic in scopulobinerii de informaii sau distrugerea unor obiective militare. Nu se bucur de statutul prizonierilor de rzboi spionii, sabotorii, mercenarii i militarii care au comis crime derzboi, dup ce un tribunal competent a pronunat o sentin impotriva lor.2.3 Estimai drepturile i garaniile decare beneficiaz prizonierii de rzboiPrizonierii de rzboi ii pstreaz statutul lor juridic din momentul capturrii lor pan larepatriere.Drepturi:Orice act de agresiune sau omisiune ilicit care ar pune in pericol viaa sau sntatea unui prizonier de rzboi de sub puterea sa va fi considerat ca o grav inclcare a Conveniei, ei nu vor putea fisupui unei mutilri fizice sau experiene medicale de orice natur care nu ar fi justificat de starea sntiilor1.Protecia prizonierilor de rzboi trebuie s aib un caracter permanent, mai ales impotrivaoricrui act de intimidare, contra insultelor sau curiozitii publice982.Orice inclcare a acestor reguli va antrena rspunderea statului respectiv i a celor care auefectuat-o, orice act ilicit din partea puterii deintoare, antrenand moartea sau punand in pericol grav sntatea prizonierilor vor fi considerate infraciuni grave i echivaleaz cu crime de rzboi.Toate bunurile i obiectele prizonierului de rzboi vor rmane in posesia lui,984iar bunurileridicate vor fi inapoiate in momentul punerii lui in libertate sau repatrierii lui.Prizonierii de rzboi vor putea fi pui in libertate total sau parial, pe cuvant sau pe angajament in msura incare legile naionaleale statelor beligerante accept aceast posibilitate.Prizonierii de rzboi vor fi grupai in lagre dup naionalitate, sex, limba pe caro cunosc,obiceiurile lor.In ce privete cantitatea, calitatea i varietatea hranei, aceasta trebuie s fi satisfctoare pentru a meninesntatea prizonierilor, se va ine seama i de regimul obinuit al prizonierilor.Vor fi afiate in fiecare lagr, textul prezentei Convenii cu anexele sale, prevzute in art. 6, in limba cunoscut prizonierilor, iar la cerere ele vor fi comunicate prizonierilor aflai in imposibilitatea de a lua cunotin detextul afiat. Numai tribunalele militare vor putea judeca un prizonier de rzboi, cu excepia cazurilor incare legislaia Puterii deintoareautorizeaz un tribunal civil in mod expres s judece un membru al forelor armate.In toate cazurile in care este posibil, pedeapsa cu moartea nu se pronun asupra femeilor gravide sau cu copii minori, precum iasupra prizonierilor de rzboi care n-au implinit optsprezece ani.In cazul in care prizonierii de rzboi au evadat i cad din nou in prizonierat, nu vor fi pasibili de nici o pedeaps.Prizonierilor de rzboi li se recunoate dreptul de a dispune de unele resurse bneti care provin: dintr-un avans din solda lunar vrsat de puterea deintoare n funcie de gradul prizonierului;din sumele pe care prizonierii le-au avut asupra lor n momentul lurii n prizonierat; din suplimentul trimis de statul de care depind prizonierii de rzboi; din indemnizaiile de munc pltite de autoritile statului deintor; din sumele pe care prizonierii le vor primi, individual saucolectiv, de la rude sau de la diverse societi decaritate.Prizonierii au dreptul la intocmirea testamentului. Cadrul Conveniei prevede c testamentul prizonierilor de rzboi trebuie s fie intocmit conform legislaiei rii lor de origine, care va lua msurilenecesare pentru a aduce aceste condiii la cunotina Puterii deintoare.Obligatii Cu excepia ofierilor lor, toi prizonierii de rzboi sunt obligai la salut i la semnele exterioare de respect, prevzute de regulamentele propriei lor armate fa de toi ofierii Puterii dei n toare, in acest sens, fiindautorizat portul semnelor gradului i naionalitii, precum i al decoraiilorTest nr.11Codificarea Dreptului InternaionalPrin codificarea dreptului internaional se inelege operaiunea prin carese realizeazsistematizarea normelor sale pe anumite ramuri cum ar fi dreptul diplomatic, dreptul mrii,dreptul tratatelor etc.1.2 Analizai formele i tipurile codificriiActivitatea de codificare a dreptului internaional se desfoar in dou forme principale:codificarea neoficial i oficial.Codificarea neoficial se realizeaz subforma numeroaselor proiecte individuale elaborate deunii doctrinari, specialiti in domeniul dreptului internaional public, sau de ctre unele instituii i organizaiitiinifice interne sau internaionale cum arfi Institutul de drept internaional,Asociaia de drept internaional, Institutul american de drept internaional .a.Codificarea neoficiala dreptului internaional nu are o for obligatorie pentru subiectelesale, ins cu toate acestea ea poate fi luat in consideraie atat in cadrul codificrilor oficiale, cat i in practicastatelor precum i in jurisprudena internaional.Codificarea oficial este realizat de ctre state, avand o for obligatorie pentru subiecteledreptului internaional, in msura in care acestea recunosc i accept caracterul obligatoriu alactelor de codificare, devenind pri contractante la tratatele de codificare. Codificarea oficial a dreptuluiinternaional a fost realizat panin prezent mai mult pe ramuri, decat codificarea lui general. In acelai timp,exist o codificare a normelor sale cu caracter de universalitate i o codificare a normelor regionale.Codificarea exista de 2 tipuri:delege lata-in urma careia sunt sistematizate normele deja existente si de legeferenda-in urma careia sunt create norme noi,necunoscute pinala acel moment.1.3 Estimai principale codificri eseniale ale Dreptului InternaionalActivitatea de codificare a dreptului internaional se intensific dup cel de-al doilea rzboi mondialsub egida ONU. Adunarea General a ONU creaz in anul 1947 Comisia de dreptinternaionalin calitate de organ subsidiar al su, cu misiunea dea pregti actele internaionale de codificare a dreptuluiinternaional, de a formula cu precizie i sistematic regulile dreptului internaional, in domeniile in care existo practic juridic considerabil, precedentesau opinii doctrinare.Ca urmare a acestei activiti, Comisia de drept internaional a elaborat proiecte a mai multor convenii de codificare a dreptului internaional, care ulterior au fost semnate i ratificate de ctre state.Acestea sunt patru convenii de la Geneva asupra dreptului mrii din anul 1958, Conveia de la Viena cu privire la relaiile diplomatice din anul 1961, Convenia de la Viena cu privire la relaiile consulare din 1963,Conveia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din anul 1969,Conveia de la Viena cu privire la misiunile speciale din anul 1969,Conveia de la Viena cu privire la reprezentarea statelor in relaiile lor cu organizaiile internaionale cucaracter de universalitatedin 1975,Conveia de la Viena cu privire la succesiunea statelor in materie de tratate din1978,Conveia de la Viena cu privire la succesiunea statelor in materie de bunuri, arhive datoriide stat din1983,Convenia de la Montego-Bay cu privire la dreptul mrii din1982,Conveia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor incheiate intre state i organizaii internaionale sau intreorganizaii internaionale din1986 etc.In prezent, Comisia de drept internaional se preocup de codificarea unor aa domenii cumar fi: rspunderea internaional a statelor, imunitatea de jurisdicie a statelor i a bunurilor acestora, statutulcurierului diplomatic i a valizei diplomatice, reglementarea relaiilor dintre state i organizaiileinternaionale, codificarea crimelor impotriva pcii i securitii omenirii.Subiectul II: Soluionarea Diferendelor maritime2.1 Definii noiunea de difirend maritimePrin diferend maritim internaional se inelege acea confrontare obiectivde interese intre subiecii dreptuluiinternaional in legtur cu folosireaOceanului Planetar, care opune contestaii de ordin juridic intre prileimplicate.2.2 Analizai modalitile diplomatice de reglemtare a difirendelor maritimeDintre mijloacele politico- diplomatice convenia recomand negociereai concilierea. Negocierea. Potrivit articolelor 283-284 atunci cand apare un diferend intre statele pri in legtur cuinterpretarea sau aplicarea conveniei, prile in litigiu vor proceda imediat la un schimb de preri privindrezolvarea diferendului prin negocieri sau orice stat parte poate invita cealalt sau celelalte pri s supundiferendul unei concilieri dupo procedur special. Aceast procedur este prevzut la anexa Vla convenie.Concilierea. Dac invitaia unei pri de a supune diferendul maritim unei proceduri de concilierea fost acceptat de cealalt parte, procedura de conciliere se declaneaz printr-o notificare scris. Comisia deconciliere se compune din cinci conciliatori desemnai de pe o list intocmit de Secretarul General alONU,pentru intocmirea creia fiecare stat-parte la convenie este abilitat s desemneze patru conciliatori, carese bucur de cea mai inalt reputaie de imparialitate, de competen ide integritate. Numele unui conciliator va rmane pe list pan cand acesta esteretras de ctre statul-parte care l-a desemnat.Partea care declaneaz procedura concilierii numete doi conciliatori, care se aleg de pe lista enunat din careunul poate s fie dintre cetenii si. Aceste numiri trebuie s fie menionate in notificare. Cealalt parte ladiferend va numi in acelai mod doi conciliatori in termen de 21 de zile de la primirea notificrii. Dacnumirile nu sunt fcute in termenul prevzut, partea care a declanat procedura poate, in sptmana careurmeaz dup expirarea acestui termen, fie s pun capt procedurii printr-o notificare adresat celeilalte pri,fies cear Secretarului General al ONU s efectueze aceste numiri. Secretarul General al ONU va efectuanumirile necesare, alegand, cu consultarea prilor la diferend, persoane care figureaz pe lista conciliatorilor,in termen de 30 de zile de la primirea unei astfel de cerere.Intr-un termen de 30 de zile de la data ultimei numiri, cei patru conciliatori desemnai vor numi un al cincileade pe lista de conciliatori, care va fi preedinte. Dac numirea nu este fcut in termenul prevzut, fiecare parte poate, in sptmana care urmeaz dup expirarea acestui termen, s cear Secretarului General al ONU sefectueze aceast numire conform aceleiai procedurii. Dac prile nu convin altfel, comisiade conciliere iistabilete singur procedura.In termen de 12 luni de la constituirea sa comisia trebuie s prezinte raportul su. Pentru intocmirea lui, ea poate, cu consimmantul prilor la diferend, s invite orice stat parte s-i prezinte punctul de vedere, verbalsau scris. Hotrarilede procedur, recomandrile i raportul comisiei vor fi adoptate cu majoritatea membrilor si. Comisia poate supune ateniei prilor orice msur susceptibil de a facilita rezolvarea pe cale amiabiladiferendului. Comisia ascult prile, examineaz preteniile i obieciile lor i le face propuneri in scopul de ale ajuta s ajung la o rezolvare a diferendului pe cale amiabil. Raportul va conine eventualul acord intervenitsau, in lipsa acestuia, concluziile sale asupra tuturor problemelor de fapt sau de drept referitoare la obiectuldiferendului, precum irecomandrile pe care le consider potrivite in scopul unei rezolvri amiabile. Raportulse depune la Secretarul General al ONU i se transmite prilor in diferend. Acest raport, inclusiv toateconcluziile sau recomandrile coninute, nu este obligatoriu pentru prilein diferend.Procedura de conciliere este incheiat in urmtoarele cazuri:1. atunci cand diferendul a fost rezolvat,2. cand prile au acceptat sau o parte a respins recomandrile din raport printr-o notificarescris adresat Secretarului General al ONU,3. la expirarea unei perioade de 3 luni de la data comunicrii raportului prilor.Onorariile i cheltuielile comisiei vor fi suportate de ctre prile la diferend. Printr-un acord aplicabil numaidiferendului respectiv, prile la diferend pot conveni s deroge de la acesta procedur.2.3 Evaluai Eficiena Tribunalului Internaional pentru Dreptul mrii n soluionarea difirendelor maritime.Ratione materiae competena Tribunalului se intinde asupra tuturor diferendelor i cererilor care ii sunt supuse potrivit conveniei, precum i asupra tuturorchestiunilor prevzute in mod special in orice alt acord, careconfer competen Tribunalului. Ratione personae au calitatea de a se prezenta in faa Tribunalului statele- pri la convenie, precum i entitile, altele decat statelepri, in toate cazurile prevzute in partea a XI(Zona) a conveniei sau pentru orice deferendo supus in conformitate cu orice alt acord care confercompeten Tribunalului i este acceptat de toate prile la diferend.La examinarea unui diferend supus lui, Tribunalul va aplica dispoziiile conveniei i celelalte reguli de dreptinternaional care nu sunt incompatibile cu aceasta. Aceasta nu aduce atingere facultii pe careo areTribunalul de a statua ex aequo et bono dac prile in diferend sunt de acord.Atunci cand una dintre pri la diferend nu se prezint in faa Tribunalului sau nu face uz de mijloacele pe carele are la dispoziie, cealalt parte poate cere Tribunalului continuarea procedurii i luarea unei hotrari.Absena uneia din pri sau faptul c una dintre pri nu face uzde mijloacele pe care le are la dispoziie, nu pot constitui un obstacol pentru desfurarea procedurii.Atunci cand intr-un diferend un stat-parte consider c are un interes de ordin juridic, acesta se poate adresaTribunalului cu o cerere pentru intervenie in proces.Dac Tribunalul admite cererea de intervenie, hotrareasa privind diferendul va fi obligatorie pentru statul care a intervenit,dar numai in msura in care se refer laaspectele care au fcut obiectul interveniei. Tribunalul, inainte de a lua hotrarea, trebuie s se asigure nunumai c are competena de a soluiona diferendul, ci i c cererea este intemeiat infapt i in drept.Hotrarea Tribunalului este definitiv i toate prile trebuies i se conformeze. Ea nu este obligatorie decat pentru prile in litigiu i numai pentru cauza rezolvat. La cererea oricrei dintre pri, in caz de contestaie privind sensul i cuprinsul hotrarii, Tribunalul este competent s o interpreteze.

Test nr.12Subiectul I: Sistemul Dreptului Internaional1.1 Definii noiunea de sistem a dreptului internaionalSistemul dreptului internaional reprezint o totalitate de elemente interdependente, obiectiv existente ianume: principii de drept fundamentale i speciale, norme convenionale icutumiare,instituii i ramuri dedrept internaional.1.3 Analizai elementele sistemului dreptului internaionalIn calitate de element al sistemului dreptului internaional, norma de drept internaional poate fi definit ca oregul de conduit, creat i recunoscut de subiecii dreptului International ca fiind obligatorie.Principiul fundamental dedrept internaional este acea regul de conduit general, abstract, impersonal, posedind cel mai inalt grad de imperativitate, care apr valorile vitale caracteristice unei anumite etapeistorice de dezvoltarea civilizaiei umane.Instituia dreptului internaional poate fi definit drept un ansamblu de norme juridice internaionale, cereglementeaz un domeniu restrans al relaiilor internaionale, i anume, determin regimul juridicinternaional al unui anumit spaiu (de exemplu instituia dreptului de trecere inofensiv prin marea teritorial)sau se refer la un obiect determinat de reglementare juridic (de exemplu instituia privilegiilor i imunitilor consulare, instituia drepturilor minoritilor, instituia recunoaterii statelor etc.).Instituiile, la rindul lor se impart in instituii ramurale i instituii interramurale. Sunt considerate instituiiinterramurale acele instituii compuse din norme juridice care intr in componena adou sau mai multe ramuri(de exemplu instituia rspunderii juridice internaionale, instituia succesiunii). Normele instituiei juridiceramurale se creeaz in cadrul unei ramuri concrete i cuprind anumite compartimente ale lor (de exemplu indreptul internaional maritim potfi evideniate grupe de norme care reglementeaz regimul juridical mriteritoriale, a zonei economice exclusive, platoului continental, regimul juridic al mrii libere etc.)Ramura dreptului internaional reprezint o totalitate de norme juridice convenionale i cutumiare, cereglementeaz raporturile de un anumit tip aprute intre subiecii dreptului international in cadrul unuidomeniu mai larg de cooperare internaional, ce constituie obiect de reglementare a dreptuluiinternaional public i are un grad inalt de codificare universal, caracterizat prin existena principiilor aplicabile acestuidomeniu concret al relaiilor internaionale. Sunt considerate ramuri de drept internaional public dreptulsecuritii internaionale, dreptul cosmic,dreptulorganizaiilor internaionale, dreptul tratatelor, dreptul mrii,dreptul aerian, dreptul diplomatic i consular etc.1.3 Evaluai sistemul dreptului internaionalSistemul dreptului internaional public la etapa de azi s-a modificat considerabil i continu s-i schimbeconinutul datorit apariiei i dezvoltrii noilor domenii ale relaiilor internazionale (sfera investiional,informaional etc.), precum i datorit diversitii opiniilor despre sistemul dreptului internaional, intilnite inliteratura de specialitat, precum i datorit aspiraiilor multor savani de a recunoate noi domenii ale relaiilor internaionale drept obiect de reglementare a dreptului internaional.Lista instituiilor i ramurilor de drept internaional nu este exhaustiv, ele aflinduse in permanent dezvoltarei completare. Totodat coninutul i denumire anumitor ramuri i instituii pot varia de la un stat la altul.Unele ramuri i instituii de drept internaional au aprut multe secole in urm (de exemplu dreptul tratatelor,dreptul conflictelor armate, unnumr considerabil de instituii ale dreptului diplomatic, dreptului mrii etc.).41Alte instituii i ramuri au aprut in secolul XX (de exemplu dreptul aerian, dreptul cosmic, dreptul securitiiinternaionale,dreptul internaional ecologic, instituia platoului continental, instituia zonei economiceexclusive,instituia asigurrii securitii navigaiei aeriene, instituia repatrierii astronauilor). Al treilea grup deinstituii i ramuri sunt astzi in proces de devenire (de exemplu dreptul International nuclear, dreptulinternaional ecologic etc.) Or, in opinia profesorului Kohen o nou ramur de drept internaional apare atuncicind sunt intrunite urmtoarele criterii:criteriul normativ: o totalitate de principii fundamentale, cumsunt interzicerea utilizriiforei, dreptul popoarelor de a dispune de ele insele, egalitatea suveran a statelor, neintervenia in afacerileinterne ale unui stat;criteriul instituional: modalitatea in care sunt exercitate peplan internaional funciilelegislativ,executivi reglementarea diferendelor;criteriul subiectiv: determinarea creatorilor i destinatarilor regulilor e conduit.Subiectul II: Funciile consulare2.1Definii noiunea funciilor consulareFunciile consulare-reprezint totalitatea activitilor oficiilor consulare i ale personaluluiacestora.2.2Clasificai funciile consulare.Dup obiectul lor sau dup domeniul pe care l abordeaz, funciile consulare pot fi: funcii cu caracter politic,altele dect funciile diplomatice;- funcii economice importante: promovarea schimburilor economice dintre statul trimitor i statul primitor pe teritoriul cruia i desfoar consulatul activitatea; funcii culturale; foarte multe consulate romneti nglobeaz minicentre culturale, avnd o activitatecultural intens (Consulatele de la Veneia, Canal Grande, etc.) i unde funcia consularde promovare aculturii este de fapt una dintre cele mai importante;- funcii care se refer la protecia cetenilor; spre deosebire de ambasade, care se concentreaz n principal pe promovarea intereselor statelor, a autoritilor de stat, consulatele se preocup de problemele cetenilor. Eleinclud de asemenea, funcii administrative, funcii de stare civil, notariale, jurisdicionale i funcii care serefer la marina comercial, navei aeronave i la obligaii militare.Din punct de vedere al coninutului acestor funcii, ele pot fi mprite n dou categorii:a) funcii care sunt conferite de ctre statul trimitor oficiului consular respectiv;b) funcii care sunt recunoscute de ctre statul primitor ,cel pe teritoriulcruia i desfoar activitatea.Ca regul general, coninutul acestor funcii consulare este negociat i inclus n conveniile bilaterale pe probleme consulare pe care statul le ncheie, o parteimportant a acestor convenii consulare se concentreaztocmai pe funciileasupra crora cele dou state i dau acordul s fie ndeplinite de ctre oficiile consulare.2.3 Formulai specificul fiecrei funcii consulare n parteFunciile consulare sunt exercitate de ctre posturile consulare i, de asemenea, de ctre misiunile diplomaticei constau in:a) a proteja in statul de reedin interesele statului trimitor i ale cetenilor si, persoane fizice sau juridice,inlimitele admise de dreptul internaional; b) a favoriza dezvoltarea relaiilor comerciale, economice, culturale i tiinifice intre statul trimitor i statulde reedin i a promova in orice alt mod relaii amicale intre ele in cadrul dispoziiilor prezentei Convenii;c) a se informa, prin toate mijloacele licite, despre condiiile i evoluia vieii comerciale,economice, culturale i tiinifice a statului de reedin, a face rapoarte in aceast privin ctre guvernulstatului trimitor i a da informaii persoanelor interesate;d) a elibera paapoarte i documente de cltorie cetenilor statului trimitor, precum i vize i altedocumente corespunztoare persoanelor care doresc s mearg in statul trimitor;e) a acorda ajutor i asisten cetenilor, persoane fizice i juridice, ai statului trimitor;f) a aciona in calitate de notar i de ofier de stare civil i a exercita funcii similare, ca i unele funcii deordin administrativ, in msura in care legile i regulamentele statului nu se opun la aceasta;g) a apra intereselecetenilor statului trimitor, persoane fizice sau juridice, in succesiunile de pe teritoriulstatului de reedin, in conformitate cu legile i regulamentele statului de reedin;h) a apra, in limitele fixate de legile i regulamentele statului de reedin, interesele minorilor iincapabililor, ceteni ai statului trimitor, mai ales atunci cand este cerut instituirea unei tutele sau curatelecu privire la ei;i) sub rezerva practicilor i procedurilor in vigoare in statul de reedin, a reprezenta pecetenii statului trimitor sau a lua msuri in scopul asigurrii reprezentriilor adecvate in faa tribunalelor sau a altor autoriti ale statului de reedin pentru a cere, in conformitate cu legile i regulamentele statului dereedin. adoptare de msuri provizorii in vederea aprrii drepturilor i intereselor acestor ceteni atuncicind, datorit absenei lor sau din orice alte cauze, ei nu-i pot apra in timp util drepturile i interesele; j) a transmite acte judiciare i extrajudiciare sau a efectua comisii rogatorii in conformitatecu acordurile internaionale in vigoare sau, in lipsa unor asemenea acorduri, in orice mod compatibil cu legilei regulamentele statului de reedin; k) a exercita drepturile de control i de inspecie prevzute de legile iregulamentele statului trimitor asupra navelor maritime i a navelor f1uviale avand naionalitatea statuluitrimitor i asupra aeronavelor inmatriculate in acest stat, ca i asupra echipajelorlor;1) a acorda asisten navelor i aeronavelor menionate in alineatul k din prezentul articol, precum i echipajelor lor, a primi declaraiile asupra curselor acestor nave, a examina i a vizadocumentele de bordi. fr a prejudicia prerogativele autoritilor statului de reedin, a face anchete privindincidentele survenite in cursul cltoriei i a reglementa, in msura in care legile i regulamentele statuluitrimitor autoriz aceasta, divergenele de orice natur intre cpitan, ofieri i marinari;m) a exercita orice alte funcii incredinate unui post consular de ctre statul trimitor, carenu sint interzise de legile i regulamentele statului de reedin sau la care statul de reedin nu se opune, saucare sunt menionate in acordurile internaionale in vigoare intre statul trimitor i statul de reedin. TESTUL13Subiectul I: Subiecii Dreptului Internaional Public1.1)DEFINITI NOTIUNEA DE SUBIECT DE DREPT INTERNATIONALSubiect international public--sunt entitile care particip direct laraporturile internaionale reglementate dedreptul internaional public, care, prin aciunile lor volitive, obin drepturi i ii asum obligaii internaionale,iar in cazul inclcrii acestora poart rspundere internaional.reprezinta particularitati esentiale incomparatie cu dreptulintern1.2)CLASIFICATI SUBIECTII DE DIP CONTEMPORANIIn DIP contemporan avem urm sub. :*Statul :o colectivitate umana cu toate trasaturile aferente unei suveranitati si cu independenta proprie,alcatuita din teritoriu si populatie.* Entitatile statale contestate : - Vaticanul-Orasele libere*Alti actori ai rel. internat. :-org.intern. reprezint forme de coordonare a colaborrii internaionale n diferite domenii, pentru care stateleau creat un anumit cadru juridico-organizat