208_etape in Evolutia Capitalismului

8/3/2019 208_etape in Evolutia Capitalismului

1/9

Etape n evolutia capitalismului

nainte de aparitia capitalismului, de-a lungul ntregii istorii, toate trile inclusiv civilizatiile cele mai nfloritoare semnau cu ceea ce n prezent poartnumele de Lumea a Treia. Era o lume n care oamenii se nsteau n chip natural,strict biologic, aproape ca animalele, si mureau, n medie, nainte de mplinirea vrsteide treizeci de ani, victime ale foametei periodice, ale epidemiilor provocate desubalimentatie si ale imemorialei tiranii a Sacrului, adic a Puterii. Era o lume apenuriei, preistoria economiei.

Functia istoric cu totul inedit a capitalismului a fost, timp de aproximativtrei sute de ani, aceea de a determina atenuarea penuriei, a foamei si a tiraniei.Aceast revolutie a nceput n trile de traditie iudeo-crestin. Ea s-a rspndit, s-aamplificat si s-a accelerat, n secolul XX, si n Extremul Orient, ntemeindu-se

pretutindeni, pe acelasi sistem institutional cu baz trinitar : capitalismul, adic liberastabilire a preturilor pe piat si libera proprietate asupra mijloacelor de productie ;drepturile omului, ncepnd cu libertatea constiintei ; evolutia progresiv ctreseparatia puterilor si democratia.

Evolutia societtii umane ctre capitalism se ntinde pe mai multe secole, fiindun proces complex, n care formarea burgheziei (negustoresti si bancare) s-a mbinatcu afirmarea ideii nationale si cu constituirea statelor moderne, cu extindereaschimburilor si dominatia european la scar mondial, cu dezvoltarea tehnicilor detransport si de productie, cu instituirea unor noi moduri de productie si aparitia noilormentalitti.

Prima etap a acestui lung drum este marcat de cucerirea si jefuirea Americii

n secolul XVI, iar cea de-a doua de ascensiunea si afirmarea burgheziei n secolulXVII. La captul acestui drum ctre capitalism, ntins pe mai multe secole, capitalul,ca raport social de dominare n vederea obtinerii plusvalorii, nu a ajuns nc nicieri ladeplina sa maturitate. Asadar, numai n perspectiva nfloririi sale ulterioare, se poatevorbi de capitalism cmtresc, de capitalism comercial, de capitalismnegustoresc sau de capitalism manufacturier.Pentru toate formatiunile sociale europene n cadrul crora se va dezvoltacapitalismul, modul principal de extorsiune a surplusului de munc a rmas de naturtributar : dri de diverse feluri si sub multiple forme, pe care le suport trnimea side care beneficiaz nobilimea, Biserica si statul monarhist.

Lor li se adaug afluxul de bogtii rezultat din jefuirea Americii, extorsiunea

surplusului de munc obtinut pe baza negotului cu sclavi din Africa, dezvoltarea ncele dou Americi a sectoarelor minier si agricol, bazate pe munc fortat ori sclavie,practic, pe exploatarea brutal a bstinasilor africani si americani. Cele dou surse devaloare ce conduc la mbogtirea burgheziei din Europa sunt comertul cu mrfuri sicomertul cu bani.

nfiintarea de manufacturi, dirijarea muncii mestesugarilor de ctrenegustoriifabricanti, care le impun propriile lor legi, aparitia primelor fabrici constituienceputul instaurrii unui nou mod de productie, care organizeaz ntreaga activitate


2/9

productiv n vederea crerii unei valori suplimentare, pe baza creia se va putearealiza profitul. ns, procesul a rmas n aceast etap ntr-o form embrionar, detatonare, manifestndu-se numai pe arii foarte nguste, sectoriale sau geografice.

Aceste surse ale valorii au fcut posibile dou forme principale de acumulare : oacumulare de stat (drumuri, canale, porturi, flot, dar si manufacturi regale) si oacumulare burghez (bani, metale pretioase, diamante, mrfuri, nave, dar si mijloacede productie si manufacturi).

Avnd de nfruntat clasa dominant a societtii feudale si post-feudale nobilimea , clasa n ascensiune, burghezia bancar si negustoreasc a apelat celmai adesea, ca strategie, la alierea cu suveranul, pe baza a ceea ce s-a numitcompromisul mercantilist care a constat n punerea pe primul plan a bogtieiPrincipelui, apoi corelarea prosperittii statului cu cea a neguttorilor, pentrupromovarea unei politici protectioniste n fata concurentilor strini, de expansiunecolonial si de dezvoltare a productiei.

n momentul n care burghezia s-a simtit suficient de puternic pentru adomina piata mondial, ea nu a ezitat s abandoneze tezele mercantiliste si s

propulseze n prim-plan virtutile liberului schimb. Atunci cnd s-a simtit capabil snfrunte absolutismul, burghezia s-a narmat cu noile idei de libertate si liberconsimtire gsind, astfel, sprijin n rndul micii burghezii si al maselor populare si, totodat, s-a aliat cu elitele luminate ale aristocratiei, n fata pericolului reprezentatde revoltele trnesti si de nemultumirea general a poporului.n ambele situatii, burghezia este deja prezent n cele mai nalte functii aleaparatului de stat (nalti functionari, intendenti, ofiteri de stat, dar si ai Parlamentuluisi Justitiei), constituind embrionul unei tehno-birocratii de stat care, datoritcunostintelor si practicii n domeniul afacerilor statului, va ajunge s detin putereareal.

Ceea ce este esential de remarcat este rolul important jucat de stat n nasterea

capitalismului. De asemenea, n strns legtur cu primul aspect, trebuie retinutdimensiunea national a formrii capitalismului : nu exist capitalism fr burghezie ;aceasta si consolideaz pozitia n cadrul statului natiune si n acelasi timp n care seconstruieste realitatea national, acesta fiind si contextul n care, treptat, se creeaz, semodeleaz si se adapteaz mna de lucru necesar. n sfrsit, pentru capitalismuldominant, pentru burghezia triumftoare, cadrul geografic de activitate este ntreagalume : procurarea minii de lucru si a materialelor de baz, vnzrile, traficul, jaful,toate se desfsoar acum la scar international. nc de la aparitia sa, capitalismuleste national si mondial, concurential si monopolist, liberal si legat de stat.

Puterea transformatoare a capitalismului se manifest deocamdat n aceastetap foarte putin. Principalele civilizatii ale Eurasiei nu sunt mai deloc afectate de

schimbrile ce se produc n Europa Occidental. n schimb, societtile vechilorcivilizatii din America de Nord si de Sud sunt violent agresate de cuceritorii europeni,iar societtile africane au de ndurat intensificarea comertului cu sclavi. n aceastetap este nc dificil s se delimiteze spiritul capitalist de tentatia cstigului, setea debogtii sau apetitul pentru cuceriri.

Chiar si n Europa, principala fort transformatoare este statul : prin el si njurul lui se creeaz unitatea national, unificarea monetar, coerenta juridic, fortamilitar si un nceput de economie national. Progresele nregistrate n tehnic si n


3/9

stiint au, de asemenea, un rol important n domeniul navigatiei, al armelor si, treptat,n productia manufacturier si n agricultur.

Deocamdat, nimeni nu observ c o nou si complex logic social este pecale de a se constitui pornind de la logicile vechi, care, ns nu au disprut dect foartegreu : schimbul si logica negustoreasc, mica productie de mrfuri si preocupareapentru eficacitate, urmrirea cstigului si mbogtirea personal sau a familiei, etc.Asigurarea propriei subzistente si achitarea drilor cerute de cei puternici, pe de oparte si, pe de alta, dobndirea si sporirea puterii si bogtiilor rmn principalele doumotivatii care structureaz societtile.A cuta un cstig, n bani spre a-l reinjecta n propriile activitti lucrative(bancare, comerciale, manufacturiere) nu constituie un mobil esential dect pentru unnumr mic de oameni din lumea financiar sau a negotului, cu toate c el nu sedeosebeste foarte mult de mobilul vechi si larg acceptat al cresterii patrimoniului.

Totusi, se contureaz acum destul de bine cele dou coerente care vor structuralumea modern : cea a statului (corelnd puterea cu nfptuirea de proiecte n numelesau n interesul unei colectivitti nationale) si cea a raporturilor negustoresti si

bnesti, la sfrsitul secolului XVII si nceputul secolului XVIII.Secolul XVIII este secolul celor trei revolutii (politic, demografic siindustrial), al Luminilor, al despotismului luminat, un secol al lrgirii schimburilorcomerciale, n special prin comertul international, al dezvoltrii productiei de mrfuri,agricole si manufacturiere, nsotite de o mrire a preturilor si de o crestere general apopulatiei, toate acestea avnd ca rezultat, mai ales n a doua jumtate a secolului,sporirea bogtiilor si, simultan, agravarea srciei. Este, de asemenea, secolulconsolidrii capitalismului englez, n conditiile n care el slbeste n Olanda,stagneaz n Franta sau abia ncepe s se contureze n tri precum Prusia, undedespotii luminati adopt vechile retete ale mercantilismului.

n aceast etap avem de-a face nc cu un capitalism n esent colonial,

negustoresc si manufacturier, ns deja capabil s se adapteze noii realitti pe care ova impune independenta coloniilor din America si s creeze, o dat cu noul val dengrdiri si cu proletarizarea maselor rurale, cu procesul accelerat al acumulrilor siprogresul tehnic, conditiile pentru marea revolutie industrial din secolul XIX.Secolul XVIII este, asadar, secolul n care se accentueaz contradictiile legatede dezvoltarea raporturilor comerciale si ale capitalismului : contradictii aledominatiei coloniale, marcate de rzboaie ntre Franta si Anglia ; contradictii ntrenobilimea si burghezia din Franta care au rbufnit n Revolutia din 1789 ; contradictiintre dezvoltarea schimburilor de mrfuri si limitele productiei manufacturiere, carevor conduce la Revolutia Industrial din Anglia.

Prin aparitia fabricilor, secolul XVIII este secolul n care capitalismul a ajuns

la modul de productie care i este propriu. Acest lucru a fost ns posibil datoritacumulrii de bogtii care provin, n continuare, din dou surse de baz : traditionalaextorsiune a surplusului de munc trneasc si supraexploatarea colonial, subdiferite forme (jaf, munc silnic, sclavie, schimburi inechitabile, taxe si impozitecoloniale, etc).

Dezvoltarea pietelor intern si mondial si lrgirea schimburilorcomerciale au impus cresterea productiei : mai nti, n formele traditionale manufacturi, munc la domiciliu apoi, o dat cu noile tehnici, si n cadrul fabricilor,


4/9

utilizatoare ale unei surse de energie. Aici se afl o a treia surs de valoare,deocamdat limitat, dar gata s se extind. Astfel, alturi de circulatia banilor, demica productie de mrfuri, se dezvolt productia organizat pentru valorificareacapitalului. Aceast evolutie este nceput de manufacturi si definitivat de fabrici, cuatt mai usor, cu ct exist o mn de lucru disponibil, datorat cresterii populatiei simodernizrii agriculturii.

De acum, dac acumulrile statului se pstreaz n aceleasi sectoare ca si netapele precedente drumuri, canale, porturi, flote, mijloace administrative ,acumulrile burgheziei amorseaz o mutatie decisiv : desi ele continu s fiereprezentate de o crestere a averilor personale si a stocurilor de mrfuri, ncep s sefac din ce n ce mai des sub forma capitalului productiv (materii prime, masini,fabrici). Agentul principal al acestui proces este burghezia ce se formeaz dinrndurile burgheziilor bancar si comercial, ale negustorilor si fabricantilormbogtiti, iar n Anglia si dintr-o parte a nobilimii. Ea este noua clas conductoare,care cultiv peste tot un principiu-cheie : libertatea.

n Anglia, unde burghezia este legat de afacerile statului, e vorba mai ales de

libertatea economic : libertatea de a face comert, de a produce, de a plti mna delucru la nivelul cel mai de jos si de a se apra mpotriva coalitiilor si revoltelormuncitoresti. n Franta, unde burghezia este n continuare tinut departe de treburilestatului, libertatea este una politic : suprimare a privilegiilor, constitutie, legalitate ;aspiratiile la liberalismul economic sunt ns si ele prezente.

Dintre fortele transformatoare care actioneaz n snul societtilor europene,statul rmne, cu certitudine, cea mai puternic. Statului i-a revenit sarcina de a creaconditiile pentru o piat national, de a ncuraja si proteja nnoirea productiilor, de aasigura ordinea social n fata rbufnirilor protestatare, de a organiza cuceriri sidominatii n restul lumii. Ct despre importanta capitalului si a capitalistilor, existnc putini economisti care o presimt ori o percep ; dar nici unul dintre ei nu si

imagineaz imensul potential de revolutionare a productiilor, pietelor, societtilor silumii, care se afl n acestia.O dat cu Revolutiile Francez si American si odat cu declansarea RevolutieiIndustriale, s-a deschis o nou epoc, marcat de irezistibila ascensiune a capitalismului.n acelasi timp, capacitatea lui transformatoare devine tot mai vizibil, prin extindereaariei pietelor (inclusiv la scar mondial), prin noile tehnici si noile forme de organizare aproductiei, prin transformrile care ncep s se contureze n snul societtii, n special nAnglia.

Intervalul 1789-1815 a fost marcat de Revolutia Francez si de rzboaieledintre trile Europei. Desi mai putin spectaculoas, o alt revolutie, declansat nAnglia, a condus la instituirea si extinderea logicii capitaliste a productiei : exploatarea

unui numr crescnd de muncitori si producerea unei cantitti tot mai mari de mrfuri ;acumularea vertiginoas de bogtii, la un pol, iar la cellalt, agravarea strii srciei.

Prin procesul de industrializare din secolul XIX, aceast logic s-a impus cutot mai mult fort n sectoare din ce n ce mai largi ale societtii. Societatea industrialprogreseaz n salturi succesive. naintea fiecrui salt se realizeaz o punere de acordistoric ntre ansamblul inovatiilor tehnice si nevoile generale. n aceast perspectiv, aufost elaborate mai mult scheme ( W.W. Rostow, Alvin Toffler, Michel Didier, etc)relative la evolutia capitalismului, n functie de industrializare. Putem mprti progresul


5/9

industrial n trei mari etape : _Primul valeste cel al aburului. Este vorba de revolutiacrbune-otel-textile asecolului XIX. Masina cu aburi permite concentrarea si eliberarea, n acelasi punct, a uneimari puteri mecanice, precum si actionarea unei multitudini de masini de un tip nou. Esteprima generatie a sclavilor mecanici. Masina cu aburi permite accesul la imenselerezerve subterane de crbune, exact n momentul cnd minele de suprafat si manganulerau n curs de epuizare. Gratie masinii cu abur, criza energiei att de temut anterior, nuva mai avea loc si, din contr, asistm la o formidabil eliberare de energie, o dat cuintrarea n fort n viata curent a otelului si a masinilor : ci ferate, vapoare cu aburi,constructii metalice, rzboaie mecanice de tesut._Al doilea valapare odat cu secolul XX : mecanic, automobile, avioane,petrol, chimie, electricitate, adic a doua generatie de sclavi mecanici. Pnacum, utilizarea lor era rezervat, n exclusivitate, industriei. O dat cu aparitiamotorului cu explozie si a celui electric, ei ajung la ndemna tuturor. Noul vals-a manifestat cu fort pe tot parcursul secolului XX, fiind alimentat derspndirea rapid a unor noi nevoi : nevoia de deplasare (avion, automobil),

nevoia de a avea un cmin si de a-l echipa (electrocasnice, etc). n prezent,acest val pare s-si piard din intensitate, o dat cu o anumit saturare anevoilor crora le rspundea._Al treilea vala aprut n ultimele decenii ale secolului XX, bazat peelectronic si comunicatii, telematic si robotic, biotehnologie si atom.Electronica si comunicatiile sunt industrii nepoluante, consumul de materiiprime este rezonabil, costurile de productie sunt ntr-o accentuat reducere, iarnevoia de comunicare a oamenilor este nelimitat.Statele Unite si Japonia si-au concentrat eforturile n aceste domenii, n timpce Europa s-a angajat n aceast directie, dup o oarecare ezitare, care se poate explicaprintr-o anume oboseal n fata unui efort impus de tehnic, trecerea spontan de la o

faz de dezvoltare la alta petrecndu-se totusi, ntr-un anumit timp.Sunt anumite industrii, cum ar fi cea textil sau siderurgia care, desi par a fi pe

cale de disparitie, nu vor nceta s existe. Ele vor trebui s se transforme. ntre douvaluri exist o perioad de tranzitie : vechile sectoare trebuie s se adapteze noilortehnologii, ceea ce implic nchiderea unor uzine si recalificarea profesional apersonalului. Este nevoie de timp pentru ca un nou val al tehnicii s ntlneasc unnou val de nevoi. n aceast situatie, tranzitia mbrac forma unei crize, mai mult saumai putin ndelungate, dup cum societatea este mai mult sau mai putin pregtit ssuporte costurile inevitabilelor adaptri.

Industrializarea si rspndirea sistemului capitalist s-au realizat treptat,cuprinznd diferite grupuri de state. W. Hoffmann, n Studien und Typen der

Industrialisierung, aprut la Jena n 1936, indica 4 perioade de industrializare :_ prima, ntre 1779-1820, cuprinde Anglia, Elvetia si SUA ;_ a doua, ntre 1821-1860, cuprinde Belgia, Franta, Germania, Austria, Rusia siSuedia;_ a treia, ntre 1861-1890, cuprinde Italia, Olanda, Danemarca, Grecia, Canadasi Japonia;_ a patra, ntre 1890-1914, cuprinde Ungaria, Romnia, India, Brazilia, Cuba,Argentina, Noua Zeeland, Australia, Africa de Sud, China, etc.


6/9

n secolul XIX, aparitia industriei mecanizate a fost principalul motor al

extinderii modului de productie a sistemului capitalist.Industrializarea capitalist la scar mondial s-a desfsurat n trei mari valuri

succesive : 1780-1880, 1880-1950, cel de-al treilea fiind n curs de desfsurare nprezent. Fiecare dintre aceste valuri este caracterizat printr-o anumit extindere,deopotriv sectorial (ca tipuri de industrie) si geografic (regional si national).

Dezvoltarea industrial marcheaz si apoi accentueaz ruptura fat demileniile de productie predominant agricol a unor societti predominant rurale. Odat cu Revolutia Industrial si industrializarea, capitalismul a dobndit o puteretransformatoare fr precedent : revolutionarea, initial n Anglia, a sistemelorproductive, a claselor productoare, mentalittilor si valorilor, a modurilor deexistent si de consum, a transporturilor si comunicatiilor. n diferite ritmuri, aceleasilucruri se vor petrece si n alte tri din Europa ; sunt atinse apoi diverse zone alelumii.

n secolul XIX, capitalismul este zguduit de crize n timpul crora mizeria sifoametea devin si mai apstoare. Economistii vor studia aceste crize, ncercnd s

gseasc un remediu : socialistii le-au denuntat si, o dat cu ele, au incriminat sisistemul capitalist care le producea. Marx a fcut o analiz a lor, pentru a pune nlumin specificul logicii capitalismului si necesara prbusire a lui. Iar n timp ce Marxa anuntat ineluctabila prbusire a capitalismului si instaurarea unei societti fr clase comunismul John Stuart Mill a ntrevzut ajungerea la o stare stationar durabiln cadrul creia oamenii ar putea n sfrsit s se bucure de binefacerile unei societtimai productive. n secolul XIX, s-au nfruntat dou utopii, care au supravietuit pn lasfrsitul secolului XX : utopia liberal si utopia socialist, att una, ct si cealaltpromitnd fericirea tuturor, ntr-o lume a armoniei. Utopia liberal a cptat aparentaunei teorii stiintifice prin legile cererii si ofertei aflate ntr-o concurent pur siperfect, iar mai trziu prin teoriile marginaliste. Utopia a fost transformat de Marx

n necesitate istoric, decurgnd din analizele socialismului stiintific.Turgot, Smith, Godwin, Say, Ricardo, Malthus, Mill si altii au observataparitia noului sistem economic, capitalismul, iar Marx a lsat o extraordinar analiza acestuia, lucru care a fcut din el initiatorul unei noi abordri teoretice, ca si a uneinoi viziuni asupra lumii. Influenta lui Marx a fost imens, n parte datorit analizelorsale, dar si pentru c realitatea creia ele i erau consacrate continua s capeteamploare, influentnd din ce n ce mai mult destinele oamenilor si societtilor.Marx a avut discipoli, exegeti, continuatori, fideli ortodocsi, adevruri oficialesi schisme, reformatori, renovatori, comentatori de bun sau de rea credint, critici detoate felurile s adversari de toate calibrele. ntr-un fel sau altul, toate analizelecapitalismului au fost influentate de gndirea lui Marx. Operele lui si, n special

Capitalulau suscitat o abundent literatur cu privire la capitalism ; o parte a ei acontribuit la explicarea cresterilor si crizelor, a dublei progresii a bogtiilor si srciei,a monopolurilor si a dominatiei la scar mondial ; n acelasi timp, a existat ns si oavalans de catehisme obtuze care au mpiedicat ntelegerea evolutiilor n curs.Uitarea istoriei si reducerea ntregii vieti sociale la economie au fcut s fie ignoratecomplexitatea societtilor, a realittii statului si politicului, mpiedicnd sesizareamiscrii de ansamblu si determinnd treptata sectuire a unei ntregi laturi a gndiriimarxiste.


7/9

Grila de lectur a capitalismului pe care o ofer Marx este elaborat pornind

de la observarea capitalismului din secolul XIX, care constituia pentru el adevratulmod de productie capitalist. ns, aceast gril nu putea fi aplicat si la celelalte alecapitalismului negustoresc, bancar si manufacturier si nu poate fi aplicat nicicapitalismului sau, mai exact, capitalismelor secolului XX. Astzi, aceast grilconstituie o piedic n perceperea noilor mutatii ale sistemului capitalist si n analizanoilor forme ntemeiate pe suprematia tehno-stiintei.

Prin urmare, trebuie reluat reflectia asupra capitalismului n general,urmrirea profitului, acumularea si reproducerea lrgit a proceselor productive sicomerciale, ca si extinderea pietelor de desfacere rmnnd elemente esentiale. Darceea ce apare ca fundamental, central, substantial este puterea transformatoare acapitalismului, tendinta lui de a revolutiona (Marx) productia si societtile sicapacitatea sa de distrugere creatoare (Schumpeter).

La sfrsitul secolului XIX si nceputul secolului XX capitalismul liberal asuferit o serie de mutatii si transformri profunde, la finalul crora capitalismul s-ametamorfozat n imperialism.Imperialismulnseamn functionarea si dezvoltarea unui capitalism national lascar mondial. Aceast nou atitudine este impus de entittile capitaliste de maridimensiuni : oligopoluri, care iau diverse forme, mari ntreprinderi, trusturi, grupuri.Aceast atitudine este ncurajat de unele factiuni ale burgheziei care, depsindorizonturile local-nationale, actioneaz, n mod stimulator, la scar national-mondialsi care, n aceast dinamic, obtin sprijinul statului, a diplomatiei sale, a flotei siarmatei lui.

Ea se bazeaz din ce n ce mai mult pe alierea si, uneori, ntreptrundereacapitalului industrial si capitalului bancar, n cadrul asa-numitului capital financiar,concept construit de Hilferding si preluat ulterior de Lenin. Termenul imperialism adesemnat aceast nou realitate. Initial, el a fost un fel de stindard al celor care pledau

pentru dominatia Marii Britanii si a Statelor Unite n lume. n cadrul miscriimuncitoresti si al literaturii marxiste, el a devenit apoi un termen incriminator, iar maitrziu va fi utilizat din abundent n luptele de independent si n miscrile desprijinire a Lumii a Treia.

Dar utilizarea termenului la singular tinde s l globalizeze, cu riscul de a-l golide o parte a continutului su. Fie c e vorba de capitalisme, de mari puteri sau destate, avem ntotdeauna de-a face cu niste actori nationali care si extind dominatia, seciocnesc de rivali si intr n conflict cu acestia. Formarea, afirmarea si ascensiuneaimperialismelor la sfrsitul secolului XIX s-au desfsurat pornind de la niste bazenationale puternice si au condus, la nceputul secolului XX, la o ciocnire aimperialismelor, la o confruntare ntre natiuni care avea s genereze Marele Rzboi.

Astfel, imperialismele au avut o dubl rdcin : n nevoia de expansiune acapitalismelor nationale dezvoltate si n logica dominrii ce caracteriza stateleacestora.

n cadrul capitalismului liberal triumftor n secolul XIX, institutiile economice sifinanciare s-au modificat n mod natural, nsotind miscarea complex a progresuluitehnic, cresterii productiei si deschiderii ctre exterior. Acesti factori diversi au condus lao tendint accelerat de concentrare financiar si tehnic. Trusturile sustinute de bnciputernice s-au constituit, nainte de toate pentru a rspunde marilor exigente de finantare


8/9

a industriei si transporturilor moderne, dar mai ales pentru a atinge o fort suficientpentru a rezista crizelor. Inconvenientul este c aceste ntreprinderi uriase falsific n modcomplet jocul concurentei libere si egale, care constituia unul din fundamentele esentialeale capitalismului liberal, cci, pentru a-si ntri pozitia dominant, ele nu ezit, nperioadele dificile, s preia conducerea cartelurilor al cror scop principal esteorganizarea concurentei, adic limitarea cmpului ei de aplicare geografic (partajulpietelor), tehnic (nghetarea brevetelor de fabricatie) si n mod evident n domeniulpreturilor (fixarea de preturi limit sub care este interzis vnzarea, sub pedeapsa unoramenzi impuse de conducerea cartelului).

De asemenea, concentrarea tehnic face progrese pentru a realiza o productiepe care echipamentele moderne o fac deja masiv : mari uzine sunt nltate, reunindmii de lucrtori nsrcinati s pun la lucru masini puternice. n acest cadru lrgit sepun bazele unei organizri stiintifice a muncii (management) care instaureaz oierarhie si o disciplin foarte stricte, fcnd distinctie ntre munca de conceptierezervat inginerilor si tehnicienilor si munca de executie rezervat lucrtorilor, carepierd astfel locul dominant n fabricatie pe care-l detineau mestesugarii.

nc nainte de 1914, n Statele Unite si face aparitia munca la band, caredivizeaz la maximum miscrile productive aplicnd studiile lui Taylor.Taylorismului i se adaug standardizarea produselor, care permite, prin fabricarea nserie mare de produse identice, scderea pretului pe fiecare produs. Henry Ford,marele patron american al industriei automobilului, asociaz, n uriasa sa uzin de laRed River Dearborn de lng Chicago, taylorismulsi standardizarea. Dar el ia deasemenea, si decizia de a oferi salarii substantiale lucrtorilor si (Five dollars a day)pentru a motiva efortul lor productiv si a-i face eventual capabili de a cumpramasinile pe care le produc.

Astfel se nastefordismul, sistem de productie si distributie de mas, care urmas devin modelul economic dominant pn n anii 80 ai secolului XX.

n fata transformrilor att de importante ale structurilor si practiciloreconomice, puterile publice au simtit necesitatea de a iesi din neutralitatea pe care le-oimpusese liberalismul clasic. Statul a intervenit n afara functiilor sale monetare sivamale pe care si le asumase ntotdeauna, edictnd mai ales legislatii sociale destinatea proteja muncitorii cei mai dezavantajati si lipsiti de protectie contra riscurilor deaccidente de munc, somajului si btrnetii. Acestea sunt, mai ales n Germania si nAnglia, primele schitri firave ale politicilor de tip Welfare State care vor proliferadup 1945.

n timpul primului rzboi mondial n majoritatea trilor beligerante au fostorganizat economia de rzboi, prin interventionismul statului. La sfrsitul rzboiului,n majoritatea acestor tri au avut loc vii dezbateri asupra utilittii mentinerii

interventionismului de rzboi sau, din contra, necesittii restabilirii ct mai rapide amecanismelor clasice ale liberalismului economic. Cu oarecare nuante, se poate spunec aceast a doua cale a triumfat, o dat cu suprimarea rapid a controlului preturilorsi productiei stabilite n timpul rzboiului. Astfel, experienta dirijist a rzboiului amarcat incontestabil o etap important n evolutia pe termen lung ctre un capitalismorganizat, n special prin rolul crescnd al statului.

n secolul XX, capitalismul s-a extins, s-a concentrat si s-a impus cu o vigoareincredibil prin dezvoltarea de noi tehnici si a unor noi industrii, pe baza regruprii


9/9

capitalurilor din ce n ce mai mari si mai puternice si a lrgirii cmpului lor de actiune

n lumea ntreag, si o dat cu declinul primelor imperialisme si cu ascensiunea celornoi.

Expansiunea capitalismului n secolului XX a fost un extraordinar valseismic, care, dup o prim depresiune economic a condus la imperialism, lamprtirea lumii si la Marele Rzboi. Apoi, dup o prim reconstructie, soldat cu oscurt perioad de prosperitate, dar si cu ascensiunea fascismului, a basculat n MareaCriz si, n continuare, n cel de-al doilea rzboi mondial. n sfrsit, dup o noureconstructie, decolonizare, crestere economic si prosperitate, capitalismul a intratntr-o nou criz. n aceast criz au fost antrenate si noile centre ale industrializrii simodernizrii capitaliste aprute nLumea a Treia. Capitalismul si-a rennoit simultiplicat puterea transformatoare, prin mobilizarea cercetrii stiintifice si, din ce nce mai mult, prin orientarea si chiar prin controlarea ei.

Astfel, dincolo de capitalismul industrial al secolului XX, este n curs deafirmare un nou capitalism, bazat pe tehnostiint. n acest proces, schimburile si

interdependentele, inegalittile si disparittile se accentueaz, iar globalizarea are si ofunctie ideologic : justificarea unor decizii (sau indecizii) nejustificabile, luate deconductorii anumitor firme sau tri si acoperirea efectelor negative provocate derevenirea n fort, pe toate meridianele, a unui capitalism liberal care tinde s scape desub orice control.

208_etape in Evolutia Capitalismului

Documents

Transcript of 208_etape in Evolutia Capitalismului